GHID

PRIVIND PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL

SACRIFICĂRII

1
 CUPRINS:

pagina

INTRODUCERE ........................................................................................... 3

BAZA LEGALĂ ........................................................................................... 5

PERSONALUL ANGAJAT ÎN ABATOARE............................................... 6

CONDIŢIILE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ

ABATOARELE…………………................................................................... 7

DESCĂRCAREA ŞI MIŞCAREA ANIMALELOR………………............. 8

CAZAREA……………………..................................................................... 11

CONTENŢIA………………………………………………………………. 12

ASOMAREA…………………...................................................................... 13

SÂNGERAREA………………………………………………..…………… 25

SACRIFICAREA ANIMALELOR ÎN GOSPODĂRIILE

POPULAŢIEI………………………………………….................................. 26

2
 INTRODUCERE

Având în vedere importanţa tot mai mare care se acordă la nivel european
respectării normelor de protecţie şi bunăstare a animalelor, considerăm
oportună iniţiativa de elaborare a unui ghid de recomandări privind protecţia
animalelor în timpul sacrificării, adresat în primul rând celor care îşi
desfăşoară activitatea în abatoare, dar şi tuturor persoanelor fizice sau
juridice care, în cursul activităţii lor, sunt puse în situaţia de a sacrifica
animale.
Ghidul este structurat sub forma mai multor secţiuni, care urmăresc în
mod logic şi firesc prevederile legale privind protecţia animalelor în timpul
sacrificării, cuprinzând recomandări referitoare la procedurile privind
descărcarea, mişcarea, cazarea, contenţia, asomarea şi sacrificarea în abator,
a animalelor care sunt destinate pentru producţia de carne, piei, sau alte
destinaţii.
Recomandările acestui ghid nu sunt aplicabile în cazul:
- animalelor de experienţă;

3
- animalelor care sunt ucise în timpul unor evenimente sportive sau
culturale;
- animalelor sălbatice ucise în conformitate cu prevederile art. 3 din Norma
Sanitară Veterinară privind problemele de sănătate animală şi de sănătate
publică referitoare la uciderea vânatului sălbatic şi la comercializarea cărnii
de vânat sălbatic, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei
şi pădurilor nr. 119/2003;
- animalelor ucise în ferme din motive de necesitate;
- animalelor crescute pentru obţinerea de blănuri.

4
 BAZA LEGALĂ

Pentru elaborarea acestui ghid s-a folosit drept bază legală

următoarele acte normative:
• Ordinul A.N.S.V.S.A. nr. 180/2006 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul
sacrificării şi uciderii;
• Ordinul A.N.S.V.S.A. nr. 74/2009 privind asigurarea condiţiilor
tehnice pentru aplicarea Normei sanitare veterinare privind
protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii, aprobată
prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 180/2006.
• recomandările Oficiului Internaţional de Epizootii referitoare la
uciderea animalelor.

5
 PERSONALUL ANGAJAT ÎN ABATOARE

1. Personalul responsabil cu mişcarea animalelor, cazarea, contenţionarea,

asomarea şi sacrificarea acestora trebuie în mod imperativ să aibă
cunoştinţele şi îndemânarea necesare pentru a efectua aceste operaţiuni în
mod uman şi eficient.
2. Personalul trebuie să fie responsabilizat să respecte pe întreaga perioadă
de activitate productivă sau de viaţă a animalelor, principiile şi normele de
protecţie şi bunăstare a animalelor, prin afişarea la loc vizibil şi în puncte de
interes, de panouri cu restricţii, măsuri speciale de bunăstare, proceduri de
urgenţă etc.
3. Administratorul unităţii, prin medicul veterinar angajat, are principala
responsabilitate în ceea ce priveşte modul în care sunt respectate cerinţele
legale privind instruirea personalului din subordine.

6
 CONDIŢIILE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ
ABATOARELE

1. Spaţiile, facilităţiile şi echipamentele din abatoare trebuie să fie

proiectate şi construite astfel încât animalele să nu fie supuse la nici un
stimul, rănire sau suferinţă inutile.
2. Într-un abator, în condiţii obişnuite, cerinţele privind bunăstarea
animalelor vor trebui urmărite şi respectate pe parcursul derulării
următoarelor operaţiuni: descărcarea, mişcarea, cazarea, asomarea şi
sacrificarea animalelor.

7
 DESCĂRCAREA ŞI MIŞCAREA ANIMALELOR

1. Modul de manipulare a animalelor în timpul descărcării şi mişcării către

locul de cazare/asomare este esenţial din punctul de vedere al bunăstării
acestora.
2. În vederea realizării unei manipulări eficiente, operatorul trebuie să
cunoască noţiuni de bază referitoare la comportamentul animalelor:
- bovinele au un puternic instinct de turmă; nu agrează izolarea; au un câmp
vizual de 340º, însă văd bine doar în faţă; au acuitate vizuală nulă exact în
spatele lor; au simţul mirosului dezvoltat; nu agrează zgomotele bruşte,
puternice;
- ovinele au tendinţa de „a urma”; au simţurile dezvoltate; au câmp vizual de
340º; pot vedea obiecte în mişcare de la mare distanţă, însă nu şi pe cele
staţionare; au acuitate vizuală nulă exact în spatele lor; au puternic instinct
de turmă; izolarea le afectează negativ; se pot manevra uşor, însă berbecii
pot deveni agresivi.
- porcinele au un câmp vizual de 310º; au acuitate vizuală nulă exact în
spatele lor; nu văd bine la distanţă; au un sistem olfactiv bine dezvoltat; sunt
animale curioase care explorează împrejurimile; au auz bun; pot fi greu de
manevrat, preferă să nu fie grăbite; dacă sunt grăbite au tendinţa de a intra în
panică; sunt predispuse la stres.

8
 În manevrarea animalelor trebuie să se ţină cont de suprafaţa din jurul
animalului numită „zona de fugă”. Atunci când operatorul intră în zona de
fugă, animalul are tendinţa de a fugi. Pentru a controla mişcarea unui animal
operatorul trebuie să se poziţioneze la limita acestei zone, în partea din spate
a animalului, lateral. Prin păşirea în zona de fugă, animalul va înainta. Prin
păşirea înafara zonei de fugă, animalul se va opri. Atunci când se va păşi
prea mult în zona de fugă, animalul va încerca să fugă.
3. Animalele nu vor fi speriate, agitate, maltratate, ridicate de cap, coarne,
urechi, picioare, coadă sau păr; nu vor fi lovite, nu se vor aplica presiuni în
nici o parte sensibilă; coada nu se va strivi, răsuci, rupe; ochii nu trebuie să
fie traumatizaţi; animalele nu vor fi împinse şi lovite cu picioarele.
4. Descărcarea se efectuează diferenţiat în funcţie de modul de livrare al
animalelor: în containere (cazul păsărilor) sau fără containere.
5. În cazul animalelor transportate în containere, abatorul trebuie să aibă
prevăzute modalităţi de manipulare (de preferat mecanice) astfel încât
containerele să nu fie aruncate, scăpate sau lovite. Se recomandă ca
descărcarea să se realizeze pe orizontală (fapt ce presupune ca rampa de
descărcare să fie aproximativ la aceeaşi înălţime cu podeaua vehiculului).
Dacă podeaua containerelor este perforată sau flexibilă descărcarea trebuie
efectuată cu atenţie pentru a se evita rănirea.
6. Pentru animalele care nu sunt livrate în containere o atenţie deosebită
trebuie acordată echipamentului care facilitează descărcarea.
7. Punţile, rampele, culoarele trebuie să aibă podeaua nealunecoasă.
8. Punţile, rampele, culoarele trebuie să aibă protecţii laterale, care au rol de
protecţie, de prevenire a căderilor, de a împiedica animalele să se mişte
necontrolat etc.

9
9. Înclinaţia rampelor va fi de corelată cu specia care urmează a fi
sacrificată, conform legislaţiei în vigoare.
10. Instrumentele destinate conducerii animalelor trebuie folosite numai
pentru acest scop, pentru perioade scurte şi numai în cazul animalelor retive;
pentru instrumentele care administrează şocuri electrice, durata de aplicare a
acestora nu trebuie să depăşească 1 secundă, iar în prealabil trebuie asigurat
spaţiu suficient pentru deplasare. Şocurile se aplică numai pe muşchii crupei
şi numai în cazul porcinelor sau bovinelor adulte.
De asemenea, şocurile nu se administrează în mod repetat dacă animalul nu
reacţionează.

10
 CAZAREA

1. Abatorul trebuie să aibă prevăzute spaţii de cazare a animalelor pentru

eventualitatea în care operaţiile de asomare şi sacrificare nu se pot efectua
imediat.
2. Aceste spaţii trebuie să asigure protecţia animalelor faţă de intemperii şi
variaţii de temperatură (de exemplu: dacă au fost supuse unor temperaturi
ridicate, animalele vor fi răcorite prin metode adecvate).
3. Podelele trebuie să fie nealunecoase, ventilaţia să fie adecvată, iluminarea
să permită inspectarea tuturor animalelor în orice moment.
4. Animalele care nu sunt sacrificate imediat după sosire vor fi adăpate la
discreţie. Furajarea se va realiza (cu cantităţi moderate de furaje) dacă
perioada de cazare depăşeşte 12 ore.

11
 CONTENŢIA

1. Contenţia reprezintă orice procedură prin care se limitează mişcările unui

animal, pentru a se uşura asomarea şi sacrificarea lui.
2. Animalele trebuie legate astfel încât să nu li se provoace în mod
intenţionat sau neintenţionat nici o suferinţă, durere, contuzie sau rănire
evitabile.
3. Animalul nu trebuie contenţionat înainte ca operatorul să fie pregătit
pentru asomare.
4. Contenţionarea trebuie astfel efectuată încât echipamentul de asomare să
poată fi folosit în mod adecvat.
5. Se interzice legarea picioarelor animalelor.
6. Se interzice suspendarea animalelor înainte de asomare sau sacrificare (cu
excepţia păsărilor şi iepurilor).
7. Păsările şi iepurii pot fi suspendate în vederea sacrificării cu condiţia ca
asomarea să se realizeze repede precum şi să se ia măsuri adecvate pentru a
se asigura că acestea se află într-o stare de relaxare suficientă pentru o
asomare eficientă.

12
 ASOMAREA

1. Asomarea reprezintă procedeul în urma căruia animalul îşi pierde imediat

cunoştinţa, stare care trebuie să dureze până în momentul sacrificării
acestuia.
2. Metodele permise de asomare sunt: utilizarea pistolului cu glonte captiv,
lovirea urmată de pierderea cunoştinţei (cu utilizarea unui dispozitv special),
electronarcoza şi expunerea la dioxid de carbon.
3. Ca regulă generală asomarea trebuie efectuată numai când este urmată
imediat de sângerare.
4. În mod obligatoriu va trebui să existe echipament de asomare de rezervă,
sau instrucţiuni scrise privind modul de acţiune în cazul defectării
echipamentului de asomare principal.
5. Aparatura de asomare trebuie să fie verificată cel puţin o dată, dimineaţa,
la începutul lucrului, avându-se în vedere funcţionalitatea acesteia şi, dacă
este necesar, va fi curăţată de mai multe ori pe zi.

13
 Asomarea cu pistolul cu glonte captiv

1. Această metodă este eficientă pentru asomarea bovinelor şi solipedelor

(de ex. cai); se poate folosi şi în cazul porcinelor adulte, ovinelor şi
caprinelor.
2. Obiectivul principal al acestei metode este de a induce insensibilitate
imediată prin administrarea unei lovituri puternice, penetrative, asupra
craniului animalului. Animalul trebuie să rămână inconştient până în
momentul morţii, iar moartea trebuie să se producă prin sângerare.
Efectul principal al utilizării acestei metode îl constituie accelerarea
masei cerebrale, care va suferi un impact cu peretele craniului, precum şi
distrugerea unei porţiuni a acestuia, în zona de penetrare. Ca urmare a
şocului activitatea electrică a creierului este perturbată, presiunea sângelui
scade dramatic, pe acest fond instalându-se starea de insensibilitate.
3. Din punct de vedere constructiv, pistolul cu glonte captiv prezintă
următoarele componente majore:
- trăgaci
- camera cartuşului
- camera de expansiune
- piston
- tija
Principiul de funcţionare este următorul: în camera cartuşului se
introduce un cartuş ales în funcţie de specia de animal care urmează să fie
asomată; în urma acţionării trăgaciului şi percuţiei asupra cartuşului, se
eliberează gaze sub presiune, care vor trece în camera de expansiune
exercitând presiune asupra pistonului, care la rândul său va acţiona asupra

14
tijei, aceasta având o mişcare de înaintare, depăşind gura pistolului cu
aproximativ 8 cm.
4. Locul şi modul de poziţionare a pistolului cu glonte captiv diferă în
funcţie de specia care urmează a fi asomată, astfel:
a) bovinele vor fi asomate prin poziţionarea pistolului perpendicular pe
craniu, într-un punct situat la intersecţia a două linii imaginare, fiecare linie
pornind din dreptul ochiului spre centrul bazei cornului de pe partea opusă.

b) solipedele vor fi asomate prin poziţionarea pistolului uşor înclinat cu

gura ţevii spre coadă, într-un punct situat la aproximativ 1 cm deasupra
intersecţiei a două linii imaginare, fiecare linie pornind din dreptul ochiului
spre urechea de pe partea opusă.

15
c) ovinele se asomează diferenţiat în funcţie de prezenţa sau absenţa
coarnelor. Pentru ovinele fără coarne, pistolul va fi poziţionat în punctul
central cel mai înalt al craniului, cu ţeava îndreptată în jos.

Pentru ovinele cu coarne metoda de asomare este aceeaşi cu cea

utilizată pentru caprine.
c) caprinele se asomează prin poziţionarea pistolului în spatele
protuberanţei dintre coarne, pe mijloc, cu ţeava orientată către baza limbii.

d) porcinele se asomează destul de dificil prin această metodă, în principal

datorită poziţionării creierului în cutia craniană, fapt ce creşte riscul ca
asomarea să fie ineficientă. Din acest considerent, pistolul cu glonte captiv
se foloseşte atunci când celelalte metode de asomare nu pot fi aplicate şi
preferabil numai pentru porcinele adulte.
Pistolul va fi poziţionat într-un punct situat la aproximativ 2 cm
deasupra nivelului ochilor, pe mijloc, cu vârful ţevii orientat spre coadă.

16
5. Este important ca operatorul care efectuează asomarea să cunoască
semnele distinctive ale unei asomări eficiente; acestea sunt:
- animalul se prăbuşeşte
- absenţa respiraţiei ritmice
- pupile dilatate, fixe
- absenţa reflexului cornean (se poate atinge cornea animalului fără ca acesta
să clipească)
- mandibula relaxată
- limba atârnă
6. Lipsa parţială a acestor semne semnalează o asomare ineficientă; în acest
caz se va proceda imediat la o nouă asomare, care se va realiza într-un punct
situat deasupra celui iniţial, în dreapta sau stânga faţă de linia care împarte
craniul în două jumătăţi egale.

Asomarea prin lovirea urmată de pierderea cunoştinţei

1. Deosebirea dintre această metodă şi cea cu pistolul cu glonte captiv este

că se administrează o presiune asupra craniului animalului în urma percuţiei,
făra penetrarea craniului.
2. Lovitura se va aplica cu un instrument dispozitiv special.
3. Instrumentul se aplică într-o poziţie corespunzătoare astfel încât să se
realizeze o asomare efectivă fără a se produce fracturarea craniului.

17
 Asomarea prin electronarcoză

1. Principiul electronarcozei constă în trecerea prin creier a unui curent

electric cu voltaj, amperaj şi frecvenţă corelate cu specia, care produce o
întrerupere a activităţii cerebrale normale, astfel încât se produce o pierdere
imediată a cunoştintei şi sensibilităţii.
2. O electronarcoză eficientă rezultă din interacţiunea care se stabileşte între
curent, timpul de aplicare şi rezistenţa organismului. În mod practic, din
momentul în care se aplică doi electrozi (pozitiv şi negativ) pe suprafaţa
corpului animalului, diferenţa de potenţial duce la apariţia unui flux de
curent, cu o anumită forţă, care va fi contracarat de rezistenţa oferită de piele
(ca prim obstacol) şi de mediul intern al organismului (muşchi, oase, vase de
sânge etc.).
3. Atunci când electronarcoza este eficientă, se vor observa următoarele
semne, care pot fi încadrate în două faze:
- faza tonică - animalul se prăbuşeşte şi devine rigid
- absenţa respiraţiei ritmice
- capul este ridicat spre spate
- picioarele din faţă sunt întinse iar cele din spate flexate sub
corp
- faza clonică - relaxare treptată a musculaturii
- mişcări involuntare ale membrelor (pedalare)
- mişcarea globilor oculari în jos
- urinare şi defecare
O fază tonică exagerată indică faptul ca asomarea electrică este
eficientă.

18
 Primul semn de revenire din starea de inconştienţă îl constituie
reinstalarea respiraţiei ritmice.
4. Intensitatea curentului utilizat pentru asomare (măsurat în Amperi – A)
este diferenţiat în funcţie de specie, astfel:
- bovine adulte – 1,5 A - iepure – 0,3 A
- viţei – 1,0 A - struţ – 0,4 A
- ovine/caprine – 1,0 A
- miei – 0,7
- porcine – 1,25 A
5. În toate cazurile, nivelul corect de curent trebuie atins într-o secundă de la
iniţierea asomării şi trebuie menţinut cel puţin între 1 şi 3 secunde, conform
instrucţiunilor producătorului.
6. Există două metode principale de asomare cu ajutorul curentului electric:

a) Electronarcoza cu ajutorul electrozilor:

- electrozii trebuie să fie plasaţi astfel încât să cuprindă cutia craniană; în
cazul porcinelor aceştia vor fi amplasaţi la baza urechilor, în spatele
acestora, pe cât posibil între urechi şi ochi;

În cazul ovinelor/caprinelor poziţionarea electrozilor între urechi şi

ochi este mai facilă.

19
- în cazul animalelor cu blană, pentru a se asigura un contact electric bun,
operatorul trebuie să îndepărteze blana de la nivelul respectiv şi să umecteze
zona pe care urmează a fi plasaţi electrozii.
- cel mai utilizat tip de aparat de electronarcoză este cel la care electrozii
sunt de tip cleşte. Braţele cleştelui sunt conectate printr-un cordon electric la
un dispozitiv care furnizează curent cu parametrii corespunzători. Porţiunea
electrozilor care va intra în contact cu pielea animalului prezintă diferite
soluţii constructive, în funcţie de specia care urmează să fie asomată. Braţele
cleştelui au de obicei o lungime de 75 cm, iar distanţa maximă dintre braţe
este de aproximativ 30 cm.
- dispozitivul care furnizează curentul electric trebuie să respecte
următoarele cerinţe:
- să încorporeze un dispozitiv care va măsura impedanţa
curentului şi nu va permite utilizarea aparatului atunci când nu sunt asigurate
intensitatea şi puterea minimă ale curentului electric.
- să încorporeze un dispozitiv sonor sau vizual care va indica
durata timpului de aplicare pentru fiecare animal.
- să fie conectat la un dispozitiv care indică voltajul şi
intensitatea curentului electric ce trebuie poziţionat astfel încât să poată fi
uşor vizualizat.
- durata de aplicare a curentului electric trebuie să fie de cel puţin 4 secunde.

20
b) Electronarcoza prin trecere în baie de apă
- se foloseşte pentru asomarea păsărilor;
- presupune utilizarea unei benzi transportoare prevăzută cu dispozitiv de
prindere a picioarelor păsărilor; capul acestora va fi submersat într-o baie de
apă electrificată;
- se vor lua măsuri corespunzătoare care să asigure o bună conductibilitate
electrică prin udarea legăturilor de prindere a picioarelor;
- unităţile vor avea amenajat un sistem de asomare de rezervă care să poată
fi acţionat manual în situaţiile în care se impune;
- nivelul apei trebuie reglat astfel încât submersarea capului să permită o
asomare eficientă; în cazul în care submersarea nu este corespunzătoare se
vor lua măsuri imediate pentru remedierea acestei situaţii;
- voltajul trebuie ajustat astfel încât curentul total să fie cel indicat în tabelul
de mai jos (curent/pasăre), multiplicat cu numărul de păsări care sunt
introduse în acelaşi timp în bazinul de apă. Următoarele valori sunt
satisfăcătoare când se foloseşte un curent alternativ sinusoidal la o frecvenţă
de 50 de Hz:
- broiler – 120 miliampermetru/pasăre
- găini – 120 miliampermetru/pasăre
- curcani – 150 miliampermetru/pasăre
- raţe – 130 miliampermetru/pasăre
- păsările trebuie să primească curent electric pentru cel puţin 4 secunde;
7. Băile de asomare trebuie să aibă dimensiuni corespunzătoare pentru toate
tipurile de păsări. Apa din baia de asomare nu trebuie să se reverse în
momentul scufundării păsărilor şi astfel să intre în contact cu păsările
neasomate.

21
8. Electrodul care se imersează în apă trebuie să cuprindă toată lungimea băii
de asomare.
9. Semnele unei asomări eficiente sunt următoarele:
- gâtul este arcuit cu capul ţinut vertical
- ochii deschişi
- absenţa respiraţiei ritmice
- picioarele în extensie, rigide
- tremurături musculare
- aripile lipite de corp

Expunerea la CO2

1. Metoda se foloseşte, preferenţial, pentru asomarea porcinelor;

dezavantajul acestei metode îl constituie faptul că perioada de recăpătare a
cunoştinţei în cazul porcilor este foarte scurt , de aceea se recomandă ca
expunerea la gaz să se prelungească până se instalează moartea animalului.
2. Concentraţia de dioxid de carbon pentru asomarea porcilor trebuie să aibă
o valoare de minim 80 – 90 % volum.
3. După intrarea în instalaţia de asomare, porcii trebuie să ajungă la camera
de gazare după maxim 30 secunde.
4. În condiţii ideale, porcii trebuie să stea cel puţin 3 minute în camera de
gazare pentru a obţine o asomare corespunzătoare.
5. Camera în care porcii vor fi expuşi la dioxid de carbon, trebuie să fie
dotată cu aparatură specializată pentru măsurarea concentraţiei de gaz şi de
asemenea cu un dispozitiv de avertizare sonoră sau luminoasă asupra unei
eventuale scăderi a concentraţiei de CO2. Funcţionalitatea acestor aparate va
fi controlată periodic.

22
6. Camera în care porcii sunt expuşi la gaz şi echipamentul folosit la
conveierea porcilor prin cameră trebuie să fie proiectate, construite şi
întreţinute astfel încât să se evite rănirea porcilor sau compresia pieptului şi
de asemenea să permită acestora să rămână în picioare până când îşi pierd
cunoştinţa.
7. Urcarea pe dispozitivul de conveiere trebuie să fie plană, fără denivelări şi
înclinări.
8. Dispozitivul de conveiere şi camera de asomare vor fi iluminate de o sursă
luminoasă de intensitate redusă care va permite porcilor acomodarea vizuală.
Camera trebuie să fie vizibilă de la nivelul dispozitivului de conveiere.
9. Trebuie să existe un sistem de alarmă pentru cazurile în care nivelul
gazului scade sub concentraţia recomandată.

Asomarea păsărilor prin expunerea la gaze

1. Această metodă permite evitarea stresului asociat cu manipularea

păsărilor conştiente în timpul pregătirii acestora pentru asomarea în baie de
apă; este aplicabilă pentru păsările transportate în containere;
2. Se pot folosi următoarele amestecuri de gaze:
- expunere de minim 2 minute la un amestec format din 40% dioxid de
carbon, 30% oxigen şi 30% nitrogen, urmată de 1 minut expunere la dioxid
de carbon în concentraţie de 80%;
- expunere de minim 2 minute la un amestec de argon, azot, aer atmosferic şi
dioxid de carbon, condiţia fiind ca dioxidul de carbon să nu depăşească 30%
din volum iar concentraţia oxigenului rezidual să fie 2% din volum;
- expunere de minim 2 minute la un amestec de argon, azot sau alt gaz inert
în aer atmosferic, cu un maxim de 2 % oxigen rezidual;

23
- expunere de minim 2 minute la o concentraţie de minim 55% dioxid de
carbon în aer.
3. Pentru o asomare eficientă trebuie respectate următoarele cerinţe:
- gazele vor fi vaporizate anterior introducerii cuştilor, pentru a avea
temperatura camerei în momentul asomării; nu se admite introducerea
gazelor sub formă solidă (gheaţă) în camera de asomare;
- amestecurile de gaze vor fi umidificate;
- concentraţia gazelor va fi monitorizată permanent la nivelul capetelor
păsărilor.

24
 SÂNGERAREA

1. Ca o regulă generală sângerarea trebuie efectuată imediat după asomare.

2. Intervalul de timp între asomare şi sângerare, în cazul folosirii metodelor
electrice şi cu pistolul cu glonte captiv este de maxim 20 secunde, iar pentru
metodele care utilizează CO2, intervalul de timp se poate prelungi până la 60
secunde de la părăsirea camerei de gazare.
3. Sângerarea se realizează prin incizarea cel puţin a unei artere carotide sau
a vaselor de la originea acesteia; este recomandată secţionarea tuturor
vaselor sanguine principale din zona gâtului (arterele carotide, venele
jugulare).
4. Când operaţiunile de asomare, prindere, agăţare şi sângerare a animalelor
se efectuează de către o singură persoană, aceasta va efectua operaţiunile
fără întrerupere la fiecare animal, înainte de a trece la animalul următor.
5. Atunci când sângerarea se efectuează cu ajutorul cuterelor automate
trebuie să se asigure existenţa unor dispozitive manuale de rezervă ce pot fi
folosite în cazul unei pene de curent.

25
 SACRIFICAREA ANIMALELOR ÎN GOSPODĂRIILE

POPULAŢIEI

1. Păsările, iepurii, porcinele, ovinele şi caprinele pot fi sacrificate în afara

abatoarelor de către proprietarii acestora pentru consum propriu, cu condiţia
ca animalele să nu fie supuse nici unui stimul, suferinţe sau dureri inutile şi
porcinele, ovinele şi caprinele să fie asomate în prealabil.
2. Operaţia de asomare în gospodăriile populaţiei se impune odată cu
intrarea în Uniunea Europeană.
3. Pentru sacrificarea păsărilor în gospodăriile populaţiei se pot folosi şi
decapitarea sau dislocarea gâtului.
4. Decapitarea şi dislocarea gâtului sunt folosite numai pentru sacrificarea
unui număr mic de păsări.

26