Temă referat

STRATEGII DE DEZVOLTARE DURABILĂ PRIN TURISM RURAL ȘI

AGROTURISM A LOCALITĂȚII CUCUTENI

OBIECTIV

• Realizarea unei analize SWOT de amsamblu a unei localități dintr-o zonă cu

potențial turistic care să fie utilizată în proiectarea unor strategii și politici
economice pentru promovarea agroturismului, după modelul prezentat în
lucrarea STRATEGII DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ PRIN
AGROTURISM-MICROZONELE OITUZ, SLĂNIC MOLDOVA , CAȘIN,
Editura Terra Nostra, Iași, 2011.
 CUPRINS

I. STUDIU EXPLORATORIU PRIVIND CADRUL NATURAL, ECONOMIC ȘI

SOCIAL AL LOCALITĂȚII CUCUTENI
1.1 Aspecte privind cadrul natural
1.2 Elemente etnografice
1.3 Obiective de interes turistic
1.4 Factorii care influențează activitatea turistică

1.1 Aspecte privind cadrul natural

Comuna Cucuteni este situată în partea de N/V a județului Iași, la o distanță

de 55 Km față de municipiul Iași, la 8 Km de ora1ul Tirgu-Frumos. Se întinde pe o
suprafață de 23 km2, având suprafața totală de 2822 ha din care suprafața agricolă
de 2373 ha, neagricolă de 449 ha, iar suprafața arabila fiind de 1510 ha. Din totalul
suprafeței, intravilanul comunei este de 384 ha. Până în anul 1884 comuna Băiceni –
actualmente Cucuteni – avea o suprafață de 5032 ha, cu timpul unele cătune și sate
s-au alipit altor comune.
În prezent comuna Cucuteni este compusă din 4 sate; sat Cucuteni, fiind
reședința comunei, satul Băiceni la o distanța de 3 km, satul Bărbătești la o distanță
de 4 km și satul Săcărești ( locuit de răzeși a lui Ștefan cel Mare) la o distanță de 4
km față de reședința comunei. Populația comunei este de 1398 locuitori cu un numar
de 584 gospodării.

1.2. Elemente etnografice

Din punct de vedere istoric comuna prezintă o importanță deosebită prin

aceea că pe teritoriul acesteia se afla vestita civilizație „CULTURA CUCUTENI”,
semnalată pentru prima dată în anul 1884, fiind una dintre cele mai răspândite
civilizații din lume. Cercetarile arheologice au contribuit la stabilirea modului de viață
și locuire în așezările de la Băiceni-Cucuteni. Despre satul Băiceni din comuna
Cucuteni, face referire într-un act scris de Petru Aron la 25.08.1454, fiind prima
atestare documentară a acestei așezari și care presupune totodată că avea o
oarecare importanță economică, politică și administrativă.
Acum 7.000 de ani sau cu 5.000 de ani î.Hr. lua naştere o civilizaţie unicat, care
a reuşit să uluiască lumea ştiinţifică. Această civilizație, descoperită abia în secolul
al XIX-lea în mod accidental de nişte ţărani care săpau după piatră într-un deal,
numit Cetăţuia. Piatra era transportată la Târgu Frumos şi Hârlău pentru construcţii
civile. Printre pietre apăreau bucăţi de ceramică cu un decor misterios, dar fascinant.
Din fericire, în zonă se afla folcoristul Theodor Burada, care vizita biserica de la
Cotnari. Acesta a descoperit în cariera de piatră ceramică pictată şi statuete de lut de
o frumuseţe rară. A oprit săpăturile şi a făcut vâlvă în mediul ştiinţific românesc.
Amatori de istorie, dar şi specialişti au explorat superficial zona găsind şi mai multe
artefacte. Din lipsa banilor, orice cercetare a fost sistată. Abia în 1910, un arheolog
neamţ, Hubert Schimdt, a vizitat locul, l-a cercetat şi a realizat că are de-a face cu o
civilizaţie uluitoare dezvoltată chiar înaintea celor binecunoscute din zona
Mesopotamiei. Din acel moment, cultura Cucuteni a devenit cunoscută întregii
Europe. Mii de aşezări au fost scoase la lumină.
 Descoperirile arheologice, din punctul de vedere al unor specialişti, arată că
civilizaţia Cucuteni, alături de alte culturi din spaţiul danubian, este un adevărat
leagăn al civilizaţiei agrare europene, un factor civilizator pentru zonele învecinate,
care a răspândit revoluţia agrară în Europa. Atât prin întinderea aşezărilor, viaţa
spirituală, arta sa deosebită dar şi prin tehnologiile folosite.
Studierea aşezărilor şi a artefactelor aparţinând culturii Cucuteni a dus la o
încadrare în timp a acestora, dar şi clasificare a culturii. A fost stabilit faptul că
această uimitoare civilizaţie se întindea pe un areal uriaş. Este vorba de 350. 000 de
kilometri pătraţi din Ariuşd până în Ucraina la Tryplya. Cu puţine variaţii zonale,
specialiştii şi-au dat seama că era vorba despre o civilizaţie unitară, cu aproape
aceleaşi obiceiuri şi mod de viaţă. Practic, era vorba de o populaţie care trăia
asemănător şi este posibil să fi avut şi legături de natură politică. Adică anumite
aşezări, uriaşe, precum cea de la Ripiceni, judeţul Botoşani, Cetăţuia, judeţul Iaşi sau
Tryplya ajungeau să controleze teritorii şi populaţii însemnate. ”Densitatea aşezărilor
cucuteniene este cu totul ieşită din comun. Uneori pe teritoriul unui sat actual găsim
urmele a 8-10 staţiuni cucuteniene.”( Senica Ţurcanu,doctor, ”Cultura
cucuteni:prezentare istorică”. Aproape toate staţiunile cucuteniene se găsesc în
imediata apropiere a cursurilor de apă principale sau de mai mică importanţă situare
pusă, de unii cercetători şi în legătură cu existenţa unor căi de comunicaţie
lesnicioase. Locuirile au fost situate pe promontorii desprinse din terase de diferite
altitudini, fragmente de terase, mameloane, dealuri şi mai rar pe interfluvii, grinduri
sau insule. Săpăturile ample demonstrează că satele cucuteniene erau construite
după un plan mai mult sau mai puţin preconceput. Pe baza datelor publicate până
acum au fost deosebite trei modalităţi de organizare a satelor: circular, pe şiruri
paralele şi în grupuri. Sunt practic sate de agricultori şi păstori, unele cu dimensiuni
atât de impresionante încât au fost considerate proto-oraşe. Oamenii acestei
civilizaţii erau destul de avansaţi pentru vremurile în care trăiau. Aveau şi un nivel de
trai suficient de ridicat, puteau să construiască aceste sate, unele cu locuri centrale
care puteau să aibă şi funcţii administrative, religioase, comerciale, să construiască
arme şi unelete, să folosească aramă pe o scară destul de ridicată. Să folosească o
serie de inveţii care au fost prezente în neoliticul şi eneoliticul est-central şi sud –est
European. Casele din interiorul aşezărilor erau făcute din lut cu paie, prinse pe grinzi
de lemn şi acoperite cu diferite texturi. Unele dintre acestea probabil a persoanelor
bogate din cadrul aşezărilor, erau cu etaj şi de mari dimensiuni. Într-o epocă în care
aşezările erau modeste, cu bordeie şi case de mici dimensiuni, satele Cucuteni erau
adevărate oraşe, precedându-le pe cele din Mesopotamia, păstrând totuşi proporţiile.
Au fost descoperite inclusiv locuinţe de mari dimensiuni , considerate a fi temple sau
aşezări ale marilor căpetenii tribale care controlau regiuni întinse. Totodată în cadrul
aşezărilor au fost descoperite inclusiv ateliere specializate de olărit şi prelucrare a
uneltelor şi armelor dar şi spaţii pentru depozitarea cerealelor. Pe baza cercetărilor
s-a stabilit faptul că locuitorii Cucuteniului au fost păstori şi agricultori specializaţi în
cultura cerealelor şi creşterea vitelor. Vânătoarea avea un rol secundar.
Impresionantele vase cu capac dar şi reziduurile arată că puneau la prins laptele şi
făceau inclusiv preparate din lapte, având o hrană variată, demonstrată şi de
obiectele folosite în bucătărie, de la ”polinice”, la linguri şi castroane de diferite
dimensiuni. Existau inclusiv ciururi pentru scurgerea şi prelucrarea brânzei. Totodată
oamenii culturii Cucuteni, deosebit de evoluată pentru acele timpuri, erau şi
meşteşugari pricepuţi. În special în domeniul ceramicii dar şi al prelucrării aramei şi a
pietrei. Foloseau unelte şi arme din piatră, os, corn şi aramă, fiind descoperite
inclusiv ustensile sofisticate din aceste materii prime şi cu o fineţe a execuţiei care
uimeşte. Comunităţile cunoşteau metalurgia cuprului şi a aurului. Despre modul cum
arătau, cum se comportau şi mai ales cum se îmbrăcau se ştie foarte puţin, acest
aspect reprezentând un adevărat mister. Statuetele de lut, idoli feminini în special,
găsiţi în săpături arheologice oferă singurele indicii. Se presupune că femeile
foloseau fie rochii lungi acoperite cu numeroase forme geometrice şi foarte colorate.
Deasemenea sunt mărturii ale unor brâie folosite de femei dar şi fuste până în zona
genunchilor. Totodată după cum arată inciziile de pe statuete se bănuieşte că
acestea foloseau tatuajul ritualic, cu simboluri magico-religioase pe tot corpul.
Bărbaţii purtau deasemenea, după cum arată idolii masculini, un soi de şorţuri.
Prezenţa tatuajului este absentă la bărbaţi. Pe lângă meseriile paşnice, cucutenienii
practicau şi războiul. În special triburile se luptau între ele pentru putere. Există indicii
că în cadrul triburilor erau lideri sau „lorzi ai războiului”. Există în arsenalul lor, în
patrimoniul lor a uneltelor litice şi a armelor, în special piese din silex, os, corn si
piatră.

Foloseau simboluri greu de descifrat astăzi. De la lupi stilizaţi, păsări,

şerpi,meandre cu mesaj magico-religios, la vase cu misterioşi ”oameni-şopârlă”,
divinităţi bizare şi spiral. “Triburile Cucuteni au creat splendida şi originala ceramică
pictată şi au lăsat opere nu mai puţin remarcabile în domeniul artei figurative.
Realizările artistice ale cucutenienilor se înscriu, incontestabil, între cele mai
importante manifestări de artă plastică din lume, constituind, pentru preistoria
Europei, o culme de neechivalat, o contribuţie inestimabilă la patrimoniul cultural
mondial”( Senica Ţurcanu) .

Specialiştii sunt de părere că între triburile cucuteniene au avut loc lupte

violente pentru putere şi resurse, satele cele mai mari şi mai bogate fiind primele
atacate. Specialiștii arată că triburile cucuteniene nu au fost pur şi simplu rase de pe
faţa pământului, ei continuând să trăiască şi să se amestece, mai ales cei care au
supravieţuit, cu noii veniţi. Locuitorii de astazi ai localității Cucuteni, au păstrat
elemente ale portului popular, reprezentate mai ales de rochiile lungi si albe purtate
de femei, si motivele brodate pe acestea.

1.3.Obiective de interes turistic

În comuna Cucuteni sunt 4 biserici în 2 parohii și un Schit ce aparține

Mănăstirii Secu din comuna Vânători, județul Neamț. Două biserici din acestea sunt
munumente istorice – biserica din satul Băiceni, construită în anul 1581 și cea din
satul Cucuteni – Ctitoria lui Ștefan cel Mare. Încă din vremea lui Ștefan cel Mare pe
raza comunei Cucuteni existau mari suprafete de vii, respectiv pe dealul HOLM și
peste 500 ha păduri. De asemenea, un important obiectiv turistic este Rezervația
arheologică Cucuteni, alături de Tezaurul de la Băiceni descoperit pe platoul dealului
Laiu, compus din peste 70 de obiecte de prestigiu aparținând epocii dacice, cu o
greutate totală de peste 2,5 kg. Caracterul excepțional al descoperirilor funerare
traco-getice de pe dealul Gosan i-a determinat pe arheologii implicați in cercetarea
lor, profesoru la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, să încerce păstrarea
“in situ: a tumulului cel mai bine conservat, astfel că el a fost integrat intr-o
construcție circulară din piatră naturală, fără piloni centrali, cu acoperiș pe structură
metalică, fiind actualul Muzeu. Traseul său de vizitare este circular și se face atât la
nivelul de călcare antic, permițând observarea elementelor particulare de construcție
ale monumentului funerar (dromos-ul si mantaua de piatră a tumulului), cât și de la
un nicel superior. De aici, prin șase platform suspendate, vizitatorii se pot apropia și
admira incinta circulară din piatră și mormântul principal. Pe cele două niveluri este
organizată o expoziție permanent, având ca tematică pricipală prezentarea istoriei
locale, din paleolitic până în secolul al XIX-lea, marcându-se cu deosebire
descoperirile care au făcut, de-a lungul timpului, faima Cucutenilor, în speță cele
preistorice și cele traco=getice, în conextul civiliza’iei cucuteniene și a celei tracice.

1.4.Factori care influențează activitatea turistică

2 PROIECTAREA LINIILOR STRATEGICE ȘI A POLITICILOR ECONOMICE

PENTRU PROMOVAREA AGROTURISMULUI ȘI TURISMULUI RURAL ÎN
LOCALITATEA..................
2.1 Analiza SWOT pe elemente componente de influență și a procesului
turistic
2.1.1 Cadrul natural
2.1.2 Potențialul turistic
2.1.3 Infrastructura
2.1.4 Calitatea si protectia mediului
2.1.5 Mediul de afaceri
2.1.6 Dezvoltarea rurală
2.1.7 Resursele umane
2.2 Strategii de dezvoltare rurală a agroturismului in
localitatea..................
2.2.1 Infrastructura tehnico-edilitară, socială și culturală
2.2.2 Agroturismul și turismul rural
2.2.3 Dezvoltarea economică durabilă și protecția mediului
2.2.4 Resursele umane și administrarea localității
2.2.5
2.3 Obiective strategice
2.3.1 Crearea unui brand al localității
2.3.2 Inființarea unui centru de informare, promovare și
asigurare a logisticii în agroturism
2.3.3 Modernizarea infrastructurii
2.3.4 Dezvoltarea muzeelor etnografice
2.3.5 Manifestări tradiționale
2.3.6 Revigorarea centrelor meșteșugărești
2.3.7 Sprijinirea formațiilor artistice
2.3.8 Crearea unor pliante sau materiale publicitare