STRATEGII DE STIMULARE A MOTIVAȚIEI PENTRU ÎNVĂȚARE

De la Piaget la Gardner, teoreticienii mecanismelor îînvaă tţaării au subliniat

faptul caă motivatţia este fundamentul pe care se construiesţ te succesul
educatţional , este factorul stimulator al activitaă tţii de îînvaă tţare, favorizaî nd
obtţinerea unor rezultate calitative îîn activitatea subiectului
Majoritatea analisţ tilor motivatţiei sunt de acord cu faptul caă ea se referaă la
un ansamblu de fortţe care provocaă sau mobilizeazaă individul îîn a se angaja
îîntr-un comportament dat:
 fortţe interne (de personalitate sau intrinsecit trebuintţa consţ tientizataă
de a cunoasţ te caî t mai mult, de a îîntţelege lumea care te îînconjoaraă , de
a descoperi, precum sţ i nevoia de autocunoasţ tere)
 fortţe externe (de mediu sau extrinseci).
Controlul sţ i dirijarea sistemului motivaţional specific activitaă tţilor de
îînvaă tţare reprezintaă una dintre cele mai dificile sarcini ale muncii
profesorului.
ÎÎn pofida amplelor teoretizaă ri, stimularea motivatţiei elevului raă maî ne o artaă ,
care tţine
 Nivelul competentţei profesorului,
 gradul lui de implicare îîn activitatea didacticaă ,
 entuziasmul,
 pasiunea cu care îîsţi face meseria
Problemele de motivatţie ale elevilor fiind extrem de diverse, interventţia
profesorului nu se poate baza pe retţete, ci trebuie adaptataă la fiecare
situatţie îîn parte.
Pedagogia nu se poate identifica cu o colectţie de retţete care trebuie aplicate
îîn anumite conditţii precis determinate. Se poate spune caă pedagogia este o
disciplinaă a dozajului, ea poate oferi faă raă nici un dubiu ingredientele
necesare unei situatţii educative, dar dozajul tţine îîncaă de profesor, de cel
care actţioneazaă îîn circumstantţe date.
E nevoie de deprinderea unor competentţe îîn vederea cresţ terii nivelului
motivatţiei îîn diferite situatţii de îînvaă tţare prin:
 crearea unui climat pozitiv pentru îînvaă tţare;
 clarificarea obiectivelor îînvaă tţaării;

1
  organizarea resurselor de îînvaă tţare;
 realizarea unui echilibru îîntre componenta intelectualaă sţ i emotţionalaă
a îînvaă tţaării.
Marile probleme legate de motivarea elevilor spre îînvaă tţaăturaă sunt
conditţionate de variabilele:
 plictisealaă ,
o aplicatţii anoste
o Solutţii
§ a aduce informatţii interesante sţ i relevante
§ identificarea resurselor de pe internet
§ organizarea informatţiei
 tensiune psihicaă negativaă ,
o note date la îîntaî mplare sau cu scop punitiv
o abuzul emotţional
o obedientţaă sţ i disciplinaă impusaă
o solutţii
§ stare de spirit pozitivaă
§ libertate îîn a îîntreba sţ i a interveni cu propria experientţaă
§ posibilitatea de a-sţ i manifesta curiozitatea.
 monotonia informatţiei,
Cea mai monotonaă situatţie de predare este citirea informatţiei din carte
sau din power point-uri
Elevii retţin;
90 % din informatţiile pe care sţ i le transmit îîntre ei,
75% din informatţia obtţinutaă prin experiment direct,
50% din informatţia obtţinutaă prin discutţii de grup,
30% din demonstratţii,
20% din materiale audio-vizuale,
10% din ceea ce citesc
5% din ceea ce li se citesţ te de caă tre altul.
Solutţii:
o a se cere paă rerea elevilor despre diversele subiecte sau probleme
apaă rute,
o elevii aflaă unii de la altţii diferite informatţii sţ i saă contribuie cu
propria viziune sţ i experientţaă
 irelevantţa sau neaplicabilitatea informatţiei primite,
o informatţii abuzive sunt generatoare de o scaă dere abruptaă a stimei
de sine a elevilor
o solutţii:
§ îînvaă tţarea prin descoperire (valorizarea experientţei
personale permite analizarea teoreticaă a acesteia)
2
 competitţia artificialaă cu un singur îînvingaă tor la final,
o concursurile îîncheiate de caă tre îînvingaă tori cu diplome concentraza
atentţia asupra diplomei nu asupra dezvoltaă rii personalitaă tţii prin
cunoasţ tere
o Sistemul conditţioneazaă intrarea îîn formaă superioaraă de educatţie cu
bursaă prin rezultatele la concursuri sţ i are urmaă toarele vicii de
structuraă : elevii nu mai studiazaă nimic îîn afara programelor de
concurs ceea ce reduce la zero timpul acordat dezvoltaă rii de
pasiuni profesionale proprii
o elevii care au pierdut locul pe podiumul competitţiei sţ i nu sunt
îînvingaă tori, se consideraă din start îînvinsţ i ceea ce conduce la
demotivarea lor pe termen lung sţ i tendintţa de fraudare la
concursuri.
o Sistemul poate fi îînlocuit prin altul conectat pe descoperirea sţ i
dezvoltarea individualaă a calitaă tţilor, abilitaă tţilor naturale sţ i rolului
social al fiecaă rui copil sau taî naă r sţ i educarea individualizataă a
acestora.
 mediul impropriu de îînvaă tţare,
o La nivel administrativ problema se poate rezolva prin programe
variate sţ i punctuale de educatţie
 lipsa unui traseu de carieraă identificabil,
o tinerii vaă d caă nu existaă nici o corelatţie îîntre performantţa sţ colaraă sţ i
nivelul de succes de pe piatţa muncii.
Diploma de absolvire nu îîi ajutaă pe tineri îîn angajare, nu
concluzioneazaă sţ i faptul caă acel taî naă r are sţ i abilitaă tţile necesare
pentru viatţa socialaă sţ i pentru piatţa muncii.
o Solutţia:
§ liberalizarea totalaă a educatţiei,
§ concurentţa dintre sţ coli ce vor oferi programe mai atractive
§ crearea unei platforme dintre sţ coli sţ i piatţa muncii pe care saă
se poataă negocia curricula necesaraă acesteia.
§ firmelor angajatoare pot impune standardele de angajare a
unui taî naă r
§ acest lucru va permite redefinirea traseelor de carieraă sţ i
remotivarea tinerilor caă tre anumite programe sţ colare
o traseului de carieraă se traduce prin evaluarea pozitivaă a calitaă tţilor
sţ i rezultatelor deosebite ale elevilor sţ i orientarea lor caă tre domenii
de pasiune,
 lipsa unui sistem de atractori pe pasiunea cunoasţ terii pentru elevi,

3
 o casa pionerilor pe timpul comunisţ tilor
o azi ONG-uri ce dezvoltaă programe pentru cultivarea pasiunilor
artistice sau cognitive.
o formarea de pasiuni profesionale pe diverse domenii de
cunoasţ tere, artaă , tehnologie, sport etc este la baza dezvoltaă rii
competentţelor profesionale ale elevilor
 inexistentţa unor trasee compensatorii ce pot acorda o a doua sţ ansaă ,
o educare individualizataă conform caracteristicilor de îînvaă tţare ale
elevilor (elevul nu manualul fiind prioritar îîn actul predaă rii.)
 inexistentţa unor senzori calitativi privind dinamica mentalaă a elevilor îîn
sţ coalaă ,
§ Dinamica mentalaă a elevilor curinde
o caă utaă ri sţ i interogaă ri asupra unui subiect,
o ipoteze proprii sţ i cecetaă ri pe un domeniu,
o validaă ri pe domenii conexe ale unor ipoteze
o extinderi ale unor concluzii ce trebuie confirmate,
o aflarea domeniului de aplicabilitate ale unor concluzii sau
reguli de lucru
 inexistentţa unor directţii alternative de cresţ tere a competentţelor elevilor,
 inexistentţa îînvaă tţaării prin experiment direct sţ i schimb reciproc de,
informatţii îîntre elevi,
o Statisticile mondiale faă cute la capitolul dorintţei tinerilor de
educatţie precizeazaă caă 80% din tinerii interogatţi doresc saă îînvetţe
prin experimentarea directaă
o Alternative: muzee tematice, contacte cu firme sţ i laboratoare de
cercetare, evenimente educatţionale ce rup monotonia predaă rii îîn
clasaă
 inexistentţa dezbaterilor asupra unor probleme,
o Sistemul de îînvaă tţare –reproducere s-a dovedit ataî t ineficient caî t sţ i
vicios pentru formarea personalitaă tţii,
o Discutţiile de grup sţ i dezbaterile
§ au componenta afectiv-emotţionalaă , componenta aplicativaă
sau pe cea volitivaă mult mai puternice
§ mobilizeazaă
 capacitatea de analizaă a elevilor
 curajul expunerii unui punct de vedere propriu sţ i
motivatţia gaă sirii de argumente pertinente
 inexistentţa unor idealuri îînalte sţ i a unui sistem complex de valori pe care
saă -l promoveze sţ coala,

4
 o sţ coala ce promoveazaă doar oportunismul promovaă rii sţ i obtţinerii
unei diplome conduce la formarea de personaje oportuniste sţ i faă raă
valori morale sociale sau etice umane.
o Punerea îîn aplicare a sistemelor de valori complexe sociale creeazaă
cadrul cel mai propice dezvoltaă rii de competentţe necesare ridicaă rii
educatţionale a unei tţaări sţ i iesţ irii din crizele curente
 inexistentţa unor instrumente de lucru care saă dea feedback privind
problemele de sensibilitate, sau procesare asupra unui domeniu la elevi
ce determinaă abilitaă tţile mentale ale acestora,
§ Sistemul bazat pe îînvaă tţare-reproducere este departe de
cresţ tere naturalaă sţ i nu daă feedback elevilor asupra propriei lor
dinamici mentale.
 inexistentţa unor programe alternative care saă dea ruperi de simetrie sţ i
saă aducaă alte puncte de vedere asupra unor subiecte,
§ Ruperile de simetrie pot fi provocate prin vizite la anumite
surse de informare directaă sţ i neprelucrataă unde elevii pot face
observatţii proprii,
 inexistentţa unor alternative de programe care saă asigure ruperile de ritm
de îînvaă tţare sţ i accelerare sau decelerare a acestuia îîn functţie de
importantţa sau esentţialitatea unor informatţii
§ flexibilizarea traseelor de educare accelerataă a elevilor ce sunt
pasionatţi de un anumit domeniu sţ i au cunosţ tintţe avansate îîn
acel domeniu,
§ cursurile de calificare sţ i specializare ale marilor companii tind
saă capteze din ce îîn ce mai mult atentţia elevilor, acesţ tia
concentraî ndu-se asupra posibilitaă tţii de angajare pe functţie bine
plaă titaă sţ i nu pe finalizarea ciclului de educatţie finalizat cu
diplomaă de studii ce nu acoperaă abilitaă tţi profesionale sau
cunosţ tintţe deosebite.
 inexistentţa problemelor deschise faă raă raă spunsuri perfecte îîn care elevii
saă -sţ i poataă aduce contributţia,
o Problemele deschise incitaă mintea sţ i dezvoltaă inteligentţa,
o lipsa evaluaă rilor cantitative sţ i a notaă rii dezvoltaă initţiativa,
o atentţia asupra detaliilor calitative sţ i corelative dezvoltaă
capacitaă tţile de identificare a semnificativului sţ i a recunoasţ terii de
patern-uri
o demonstratţia nu poate îînlocui traă irea fenomenologicaă sţ i
descoperirea legilor ce trebuie cunoscute la o anumitaă etapaă
 inexistentţa unui schelet de instrumente de gaî ndire ce transced diferite
domenii îîn jurul caă ruia se organizeazaă curricula,

5
 inexistentţa unor preocupaă ri privind contţinutul haă rtţii mentale a elevilor
sţ i îîmbogaă tţirea acesteia,
o cunosţ tintţele predate trebuie saă fie relatţionate la hartaă mentalaă a
elevilor caă saă fie absorbite, mai mult trebuie saă vinaă caă solutţii la
dilemele sţ i problemele specifice create de inconsistentţa haă rtţii
mentale mosţ tenite cultural.
 inexistentţa unor preocupaă ri privind stilul de îînvaă tţare al elevilor sţ i modul
îîn care stilul de predare al profesorilor poate influentţa performantţele
elevilor sţ i dezvoltarea personalitaă tţii acestora.
o Stilul clasic bazat pe îînvaă tţare-reproducere este acceptabil doar
pentru 20% dintre elevi, anume secventţialii ce utilizeazaă cu
prioritate emisfera staî ngaă ,
o vizualii gaî ndesc îîn imagini spre deosebire de secventţiali ce
gaî ndesc îîn cuvinte, kinestezicii ce gaî ndesc îîn misţ caă ri, sau senzitivii
ce gaî ndesc îîn staă ri de spirit sţ i emotţii
o profesorul trebuie saă transmitaă nu doar cunosţ tintţe repetabile, ci sţ i
emotţii pozitive, imaginea sau filmul actţiunii, traă irea fenomenului
descris, starea de spirit indusaă ,
Tehnici de stimulare a motivaţiei
 a staî rni curiozitatea elevilor prin
o elemente de noutate, prin crearea unor conflicte cognitive
(paradoxuri sau opinii opuse ale savantţilor, sau contradictţii
vizibile fatţaă de bunul-simtţ comun,)
o prin utilizarea studiului de caz
o prin antrenarea elevilor îîn realizarea unor proiecte de echipaă .
 A apela, la impulsul de autoafirmare al elevului, araă taî ndu-i caă
îînvaă tţarea unei discipline îîi deschide perspective profesionale îîntr-o
serie de domenii prestigioase. (D.Ausubel)
 saă realizeze un profil motivatţional al elevului printr-o evaluare a
o Întereselor
o atractţiilor sţ i respingerilor pentru o disciplinaă sau alta,
o a perspectivelor de viitor pe care sţ i le-a conturat,
o a valorii pe care o acordaă activitaă tţii de îînvaă tţare.

6
 o perceptţiile cu privire la competentţa sţ i gradul de control pe care
acesta estimeazaă caă le are îîn îîndeplinirea diferitelor sarcini de
îînvaă tţare.
 Profesorul poate saă -i sensibilizeze pe elevi, stabilind legaă turi îîntre
materia predataă sţ i domeniile de interes ale acestora ori initţiind o
discutţie cu toataă clasa despre utilitatea practicaă a materiei predate.
 Utilizarea judicioasaă a competitţiei îîntre elevi cultivaă autoformarea
( motivatţia de autorealizare- nevoie de a fi îîn competitţie, de a fi mai
buni decaî t ceilaltţi.) Studiile au araă ta caă cei care au un nivel ridicat al
acestui tip de motivatţie sunt mult mai putţin anxiosţ i atunci caî nd
îîntaî mpina un esţ ec sţ i profesiunile alese sunt cele îîn care au sţ anse saă
îînregistreze succesul.
 A apela la ”efectul Pygmalyon ” : cu caî t sunt mai mari asţ teptaă rile, fatţaă
de un om, cu ataî t acesta va obtţine o performantţaă mai mare. Nimic nu
poate fi mai motivant, pentru o persoanaă , decaî t asţ teptaă rile sale sţ i ale
celorlaltţi de la el
 strategiile de predare îîn functţie de cunosţ tintţele pe care trebuie saă le
transmitaă elevilor(Rolland Viau)
o Pentru cunosţ tintţe declarative (ansamblu de informatţii
teoretice sţ i abstracte ce trebuie îînvaă tţate pe de rost),trebuie:
§ îîncepetţi predarea printr-o anecdotaă , o istorioaraă insolitaă
legataă de teoria ce urmeazaă a fi predataă sau printr-o
problemaă de solutţionat;
§ chestionatţi elevii asupra cunosţ tintţelor lor anterioare îîn
legaă turaă cu fenomenul ori teoria ce urmeazaă a fi explicate;
§ prezentatţi planul cursului sub formaă de îîntrebaă ri (acest
mod de a prezenta materia îîi obligaă pe elevi saă -sţ i
focalizeze atentţia asupra aspectelor importante sţ i saă
caute saă afle raă spunsurile la îîntrebaă rile puse);
§ organizatţi cunosţ tintţele sub formaă de scheme, care permit
evidentţierea legaă turilor dintre concepte;
§ datţi exemple care saă îîi intereseze pe elevi;
§ utilizatţi analogiile (astfel îîi determinaă m pe elevi saă
stabileascaă legaă turi îîntre un domeniu pe care îîl cunosc
bine sţ i altul nou
7
 o Pentru cunosţ tintţele cunosţ tintţele procedurale, Viau recomandaă
ca profesorii saă -i obisţ nuiascaă pe elevi saă consţ tientizeze pasţ ii ce
trebuie parcursţ i îîn rezolvarea unei probleme, indiferent de
domeniu
Evaluarea poate avea, de asemenea, efecte asupra motivatţiei elevilor.
Profesorii care pun accent pe travaliul cognitiv îîn îînvaă tţare, sţ i care totodataă
recompenseazaă predilect acest efort sţ i mai putţin abilitaă tţile, au un impact
superior asupra motivaă rii elevilor îîn îînvaă tţare îîn comparatţie cu cei care
marsţ eazaă doar pe ideea prezentţei unor abilitaă tţi potentţiale.
 actul evaluativ saă se centreze mai mult
o pe progresul elevilor,
o pe recunoasţ terea efortului pe care l-a depus fiecare pentru
îîmbunaă taă tţirea propriilor performantţe, sţ i nu doar saă constate
nivelul cunosţ tintţelor.
Aprecierea evolutţiei elevilor trebuie saă se facaă îîn termeni pozitivi (lauda,
îîncurajare, evidentţiere), deoarece dezaprobarea este mai putţin eficientaă îîn
stimularea motivatţiei îînvaă tţaării.
Ataî t recompensele, caî t sţ i pedepsele trebuie folosite cu discernaă maî nt, mai
ales atunci caî nd se urmaă resţ te cresţ terea motivatţiei îînvaă tţaării
 Recompensele pot avea un efect pozitiv pe termen scurt, dar pe
termen lung ele daă uneazaă motivatţiei.
 îîn urma unor cercetaă ri efectuate cu scopul de a vedea efectul
recompenselor asupra motivatţiei elevilor, Pelletier sţ i Vallerand au
ajuns la concluzia caă o serie de recompense, precum banii sau
premiile, provoacaă la unii elevi o scaă dere a interesului fatţaă de o
activitate pe care, la îînceput, au considerat-o interesantaă
 Alte cercetaă ri au araă tat caă elevii care au o opinie bunaă despre
competentţa lor îîn rezolvarea unor sarcini de îînvaă tţare au fost
deceptţionatţi atunci caî nd au fost recompensatţi pentru activitaă tţi pe
care ei le considerau facile
Pentru elevi cu stimaă de sine scaă zutaă (perceptţiile elevului cu privire la
competentţa sa îîn a îîndeplini o activitate sţ i îîn gradul de control pe care crede
caă îîl exercitaă asupra acelei activitat), Rolland Viau recomandaă urmaă toarele
strategii de interventţie:

8
  profesorul trebuie saă -i îînvetţe pe elevi saă gaî ndeascaă pozitiv atunci
caî nd se aflaă îîn fatţa unei activitaă tţi dificile („este greu, dar sunt capabil
saă reusesc');
 profesorul trebuie saă -i obisţ nuiascaă pe elevi saă -sţ i stabileascaă îîn mod
realist standardele de reusţ itaă , saă se raporteze la reusţ itele lor
anterioare sţ i saă nu se compare îîn permanentaă cu ceilaltţi colegi;
 profesorul trebuie saă -i lase pe elevi saă -sţ i defineascaă ei îînsţ isţ i
obiectivele îînvaă tţaării; aceste obiective este bine saă fie precise, pe
termen scurt sţ i saă tţinaă seamaă de capacitaă tţile elevilor;
 profesorul poate saă -i cearaă elevului saă verbalizeze operatţiile pe care le
executaă ; îîn felul acesta, va putea lua cunosţ tintţaă de procedurile care
sunt bine executate, dar sţ i de cele care mai necesitaă exercitţii
 profesorul trebuie saă -l obisţ nuiascaă pe elev saă nu se judece prea sever
sţ i saă nu se culpabilizeze atunci caî nd gresţ esţ te.
 profesorul trebuie saă conceapaă activitaă tţi de îînvaă tţare care saă nu fie nici
prea facile (pentru caă nu mai reprezintaă o provocare pentru elevi), dar
nici prea dificile (pentru ca elevii se descurajeazaă rapid sţ i
abandoneazaă ).
ÎÎn practicaă educatţionala s-a constatat caă profesorii comunicaă putţin cu elevii
slabi sţ i nemotivatţi, se multţumesc cu raă spunsuri incomplete ale acestora la
lectţie, sunt tentatţi saă -i critice frecvent sţ i manifestaă dispretţ fatţaă de ei atunci
caî nd esţ ueazaă .
ÎÎn fatţa unor astfel de comportamente, elevii perceputţi ca slabi sţ i nemotivatţi
nu fac nici un efort pentru a îînvaă tţa, deoarece ei sţ tiu caă profesorii îîi solicitaă
foarte rar sţ i caă lor li se adreseazaă doar pentru a le face observatţii.
Fatţaă de elevii consideratţi slabi sţ i nemotivatţi, profesorul ar trebui saă adopte
urmaă toarele comportamente:
• saă -sţ i exprime îîncrederea îîn capacitatea lor de a reusţ i;
• saă le acorde aceeasţ i atentţie ca sţ i elevilor buni;
• saă evite crearea de situatţii competitive îîn care ei nu pot decaî t saă piardaă ;
• saă nu le facaă observatţii îîn fatţa colegilor;
• saă evite a-sţ i exprima dispretţul atunci caî nd ei esţ ueazaă ;
• saă manifeste interes pentru reusţ itele lor.
Alte soluţii:
o Începerea lecţiei prin a da elevilor un motiv de-a fi motivat
o Expectanţe clare
9
 o Fixarea unor obiective pe termen scurt
o Aprecierea verbală şi scrisă
o Stimularea descoperirii, explorării, curiozităţii epistemice
o varierea stimulilor are efecte motivatoare. Utilizarea aceluiasţ i ton,
acelorasţ i structuri gramaticale, lipsa gesticii acompaniataă de o minaă
îîncremenitaă nu sustţine motivatţia pentru îînvaă tţare; Stimulii noi,
surprinzaă tori, complecsţ i sau ambigui creazaă un fel de “trezire
cognitivaă ” numitaă curiozitate epistemicaă
o schimbarea canalului de comunicare; folosirea caî t mai multor
registre diferite de comunicare: oral, vizual, actţional precum sţ i
recursul îîn timpul expunerii la anumite scheme, desene, grafice sţ i la
unele mijloace auxiliare: retroproiector, diapozitive, etc. cresc
motivatţia;
o utilizarea umorului, amelioreazaă comprehensiunea sţ i creeazaă o
atmosferaă favorabilaă mentţinerii interesului
o formularea de întrebări; observatţiile sistematice realizate de
Silverman (1985) îîn mediul sţ colar sustţin caă profesorii, ce adreseazaă
îîntrebaă ri elevilor renuntţaă la a oferi doar un flux permanent de
cunosţ tintţe.
o Utilizarea unor materiale familiare pentru exemple

Conform teoriei SDT(Self-Determination Theory) care descrie motivatţia

elevului ca pe un continuum de la demotivare, trecaî nd prin diferite etape de
motivare extrinsecaă , la motivarea intrinsecaă , un anumit comportament
sţ colar poate fi descris de la lipsa motivatţiei sau resentiment, prin
acceptarea pasivaă , paî naă la acceptarea activaă sţ i implicarea personalaă .
Mai jos este prezentat un set de strategii de interventţie specific fiecaă rei
etape de motivare:
 Demotivare – perceperea sarcinii ca fiind faă raă sens, existentţa convingerii caă
elevul nu are abilitaă tţi pentru realizarea sarcinii:

 Utilizarea de material didactic sţ i mijloace tehnice variate;

 Propunerea de sarcini tţinaî nd cont de tipul de inteligentţaă al
elevilor(inteligentţe multiple);
 Accentuarea rolului îînvaă tţaării îîn clasaă ;
 Reglare externaă – sub amenintţarea pedepsei sau sub atractţia recompensei,
elevul se decide saă se supunaă sţ i saă realizeze sarcina sţ colaraă :

10
  Propunerea de sarcini/teme la alegere, creaî ndu-le sentimentul
controlului;
 Oferirea de recompense stimulative, centrate pe munca elevului sţ i nu pe
sine îînsusţ i;
 Întegrare – elevul descoperaă caă realizarea unei sarcini îîi asiguraă aprecierea
din partea celorlaltţi(colegi, profesor):
 Aprecierea progreselor se face îîn termeni pozitivi;
 Evitarea exprimaă rii scepticismului cu privire la reusţ ita viitoare, folosind
sintagme de genul:”Am îîncredere…”, “Sţ tiu caă potţi”;
 Îdentificare – comportamentul sţ colar îîn sine îîncepe saă devinaă important:
 Îdentificarea aspectelor de unicitate ale fiecaă rui elev, crearea unei
identitaă tţi valorizate (“spiritul critic al clasei”, “rezolvitorul logic”, etc)
 Gratificarea activitaă tţilor extrasţ colare;
 Înteriorizare – elevul interiorizeazaă obiectivele propuse, noul
comportament devenind parte a propriei personalitaă tţi:
 Împlicarea elevilor îîn predare prin metoda”profesor pentru cinci
minute”;
 Împlicarea îîn activitaă tţi extracurriculare îîn care saă se manifeste îîn functţie
de interesele proprii;
Concluzii

 nu existaă un comutator magic al motivatţiei, care saă determine oamenii

saă doreascaă saă îînvetţe, saă lucreze mai mult, saă actţioneze îîntr-o manieraă
mai responsabilaă .
 Facilitarea sţ i nu controlul ar tebui saă ne ghideze ideile, caî nd îîncercaă m
saă schimbaă m anumite comportamente îîn sţ coalaă
 eforturile de-a motiva elevii îîntr-o anumitaă directţie vor avea un
succes mai semnificativ, dacaă relatţia profesor – elev este considerataă
una de colaborare îîntre persoane ce pot sau nu saă îîmpaă rtaă sţ eascaă
aceleasţ i sentimente, expectantţe sţ i scopuri
 interventţiile motivatţionale ce nu respectaă scopurile, emotţiile sţ i
convingerile unei persoane legate de o anumitaă situatţie pot produce
efecte pe termen scurt, dar pe o perioadaă mai mare de timp aceste
interventţii pot saă esţ ueze.

11