2009452980

PUBLICAÞIE EDITATÃ DE
STATUL MAJOR
C uprins
Nr. 2 z Iulie 2006
AL FORÞELOR TERESTRE
EDITORIAL „Ziua Porþilor Deschise“ la Cercetare la nivel european
Cluj-NNapoca p.33 p.58
Libertatea presei ºi condiþia Locotenent-colonel Claudiu
REDAC}IA jurnalistului militar p.3
Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE
IORDÃCHESCU
str. Drumul Taberei nr. 9-11 Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE
ACTUALITATEA
sector 6 cod 061416 Vânãtori de munte
MILITARÃ
BUCUREªTI TEATRE DE OPERAÞII braºoveni verificaþi pentru
tel: 021-318 22 47 certificare p.36 Tactici folosite de insur-
021-318 53 67 int. 189, 389 „Rechinii Albi“ la jumãtatea Maior Nicolae USZKAI
genþa irakianã împotriva
fax: 021-318 53 65 misiunii în Afganistan p.6
forþelor Coaliþiei p.60
021-318 22 47 Locotenent Alice MOLDOVAN Infanteriºtii la Prislop
Colonel Gheorghe VIªAN
p.37
Afganistan la 60 de grade Maior Luigi-Mihail COJOCARU
REDACTOR-ªEF Convoaiele americane
Celsius p.8
Locotenent-colonel Parteneriat fructuos în riposteazã dacã sunt ata-
Locotenent Alice MOLDOVAN
Dragoº ANGHELACHE Cetatea Aradului: “WISE cate în Irak p.62
Câte trei patrule zilnic pentru FORESIGHT 2006 RO“ Sublocotenent Andreea FLEANCU
SENIOR EDITOR apãrarea bazei KAF p.10 p.40
Colonel (r.) Nicolae DINU Locotenent Alice MOLDOVAN Salonul internaþional de
Locotenent-colonel Claudiu
REDACTOR armament ºi echipamente
IORDÃCHESCU
Sublocotenent Andreea FLEANCU Un moment de inspiraþie p.12 terestre ºi aeriene p.64
Cãpitan Marius NIÞULESCU Portretul unui militar Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE
SECRETAR DE REDACÞIE
Împreunã la bine ºi la greu profesionist p.43
Maior Luigi-Mihail COJOCARU CULTURÃ
p.14 Sublocotenent Andreea FLEANCU
TEHNOREDACTARE Cãpitan Marius NIÞULESCU INTERVENÞIE Trecea fanfara militarã p.68
Elena RÃDULESCU LA INUNDAÞII Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE
Infanterie mecanizatã! p.16
Cãpitan Marius NIÞULESCU Batalionul 2 Infanterie la
CORECTURÃ O lume în altã lume:
Cristina BULEA Moartea nu iartã ºi nu uitã. inundaþiile de la Bucureºtiul subteran p.72
Uneori, se grãbeºte p.18 Mãnãstirea p.46 Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE
PROCESARE TEXTE Maior Luigi-Mihail COJOCARU
Cãpitan Marius NIÞULESCU
Plt. adj. Adrian IUZIC Cenaclu literar la Cercul
Filofteia LINCÃ „Scorpionii“ spun cã Militar Ploieºti p.73
ACTUALITATE Sãrata nu va cãdea! p.48 Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE
ADMINISTRAÞIE ªI EXPEDIÞIE Locotenent Cristian CÃNUCI
Consilierii juridici din
Plt. adj. Adrian IUZIC
forþele terestre p.19 Geniºtii brãileni suprave- SPORT
INTERNET Sublocotenent Andreea FLEANCU gheazã digurile Dunãrii
p.50 Olimpiada de varã a sportu-
w w w. r ft . f o r t e r. r o Ziua Poliþiei Militare p.21
Maior Viorel CALENCIUC lui militar p.74
e - m a i l : r ft @ f o r t e r. r o Sublocotenent Andreea FLEANCU
Sublocotenent Andreea FLEANCU
O nouã viziune asupra Transmisioniºtii craioveni
Poliþiei Militare p.23 în sprijinul populaþiei p.52 Sub semnul fair-p play-u
ului p.76
C o p e r ta 1
Maior Lucian LECUÞA Locotenent Daniel ªERBAN Elev caporal Elena VLASE
În bãtaia puºtii
foto: slt. Laurenþiu LÃZÃROIU ALMA MATER
Geniºtii: militari care fac Emoþii ºi bucurie la campiona-
C o p e r ta 4
poduri peste râuri ºi între O armatã mai atractivã tele sportive de la Breaza
O revistã pentru toate vârstele suflete p.25 pentru tineri p.54 p.77
foto: Emil MORITZ General-locotenent dr. Sorin IOAN Colonel Marian GARGAZ Sublocotenent Andreea FLEANCU
Copiii teribili ai cerului

ISSN 1582-1617 Primul colegiu militar - ªcolile de aplicaþie s-a au aliniat
albastru p.26
ªcoalã Europeanã p.56 la concursul de cros p.79
B 00420 C 4254/06 Locotenent Adriana ALECU
Sublocotenent Andreea FLEANCU Sublocotenent Andreea FLEANCU
Tipãrit la Centrul Tehnic Editorial al Armatei
tel: 021-2224 26 34
fax: 021-2224 04 05
Copyright
Este autorizatã orice reproducere,
fãrã a percepe taxe, cu condiþia
indicãrii cu exactitate a numãrului
ºi a datei apariþiei publicaþiei
ALÃTURAÞI-VV Ã
CELEI MAI PUTERNICE FORÞE!
Colaj realizat de lt. ing. Cãtãlin CÂRSTEA
Editorr ial
Jurnalismul militar
Libertatea presei ºi
condiþia jurnalistului
militar
Este o utopie sã se susþinã cã presa, ca
instituþie, este cu adevãrat liberã, oriunde
în lume. Poate pãrea paradoxal, dar
jurnalistul se bucurã de libertate
individualã în cadrul breslei sale.
anghelache.dragos@forter.ro
P
entru cã data de 23 iulie figureazã în calendarul domeniul economic (materie primã, oferte publicitare,
sãrbãtorilor celor aflaþi sub arme ca Ziua Presei grupul patronal care administreazã fondurile financiare),
Militare, este interesant de a privi în „bucãtãria cât ºi politic sau social (mijloace legislative, intervenþii
conceptualã“ a acestei nou-recunoscute specialitãþi. directe ale structurilor Puterii, iniþiative ale organizaþiilor
Libertatea presei este un concept care a stârnit destule neguvernamentale).
dezbateri, iar fenomenul este departe de a lua sfârºit. Chiar dacã la prima vedere pare paradoxal, la nivel
La modul declarativ ºi conceptual, acest drept este individual lucrurile stau exact invers. Într-o societate
garantat, în statele democratice (ºi chiar în majoritatea democraticã – fie ea ºi în tranziþie –, guvernatã de un stat
celor totalitare) fiind înscris în Constituþie de drept, jurnalistul se poate exprima în deplinã libertate
ca un drept (natural) al cetãþeanului la informare. constituþionalã. Dacã politica editorialã a publicaþiei la
Practic, lucrurile stau cu totul altfel. În primul rând, care lucreazã este în concordanþã cu convingerile sale,
aceastã libertate trebuie vãzutã pe douã niveluri: unul atunci jurnalistul poate lucra fãrã constrângeri. Dacã nu,
general, care se referã la presa ca instituþie, ºi unul are posibilitatea de a pleca la o altã publicaþie a cãrei
individual, care priveºte strict jurnalistul. politicã editorialã este în consonanþã cu convingerile sale.
La nivel general, manualele ºi studiile de specialitate Un exemplu edificator poate fi migrarea cu arme ºi
sunt de acord cã nu se poate vorbi de o libertate a presei bagaje a echipei redacþionale conduse de Ovidiu
decât la nivel declarativ. Atâta timp cât produsul mediatic Ioaniþoaia de la „Pro sport“ la „Gazeta sporturilor“ sau
reprezintã un bun care se vinde cu mult sub costul sãu de opþiunea unui numãr însemnat de jurnaliºti de la
producþie, ar fi o utopie sã se susþinã cã o publicaþie, „Adevãrul“ de a-ºi urma liderii la nou-înfiinþata publicaþie
un post radio sau TV, ori un trust media este absolut „Gândul“.
independent. Funcþionarea respectivelor entitãþi media Dacã la nivelul presei, pe care noi o numim civilã,
este, în acest fel, supusã unor presiuni pe care unii lucrurile sunt relativ aºezate, care este situaþia în partea
teoreticieni în domeniu le considerã a veni atât din militarã a breslei?
Iulie 2006 3
Editorr ial
Jurnalismul militar
La nivel general, lucrurile stau la participa la realizarea

fel ca în varianta civilã, cu singura transparenþei
diferenþã cã nu sunt presiuni de activitãþilor Armatei
naturã externã. Prin reglementãri României“ (RP1,
interne (R.P. – 1 Instrucþiuni privind art.16). Activitatea se
activitatea de relaþii publice în desfãºoarã „în
armatã), presei militare i se atribuie conformitate cu
misiunea de „a contribui, prin legile þãrii ºi
mijloace specifice, la informarea principiile
internã a personalului armatei ºi de a constituþionale ale
libertãþii presei ºi ale Ar fi o situaþie demnã de Apostol
libertãþii de exprimare ºi de creaþie“ Bologa: scriind articolul, jurnalistul
dar „cu respectarea prevederilor militar se plaseazã în afara statutului
«Strategiei de Comunicare a Minis- sãu, iar dacã nu îl scrie, intrã în
terului Apãrãrii Naþionale»“ conflict cu propria conºtiinþã.
(RP1,art.17). În partea civilã a presei rezolvarea
Acestea fiind datele, libertatea este foarte simplã; ziaristul pleacã
presei este trasatã clar în limitele la o altã publicaþie. Confratele sãu
sus-amintitei strategii, prin care se militar nu are aceastã opþiune,
doreºte – ca oriunde în lume dealtfel deoarece oriunde s-ar duce în presa
– crearea unei imagini favorabile a militarã, condiþiile sunt aceleaºi.
Armatei. Astfel, instituþia militarã Este astfel în postura hilarã a lui
devine generator de presiune asupra Adam când a trebuit sã îºi aleagã
presei subordonate. nevasta.
La nivel individual, jurnalistul La modul practic, jurnalistul
militar este definit ca „persoana înca- militar se confruntã cu altã situaþie.
dratã în statul de organizare al redac- Din dorinþa proprie sau indusã de a
þiei unui mijloc militar de informare realiza o imagine pozitivã a instituþiei
în masã pe funcþie de redactor, secre- din care face parte, în paginile
tar/secretar general de redacþie, foto- publicaþiilor noastre ajung cu
reporter sau cameraman“ (RP-1, precãdere elementele agreabile ale
art.24). Printre obligaþiile sale de ser- cotidianului militar ºi foarte rar unele
viciu se înscriu apãrarea onoarei ºi deficienþe de sistem, hiatusuri în
demnitãþii instituþiei militare, „în de- comunicare ori alte aspecte mai puþin
plinul respect al adevãrului“ (RP.1, plãcute. În acest fel, credibilitatea
art.25, lit.a) ºi sã „nu prejudicieze publicaþiilor se erodeazã, iar
imaginea instituþiei militare prin ma- „Strategia de Comunicare a
terialele pe care le semneazã“ (art. 25, Ministerului Apãrãrii Naþionale“,
lit.f). Sunt douã prevederi care, cel oricât de bine ar fi gânditã, riscã sã
puþin teoretic, pot intra în conflict nu îºi atingã scopul. Cât despre
atunci când ziaristul militar „în depli- publicaþiile noastre, riscã un retour
nul respect al adevãrului“ este în si- en arrière, devenind valoroase din
tuaþia de a scrie articole care prejudi- punct de vedere tehnic ºi estetic, însã
ciazã „imaginea instituþiei militare“. golite de conþinut.
4 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro

Te a t r e d e
operaþii
Misiunile infanteriºtilor din
Forþele Terestre Române sunt
mai complexe în ceea ce
priveºte execuþia, chiar
dacã, din punct de vedere al
cerinþelor, nu diferã faþã de
cele obiºnuite.
Te
e atrr e de
e ope
e r atii
Batalionul 341 Infanterie
„Rechinii Albi“
la jumãtatea misiunii
în Afganistan
Misiunile infanteriºtilor din Forþele Terestre
Române sunt mai complexe în ceea ce priveºte
execuþia, chiar dacã, din punct de vedere al cerin-
þelor, nu diferã faþã de cele obiºnuite. În mare,
aceste misiuni se împart în douã categorii, interne
ºi externe.
alicemoldovan@yahoo.com
C
ele interne, cum sunt paza bazei Kandahar, mai variate ºi ceva mai complexe în ultimul timp – au
a bazarului ce se desfãºoarã sãptãmânal în ime- fost executate peste 170. Acestea au constat în: transpor-
diata apropiere a bazei sau securizarea opera- turi ºi distribuire de materiale umanitare, misiuni cu focus
þiunilor logistice clasa I ºi a III-a, implicã zilnic peste 100 medical, de evaluare a satelor, întâlniri cu liderii locali ºi
de militari. Mi- bãtrânii satelor la sediile districtelor (SHURA, patrule de
siunea militari- recunoaºtere, puncte temporare de control trafic). De
lor noºtri este de asemenea, au fost executate în aceastã perioadã ºi 16
Foto: lt. Alice MOLDOVAN
a verifica toate trageri de iluminare în sprijinul acþiunilor forþelor Coali-

autovehiculele þiei de contracarare a eventualelor atacuri asupra bazei
care intrã în KAF. În paralel cu misiunile curente pe care le desfãºoarã
bazã ºi le înso- „Rechinii Albi“, s-a adãugat ºi asigurarea securitãþii unei
þesc pe timpul echipe EOD, care se ocupã de deminarea zonelor limitro-
staþionãrii, pen- fe bazei unde ne aflãm.
tru cã oricare La sfârºitul lunii februarie, la baza militarã de la
dintre acestea Kandahar a avut loc rotirea brigãzilor care asigurã opera-
poate fi o poten- þiunile din sudul Afganistanului, comanda fiind preluatã
þialã ameninþare. de Brigada Multinaþionalã de Sud „AEGIS“, comandatã
În ceea ce de gl.bg. David A.Fraser. La scurt timp de la preluarea
priveºte misiu- misiunilor, noul comandant a dorit nu numai sã îºi cu-
nile externe – noascã subordonaþii, dar ºi sã îi vadã în acþiune, motiv

Te
e atrr e de
e ope
e r a]ii
pentru care a participat împreunã cu la principala misiune a „Rechinilor tabãra româneascã. Comandantul
comandantul Batalionului 341 Infan- Albi“ la Kandahar, paza bazei KAF: „Rechinilor Albi“, locotenent-colonel
terie „Rechinii Albi“, lt.col.dr. Vasile „acest camp este o þintã bunã, aºa cã dr. Vasile Vreme, a avut o întâlnire cu
Vreme, la una din adunãrile liderilor misiunea dumneavoastrã este foarte comandantul Corpului 206 Sud al
locali din districtul Daman, importantã aici. Vã faceþi treaba ºi Armatei Naþionale Afgane, generalul
într-o misiune planificatã ºi condusã apreciez acest lucru“. Rahmutullah Roufi ºi cu generalul
de militarii noºtri. Activitãþile militarilor noºtri nu se Rabdul Razic Sherzai, o altã impor-
La încheierea misiunii, generalul reduc doar la executarea misiunilor tantã personalitate localã, pentru a le
Frasier a apreciat profesionalismul prin încredinþate de eºalonul superior. ura cele cuvenite cu acest prilej,
care militarii români abordeazã fie- Pentru cã timp de ºase luni, misiunea transmiþând, în acelaºi timp, felicitãri
care misiune din aria de responsabili- pe care o avem presupune a interac- ºi guvernatorului Provinciei
tate, precum ºi modul de relaþionare þiona cu populaþia, încercãm sã învã- Kandahar, Assabullah Khilid.
cu populaþia localã afganã, conside- þãm câte ceva despre ei. Nu este su- Gestul militarilor români a fost
rând cã deschiderea de care dãm dova- ficient sã îi ajuþi direct, sã le împarþi extrem de apreciat de cãtre oficialii
dã este beneficã misiunii noastre aici. alimente sau îmbrãcãminte, sã le aduci afgani, fiind de remarcat modul în
Referindu-se la misiune, dumnea- un medic atunci când sunt în suferin- care, în doar opt sãptãmâni de
lui declara: „Am fost foarte impre- þã. Important este sã le arãþi în pri- misiune, militarii Batalionului 341
sionat de voi când am fost împreunã mul rând cã îi respecþi. Cã eºti musa- Infanterie au reuºit sã îºi facã foarte
în misiune. Este foarte bine cum pro- fir la ei acasã ºi cã tradiþiile lor sunt clar înþelese intenþiile, sã îºi facã în
cedaþi, sunteþi buni soldaþi, îmi place la fel de importante ca ºi ale noastre. acelaºi timp bine simþitã prezenþa ºi
ceea ce aþi fãcut pânã acum ºi vreau Acesta este motivul pentru care sã ajungã sã fie cãutaþi de cãtre
sã faceþi acelaºi lucru ºi de aici înain- ziua de 21 martie, Anul Nou în tradi- localnici care, iatã, ne simt aproape,
te“. Generalul Fraser s-a referit apoi þia afganã, nu a trecut neobservatã în ºi mai ales de ajutor.
Iulie 2006 7
Te
e atrr e de
e ope
e r a]ii
Afganistan
la 60 de grade Celsius
Complexitatea misiunilor „Rechinilor Albi“,
militarii Batalionului 341 Infanterie de la Topraisar,
a fost doveditã încã o datã în Afganistan.
Î
ntr-unul din satele aflate în imediata apropiere a ºi câºtigarea unei poziþii respectate în rândul lor.
bazei KAF, Biaban Dareh, sãrãcia atinge cote Poate acesta este motivul pentru care militarii români se
inimaginabile. Tragedia oamenilor de aici este cu bucurã de privilegiul unui bun tratament din partea
atât mai mare cu cât, mai ales în aceastã perioadã de populaþiei locale, lucru
secetã, de adevãratã varã afganã, dacã nu ai un minimum dovedit în nenumãrate
ajutor pentru a cultiva, a lucra pãmântul, nu ai din ce trãi. rânduri.
Necazul sãtenilor afgani nu a trecut neobservat, motiv La începutul lunii
pentru care a fost planificatã o misiune cu caracter strict mai, o patrulã
umanitar, de distribuire de ajutoare. Materialele româneascã, ce executa o
transportate ºi oferite sãtenilor au avut un succes infinit misiune în
mai mare decât orice propagandã sau explicaþii despre vecinãtatea
rolul misiunii forþelor Coaliþiei. Pentru cã principala bazei KAF, a

preocupare a militarilor din Afganistan rãmâne
sprijinirea populaþiei locale. Iar unul dintre cele
mai respectate lucruri aici, în Afganistan, este codul
dupã care trãiesc aceºti
oameni, cod care
presupune

Te
e atrr e de
e ope
e r atii
întâlnit o comunitate de nomazi. împrejurimile a douã sate, Kvosh Ab ºi bombã de aruncãtor calibrul 82 mm.
Militarii români au vãzut aici ce Mandi Sar, deoarece s-au primit Imediat a fost chematã echipa de
înseamnã cu adevãrat sãrãcia. informaþii privind existenþa unor militari canadieni specialiºti în
O sãrãcie formatã din corturi cusute elemente de muniþie. deminare, care au detonat muniþia
din sute de bucãþele micuþe de pânzã, Prima patrulã româneascã a descoperitã, chiar la faþa locului.
copii desculþi, murdari ºi arºi de pornit din satul de unde se pãrea cã O zi mai târziu, o altã patrulã
soare, mulþi dintre ei afectaþi de se executase atacul cu câteva seri a fost constituitã, de data aceasta
cumplita boalã rãspânditã de în urmã. Atunci au fost gãsite, la întãritã, formatã din aproape 70
musculiþa de deºert. Deºi aceºti aproape un kilometru de sat, de militari, care s-au deplasat în
oameni nu ºtiau nimic despre forþele rãmãºiþele celor douã rachete lansate.
aceeaºi localitate pentru a relua
Coaliþiei, felul în care militarii Resturile unui telefon mobil, a unui
scotocirea. Aceastã misiune s-a
români i-au abordat pe nomazi a ceas cu sonerie, iar firele de
fãcut ca imediat sã se creeze o conectare arãtau exact modul în care încheiat cu descoperirea altor trei
legãturã între cele douã grupuri. fusese folosit sistemul. Dupã ce s-a bombe de aruncãtor calibrul 82
Dupã câteva minute de discuþie, stabilit locul de unde a fost lansat milimetri.
afganii nomazi le-au arãtat atacul, a început sã fie „cernut“ Operaþiunea desfãºuratã de
infanteriºtilor români locurile minate, terenul din jur, iar operaþia, deºi „Rechinii Albi“ a fost o reuºitã,
unele vizibile, gãsite de ei ºi predate dificilã pentru cã acolo se aflau fiind încã o datã demonstrate
autoritãþilor locale, altele prea târziu culturi de viþã de vie ºi multe locuri pregãtirea ºi profesionalismul
identificate, fapt care a dus la erau împânzite cu stuf, a fost militarilor români. ªi, mai mult decât
pierderi de vieþi în comunitatea lor. încununatã de succes. În imediata
atât, faptul cã unul dintre copiii
Relaþia absolut specialã pe care apropiere s-a gãsit o altã
afgani i-a ajutat pe militari sã iden-
„Rechinii Albi“ au construit-o ºi rachetã de calibrul 107
tifice cu exactitate locul, unde
dezvoltat-o cu sãtenii din vecinãtate mm, pregãtitã pentru a fi
a fãcut, însã, ca ºi o alt fel de lansatã. Continuând spunea el cã vãzuse „un foc mare“,
misiune sã fie încununatã cu succes. cercetarea zonei, patrula nu face decât sã sublinieze modul în
O misiune de scotocire. condusã de locotenentul care am ºtiut sã ne
Urmare a ultimului atac cu Soare a mai gãsit ºi o facem înþeleºi în
rachete asupra bazei KAF, aproape cooperarea cu
100 de militari din Batalionul 341 In- localnicii.
fanterie, însoþiþi, atunci când a fost
nevoie, ºi de alþi militari din forþele
Coaliþiei, în cadrul echipei
de deminare, au cãutat timp
de câteva zile
consecutive, în
Iulie 2006 9
Te
e atrr e de
e ope
e r a]ii
Câte trei patrule zilnic

pentru apãrarea
bazei KAF
Iatã cã se mai încheie o saptãmânã din misiunea
„Rechinilor Albi“. O sãptãmânã care aduce cu
sine alte misiuni îndeplinite. ªi, de ce sã nu
recunoaºtem, apropierea de casã ºi de cei dragi.
P
oate cã nu am fi realizat în ce mãsurã se scurge reprezentanþii Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni“
timpul în Afganistan dacã nu i-am fi primit în pentru a-i familiariza cu complexitatea msiunilor din
tabãra româneascã pe cei ce urmeazã sã ne Afganistan, misiuni pe care aceºtia le vor prelua în luna
înlocuiascã, veniþi acum în misiune de recunoaºtere. iulie de la noi. Astfel,
Aºadar, pentru o sãptãmânã, principala misiune a
comandantul Batalionului batalionului românesc de la
341 Infanterie de la Kandahar, aceea de a
Topraisar, locotenent- asigura paza ºi apãrarea
colonel dr. Vasile Vreme,
împreunã cu ofiþerii
din comandament,
sunt alãturi
de

Te
e atrr e de
e ope
e r a]ii
bazei KAF, a fost prezentatã numãrul acestora a scãzut considera- nevoie. Dar grija cea mai mare a co-
oaspeþilor în toatã complexitatea ei, bil în aceastã lunã, din raþiuni lesne mandantului Batalionului 341 Infan-
aºa cum am cunoscut-o noi pe durata de înþeles în aceastã zonã. Însã local- terie este aceea de protecþie a Forþei,
misiunii desfãºurate aici. nicii afgani, în principal cei din zona de asigurare nu numai a întregii
De asemenea, a fost folosit acest bazei noastre, constituie permanent o baze KAF dar, mai ales, pentru
prilej ºi pentru un scurt bilanþ, pentru preocupare majorã, încercând în con- proprii militari. Iar cuvintele la
cã „Rechinii Albi“ au trecut de tinuare sã le asigurãm mãcar apã ordine în Kandahar sunt: „vigilenþã
jumãtatea misiunii. Ca specific, dar ºi medicamente acolo unde este maximã“.
ºi ca duratã în timp, misiunile
detaºamentului românesc au fost
împãrþite în douã mari grupe: cele
interne, destinate pazei în sine –

asigurarea cu militari în turnurile de
pazã –, ºi cele externe – patrule
desfãºurate tot pentru asigurarea
securitãþii KAF. Dupã o aritmeticã
simplã, cifra care a rezultat la finalul
adunãrii a depãºit 700. Ceea ce spune
foarte mult despre implicarea
militarilor români în executarea
misiunilor încredinþate. Atunci când
s-a primit misiunea, eºalonul
superior – Brigada Multinaþionalã –
nu a precizat ºi cum trebuie
îndeplinitã. Aºa cã este exclusiv
meritul comenzii batalionului ºi a
ofiþerilor însãrcinaþi cu planificarea
ºi organizarea acestora.
În momentul de faþã, zilnic se
executã câte trei patrule. Una de zi ºi
una de noapte sau, în funcþie de
necesitate, douã de zi ºi una de
noapte. În fond, important este cã
militarii români sunt permanent la
posturi: fie cã este vorba de turnurile
de pazã sau de puncte de observare,
de binoclul pe care îl au în
permanenþã asupra lor sau de cãtarea
puºtii.
Chiar dacã în aceastã perioadã
accentul este pus pe securitatea
bazei, nici misiunile umanitare de
transport de ajutoare sau cu focus
medical nu sunt ignorate, deºi
Iulie 2006 11
Te
e atrr e de
e ope
e r a]ii
Un moment
de inspiraþie
În fiecare zi, pentru fiecare misiune, pregãtirea este
aceeaºi. ªi speranþele, la fel. Sã nu se întâmple nimic, sã
se întoarcã oamenii la timp. Au trecut aproape trei luni ºi
pânã acum aºa s-a întâmplat. Chiar dacã au fost incidente,
pregãtirea a fãcut ca ele sã fie rezolvate. Uneori ºi flerul,
pentru situaþii mai neobiºnuite, necuprinse în SOP.
L
ocotenentul Doruleþ Bãcanu îºi aminteºte cã era Avantajul TAB-u
ului
în patrulare, pe cea mai importantã rutã din aria La locul indicat prin staþie, mai multe maºini
de operaþii a Batalionului 280 Infanterie când a staþionate. Un accident. O maºinã aparþinând unor
primit ordin ca patrula sa sã îndrepte cãtre anumite contractori britanici ºi australieni fusese lovitã de o alta
coordonate. aparþinând poliþiei
irakiene. Discuþiile erau
între poliþiºti ºi ºeful
coloanei de maºini
aparþinând contractorilor.
Irakienii doreau sã
le fie predat ºoferul
„vinovat“. „Când
am venit l-am gãsit
ascuns, de cãtre colegi,
într-un portbagaj, sub
materiale ºi pãturi“.
Pentru fluidizarea
traficului, ca regulã
Foto: cpt. Marius NIÞULESCU
valabilã în Irak,
este obligatoriu ca
o maºinã dintr-o coloanã
în deplasare sã blocheze
accesul din drumurile
laterale. Acelaºi lucru

Te
e atrr e de
e ope
e r a]ii

încercase ºi maºina britanicã. cu aruncãtoare de grenade, cu lovitu- patra, lovitã, fiind distrusã în urma
Pânã la apariþia patrulei româ- rile puse, care le explicau românilor, impactului. „Am oprit, am ridicat-o
neºti, situaþia contractorilor devenise prin intermediul interpreþilor, cã nu e pe cricurile noastre ºi am reuºit din
criticã. Depãºiþi numeric, dar mai ales treaba lor, sã nu se bage. improvizaþii sã o facem funcþionalã“,
tehnic, britanicii erau înconjuraþi de Oricât de porniþi erau, prezenþa spune plutonierul Ciprian Hogea. În
poliþiºtii ºi militarii irakieni, care transportoarelor româneºti impunea lipsa celor necesare, s-a improvizat.
între timp se înmulþiserã. „Practic, respect. „ªi mitralierele noastre de Cu sârme, cu ºaibe, ceva fiare. Im-
pânã la venirea noastrã, irakienii blo- 14,5 mm, chiar dacã erau þinute la portant era sã se poatã pleca mai
caserã zona. Noi, am forþat intrarea 45°, îºi aminteºte caporalul Costel departe. Practic, a fost reconstruitã
în zonã, povesteºte plutonierul-major Pãtraºcu, ochitor, îi fãceau sã se gân- roata. Dupã aproape o orã, coloana
Marinel Manole, unul dintre meca- deascã bine înainte de a acþiona“. ºi-a reluat drumul. De data aceasta
nicii conductori“. Britanicilor li se Dupã încã o orã de discuþii ºi me- nemaifiind necesarã tractarea
cereau bani, dar mai ales sã-l predea diere a apãrut ºi patrula carabinie- britanicilor.
pe ºoferul implicat în accident. rilor, singura mandatatã a finaliza, Cu cinci ore întârziere, misiunea
„În conformitate cu ordinele ºi într-un mod sau altul, conflictul. a fost terminatã. O situaþie tensio-
procedurile primite, spune locote- Cu acordul acestora, dar ºi al natã, care putea oricând sã degene-
nentul Bãcanu, discuþiile noastre, cu TOC-ului românesc, maºina avariatã reze, a fost rezolvatã de militarii ro-
ambele tabere, s-au purtat de pe teh- a fost tractatã de militarii români mâni. A fost pentru prima datã când
nicã, la adãpostul blindajului“. cãtre Camp Mittica. ne-am confruntat cu un asemenea
Apariþia militarilor români, pen- caz. Nicãieri, nefiind precedente, nu
tru britanici a fost o adevãratã sal- De nevoie era stipulat modul de abordare. Pe
vare. „Efectiv s-au lipit de TAB-urile Cu toate sforþãrile britanicilor, undeva, respectul de care ne bucu-
noastre, rugându-ne, orice ar fi, sã dupã aproximativ 15 kilometri au rãm în zonã, a temperat spiritele ºi a
nu-i lãsãm acolo“. În scurt timp, din trebuit sã se opreascã. Maºina ava- fãcut ca ceea ce se anunþa periculos
maºinile irakienilor au apãrut indivizi riatã mergea pe trei roþi. Cea de-a sã se rezolve paºnic.
Iulie 2006 13
Te
e atrr e de
e ope
e r a]ii
Împreunã la bine
ºi la greu
În fiecare zi, dacã unul din ei nu e în misiune, atunci când
ne ducem la masã îi vedem, unul lângã altul, mergând
agale. Sunt printre puþinele momente în care îþi dai seama
cã numele din piept nu e o coincidenþã.
S
unt soþii Coman. Ea, Roxana, este fãcea naveta. „Era frumos, dar n-aº mai vrea s-o
sergent, asistent medical, iar Manole iau de la capãt“, concluzioneazã Manole acea
este militar angajat pe bazã de contract. perioadã.
Nunta au avut-o cu puþin timp înainte de plecarea Transferul în Focºani a dat aripi planurilor de
în misiune. Nu este nici prima, poate nici ultima viitor. „Am planificat nunta. În varã“. De fiecare
familie aflatã într-un detaºament românesc datã, însã, apãreau obstacole. Ba Mãlina, ba
într-un teatru de operaþii. Ce-i deosebeºte? inundaþiile sau Cincu. Au tot amânat-o, pânã au
ajuns în noiembrie. „Oricum, noi o planificam
Din `ntqmplare prin telefon. Dãdeam banii ºi mama alerga“. Au
Nu îi întreb prea mult, îi las pe ei sã poves- fãcut-o la Giurgiu, de unde este Roxana. „Dacã
teascã. Ea râzând, el, mult mai rezervat. era dupã timpul nostru, nu am mai fi ajuns
„Colegii, spunea Roxana, mã ºi întreabã: Mãi, niciodatã la bisericã“.
Manole ãsta al tãu, ºtie sã râdã?“.
S-au cunoscut, normal, prin intermediul unor ~n irak, luna de miere
colegi, în vara lui 2003. Parcã! Li se pare cã a Atunci când s-a anunþat selecþia pentru Irak,
trecut atât de mult timp de atunci! Manole se amândoi ºi-au dorit sã meargã. „Aº fi preferat,
pregãtea sã plece în misiune în Kosovo. A urmat dacã era sã nu reuºim amândoi, având în vedere
misiunea, întoarcerea ºi continuarea relaþiei. concurenþa, sã meargã ea. La noi, la MAC-i, era
Nimic nefiresc. mult mai dificil“. „Eu aº fi vrut sã meargã el.
„Eu am devenit asistent medical din întâm- Pentru o femeie, singurã într-un teatru de
plare“, recunoaºte Roxana. „Eram la jurnalism, operaþii, e mult mai greu“.
la Deva, nu-mi plãcea. Tata, fost cadru militar, Dupã testãri ºi speranþe, împreunã s-au regãsit
s-a interesat de actele ce trebuiau depuse. Când a pe statul Batalionului 280 Infanterie, Antica
fost vorba de opþiune, faptul cã aici nu se dãdea Babilonia VI. Cele câteve zile libere rãmase dupã
matematicã ºi fizicã, a fost o alegere fireascã. A nuntã ºi pregãtire le-au petrecut cu vizite pe la
urmat ºcoala ºi apoi repartiþia. La o unitate rude. „Practic, de dezmeticit ne-am dezmeticit
dobrogeanã. Atunci era mai greu, unul sau altul aici, în Irak. Pânã acum, n-am prea avut timp de

Te
e atrr e de
e ope
e r a]ii
noi“. Aici, mai în glumã, mai în serios, au aflat prima datã râde.
cã sunt cãsãtoriþi. Deja ne aflãm la mijlocul experienþei noastre
De la început, pentru a nu fi discuþii, au cerut irakiene. Fiecare îºi face planuri cu ce va face
sã doarmã fiecare la subunitatea de care aparþine. atunci când se va întoarce acasã. Prin telefon sau
„Nu ºtiam care sunt regulile, dacã e obligatoriu e-mail punem þara la cale. Pentru ei, însã, e mult
sau nu, dar n-am vrut sã iasã discuþii sau glume“. mai uºor. Vor sã-ºi ia casã. „Acum stãm cu
De glume, tot n-au scãpat. Nu se supãrã, cãci ºtiu chirie, aºa cum îi ºade bine unui militar, glumesc
cã nu sunt fãcute cu rãutate. „Ne mai oferã câte amândoi. Dupã misiune, cu ce bani mai avem,
un coleg TAB-ul sã ne plimbãm sau sã dormim sperãm sã ne luãm casã“.
noaptea în el“. Aproape tot timpul i-am lãsat pe ei sã
De fiecare datã când activitãþile le permit, se povesteascã, fãrã sã-i întrerup. A fost uºor.
întâlnesc ºi încearcã sã încropeascã o lunã de Totuºi, nu-i pot lãsa sã plece fãrã o întrebare.
miere. „Dacã tot n-am avut-o acasã, o petrecem Deja cunoscutã. Cine-i ºeful? Rãspunsul...
aici. Soare din belºug, nisip din atmosferã, numai prompt. „Amândoi, deocamdatã. Suntem la
sã deschizi gura, iar apã... apã platã de la masã. început, vedem noi
Ce mai, ca la mare“, glumeºte Manole ºi pentru mai târziu...“.
Iulie 2006 15
Re
e pe
e r e cotidie
e ne
e
Infanterie mecanizatã!
Sfârºitul anului 2005 ºi începutul noului an a adus,
pe lângã un nou stat de organizare, o nouã denumire.
Batalionul 280 Infanterie devenea Batalionul 280
Infanterie Mecanizatã.
În
fapt, reprezenta doar recunoaºterea pe parcursul unui an de încercãri ºi verificãri în
unei realitãþi ce era evidentã de toate condiþiile unui câmp de luptã modern.
aproape un an de zile, o datã cu Testãrile din Mãlina, de la sfârºitul lunii iunie ºi
primirea în dotare a noii maºini de luptã a începutul lunii iulie 2005, ºi exerciþiul din
Infanteriei, MLI 84 M „Jderul“. Devenea astfel Poligonul Cincu, DEMEX, au demonstrat
primul batalion cu o asemenea tehnicã ºi un fiabilitatea unei maºini menite a concura
asemenea nume. Bradley, Marder, Warrior sau BMP3 aflate în
dotarea unor þãri cu tradiþie din Alianþa Nord-
{enile `n secolul XXI Atlanticã. „Protecþia trãgãtorului la mitralierã
Într-o tendinþã evidentã, la nivel mondial, de a este asiguratã, spunea cãpitanul Cristi Axente,
se renunþa la ºenile în favoarea roþilor „încãlþate“ comandant de companie, acesta îndeplinindu-ºi
în pneuri, Armata Românã, Forþele Terestre, „se misiunea din carcasa blindatului, ºi nu din afarã
încãpãþâneazã“ a achiziþiona aceastã maºinã. De ca pânã acum. ªi mobilitatea, forþa, totul este în
ce? O întrebare care ºi-a gãsit rãspunsul treptat, favoarea MLI-ului“. Echiparea cu aparaturã de

Re
e pe
e r e cotidie
e ne
e
observare ºi ochire bicanal, de Sistemul de comunicaþii de lor, dar ºi aplicaþia

tip pasiv, de generaþie 2+, cu tip Harris, cu posibilitãþi de DEMEX ’05, concluziona
instalaþie de avertizare la ilumi- secretizare ºi transmisie a date- locotenent-colonelul ªtefan
narea laser ºi radar ºi cu un lor, cu care este dotat, face po- Bãlan, au demonstrat cã este
sistem de lansare a rachetelor sibil permanentul control ºi vehiculul de care infanteria
fumigene ºi instalaþia de fumi- comanda tuturor subunitãþilor românã avea nevoie. Se pre-
zare termicã a fãcut din cutia batalionului, indiferent de teren teazã perfect atât terenului,
maºinii un habitaclu sigur ºi de condiþiile meteo. cât ºi misiunilor încredinþate“.
pentru desfãºurarea misiunilor Calitãþile ºi performanþele
de luptã, cu un blindaj ce oferã Genera]ia 3+ oferite aduc cu sine ºi unele
protecþie împotriva armamen- Modernizarea vechii maºini inconveniente. Spaþiul interior.
tului de 7,62 mm, 12,7 mm, de luptã nu s-a limitat doar la Aceastã limitare, din necesitãþi
precum ºi protecþie antinucle- partea de propulsie ºi protecþie. ergonomice, este o dovadã cã
arã, antichimicã ºi împotriva Este o modernizare amplã, maºina reprezintã o armã, un
incendiilor. Forþa este datã de practic o reconstrucþie. Arma- vehicul de luptã. „Nu prea este
motorul de tip C9 al firmei mentul, tunul de 25 mm, cu loc în interior, aºa cum eram
Caterpillar, ce echipeazã ºi muniþie cu elemente fragmen- obiºnuiþi la TAB, dar manevra-
transportoarele Pirahna III C, tare, cu un zgomot mult redus, bilitatea ºi promptitudinea cu
caracterizat de siguranþã, rezer- faþã de vechile 14,5 mm, care rãspunde la comenzi,
vã mare de putere, consum de este complet compatibil cu spunea plutonierul-major
combustibil scãzut ºi o între- cerinþele membrilor Alianþei. Marinel Manole, mecanic con-
þinere simplã. În plus, din acest an, maºinile ductor, te face sã uiþi de acest
De aceastã rezervã de putere de luptã vor primi ca dotare inconvenient. Efortul la con-
a fost nevoie din plin în standard rachetele dirijate anti- ducere este cât cel depus pentru
Poligonul Cincu. Douã sãptã- tanc Spike din generaþia 3+. o maºinã micã ºi asta spune
mâni de ploaie au fãcut ca pã- Posibilitãþile acestor rachete totul“.
mântul clisos sã zãdãrniceascã sunt legate de puterea de lovire Sfârºitul anului va aduce
trecerea oricãrei tehnici auto. pânã la o distanþã de 4 km. pentru Batalionul 280
„Jderul“ nu a avut probleme pe Un sistem modern, bazat pe Infanterie Mecanizatã, la în-
tot parcursul exerciþiului. „A principiul „trage ºi observã“, toarcerea din misiunea Antica
fost o dovadã în plus, spunea ce reduce foarte mult posibilita- Babilonia VI, o nouã
comandantul batalionului, loco- tea detectãrii maºinii în câmpul perioadã de eforturi. Testãrile
tenent-colonel ªtefan Bãlan, cã tactic. Dupã aceastã ultimã de certificare a finalizãrii
maºina este adaptatã specifi- utilare, practic, MLI 84 M va operaþionalizãrii unitãþii sunt
cului teritoriului naþional ºi cã deveni un important pion al eforturi ce vor presupune
nu poate fi comparatã cu desfãºurãrii oricãrei acþiuni conjugarea cunoºtinþelor ºi
tehnica de luptã a unui batalion tactice de care va trebui sã se pregãtirii oamenilor cu
de infanterie“. þinã cont. „Rezultatele testãri- capabilitãþile noii tehnici.
Iulie 2006 17
In me
e morr iam
C\zut la datorie
Moartea
nu iartã
ºi nu uitã.
Uneori,
se grãbeºte
Sunt aproape trei ani de când participãm, în cadrul Cuvintele nu-ºi mai au rostul, gesturile
Coaliþiei, cu trupe în Irak. De trei ani sperãm ca situaþia sã se devin perplexe...
îmbunãtãþeascã. Dar... Tãcuþi, aliniaþi, militari români ºi italieni dau
Poate acum ar fi trebuit sã vorbesc de Sãrbãtorile Pascale, onorul trupului neînsufleþit al celui care a fost caporal Bogdan
de bucurie. ªi aº fi vorbit. Dacã n-ar fi fost acea zi de 27 aprilie. Hâncu. Doar cuvintele preotului se aud, în faþa bisericuþei de
Cãldurã, aceleaºi misiuni, cunoscute dar nu stereotipe. lemn. Liniºte, o liniºte dureroasã ce lasã loc la amintiri.
Poate fãrã rost, în acea zi am trecut pe la Compania de Abia se cãsãtorise, cu doar câteva luni înainte de a veni în
Poliþie Militarã. Pe tabla albã, pe care erau trecute misiunile Irak. Îºi dorea un copil, îºi dorea o carierã, dar mai ales îºi
în afara bazei, un singur nume: caporal Bogdan Hâncu. O dorea sã trãiascã. Pentru caporalul Hâncu nu mai existã
misiune de monitorizare ºi antrenare a poliþiei civile irakiene. mâine. Doar azi, 27 aprilie. O zi lungã cât eternitatea. Undeva,
Fãcea parte dintr-o patrulã italianã. sufletul i se zbate sã înþeleagã ce s-a întâmplat.
Singurul român. De ce? De ce el? ªi acum, ce urmeazã? Dorea, spera, credea.
Abia ce plecase. Cuvinte ce au devenit trecut. Real e doar momentul împresurat
Liniºte. Discuþii lejere în tabãra Batalionului 280 Infan- de miros de tãmâie. ªi sicriul învelit în drapel.
terie. Se aºtepta momentul în care cei care au fost oaspeþi de Este ridicat, ca o mângâiere, de ºase colegi ºi depus pe
Paºte, în frunte cu ºeful Statului Major al Forþelor Terestre, platforma autocamionului ce-l va duce la aeroport. Pentru el,
general-locotenent dr. Sorin Ioan, se vor îndrepta cãtre dupã trei luni, misiunea s-a terminat. Un ultim drum, de
aeroportul din Tallil, sã plece acasã. E aproape ora nouã. Un întoarcere în þarã, ce se va sfârºi la Iaºi. Un drum al durerii.
zgomot, ca de explozie, se aude în depãrtare. Probabil una Prin trapa deschisã a Hercules-ului, „priveºte“ pentru ulti-
controlatã, pentru distrugerea elementelor de muniþie ma datã la colegi. Este un adio mut. Rând pe rând, fiecare
descoperite. Se întâmplã des. trece prin faþa sicriului. Gândurile sunt acoperite de zgomotul
Brusc, nu mai e liniºte. O patrulã italianã a fost surprinsã motoarelor. Uºor, trapa se închide punând stavilã vederii,
de un dispozitiv exploziv improvizat, se anunþã în TOC. Nu separându-l de toþi ºi de toate. Avionul se pune în miºcare, ia
se ºtie mai mult, deocamdatã. Se ia legãtura cu Brigada vitezã, decoleazã. Este aproape ora 17.30 a aceleiaºi zile de 27.
Sassari. Detalii scurte ºi înfiorãtoare. Sunt morþi, trei, ºi Corpul primului militar român cãzut la datorie în Irak se
rãniþi, doi, lângã localitatea An Nassiriyah. Printre cei întoarce acasã. Aici, a rãmas doar amintirea sa.
decedaþi se aflã ºi un român. Timpul parcã se dilatã. E cald, e tãcere, e durere.

Anive
e r s\rr i
Ziua Justi]iei Militare
Consilierii juridici
din forþele terestre
Interviu cu domnul locotenent-colonel Simion LINCQ,
[eful Biroului Juridic [i Drept Umanitar din SMFT
Ziua Justiþiei Militare se sãrbãtoreºte la data de 25 aprilie în fie-

care an, anul acesta împlinindu-se 87 de ani de când, prin Decret-
Lege nr.1625 din 1919, semnat de regele Ferdinand, a luat fiinþã
Serviciul Contencios al Ministerului de Rãzboi,
moment care a marcat actul de naºtere al structurii
specializate în asigurarea asistenþei juridice pen-
Foto: slt. Andreea FLEANCU

tru armatã.
De-a lungul existenþei sale, Serviciul Contencios
a cunoscut un proces de perfecþionare structuralã ºi
funcþionalã care continuã ºi astãzi.
Consilierii juridici au fost consideraþi
„avocaþi, sfãtuitori juridici cu misiunea
de a aviza asupra chestiunilor care li
se vor supune, neavând calitatea de
funcþionari publici“.
fleancu.andreea@forter.ro
— Domnule colonel, mulþi dintre militarii

forþelor terestre nu ºtiu exact care este rolul
juristului militar în instituþia noastrã; aºadar, ce ne actele normative ce reglementeazã profesia, este de
puteþi spune în acest sens? apãrare a drepturilor ºi intereselor legitime ale
statului, ale autoritãþilor publice în slujba cãreia se
— Rolul consilierului juridic în cadrul instituþiei aflã ºi în conformitate cu Constituþia ºi legile þãrii.
pe care o reprezintã, aºa cum de altfel rezultã ºi din În cadrul SMFT, consilierii juridici desfãºoarã
Iulie 2006 19
Anive
e r s\rr i
Ziua Justi]iei Militare
activitatea de asistenþã juridicã, descoperitã, orice infractor sã fie permanent în prizã ºi actualitate.
în principal prin reprezentarea ºi tras la rãspundere penalã ºi ca Ca ºi cazuisticã, suntem solicitaþi
apãrarea intereselor MApN-SMFT nici o persoanã sã nu fie urmãritã în mod deosebit pe probleme de
în faþa autoritãþilor publice ºi a penal fãrã sã existe indicii resurse umane ºi materiale,
persoanelor juridice sau fizice, temeinice cã a sãvârºit o faptã respectiv participarea la
prin acordarea consultanþei prevãzutã de legea penalã, încheierea înþelegerilor privind
de specialitate ºi avizarea juridicã respectiv sã nu fie reþinut sau exerciþiile care se desfãºoarã
a actelor ºi mãsurilor dispuse de arestat decât în cazurile ºi cu armatele strãine.
cãtre comandanþi/ºefi atunci când condiþiile prevãzute de lege.
se solicitã, în scopul asigurãrii Consilierul juridic este persoana — Cu ce dificultãþi se
legalitãþii actului de care, potrivit legii de organizare confruntã Biroul
comandã/conducere, prin ºi exercitare a profesiei, acordã dumneavoastrã?
participarea în diferite grupuri de consultaþie de specialitate ºi
lucru la încheierea de acorduri avizeazã juridic, în scopul — Ca dificultãþi cu care ne
tehnice ºi memorandumuri pentru asigurãrii legalitãþii acelor acte confruntãm, nu pot spune cã
desfãºurarea exerciþiilor militare ce se doresc a fi avizate ºi care existã aºa ceva în cadrul
cu forþele armate strãine, ºi nu în privesc în general patrimoniul, structurii, dar îmi doresc ca la
ultimul rând, prin participarea la acordarea de drepturi indiferent Biroul Juridic ºi Drept Umanitar
procesul de elaborare a actelor de natura lor, asigurã asistenþã
sã reuºesc, cu sprijinul ºefilor
normative. juridicã la încheierea contractelor
pe cale ierarhicã, sã ridic nivelul
etc. De aceea, este bine sã se
gradului funcþiilor, pentru ca
— De multe ori activitatea de înþeleagã cã atâta timp cât existã
astfel la acest eºalon sã poatã
jurist militar este confundatã cu o colaborare cât mai strânsã între
accede oameni cu experienþã
cea de procuror militar; care este specialistul pe domeniu ºi
juridicã de cel puþin 2-3 ani la
diferenþa dintre cele douã consilierul juridic, înainte ca un
trupã ºi implicit sã creascã
denumiri? act normativ sã producã efecte,
procurorul va avea mai puþin de calitatea asistenþei juridice.
— Diferenþa dintre procuror, lucru ºi nici una dintre pãrþi Nu în ultimul rând, îmi doresc
fie el militar sau civil, ºi nu se va supãra. ca toþi consilierii juridici din
consilierul juridic este cã, potrivit SMFT sã fie în cadrul aceleiaºi
legii, procurorul efectueazã — Spuneþi-ne câteva cuvinte structuri.
urmãrirea penalã, supravegheazã despre activitãþile pe care le Doresc ca în încheiere
urmãrirea penalã, situaþie în care desfãºuraþi. sã urez tuturor consilierilor
conduce ºi controleazã nemijlocit juridici din forþele terestre
activitatea de cercetare penalã a — Problematica cu care ne ºi din celelalte structuri ale
poliþiei juridice ºi a altor organe confruntãm în acordarea MApN un cãlduros „La mulþi
de cercetare speciale, vegheazã asistenþei juridice în SMFT este ani!“, sãnãtate ºi împliniri
ca orice infracþiune sã fie diversã ºi astfel suntem profesionale.

Anive
e r s\rr i
Ziua Poli]iei Militare
Ziua Poliþiei Militare

Interviu cu domnul colonel Petre ANGHELESCU,
[eful sec]iei Poli]ie Militarq din SMFT

Totodatã, se întreprind demersuri pentru ca

o altã misiune de bazã a Poliþiei Militare, ºi
anume investigaþia, sã se transforme din
cercetarea penalã specialã ºi sã capete o altã
importanþã, astfel încât la nivelul forþelor
terestre sã putem executa investigaþii de nivel

1 ºi 2, urmând ca nivelul 3 sã se execute de
cãtre Poliþia Militarã a Statului Major General,
iar în cazul în care infracþiunea se confirmã,
cele douã structuri sã-ºi decline competenþa,
soluþia urmând sã fie datã de Parchetul Militar.
Avantajul acestei misiuni îl constituie faptul cã
paºii parcurºi pentru investigarea unei
presupuse infracþiuni sunt mai rapizi, soluþia
este mai simplã ºi mai eficientã.
— Transformarea forþelor terestre nu a

ocolit nici Poliþia Militarã, iar în cadrul
acestui proces au apãrut noi unitãþi. Care
— Domnule colonel, Poliþia Militarã a revenit în
este motivul pentru care acestea au fost înfiinþate?
actualitatea media prin câteva elemente de noutate. Vã
rugãm sã reamintiþi cititorilor noºtri care sunt acestea?
— Nu aº vrea sã trãiþi cu ideea cã acest fenomen este
singular ºi cã numai în România se înfiinþeazã noi unitãþi
— Ca element de noutate, Poliþia Militarã a trecut în
de poliþie militarã. V-aº oferi prima datã niºte exemple;
baza „Concepþiei privind paza ºi intervenþia la obiectivele
astfel, în SUA, 38 batalioane de artilerie au fost
militare“ ºi a „Precizãrilor privind organizarea pazei ºi
transformate în batalioane de poliþie militarã, iar în
intervenþiei cu structuri de poliþie militarã la obiectivele Grecia a luat fiinþã un Centru de Pregãtire al Poliþiei
militare din forþele terestre“ la paza obiectivelor de nivel Militare ºi trei batalioane de poliþie militarã.
0 ºi 1 în care sunt dispuse unitãþi militare cu importanþã Referitor la înfiinþarea unor noi batalioane de poliþie
deosebitã sau operaþionale puse la dispoziþia NATO. militarã, þin sã subliniez faptul cã noi am înfiinþat numai
Iulie 2006 21
Anive
e r s\rr i
unitãþi destinate exclusiv serviciului crescut importanþa ºi frecvenþa alte armate. Independent sau în cadrul
de pazã, apãrare ºi intervenþie la misiunilor de Poliþie Militarã, atât în altor structuri multinaþionale, ofiþeri
obiectivele militare, datoritã þarã cât ºi în afara graniþelor. ºi subofiþeri aparþinând Poliþiei Mili-
transformãrii ºi modernizãrii tare române au activat ºi ca observa-
— Poliþiºtii militari au fost mereu tori ONU în Kuweit ºi Congo.
Armatei, ºi ca urmare a faptului cã
prezenþi în teatrele de operaþii; Din nefericire însã, în lupta împo-
serviciul militar nu va mai fi
aºadar, ce ne puteþi spune despre triva terorismului internaþional, în ca-
obligatoriu. participarea la misiunile externe? drul Coaliþiei Multinaþionale din Irak,
— Ce condiþii trebuie sã unul din bravii noºtri militari, slt.
îndeplineascã persoanele care — Poliþiºtii militari se pot mândri (post mortem) HÂNCU BOGDAN ,
doresc sã încadreze aceste posturi? cu participarea la aproape toate a fãcut dovada supremului sacrificiu,
misiunile externe la care România a trecând în nefiinþã alãturi de alþi patru
— Conform Ordinului ministrului participat cu trupe, ba mai mult decât colegi italieni, pe timpul executãrii
apãrãrii naþionale nr.M-94/26.11.1997, atât, ea a fost prezentã cu structuri de unei misiuni.
art.6, alin.2, încadrarea în structurile diferite mãrimi, în primele detaºa- În teatrele de operaþii, ne-am bu-
de Poliþie Militarã se realizeazã pe mente care au operat în afara graniþe- curat de un sprijin logistic de excep-
baza unor criterii speciale; astfel: lor þãrii. þie, pus la dispoziþie de cãtre factorii
înãlþime – 1,75 m; greutate 65–90 kg; Astfel, poliþiºtii militari români au de decizie ºi comandã din forþele te-
aspect fizic plãcut, fãrã semne parti- executat misiunile primite în Angola, restre, mãsurile luate contribuind la
culare; condiþie fizicã foarte bunã (sã Somalia, Arabia Sauditã, Albania, executarea la cel
fi practicat un sport de performanþã); Bosnia ºi Herþegovina, provincia mai înalt nivel
sã cunoascã limba englezã, nivel 2, Kosovo, FYROM, Irak sau Afganistan, a sarcinilor
STANAG 6001; primind aprecieri deosebite din partea încredin-
sã cunoascã comandanþilor ºi cãpãtând respectul þate.
lucrul cu colegilor din
mijloacele
electronice
Foto: Batalionul 265 Poliþie Militarã
de calcul.
Aº dori sã precizez cã aceste
criterii se aplicã ºi la selecþio-
narea militarilor angajaþi pe
bazã de contract.
Aceste criterii s-au
impus ca o necesitate,
întrucât în ultima peri-
oadã a

Anive
e r s\rr i
O nouã viziune
asupra Poliþiei Militare
Curaj, pricepere, perseverenþã, trei cuvinte definitorii ale unui corp
de elitã... Nu trebuie sã ne mire faptul cã acestea nu mai sunt scoase
în evidenþã, deoarece ele reprezintã, de fapt, o stare normalã în struc-
turile de Poliþie Militarã. Acest lucru este dovedit în practica zilnicã
ºi cred cã ar fi inutil sã reamintim care sunt sarcinile ºi misiunile
noastre pentru cã deja reprezentãm o prezenþã cotidianã, iar militarii
din structurile noastre pot fi observaþi desfãºurându-ºi activitatea în
spiritul motto-ului nostru: „SEMPER et UBIQUE“ (oriunde, oricând).
Maior Lucian LECUÞA
S,
eful Secþiei Poliþie Militarã a SMFT, colonelul cum sublinia ºeful Biroului Protecþia Forþei, dl.lt.col. Florea
Petre ANGHELESCU afirma: „Într-adevãr, Gheorghiþã, „... stadiul actual se înscrie în graficele
ne-am câºtigat încrederea superiorilor ºi stima stabilite. Cu toate acestea, mai trebuie sã facem o serie de
colegilor - dar asta a însemnat un mare volum de ajustãri «din mers» ale operaþionalizãrii acestor structuri,
muncã ºi un efort colectiv deosebit ºi nu avem de gând sã
ne mulþumim cu aceste standarde calitative, ci vrem

chiar sã le depãºim“.
Curaj, Pricepere, Perseverenþã. Dar parcã despre ele
am mai vorbit ... Cred cã ar fi cazul sã continuãm cu
Optimism, Speranþã, Încredere. Faptul cã au fost scrise în
aceastã formã nu se datoreazã unei erori ortoepice sau de
tipar, ci chiar aºa le simþim, cu majuscule. Dar, pentru cã
suntem militari, încrederea ºi, în general, atitudinea
pozitivã au un fundament real, nu numai spiritual.
Dar ce înseamnã - de fapt - o nouã viziune asupra
Poliþiei Militare? Înseamnã voinþa ºi capacitatea de a
iniþia ºi de a transpune în practicã ceea ce, pânã ieri,
a fost doar o idee cu atribut de provocare.
Astfel, o importantã realizare o reprezintã profesiona-
lizarea totalã a structurilor noastre ºi preluarea pazei
obiectivelor militare cu nivel ridicat de securizare.
Aceasta se materializeazã la aceastã orã prin înfiinþarea a
trei batalioane de Poliþie Militarã-Pazã, încadrate exclusiv
cu militari profesioniºti, bine pregãtiþi, capabili sã facã cu
succes faþã sarcinilor deosebite ce le sunt încredinþate. Pro-
vocarea pe care a reprezentat-o înfiinþarea structurilor de
Poliþie Militarã-Pazã nu este încã finalizatã, deoarece, aºa
Iulie 2006 23
Anive
e r s\rr i
datoritã multitudinilor de particularitãþi ale fiecãrui obiectiv în parte, iar o activitate

de acest gen trebuie pregãtitã cu minuþiozitate ºi mult discernãmânt“.
ªi pentru cã tot vorbeam de provocãri, nu putem omite ºi în-
zestrarea structurilor de poliþie militarã cu tehnicã modernã, la
nivelul cerinþelor. Astfel, bucurându-ne de întreg spri-
jinul acordat de cãtre factorii de decizie ºi exe-
cuþie din SMFT, logistica a început sã fie
asiguratã conform standardelor NATO.
Primele demersuri au fost fãcute pentru a
dota Compania 2/Batalionul 265 Po-
liþie Militarã, subunitate certificatã
de cãtre echipa de evaluare naþio-
nalã ºi reprezentanþii CC Land
Madrid, cu opt vehicule de teren
performante tip HMMWV 1114,
urmând ca ulterior, în funcþie de
posibilitãþi, ºi alte subunitãþi sã
fie înzestrate cu vehicule ºi ma-
teriale necesare desfãºurãrii în
condiþii optime a misiunilor.
Un alt pas deosebit de important, o altã provocare o
constituie implementarea – în teorie ºi practicã
– a prevederilor APP 12, document de refe-

rinþã pentru activitatea NCMP (NATO
Combined Military Police) sau MPSU
(Military Police Specialised Unit). Preponderent axat
pe activitatea în teatrele de operaþii, acest document
obligã la promulgarea ºi stabilirea unor noi standarde
de cunoaºtere ºi eficienþã. Având în vedere faptul cã pa-
leta de acþiuni specifice poliþiei militare este mult mai diversifi-
catã atunci când forþele sunt dislocate în teatrele de operaþii, condi-
þia de interoperabilitate cu structurile
similiare ale altor þãri nu mai poate fi
doar o simplã dorinþã,
ci o necesitate. Nevoile
reale, din teren, diferite de la
misiune la misiune ºi zona geo-
graficã în care se acþioneazã, pe
timpul ducerii acþiunilor specifice sau
pe timpul cantonãrii în bazele de staþio
nare multinaþionale, obligã, de asemenea,
la o nouã abordare a tematicii ºi problematicii
acestei specialitãþi militare. O altã provocare care va trebui
soluþionatã, noi viziuni ce trebuie temeinic fundamentate.
Iniþial provocãri, ulterior iniþiative, hotãrâri ºi, în final, reali-
zãri... ºi ciclul se repetã iar ºi iar. Dar numai aºa se poate înfãp-
tui ºi menþine, mereu actualizat, nivelul de performanþã necesar
îndeplinirii cu succes a sarcinilor ºi misiunilor ºi ce satisfacþie
poate fi mai mare decât atunci când, dupã zile ºi nopþi de trudã,
putem raporta cu mândrie: „Misiunea a fost îndeplinitã!“.

Anive
e r s\rr i
Ziua Geni[tilor
Geniºtii: militari
care fac poduri peste
râuri ºi între suflete
General-locotenent dr. Sorin IOAN
A
rmã preponderent tehnicã, a creat ºi a fost
servitã de-a lungul întregii sale istorii de
oameni de excepþie, cu o înaltã pregãtire
profesionalã ºi o þinutã moralã incontestabilã, fapt
Foto: www.mapn.ro
confirmat de pleiada de personalitãþi ale vieþii
militare, ºtiinþifice, culturale sau politice pe care
corpul ofiþerilor de geniu a dat-o societãþii româneºti:
un mareºal al României, opt miniºtri de rãzboi, patru
miniºtri ai lucrãrilor publice, zece ºefi ai Marelui Stat
Major, ºapte membri ai Academiei Române, membri
ai unor prestigioase instituþii ºi societãþi ºtiinþifice de
peste hotare.
Acum, la ceas aniversar, vã adresez tuturor
îndemnul de a vã ridica la nivelul de profesionalism
ºi mãiestrie dovedite de înaintaºi, de a dobândi noi
competenþe, pentru ca împreunã cu militarii din
celelalte arme ºi specialitãþi militare, sã fiþi în mãsurã
sã rãspundeþi misiunii nobile de apãrare a valorilor
esenþiale ale României ºi aliaþilor ei. Totodatã, vã cer
maximã angajare în procesul de transformare a
forþelor terestre, pentru a participa activ la crearea
unor structuri de geniu suple, mobile, dinamice, apte
sã facã faþã provocãrilor acestui început de mileniu.
Cu prilejul sãrbãtoririi Zilei Geniºtilor, vã adresez
cãlduroase felicitãri, urãri de sãnãtate, putere de
muncã ºi succese deosebite în întreaga activitate, în
nobila îndatorire de a sluji þara în cadrul Forþelor
Terestre ale Armatei României.
Aºa sã ne ajute Dumnezeu!
Iulie 2006 25
Anive
e r s\rr i
Ziua Para[uti[tilor
Copiii teribili
ai cerului albastru
Locotenent Adriana ALECU
D
in 1941 ºi pânã astãzi, 10 iunie este o datã strâns legatã de paraºutism ºi de
sãrbãtoare. Fiecare paraºutist aºteaptã aceastã zi pentru a se arãta lumii în þinutã
de sãrbãtoare, cu ochii umeziþi de emoþii dar ºi de durere pentru camarazii
pierduþi pe altarul zborului ºi care nu vor fi uitaþi niciodatã. Îi privim oarecum stingheriþi ºi
uimiþi de faptul cã sunt oameni obiºnuiþi cu problemele, oameni cu familii, cu nevoi dar
care, preþ de câteva secunde, în timpul fiecãrui salt, ating nemurirea.
Încã de la începuturile sale, paraºutismul a fost ºi a rãmas o armã discretã, care intervine
ºi se retrage în liniºte. Poate de aceea, de multe ori, paraºutiºtii au fost uitaþi sau nu li s-a dat
importanþã proporþional cu efortul ºi reuºitele lor. Ei, paraºutiºtii, sunt parcã creaþi dintr-un
alt aluat, încropit din dorul de înalt ºi speranþa de a atinge pãmântul, înveºmântaþi în raze de
soare ºi purtaþi pe coama unui nor. Nu sunt îngeri, sunt oameni pregãtiþi sã se
autodepãºeascã ºi sã învingã.
Orice limitã este o nouã provocare ce trebuie depãºitã cu calm ºi curaj. Acþiunile
paraºutistului sunt individuale deoarece, o datã ce a pãºit în aer, el nu se poate baza decât pe
forþele proprii. De aceea acest mod de acþiune individualã îi ajutã pe paraºutiºti sã constituie
un grup compact. Spiritul de castã derivã din mândria de paraºutist, un soldat care-ºi
Foto: www.forter.ro
îndeplineºte fiecare misiune ca ºi cum ar fi prima (cu entuziasm) ºi totodatã
ultima (cu responsabilitate).
Se poate spune cã paraºutismul este pentru unii ,,o meserie“ iar pentru alþii
,,o pasiune“. Însã aceastã diferenþã existã doar la nivel declarativ pentru cã în acþiu-
ne ea nu se vede. Oricum, idealismul ºi paraºutismul îºi dau mâna în sufletul para-
ºutistului ºi-i permit sã se ofere pe sine cerului, la fiecare salt, cu certitudinea cã
orice coborâre nu înseamnã altceva decât o nouã înãlþare. Reuºita saltului nu
înseamnã doar o acþiune bifatã în planul cu principalele activitãþi, ci reprezintã o
transformare a paraºutistului ce l-a executat, într-o persoanã mult mai puternicã ºi mai
încrezãtoare în forþele proprii.
Existenþa ºi viitorul trupelor de paraºutiºti vor fi rezultatul deciziilor politico-militare,
care încep sã capete contur în noua organizare a armatei. Important de reþinut este faptul cã
paraºutiºtii ºi-au câºtigat locul lor prin muncã ºi curaj. O sã-i sãrbãtorim din nou pe aceºti
copii teribili ai cerului albastru care, acum, la ceasul schimbãrilor ºi al aprecierilor privesc
spre viitor cu demnitate ºi speranþã, aºa cum le place lor: în liniºte.
N. Red.
Constat, cu amãrãciune, cã este la modã sã porþi bereta bordo, chiar daca n-ai vazut niciodatã voalura
paraºutei printre suspante. În semn de respect pentru aceºti oameni temerari ar trebui, la fiecare 10 iunie, sã
spunem "Jos pãlãria" ºi sã punem de-o parte bereta nemeritatã! (D.A.)

Ziua
Forþelor
Te r e s t r e
Anul acesta am dorit sã serbãm ziua
celei mai reprezentative forþe a Armatei
într-uun mod diferit. Am vrut ca ºi cei
cãrora ne dãruim vieþile sã ia parte la
bucuria noastrã. În ce mãsurã am reuºit,
se poate vedea din fotoreportajul realizat
de plutonierul Iulian FERARU
Foto: plt. Iulian FERARU

Anive
e r s\rr i
Ziua For]elor Terestre
„Ziua Porþilor Deschise“

la Cluj-Napoca
Duminicã, 30 aprilie, între orele 10.00 - 15.00, în Comandamentul
Corpului 4 Armatã Teritorial „Mareºal Constantin Prezan“
s-a desfãºurat „Ziua Porþilor Deschise“. Acest eveniment,
o premierã pentru unitatea situatã în Piaþa ªtefan cel Mare, în
inima vechii cetãþi transilvane, a reprezentat o ambiþioasã iniþiativã
a comandantului Corpului, dl. general-maior dr. Ioan Ciupei,
iniþiativã cãreia ziua însoritã, afluxul ºi interesul publicului ºi
derularea exactã a întregului program organizat i-au confirmat
oportunitatea ºi, nu în ultimã instanþã, succesul scontat.
Locotenent-colonel Claudiu IORDÃCHESCU
M anifestarea a coincis cu o importantã sãrbãtoare

din calendarul ostãºesc, Ziua Infanteriei. De
altfel, cei mai
colectiv depus pentru organizarea evenimentului, printre
alþii, camarazi din Brigada 69 Artilerie, Regimentele 50
Rachete Antiaeriene ºi 55 Transmisiuni, Batalioanele 317
numeroºi protago- Cercetare ºi 400 Deservire.
niºti în uniformã Iniþiativa-surprizã a comandantului Corpului 4 Armatã
care au fost pre- Teritorial – pentru cã, trebuie spus, în agenda de lucru bo-
Foto: Emul MORITZ
zenþi pentru a ilus- gatã a comandamentului, puþini ar fi crezut cã poate fi cu-

tra detalii din viaþa prinsã ºi o manifestare de asemenea amploare – a benefi-
ºi activitatea de zi ciat din start de un amplasament deosebit. Curtea inte-
cu zi a militarilor rioarã a „bãtrânei“ unitãþi, înnobilatã de un parc interior
Corpului au fãcut de dimensiuni respectabile, s-a dovedit un „studio“ ideal
parte dintr-o mare pentru maniera de prezentare aleasã. Pe aleile exterioare
unitate mecanizatã, parcului au stat la dispoziþia publicului standuri de teh-
Brigada 81 Meca- nicã, echipament ºi materiale, iar printre copacii seculari
nizatã din Bistriþa. ºi tufele dese ale arbuºtilor s-au derulat mici „scene de
Alãturi de meri- luptã“ ori secvenþe live din instruirea pentru luptã a mili-
tuoºii militari din tarilor Corpului.
subordinea gene- Vizitatorilor le-au fost expuse categorii de armament
ralului de brigadã de infanterie, inclusiv armament greu, tehnicã de luptã
Avram Cãtãnici, din dotarea infanteriei mecanizate, de artilerie terestrã ºi
au rãspuns „Pre- antiaerianã, tehnicã de geniu, EOD, NBC, aparaturã de
zent !“ la efortul observare ºi de ochire pe timp de noapte, sisteme de
Iulie 2006 33
Anive
e r s\rr i
Foto: Emul MORITZ

sante pline de farmec ºi culoare susþi-
nute de talentatele balerine ale trupei
„Junior Star“ a Cercului Militar din
garnizoanã – pregãtite de p.c.c. Vasile
Barboº –, recitaluri de muzicã popula-
rã oferite de reputaþii interpreþi ai
Ansamblului folcloric „Doiniþa“ din
Bistriþa (al cãrui lider este îndrãgita
doamnã Cornelia Archiudean) ºi piese
disco interpretate de micuþii soliºti ai
Cercului de muzicã uºoarã organizat în
instituþia condusã de p.c.c. Mirel Ovidiu
Rusu, Cercul Militar Cluj-Napoca.
conducere ºi dirijare a focului, tehnicã ratã cu acþiunea în cazul unei încercãri Un punct aparte al manifestãrii l-a
modernã de comunicaþii ºi informa- de rãpire/suprimare), pus în scenã de constituit festivitatea de premiere a con-
ticã, echipamente din dotarea paraºutiº- militari ai Batalionului 811 Infanterie cursurilor de tragere derulate în data
tilor, þinute militare de instrucþie ºi de ºi coordonat de colonelul Gheorghe de 28 aprilie a.c., sub egida „Zilei For-
serviciu. Au captat atenþia publicului Creþ, precum ºi un atelier de ilustrare þelor Terestre“, în poligonul Someºeni.
Festivitatea a avut douã secþiuni dis-
de toate vârstele transportorul amfibiu a traiului în condiþii de izolare specific
tincte, întrucât „þintaºii“ au fost, pe
blindat B-33 „Zimbru“, autostaþiile cercetaºilor, avându-l la „pupitrul de pre- de-o parte, camarazi din garnizoanã
„Panther“ ºi „Harris – Falcon II“, sta- zentator“ pe locotenentul Liviu Aftode, (concurenþi reprezentând comanda-
þia de radiolocaþie de cercetare iar în rol de „actori“ pe camarazii mentul Corpului, Regimentele 55
„SHORAR – TCP“, instalaþia acestuia, din Batalionul 317 Cercetare. Transmisiuni ºi 50 Rachete Antiaerie-
„A.A.Oerlikon“, aruncãtorul de pro- Dincolo de realitatea vieþii ºi pre- ne, Batalioanele 317 Cercetare, 7 Arun-
iectile reactive de 120 mm ºi multe gãtirii cu specific ostãºesc s-a pus un cãtoare Proiectile Reactive ºi 400 De-
alte categorii de tehnicã modernã din accent important ºi pe dimensiunea servire), iar pe de altã parte, jurnaliºti
înzestrarea marilor unitãþi ºi unitãþi ale culturalã a evenimentului, participan- civili („Monitorul de Cluj“,
Corpului. La fiecare stand de prezen- þilor fiindu-le oferite secvenþe muzi- „Szabadsag“, „Alpha Tv“, „Pro Tv
cale clasice, interpretate de virtuozii Cluj“, „Tribuna Afacerilor“, „Adevã-
tare au fost prezenþi specialiºti care au
muzicilor militare din garnizoanele rul de Cluj“), aceºtia din urmã reuniþi
stat la dispoziþia vizitatorilor interesaþi
Cluj-Napoca ºi Bistriþa, episoade dan- în deja tradiþionalul concurs „Cupa
sã se documenteze, aspect apreciat de
cei prezenþi.
Secvenþele dinamice au fost pregã-
tite pe trei domenii distincte: un atelier
Foto: Emul MORITZ
de prezentare a procedeelor de autoapã-

rare materializate în tehnici specifice
artelor marþiale (stilurile taekwondo,
jiu-jitsu ºi kyoku-shinkai), susþinut de
membrii lotului întrunit de arte marþi-
ale al Corpului ºi de sportivii din gru-
pele de pregãtire coordonate de „sen-
sei“ sergent-major Vasile Hoble, o sec-
venþã de acþiune specificã misiunilor
executate în teatrele de operaþii exter-
ne (paza ºi escorta unui VIP, corobo-

Anive
e r s\rr i
rând, publicul numeros ºi cald ce a pã- mi-am zis cã ar fi interesant sã vãd

truns pe porþile deschise ale clãdirii câteva aspecte pe viu, dincolo de ceea
monumentale din Piaþa ªtefan cel Mare ce vedem aproape zilnic la televizor.
nr.1-3 a dovedit cã în aceastã veche ca- Cred cã aþi realizat o imagine
pitalã a Ardealului, inima cetãþii con- excelentã, dinamicã ºi convingãtoare,
tinuã sã batã ºi între zidurile Coman- mã bucur sã aflu cã armata are în
damentului Corpului 4 Armatã Teri- dotare asemenea tehnicã performantã,
torial „Mareºal Constantin Prezan“. eu, sincer, ºtiam cã sunt probleme de
„Nici nu ºtiu cu ce sã încep, dacã dotare, inerente situaþiei economice.
este sã caracterizez ceea ce am vãzut Aveþi mulþi oameni tineri, foarte siguri
astãzi, aici. Sunteþi profesioniºti, asta pe ei, cu o aparenþã reconfortantã
se vede imediat, este impresionantã si- pentru un civil care se doreºte protejat
guranþa ºi pregãtirea celor cãrora le-am de forþe profesioniste. Nu ºtiu cât timp
Foto: Emul MORITZ
adresat întrebãri, am înþeles cã au fost ºi bani aþi investit pentru organizarea

ºi în misiuni în alte þãri ... Cred cã sunt acestui eveniment, dar, per ansamblu,
foarte curajoºi ºi pregãtiþi. La tehnicã eu cred cã a meritat“ (Corneliu ªtirea,
nu mã pricep, pare modernã, aºa ... 57 de ani, medic)
agresivã, ca mai toate lucrurile ce þin
de domeniul militar. Am ajuns aici în- „Suntem câþiva prieteni, ne-a spus
tâmplãtor, cu o prietenã, fiicã de mili- un vecin, de la armatã, cã putem sã
presei la tir“. Printre militari, distincþia tar, dar mã bucur cã am profitat de venim. Eu chiar mã gândesc cã aº pu-
au fãcut-o - cum, poate, era normal - ocazie, am vãzut lucruri deosebite“. tea veni angajat, de la anul, mã între-
cercetaºii din subordinea cãpitan-coman-
(Andreea Someºfelean, 17 ani, elevã) bam cam cum ar fi, iar azi am venit sã
dorului Ovidiu Constantea, oameni obiº-
îmi fac o idee. Totul e fain, ce sã zic,
nuiþi sã rezolve rapid, curat ºi eficient
„Eu am venit cu tata. Tata e ºofer, dar cred cã toþi sunt pregãtiþi demult,
orice duel de foc. La jurnaliºti s-au evi-
denþiat Ioana Oros („Monitorul de Cluj“, dar ºtie despre armatã, cã el a fost ... adicã nu e uºor sã ajungi ca militarii
locul I pistol fete), Cezar Buliga („Pro Pe mine m-a speriat nenea acela din pe care i-am vãzut aici. Cred cã e greu
Tv“, locul I pistol bãieþi), Ana Maria copac, am crezut cã-i monstru, dar era la început, în armatã, dar e fain sã
Roman („Alpha Tv“, locul I pistol-mi- om ºi avea puºcã, ºi m-a vopsit ºi pe ajungi antrenat ºi aºa ... profesionist,
tralierã fete) ºi Oliver Kiss („Szabadsag“, faþã, aºa cum era el ... Cel mai mult cum sunt cei de aici. Îmi plac armele,
locul I pistol-mitralierã bãieþi). mi-au plãcut tancurile ºi maºina aia am vãzut o grãmadã, unele ca-n filme,
A fost, în mod evident, o zi reuºitã care se învârtea (T.A.B.–ul 33 „Zim- a fost super ! Nici nu ºtiam ce parc
pe toate planurile, graþie concepþiei mo- bru“ ºi instalaþia „Oerlikon“ - n.n.). Mi-a mare este aici, în interior, printre
derne de organizare, profesionalismu- plãcut foarte mult aici, au fost multe, atâtea clãdiri vechi“ (Rãzvan Török,
lui ºi eficienþei celor implicaþi. Abun- eu o sã scriu ºi o compunere la ºcoalã, 18 ani, elev).
denþa persoanelor interesate de acest cã mã ajutã tata, sã ºtie ºi colegii mei
eveniment a dovedit, dacã mai era nece frumos a fost“ (Ovidiu Þincaº, 10
voie, cã instituþia militarã se bucurã, ani, clasa a IV-a)
la nivelul garnizoanei, de o bunã ima-
gine, cã activitatea militarilor se regã- „Am intrat efectiv din
seºte în aria de preocupãri a societãþii curiozitate, eram cu soþia
civile, cã oamenii doresc sã ºtie nive- la plimbare în aceastã zi
lul atins în pregãtire de cãtre cei care minunatã ºi am vãzut fanfara
slujesc sub drapel în uniforma Arma- cântând în faþa incintei. ªtiu cã
tei, sunt preocupaþi sã afle ce obiecti- aici se aflã comandamentul
ve au ºi ce perspective. Nu în ultimul armatei, este o clãdire cunoscutã,
Foto: Emul MORITZ
Iulie 2006 35
Actualitate
e
C E R T E X ‘ 05
Vânãtori de munte
braºoveni verificaþi
pentru certificare
Maior Nicolae USZKAI
Î
n contextul necesitãþii de a demonstra capacitatea Obiectivele principale ale exerciþiului s-au materializat
armatei noastre de a duce acþiuni de luptã, de în principal în evaluarea deprinderilor în aplicarea
apãrare ºi ofensivã, de a proba performanþele procedurilor specifice procesului de planificare
tehnicii de luptã din dotare ºi de a contribui la crearea unor operaþionalã NATO, de dislocare ºi redislocare, creºterea
forþe operaþionale flexibile ºi eficiente pentru apãrarea nivelului de integrare ºi sincronizare a acþiunilor forþelor
naþionalã ºi colectivã în cadrul NATO, exerciþiul destinate NATO, componente ale viitoarei divizii naþionale,
„CERTEX ‘06“ desfãºurat în ultima decadã a lunii iunie în printr-un exerciþiu de tip LIVEX, certificarea forþelor
zona Sãcele, Brãdet, Renþea din judeþul Braºov a constituit destinate NATO, care se operaþionalizeazã în anul 2006 ºi
un punct de reper important în verificarea capacitãþilor care vor fi afirmate ulterior. Plecând de la aceste
operaþionale ale unui batalion de vânãtori de munte ºi ale considerente, se poate considera cã unitãþile evaluate din
batalionului de artilerie terestrã din compunerea Brigada 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa“ au demarat
Brigãzii 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa“. cu paºi hotãrâþi pe fãgaºul operaþionalizãrii efective, în
Activitatea „CERTEX ‘06“ s-a concretizat într-un vederea afirmãrii acestora.
exerciþiu organizat pe un scenariu de apãrare colectivã a Activitatea de certificare a forþelor destinate NATO cu
teritoriului NATO, cu scopul de a evalua nivelul de termen de operaþionalizare sfârºitul anului 2006 din compu-
operaþionalizare atins de cãtre structurile care încheie acest nerea Brigãzii 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa“ va fi
proces la sfârºitul anului 2006, în vederea certificãrii. urmatã de evaluarea în vederea afirmãrii acestora, printr-un
Astfel, în perioada 18-23 iunie, peste 1.100 de militari alt exerciþiu de amploare, în decursul acestui an, ºi va con-
au participat la exerciþiu ºi mai bine de 200 de tribui la menþinerea nivelului de credibilitate al României
vehicule de luptã. privind îndeplinirea la termen a angajamentelor asumate. Foto: lt.col. Emanuel BÃRBULESCU

Actualitate
e
B a t a l i o n u l 2 I n f a n t e r i e „C \ l u g \ r e n i “
Infanteriºtii
la Prislop
Maior Luigi-Mihail COJOCARU
cojocaru.luigi@forter.ro
Provocarea muntelui pregãtirea montanã a început încã din cazarmã. Totul a

Instrucþia montanã a devenit în ultimul timp o coordo- fost întocmit ºi planificat conform standardelor NATO
natã importantã a pregãtirii unitãþilor ºi subunitãþilor de cuprinse în regulamentele nou apãrute. Vremea cãutãrilor,
infanterie din Forþele Terestre Române, aceasta solicitând, a tatonãrilor a trecut demult.
prin specificul sãu, punerea în valoare, la un potenþial ma-
xim, a capacitãþii luptãtorilor de a acþiona în condiþiile Instruc]ia montan\
câmpului de luptã modern, precum ºi a caracteristicilor La foarte scurt timp dupã luarea în primire a spaþiilor
tehnico-tactice ale echipamentului ºi armamentului din dotare. de cazare, militarii Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni”
Printr-o asemenea etapã de pregãtire a trecut ºi Bata- au efectuat recunoaºterile în teren pentru stabilirea atelie-
lionul 2 Infanterie „Cãlugãreni“, unitatea binecunoscutã relor de instrucþie.
prin experienþa dobânditã în teatrele de operaþii sau în mi- „Aici, la Prislop, ne pregãtim exact ca în condiþiile
siuni internaþionale în Africa, Balcanii de vest ºi Irak. teatrului de operaþii“ - a afirmat maiorul Daniel Ghiba,
Terenul muntos le-a oferit militarilor posibilitatea de a ºeful de stat-major al batalionului, precizând cã: „Aºa
aplica lecþiile învãþate din teatrele de operaþii ºi, cum am procedat în misiuni anterioare, am instalat un
Foto: mr. Luigi-Mihail COJOCARU

totodatã, de a-ºi perfecþiona pregãtirea TOC (centru operaþional tactic), iar în teren, undeva mai
pentru misiunile viitoare. în vale, am amenajat un FOB (Forward Operation Base –
Pentru stat-ma- baza înaintatã de operaþii) cu tot ceea ce presupune aceas-
joriºti, ta: subunitãþi luptãtoare, înzestrate cu tehni-
cã ºi armament, puncte de
control
Iulie 2006 37
Actualitate
e
trafic (check points), itinerare de asigurãrile (blocãrile) la cãþãrãri ºi modul în care se instruiesc militarii
acces, comunicaþii etc. coborâri ºi multe alte lucruri necesare români dintr-o unitate dislocabilã în
De asemenea, în apropierea aces- în meseria aceasta. teatrele de operaþii.
tui FOB am organizat un atelier de Odatã învãþate lecþiile, alpinismul Mulþi dintre ei erau comandanþi
alpinism, cu ajutorul colegilor noºtri nu mai era o tainã. Nimeni nu ºi-a jude subunitãþi, de aceea ºi-au exprimat
de la Batalionul de Vânãtori de Munte, lit genunchii pe „Stânca Începãtoru- dorinþa de a nu fi doar simpli vizita-
unde avem posibilitatea sã ne fami- lui“, poate doar au fãcut bãºici în tori ºi au participat la toate ºedinþele
liarizãm cu alpinismul ce pânã acum palme de la corzi. Usturimile nu au de instrucþie, alãturi de militarii noº-
pentru mulþi dintre noi era o tainã. fost simþite, fiindcã satisfacþia escala- tri, integrându-se subunitãþilor bata-
„O disciplinã care, în sine, constituie dãrii peretului abrupt al muntelui era lionului.
o provocare pentru militarii noºtri, mult mai mare, fiecare dorind, la rân- Au mers alãturi de noi în marºuri,
obiºnuiþi cu terenul de instrucþie, de dul sãu, sã repete de mai multe ori s-au cãþãrat pe stânci ºi au coborât în
câmpie, din împrejurimile cãþãrãrile ºi chiar uluitoarele coborâri rapel, iar la trageri în poligon au îm-
Bucureºtiului“. în rapel. brãcat vesta antiglonþ, au purtat casca
În general, condiþiile de relief din De altfel, cãpitanul Laurenþiu de kevlar aºa cum o poartã ai noºtri
zona Prislop se aseamãnã cu cele în- Matei, ºi el un împãtimit al muntelui, ºi au tras cu armament românesc.
tâlnite în unele teatre de operaþii. Am îmi relata: „Important este faptul cã Au tras cu puºca automatã
vãzut ceva asemãnãtor în Bosnia ºi oamenii au reuºit, prin aceastã pregã- cal. 5,45 mm ºi cu aruncãtorul
Kosovo, când participam la exerci- tire, sã-ºi învingã teama de înãlþimi ºi de 40 mm montat pe aceasta.
þiile “Dynamic Response“. de prãpãstii“. I-au uimit mitra-
La atelierul de instrucþie alpinã lierele de
din Colþii Ghimbavului l-am întâlnit Oaspe]i americani 14,5 mm
pe cãpitanul Laurenþiu Matei, ºeful La doar trei zile de la începerea ºi

atelierului, secondat de instructori de pregãtirii montane, „Cãlugãrenii“ au
la unitatea-gazdã (B.30 V.M.), precum fost vizitaþi de 10 militari din
sergent Ciprian Lupeanu, sergent Dan Forþele Terestre Americane
Catargiu, plutonier Ilie Florea. (US Army). Americanii au
Aici se învãþau: nodurile alpinis- dorit sã cunoascã
tului, cãþãrãrile pe peretele muntelui
ºi coborârile în rapel,

Actualitate
e
7,62 mm, precum ºi mitraliera de cel mai mult mi-a plãcut atenþia pe chiºi. Avem multe în comun, însã
companie. care comandanþii o acordã subordo- noi, românii, când ne autoevaluãm
„Mitraliera de companie este o armã naþilor. (...) Un comandant de pluton avem tendinþa de a þine seama numai
precisã ºi sigurã, dar cea de pe TAB, român munceºte foarte mult în com- de modul în care acþionãm. Ori la
de 14,5 mm este de temut“..., afirma paraþie cu unul american. La noi, co- participarea la o misiune, nu þine
SPC (specialist - n.a.) Anthony Walker, mandantul de pluton îl controleazã ºi numai de câtã carte ºtii, ci ºi de cât de
locþiitor comandant pluton, dupã ce a are grijã doar de subordonatul nemij- bine eºti susþinut. Dacã noi ne mân-
participat la o ºedinþã de tragere. locit. De la acesta în jos aspectul res- drim cu creativitatea noastrã, ei, ameri-
Cãpitanului Kevin Poole i-a plãcut pectiv nu îl mai priveºte. canii, au de partea lor susþinerea.
felul de a fi al românilor. Deja dupã La dumneavoastrã, comandantul Trebuie vãzut totul ca un întreg.
douã zile, învãþase câteva expresii ro- de pluton se ocupã de comandanþii de Numai atunci vom avea imaginea exac-
mâneºti, pe care, cu spiritul deschis, grupã, dar ºi de fiecare militar în par- tã a ceea ce putem face în acest moment.
tipic americanilor ºi cu puþin umor, te, cunoscându-i foarte bine. Este un Instruirea în comun ne oferã ºan-
le mai folosea la încheierea lucru important, pe care îl voi expli- sa sã ne cunoaºtem, sã ne împãrtãºim
briefing-urilor. ca subordonaþilor mei atunci când mã ideile, iar dacã vom acþiona împreunã,
Referitor la mi- voi întoarce la unitatea mea de bazã. vom ºti ce avem de fãcut ºi sigur ne
litarii români, a Îmi place felul de a fi al românilor, vom înþelege foarte bine“.
adãugat: „Armata m-am acomodat cu stilul lor ºi am în-
Românã este foar- credere cã vom reuºi sã desfãºurãm Moneda prieteniei
te motivatã ºi cu succes misi- La sfârºitul instrucþiei montane,
disciplinatã. uni împreunã“. militarii americani ºi-au luat rãmas
În bata- Despre in- bun de la colegii lor români, cu spe-
lion, struirea monta- ranþa revederii într-o viitoare misiune
nã ºi pregãtirea comunã. În timpul cât au fost împre-
în comun cu unã la Prislop s-au legat prietenii.
militarii ameri- Aºa cum obiºnuiesc la încheierea
cani, comandan- oricãrei activitãþi sau misiuni comu-
tul Batalionului ne, americanii le-au înmânat români-
2 Infanterie lor câte o „monedã a prieteniei“ în-
„Cãlugãreni“, crustatã cu simbolurile unitãþii din
locotenent-colo- care fac parte.
nel Daniel Existã un obicei legat de o
Petrescu, afir- asemenea monedã: dacã un militar îi
ma: „Pregãtirea întâlneºte într-un bar sau restaurant,
în comun cu dupã ani de zile, pe foºtii sãi
militarii ameri- camarazi (fraþi) de arme ºi nu are
cani este un as- asupra sa moneda, atunci dã de bãut
pect care acum tuturor.
þine deja de Moneda este simbolul frãþiei de

normalitate. arme, pentru cã fraþi de arme ne-au
Suntem foarte considerat americanii dupã tabãra de
deschiºi ºi, la la Prislop. Iar noi, fãgãduim cã aºa
rândul lor, ºi ei vom fi în orice misiune desfãºuratã
sunt foarte des- în comun.
Iulie 2006 39
Actualitate
e
Batalionul Romqno - Ungar
Parteneriat fructuos
în Cetatea Aradului:
“WISE FORESIGHT
2006 RO“
În perioada 16 - 25 martie a.c., în garnizoana Arad, cele douã module
care compun Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menþinere a Pãcii au
desfãºurat exerciþiul “WISE FORESIGHT 2006 RO“. Elementul de spe-
cificitate al acestei activitãþi de antrenament în comun, care are deja
o „istorie“ derulatã pe durata a patru ani (primul exerciþiu organizat
sub aceastã siglã a fost gãzduit de þara noastrã în perioada 24 - 29 no-
iembrie 2003), a reprezentat-o forma de desfãºurare: exerciþiu de tip
SIMEX. Deºi familiarizaþi cu maniera de executare a exerciþiilor de in-
struire prin simulare - fiecare în cadrul instituþiei militare naþionale -,
camarazii români ºi unguri au avut pentru prima oarã ocazia sã coope-
reze pe coordonatele specifice ale unor misiuni derulate în spaþiul
virtual al computerelor.
Locotenent-colonel Claudiu IORDÃCHESCU
P
rin documentele adoptate la momentul Cum era ºi firesc, acestea au reprezentat criteriile în alcã-
constituirii acestei unitãþi de nivel tactic, mixtã tuirea scenariului adoptat în cadrul exerciþiului, scenariu
– româno-ungarã, se stipuleazã cã zona care a vizat o zonã geograficã fictivã, caracterizatã de
genericã în care aceasta poate acþiona include, în princi- fenomene politico-militare complexe, cu evoluþii de multe
pal, regiunile centrale, rãsãritene ºi sud-estice ale Europei, ori surprinzãtoare, pentru utilizarea la maximum a resur-
dar ºi alte teritorii europene sau din afara continentului. selor „combatanþilor“, verificarea deprinderilor stãpânite
De asemenea, misiunile de principiu vizeazã prevenirea ºi îmbunãtãþirea colaborãrii la nivelul analizei ºi deciziei.
declanºãrii unor potenþiale ostilitãþi prin asigurarea unei Detaliile tehnice ºi documentele necesare conducerii
forþe militare reale ºi eficace, acþiuni - ca forþã comba- exerciþiului s-au stabilit în cadrul Conferinþei finale de
tantã - în situaþii de gestionare a crizelor ºi de menþinere a planificare ce s-a desfãºurat în perioada 13–16 februarie
pãcii, desfãºurarea unor misiuni cu caracter umanitar. a.c., la Arad, iar modul în care s-a derulat a dovedit

Actualitate
e
coeziunea ºi funcþionalitatea acestei securizarea punctelor obligate de platformã „Linux“, program capabil,
structuri aparte. trecere, menþinerea permanentã a aºa cum s-a dovedit, sã inducã, prin
Exerciþiul i-a avut în calitate de unui timp de reacþie rapid – verificat simulare, o gamã foarte largã de
co-directori pe ºefii de state-majore permanent prin implementarea unor situaþii similare celor reale, des
ai celor douã mari unitãþi din care fac incidente supuse rezolvãrii la întâlnite în diferitele teatre de acþiuni
parte modulele român ºi ungar, momente dintre cele mai diverse, militare, interacþiunea utilizatorilor
respectiv colonelul Ioan Manci prevenirea unor eventuale atacuri din cu cerinþele ºi particularitãþile
(Bg.81Mc.) ºi colonelul Attila Takacs partea grupãrilor reprezentând forþele acestuia fiind apreciatã ca una foarte
(Bg.5I.Uº. „ISTVAN BOCSKAI“). insurgente implicate, gestionarea bunã. Dincolo de realitãþile „luptei“,
Scopul propus a vizat antrenarea unor evenimente cu grad înalt de rezolvate cu operativitate, graþie
comenzii acestui batalion mixt în pericol. profesionalismului specific
executarea procedurilor de comandã Participanþii au fost monitorizaþi militarilor implicaþi dar ºi
ºi control a forþelor implicate în de echipa americanã de consilieri din cunoºtinþelor sedimentate prin
misiuni de menþinere a pãcii, iar structura „CUBIC“ ºi au beneficiat „lecþiile învãþate“ însuºite în timp, pe
scenariul proiectat pentru exerciþiul de asistenþa specialiºtilor din Centrul parcursul derulãrii unor misiuni,
de simulare i-a solicitat serios pe de Instruire prin Simulare de la „combatanþii“ au interacþionat ºi în
participanþi. Aria misiunilor Bucureºti, conduºi de colonelul plan mediatic, o echipã entuziastã de
încredinþate a excelat în diversitate Tudorel Petrache. jurnaliºti ad-hoc – MAJ.Attila Papp,
vizând, în principal, conducerea „Câmpul de luptã“ a fost redat de CAPT.Andreea Nagy, Daniel Ianchiº,
operaþiilor în aria de responsabilitate o reþea de 72 de calculatoare ce a Marian Matei, 1-ST LT. Mihai
încredinþatã batalionului („Platium utilizat – o altã premierã în ceea ce Moneanu, WO Arthur Buzã & NCO
Area“), asigurarea suportului priveºte experienþa comunã a celor Nicolae Badiu (conform casetei
autoritãþilor locale, menþinerea douã module – complexul program tehnice originale) – realizând o
libertãþii de miºcare pe principalele „JCATS – System“ (Joint Combat atractivã publicaþie, „WIFOR-RO 06“,
cãi de comunicaþii din zonã, And Tactical Simulation) rulat pe o în care s-au regãsit, zi de zi, atent
Foto: Emil MORITZ
Iulie 2006 41
Actualitate
e
gradate, ºi într-o formã graficã structurã închegatã. Am constatat sã desfãºoare activitãþi practice, în
atractivã, idei „în uniformã“, valoarea acestui exerciþiu prin faptul teren, conforme scenariului care va fi
informaþii utile, intervenþii ale unor cã ºi militarii români ºi cei unguri adoptat“.
participanþi, dar ºi zâmbete formeazã un colectiv în adevãratul Gl.bg.Avram Cãtãnici: „Sunt
dezinvolte. sens al cuvântului, lucreazã mulþumit de modul în care a fost
Spre finalul activitãþii, mai precis împreunã, vorbesc o limbã comunã – pregãtit, organizat ºi desfãºurat acest
în data de 24 martie, s-a organizat limba englezã – ºi pentru un exerciþiu, pornind de la partea
„Ziua Distinºilor Vizitatori“, observator neiniþiat ar fi greu sã facã specificã, militarã ºi pânã la cea
activitate la care au participat diferenþa între unii ºi ceilalþi. Acest privind asigurarea condiþiilor de
reprezentanþi militari ai celor douã colectiv unit, bine antrenat, a dovedit lucru. Cu satisfacþia faptului cã am
contingente ºi jurnaliºti militari ºi cã poate desfãºura oricând o misiune comandat, prin ani, acest batalion
civili din cele douã þãri. Subordonaþii în orice teatru în care batalionul ar care asigurã componenta
locotenent-coloneilor Alexandru putea fi solicitat [...] Pe timpul româneascã, nu pot sã nu remarc
Simu (B.191I.) ºi Laszlo Fekete acestui antrenament au fost simulate nivelul ascendent atins în colaborarea
(B.5/3I.Uº.) i-au avut drept oaspeþi o serie de situaþii care pot sã aparã în între cele douã echipe. Pot vorbi de o
pe cei doi ºefi de state-majore ale teatrele de operaþii ºi batalionul a creºtere vizibilã ºi aceastã activitate
Comandamentelor Forþelor Terestre primit misiuni diverse ºi complexe, nu poate decât sã confirme spusele
român ºi ungar – generalii de brigadã pe care le-a rezolvat în condiþii foarte mele. Relaþiile dintre militari sunt
Iulian Pârvulescu ºi Laszlo Tanczos bune“. strânse, comunicarea este mult mai
ºi pe comandanþii marilor unitãþi de Gl.bg.Laszlo Tanczos: „A fost o bunã acum, dacã este sã rememorez
apartenenþã – generalii de brigadã activitate reuºitã ºi avem în vedere sã dificultãþile începutului de drum, cele
Avram Cãtãnici ºi Andras Szûcs. menþinem acelaºi nivel ridicat ºi la mai multe legate de posibilitatea
Gl.bg.Iulian Pârvulescu – „Cred activitatea proiectatã pentru anul interacþiunii lingvistice. Dupã atâþia
cã termenul de referinþã «ambele viitor, la care dorim sã antrenãm, pe ani de colaborare susþinutã, limba
pãrþi» este în prezent depãºit atunci lângã personalul comandamentului, englezã a fost însuºitã de ambele
când vorbim despre acest batalion ºi subunitãþi de valoare pluton pãrþi ºi pot vorbi de o comunicare
mixt, pentru cã avem deja în faþã o reprezentând cele douã module, care perfectã la ora actualã“. Foto: Emil MORITZ

Oame
e ni sub arr me
e
„{oimii“ vegheazq
Portretul unui militar

profesionist
C
aporalul Nicolae Petruþ este comandant de
trupã transmisiuni în cadrul Batalionului
812 Infanterie „ªoimii Carpaþilor“.
Este originar din Hunedoara, are 37 de ani, doi copii
ºi locuieºte în Bistriþa.
Foto: Plt.maj. Dan BOBAN

L-am întâlnit în tabãra de la Colibiþa unde pentru
douã sãptãmâni a participat sub comanda domnului
lt. col.Dorin Blaiu ºi alãturi de militarii batalionului
din care face parte la exerciþii militar-aplicative. Mi-a
spus cã a ales sã fie militar profesionist pentru cã a locuit
lângã o unitate militarã ºi a fost dintotdeauna atras
ºi impresionat de haina militarã ºi de armatã. Este „ºoim
al Carpaþilor“ încã de la înfiinþarea Batalionului 812
ºi alãturi de camarazii sãi a participat la cinci misiuni
internaþionale, însumând 31 de luni departe de familie
ºi în slujba þãrii. Încã din 1996 a însoþit batalionul în
Angola în misiunea UNAVEM, în 1997 în cadrul
MONUA, anul 2000 l-a gãsit în misiunea BELUROKOS,
a urmat IRAQ FREEDOM în 2002 ºi ultima misiune
în 2003, Afganistan, la ANTICA BABILONIA.
Nu putem pune la îndoialã experienþa lui Nicolae
Petruþ, misiunile la care a participat vorbesc singure,
dar cu toate acestea militarul este foarte modest în ceea ce
priveºte activitatea sa. L-am rugat sã îmi povesteascã
ceva ce i-a rãmas viu în minte dupã atâtea misiuni,
dar în puþine cuvinte militarul mi-a mãrturisit cã asta
îi este meseria iar meritele sunt ale echipei, ei fiind
un singur trup ºi suflet.
„Ca sã mergi într-o misiune trebuie sã ai o pregãtire
foarte bunã ºi acolo trebuie sã ai în permanenþã grijã unul
de celãlalt“, a mai spus Nicolae Petruþ. El nu vorbeºte la
persoana întâi, vorbeºte mereu în numele colegilor, iar
Iulie 2006 43
Oame
e ni sub arr me
e
când l-am întrebat de dificultãþile pe care

le-au avut în misiuni mi-a rãspuns cã „cele
mai grele au fost condiþiile meteo, e dificil
sã plecãm din munþi, de la temperaturi
foarte scãzute ºi sã ajungem la +40 de
grade“, iar în misiune „în momentele
dificile nu mai stai sã gândeºti ce trebuie
sã faci, acþionezi instinctiv ºi ºtii ce trebuie
sã faci“. Din prima
misiune la care
a participat i-a rãmas în minte o imagine
nu prea plãcutã, un bãrbat care a cãlcat pe
o minã ºi i-au fost retezate picioarele.
„Poate a fost mâna lui Dumnezeu,
a lui Allah sau pregãtirea noastrã, dar toþi
ai noºtri s-au întors sãnãtoºi acasã din
fiecare misiune; cei aflaþi acum în teatre sã
aibã grijã de ei ºi de noi ceilalþi“.
Foto:Elisabeta IZOTA

În sprijinul
populaþiei
Ca de fiecare datã, atunci când
semenii noºtri au fost loviþi de
soartã, militarii au fost lângã ei ca
sã le întindã o mânã de ajutor. Vara
aceasta au fost lângã cei pentru
care bãtrânul fluviu nu a mai fost
„Dunãre cu apã linã“
Foito: mr. Luigi-Mihail COJOCARU
Eve
e nime
e nt
~n lupt\ cu apele
la inundaþiile
de la Mãnãstirea
Maior Luigi-Mihail COJOCARU
cojocaru.luigi@forter.ro
Î
n seara zilei de 3 mai, digul de la marginea de Brigada 34 Infanterie, domnul general de brigadã
sud-est a localitãþii Spanþov a cedat. Cei 50 de Liviu Nemeº a precizat cã efortul militarilor la ridicarea
militari din Batalionul 2 Infanterie care lucrau ºi consolidarea digurilor a fost substanþial. De asemenea,
la consolidarea lui au fost transferaþi cãtre vest, la digul dumnealui a remarcat activitatea intensã pe care
din localitatea Ulmeni. au depus-o militarii noºtri în centrul comunei Mãnãstirea,
Prezent la Ulmeni, domnul general de brigadã atunci când acesta a fost în pericol de a fi inundat.
Liviu Viorel Nemeº, prim-adjunct al inspectorului general Impulsionaþi de acþiunea energicã a militarilor din
al Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã, Brigada 34 Infanterie, locuitorii comunei au sãrit cu mic
spunea cã militarii erau în a doua fazã a intervenþiei cu mare în ajutorul lor ºi au consolidat digurile. Urmele
la inundaþii, ºi anume activitatea de urgenþã. acelei „bãtãlii“ se vãd ºi acuma. Efortul nu a fost
Se consolidaserã deja trei aliniamente de apãrare, zadarnic, iar apele din comunã au început sã se retragã.
ultimele fiind digul din localitatea Ulmeni ºi rambleul Un cetãþean, pe nume Marin Adam, vãzând maºina
de cale feratã de la est de Olteniþa. Dacã ºi acesta ar fi noastrã militarã ne-a oprit, fiind foarte entuziasmat,
cedat, oraºul Olteniþa ar fi fost în pericol de a fi inundat. dornic sã le ducã militarilor noºtri niºte porþii de mâncare.
Referitor la contribuþia militarilor noºtri, În curte la SMA Mãnãstirea ne-am întâlnit cu un echipaj
a Batalionului 2 Infanterie ºi a colegilor lor din de Cruce Roºie, de la filiala Vrancea. Am stat de vorbã cu
doamna Carmen Stoica, membrã a echipajului, care ne-a
relatat cã ajutorul militarilor a fost substanþial,
iar dumnealor au putut sã îºi desfãºoare activitatea în
condiþii normale. Crucea Roºie din Vrancea a venit cu
douã bucãtãrii de campanie ºi aici doamna Stoica i-a
lãudat pe militarii din Brigada 282 Mecanizatã, care a
luat toate mãsurile necesare pentru a se asigura
transportul acestora de la Focºani, pânã în localitatea
Mãnãstirea. La aceste bucãtãrii se pregãteau cam 100 de
porþii de mâncare pentru sinistraþii din zona calamitatã:

Spanþov, Chiselet ºi Mãnãstirea.
Împreunã cu militarii Batalionului 2 Infanterie
au lucrat ºi muncitori de la Administraþia Naþionalã
de Îmbunãtãþiri Funciare. Unul dintre aceºtia, pe nume
ªtefan Panciu, ne-a lãudat militarii. A spus cã zi ºi noapte
au lucrat împreunã cu militarii noºtri într-un efort

Eve
e nime
e nt
~n lupt\ cu apele
susþinut, aproape 16-18 ore zilnic. reportajul ante-

Spunea cã bãieþii noºtri sunt niºte rior, s-a mutat,
oameni minunaþi. Unul dintre zilele trecute, în
muncitori s-a interpus peste colegul localitatea

sãu ºi afirma cã, dacã ar fi dupã el ºi Mãnãstirea.
dacã ar avea posibilitatea, le-ar ridica Ulterior, dupã ce
o statuie. I-a impresionat faptul cã s-a rezolvat ºi si-
militarii noºtri sunt neobosiþi ºi au o tuaþia din aceastã
putere de muncã impresionantã. comunã, s-a mu-
Pe digul din localitatea Ulmeni tat din nou, în
coordona activitatea plutonierul cursul zilei de
Florin Tuºer. Ce l-a impresionat mai 2 mai, în comuna
mult în aceste zile dramatice – sã ne Ulmeni, unde
amintim cã militarii noºtri intervin acþioneazã, ca ºi
încã din a doua zi de Paºte – a fost pânã acum, cu
solidaritatea locuitorilor din comuna aceeaºi eficienþã.
Mãnãstirea, care au participat ºi s-au S-au eviden-
implicat total la ridicarea ºi þiat în mod deo-
consolidarea digului ce apãrã centrul sebit în aceastã
comunei. De asemenea, trebuie activitate de Cristian Ichimescu ºi, nu în ultimul
menþionatã o activitate importantã: intervenþie la inundaþii tineri rând, pe locotenentul Adrian
datoritã schimbãrilor de situaþie, comandanþi de subunitãþi, dintre care Diaconu, care comanda 50 de
comandamentul de crizã de la aº aminti pe locotenenþii: Petriºor militari ce acþionau pe digul de la
Chiselet, despre care vã relatam în Gavrilescu, Gabriel Burduºel, Ulmeni.
Iulie 2006 47
Eve
e nime
e nt
~n lupt\ cu apele
„Scorpionii“ sprijinã populaþia afectatã de inundaþii
„Scorpionii“
spun cã Sãrata
nu va cãdea!
Militarii din garnizoanele Craiova ºi Caracal, indiferent
de armã ºi specialitate, au acþionat alãturi de alte insti-
tuþii ale statului pentru limitarea efectelor produse de
apele Dunãrii în sudul Olteniei.
Locotenent Cristian CÃNUCI
„Scorpionii“ din Brigada 2 Infanterie „Rovine“

sunt alãturi de cetãþenii olteni, încã de la primele
evenimente generate de creºterea apelor Dunãrii.
Efective impresionante de militari, împreunã cu tehnica
din dotare, au acþionat pentru limitarea efectelor
inundaþiilor, pentru salvarea vieþilor omeneºti puse în
pericol de apele bãtrânului fluviu. Primele misiuni primite
de militarii craioveni au fost de a consolida sau de a
Foto: cpt. Oliver ANGHEL
construi diguri care sã opreascã viitura formatã pe
Dunãre. Dar natura a fost mai puternicã decât ei, apele au
inundat localitate dupã localitate, mii de persoane ºi-au
vãzut gospodãriile sub ape, iar „Scorpionii“ olteni au
primit o altã misiune: salvare-evacuare.
În medie, 500 de militari pe zi, zeci de camioane
ºi autospeciale de diferite tipuri au fost aruncate în lupta
cu inundaþiile. Prioritare pentru militarii Brigãzii 2
Infanterie „Rovine“ au fost salvarea vieþilor omeneºti ºi
siguranþa celor care locuiesc în zonele afectate de ape.
Chiar dacã au fost plasate pe locul secund, salvarea
bunurilor materiale ale sinistraþilor a fost o altã misiune a
militarilor olteni în lupta cu apele.

Eve
e nime
e nt
~n lupt\ cu apele
„Spre surprinderea noastrã - relata domnul locotenent-

populaþia localã a avut o contribuþie activã,
participând de la copii pânã la vârstnici în
sprijinul acþiunilor desfãºurate de militari“.
Batalionul artileriºtilor venise
la Sãrata cu convingerea cã va scãpa
localitatea de inundaþii, cã va acþiona cu
toate efectivele de care unitatea dispunea
pentru a duce la îndeplinire acest obiectiv propus.
Pe unul dintre autocamioanele artileriºtilor
era înscris un mesaj pentru locuitorii comunei:
„Sãrata nu cade!“.
„Am sosit la Sãrata dimineaþa, având pe
primul autocamion deviza «Sãrata nu
va cãdea!». Pot sã vã spun cã toþi
cei 106 militari participanþi la
activitãþile din localitate aveau
convingerea cã acest lucru este
posibil!“ a continuat locotenentul Preda,
Foto: cpt. Oliver ANGHEL încheind
cã „Scorpionii“ vor fi alãturi de oamenii aflaþi în
necaz, indiferent dacã Dunãrea va sparge sau nu
Pe o zonã de responsabilitate care se întinde de la
digurile.
Gruia la Turnu Mãgurele, militarii de la Brigada
2 Infanterie „Rovine“ Craiova au rãspuns „prezent“
ºi s-au deplasat acolo unde au fost
solicitaþi: Ciupercenii Noi,
Cuipercenii Vechi, Desa, Rast,
Bistreþ, Bechet, Sãrata. Fiecare
unitate a primit o zonã în care sã facã
tot posibilul pentru ca efectele
generate de apele revãrsate ale
Dunãrii sã fie cât mai mici.
Am întâlnit, în zona localitãþii
Sãrata, „Scorpionii de foc“
din Batalionul 325 Artilerie din
Caracal, militari care aveau misiunea
de a feri mica localitate de apele

Dunãrii. Locotenentul Alin Preda,
ofiþerul de relaþii publice al
„Scorpionilor de foc“, relata cã
misiunile executate au fost de
construire ºi de consolidare a
digurilor din zona localitãþii.
Iulie 2006 49
Eve
e nime
e nt
~n lupt\ cu apele
Geniºtii brãileni
supravegheazã digurile
Dunãrii
Militarii Armatei Române au continuat misiunile de intervenþie
în zonele afectate de inundaþiile produse de Dunãre. Ostaºi din
Batalionul 20 Infanterie au efectuat misiuni de evacuare a
populaþiei din localitatea Bistreþ. Douã detaºamente din Bata-
lionul 26 Infanterie au intervenit la Cârna ºi Mãceºul de Jos.
Militarii Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni“, care au
acþionat în localitatea Mãnãstirea, au fost înlocuiþi de militarii
Batalionului 96 Geniu. 250 de militari din Brigãzile 8 Artilerie ºi
282 Infanterie au participat de marþi, 25 aprilie, la acþiunile de
consolidare ºi supraveghere a digurilor din Insula Mare a
Brãilei ºi din localitãþile Plopu ºi Mãraºu, judeþul Brãila.
Maior Viorel CALENCIUC
Z
i ºi noapte, pe timp ploios sau cu soare, nemaivãzutã pânã acum nici de cãtre cei mai vârstnici
eforturile brãilenilor de a-ºi salva bunurile ºi locuitori din zonã.
terenurile continuã de mai bine de trei ªi, tocmai pentru a stãpâni numeroasele infiltraþii
sãptãmâni la digurile de pe ambele maluri ale Dunãrii: prezente în diverse sectoare ale Insulei Mari a Brãilei,
Vãrsãtura ºi Chiscani. Dar ºi la Insula Mare a Brãilei, autoritãþile locale au cerut sprijinul armatei.
la Frecãþei, Agaua, Mãraºu, Stãncuþa ºi Filipoiu. Dacã la Astfel, celor 50 de militari de la Batalionul 72 Poduri
Foto: mr. Viorel CALENCIUC
aceastã datã au fost executate lucrãrile de supraînãlþare a din Brigada 10 Geniu, care acþionau la Frecãþei ºi Sãcãu,
digurilor în toate sectoarele unde s-a impus aceastã li s-au alãturat, începând cu duminicã, 30 aprilie, alte
operaþiune, se menþine în continuare pericolul inundaþiilor douã detaºamente a câte 50 de militari din Brigada
datoritã infiltraþiilor ºi eroziunii digurilor, ca urmare a 282 Infanterie [D.A.3] ºi 8 Artilerie Mixtã din Focºani.
presiunii la care sunt supuse de cantitatea de apã Împreunã executã supravegherea ºi consolidarea digurilor

Eve
e nime
e nt
~n lupt\ cu apele
în zona Mãgureni-Plopi, respectiv 26 de corturi pentru cazarea cronometru, nenumãraþii saci cu

Filipoiu. sinistraþilor. Acum, 50 de militari pãmânt ºi nisip, au în vedere ºi
Lucrãrile se deruleazã la foc din acelaºi batalion intervin în prognoza nivelului Dunãrii pentru
continuu, pentru cã infiltraþiile în sprijinul populaþiei din Ulmeni ºi perioada urmãtoare, deloc
diguri se produc fãrã a lãsa timp de Mãnãstirea. ªi aici ostaºii participã liniºtitoare, deoarece se anunþã
respiro militarilor ºi localnicilor. la eforturile autoritãþilor de a astupa creºteri însemnate pentru finalul
Dacã în alte zone ale þãrii oamenii breºa recent creatã de apele acestei luni. Efectivele ºi tehnica
de la câmp ºi-au încheiat lucrãrile revãrsate ale Dunãrii. O altã zonã cu militarã din Brigada 10 Geniu
de primãvarã, aici, în Insula Mare a grad ridicat de risc rãmâne digul de destinate pentru eventuala
Brãilei, localnicii nu au timp decât la Vãrsãtura Chiþcani, acolo unde evacuare a populaþiei din
pentru supravegherea ºi intervenþia militarii de la Batalionul „Nave localitãþile care ar putea fi afectate
la diguri. Treceri Fluviale” executã misiuni de de inundaþii sunt menþinute
Informam, cu o sãptãmânã în intervenþie ºi supraveghere la diguri în stare de alertã ºi gata sã
urmã, cã Batalionul 96 Geniu a pus 24 de ore din 24. intervinã dacã situaþia o va
la dispoziþia autoritãþilor doljene Lucrãrile executate contra- impune.
Foto: mr. Viorel CALENCIUC
Iulie 2006 51
Eve
e nime
e nt
~n lupt\ cu apele
Transmisioniºtii
craioveni în sprijinul
populaþiei
Militarii în termen din Batalionul Instrucþie
Transmisiuni au acþionat cot la cot cu colegii din
Brigada 2 Infanterie „Rovine“ pentru limitarea
efectelor inundaþiilor.
Locotenent Daniel ªERBAN
Î
n urma ordinului primit de la comandantul Transmisiuni au fost permanent pregãtiþi sã acþioneze
garnizoanei, general de brigadã dr. Virgil pentru înlãturarea efectelor inundaþiilor, de fiecare datã
Bãlãceanu, începând cu data de 20 aprilie 2006, când au fost solicitaþi.
Batalionul Instrucþie Transmisiuni „Pãienjenii negri” a
participat la activitãþile de înlãturare a efectelor
inundaþiilor în zonele afectate din judeþul Dolj. Numãrul
militarilor în termen participanþi la aceste acþiuni s-a
situat, în funcþie de caracteristicile misiunilor, între 25 ºi
50. Ei au fost în permanenþã conduºi ºi coordonaþi de
cadre militare din statul-major al unitãþii ºi de
comandanþii de companii.
S-au executat activitãþi precum încãrcarea sacilor cu
nisip, care au fost ulterior transportaþi atât cu tractoarele,
cât ºi cu elicopterul în zonele afectate din vecinãtatea
digului de lângã localitatea Bechet, precum ºi activitãþi de
evacuare a populaþiei civile din acest oraº. Astfel de
activitãþi au fost desfãºurate de cãtre militarii noºtri ºi în
localitatea Ostroveni.
În ceea ce priveºte participarea noastrã la înãlþarea
digului, putem spune cã au fost încãrcaþi ºi transportaþi
zilnic peste 8.000 de saci cu nisip. Asigurarea asistenþei

medicale ºi respectarea normelor de protecþie a muncii au
reprezentat o preocupare permanentã a factorilor de
rãspundere din unitate. Militarii Batalionului Instrucþie

Alma Mater
Se impune cu stringenþã
transformarea actualei
„filozofii“ de promovare
a profesiei militare, de
recrutare ºi selecþie a
resursei umane
Alma mate
er
Tendin]e
O armatã mai
atractivã pentru tineri
Parte integrantã a amplului proces de transformare
a sistemului militar, profesionalizarea armatei
reprezintã una din direcþiile prioritare de acþiune
specifice managementului resurselor umane.
Colonel Marian GARGAZ
D
eºi, potrivit tuturor sondajelor de opinii, material ºi logistic (cazare, hrãnire, echipare, asistenþã
instituþia armatã este foarte apreciatã la nivelul medicalã). Nu este de neglijat însã faptul cã absolvirea
societãþii româneºti, evoluþia mediului social- unei instituþii militare de învãþãmânt asigurã un loc de
economic, diversificarea ofertelor educaþionale ºi a profe- muncã la absolvire, la care se adaugã siguranþa profesiei
siilor civile, coroborate cu reforma sistemului militar ºi ºi evoluþia în cariera militarã, potrivit capacitãþilor, posi-
reducerea efectivelor armatei au atras dupã sine scãderea bilitãþilor reale ºi opþiunilor proprii. În ceea ce priveºte
continuã a atracþiei tinerilor cãtre profesia ºi cariera mili- viaþa socialã, dupã repartiþie, absolvenþii beneficiazã de
tarã, comparativ cu profesiile civile. Dispariþia mitului si- venituri sigure ºi facilitãþi pentru familie, plus posibilitãþi
guranþei locului de muncã ºi conºtientizarea actualelor de afirmare în domenii conexe învãþãmântului militar
riscuri ale profesiei militare au fãcut ca tinerii zilelor (artã, culturã, sport etc.).
noastre sã fie mai pragmatici, mai bine informaþi despre În perspectiva trecerii de la serviciul militar obligatoriu
lumea în care trãiesc ºi mai fermi în alegerea profesiei. la sistemul completãrii structurilor cu militari pe bazã de
Cu toate acestea, profesia ºi cariera militarã conferã voluntariat, este de aºteptat ca problematica atragerii resur-
multiple motive pentru a fi aleasã de cãtre tineri, avându-se sei umane spre cariera militarã sã se contureze ca o pro-
în vedere unele avantaje, care o deosebesc de profesiile vocare esenþialã, a cãrei abordare va necesita cu siguranþã
civile. Unul dintre acestea poate fi considerat gratuitatea o schimbare de atitudine ºi imagine, atât din partea angaja-
ºcolarizãrii, ceea ce include suportul educaþional, tehnico- torului, cât ºi a celor care opteazã pentru profesia militarã.

Alma mate
er
Tendin]e
voltarea ºi diversificarea colaborãrii cu a Jurãmântului militar, aniversãrile ºi

mediile civile ºi grupurile de suport ale ceremonialurile militare, precum ºi
acestora (pãrinþi, profesori, lideri de opi- întâlnirile tinerilor civili cu
nii, personalitãþi politice ºi din mass reprezentanþii unitãþilor operaþionali-
media etc.) ºi, nu în ultimul rând, utili- zate ºi ai instituþiilor militare de învãþã-
zarea cu prioritate a metodelor ºi proce- mânt, având ca tematicã consilierea ºi
deelor specifice marketing-ului agresiv. orientarea ºcolarã a acestora, constituie
Atragerea tinerilor spre cariera mi- prilejuri favorabile de mediatizare ºi
litarã ºi instituþiile militare de învãþã- creºtere a atractivitãþii carierei militare.
mânt trebuie abordatã în contextul unei O altã modalitate de atragere a tine-
reacþii rapide la semnalele pieþei forþei rilor spre cariera militarã o constituie
de muncã ºi a adaptãrii ofertei la evo- vizitarea de cãtre elevii ºcolilor ºi lice-
luþiile cererii. Aceasta presupune, elor civile, acolo unde este posibil, a
totodatã, diversificarea formelor ºi mo- instituþiilor militare de învãþãmânt ºi a
dalitãþilor de promovare a ofertei pri- unitãþilor operaþionalizate, unde aceºtia
vind profesia militarã ºi o mai mare pot vedea ceea ce fac militarii, pe care
flexibilitate a sistemului militar, având de multe ori îi admirã, vãzându-i îm-
În acest context, potrivit noilor rela bazã principiile nediscriminãrii, ºan- brãcaþi în uniformã, pe stradã, la tele-
glementãri statuate la nivel naþional, selor egale, accesului liber ºi necondi- vizor sau la parade.
profesia militarã se va extinde incluzând þionat la informaþii. În concluzie, problematica atragerii
ºi soldaþii/gradaþii voluntari, categorie Un impact deosebit l-ar avea asupra tinerilor spre profesia ºi cariera mili-
de personal care va lua locul militarilor tinerilor potenþiali candidaþi sã urmeze tarã trebuie abordatã în contextul noilor
în termen. În aceste condiþii, promova- o carierã militarã prezentarea materia- reglementãri privind profesionalizarea
rea profesiei militare capãtã noi carac- lelor promoþionale prin intermediul ele- resursei umane a forþelor terestre. Im-
teristici ºi forme de manifestare. vilor ºi studenþilor aflaþi la studii în in- portant este ca cei interesaþi sã intre în
Pentru rezolvarea în interesul arma- stituþiile militare de învãþãmânt, cu pri- sistemul militar ºi sã perceapã corect
tei a problemei în cauzã se impune cu lejul unor acþiuni educative extraºcola- „meseria de militar“, care conferã unui
stringenþã transformarea actualei „filo- re comune (ºtiinþifice, cultural-artistice tânãr tot ceea ce-ºi poate dori de la o
zofii“ de promovare a profesiei mili- ºi sportive). Acþiunile gen „Ziua Porþi- profesie ºi îi permite sã facã faþã
tare, de recrutare ºi selecþie a resursei lor Deschise“, festivitãþile de depunere tuturor provocãrilor vieþii.
umane care urmeazã sã fie integratã în
procesul de profesionalizare a institu-
þiei militare. Astfel, demersurile speci-
fice acestui domeniu de activitate vor
trebui sã vizeze cu prioritate adaptarea
cadrului legislativ ºi a sistemului de re-
crutare ºi selecþie la cerinþele specifice
serviciului militar pe bazã de volunta-
riat, precum ºi crearea unor structuri
specializate de selecþie ºi recrutare a
personalului militar la nivelul catego-
riilor de forþe ale armatei ºi creºterea
credibilitãþii acestora.
Se impune, de asemenea, o recru-
tare de tip activ, prin cãutarea candida-
þilor ºi contactul direct cu aceºtia în
mediile în care-ºi desfãºoarã activita-
tea, nu aºteptarea lor; alãturi de dez-
Iulie 2006 55
Alma mate
er
{coal\ european\
Primul colegiu militar -

ªcoalã Europeanã
La Alba Iulia e sãrbãtoare! Colegiul Militar
Liceal „Mihai Viteazul“ a obþinut certificatul de
ªcoalã Europeanã, o mare distincþie decernatã
celor mai bune ºcoli ºi licee care participã la
activitãþi ºi proiecte de cooperare europeanã.
S
âmbãtã, 3 iunie, la Colegiul Militar Liceal Europeanã care acum stã mândrã pe o plachetã la intrarea
„Mihai Viteazul“ din Alba Iulia a fost în liceu.
dezvelitã placheta de ªcoalã Europeanã Certificatul de ªcoalã Europeanã este rezultatul a trei
obþinutã de colegiu la data de 8 mai. proiecte: LANDSCAPES, EUROBANCABURSA ºi
La acest eveniment, ce a coincis cu încheierea KINGS’ROAD, pe care colegiul le-a prezentat în cadrul
Spartachiadei desfãºurate în acest an la Alba Iulia, au unui concurs desfãºurat între 177 de licee ºi colegii.
participat importante oficialitãþi ale judeþului, printre care: „CML Alba-Iulia s-a bucurat de aprecierea comisiei
Cosmin Covaciu – prefect, Ioan Bogãþanu - viceprimar, ºi a primit un numãr de puncte care a prins-o în calificare
Cornel Sandu – inspector ºcolar; aceºtia au înmânat alãturi de alte 13 ºcoli ºi, mai mult, ne-am calificat pe
diplome elevilor ºi profesorilor care s-au ocupat de locul patru“, a declarat domnul colonel Voicu Cioarã,
proiectele ce le-a adus certificarea. comandantul colegiului.

Munca pe care colectivul CML Alba Iulia a Pentru obþinerea certificatului s-au implicat foarte
desfãºurat-o din 2001 ºi pânã acum s-a fructificat prin mult cadrele didactice ale colegiului, coordonatori de
distincþia de ªcoalã proiecte fiind doamnele profesoare: MarinelaNiþu, Adela
Iacob,

Alma mate
er
{coal\ european\
„care s-au implicat trup ºi suflet în Stãnilã dar bineînþeles meritul locuri noi ºi ºi-au perfecþionat
activitãþi, alãturi de 100 de elevi buni îl are întreg colectivul colegiului. deprinderile de a comunica
cunoscãtori ai limbii engleze“ Titlul de ªcoalã Europeanã este cu elevi din þãri cu tradiþie: Italia,
(col. V.Cioarã). valabil doar pentru trei ani, Germania, Lituania, Slovenia,
Toatã activitatea de cooperare ceea ce înseamnã cã elevii ºi Turcia“.
internaþionalã a fost coordonatã profesorii din Alba Iulia nu au timp Pentru distincþia obþinutã
de doamna director-adjunct Delia sã de bucure de performanþa lor, ci ne mândrim cu viitorii noºtri
trebuie sã munceascã mai departe camarazi de la Alba Iulia ºi vã
la proiectele pentru urmãtoarea felicitãm pentru cã sunteþi mereu în
certificare. topul celor mai buni;
„Este o onoare pentru noi tineþi-o tot aºa!
sã primim acest titlu,
cãci se obþine greu.
Prin activitãþile
de cooperare
internaþionalã
am cãpãtat
experienþã
ºi elevii
colegiului
au vizitat
Iulie 2006 57
Alma mate
er
Academica
Cercetare
la nivel european
Sala de Marmurã a Palatului Cercului Militar Naþional a fost gazda
conferinþei „Communications 2006“. Aflatã la a 6-a ediþie, activitatea
organizatã în parteneriat de cãtre Academia Tehnicã Militarã (ATM)
ºi Universitatea „Politehnica“ din Bucureºti, a reunit 20 de univer-
sitãþi din 10 þãri strãine (Franþa, SUA, Olanda, Anglia, Belgia,
Bulgaria, Elveþia, Germania, Italia ºi Ungaria), totalul lucrãrilor
înregistrate ridicându-se la 119 (30 din strãinãtate).
D in partea ªcolii Naþionale Superioare de Inginerie,

Studii Tehnicã ºi Armament (ENSIETA) din Brest
– instituþie cu care ATM are o îndelungatã colaborare –
tivitatea la ENSIETA, unde a parcurs treptele profesionale
pânã la cea de director ºtiinþific. Într-un scurt interviu, profesorul
Quinquis a fãcut referire la colaborarea dintre ENSIETA din
profesorul André Quinquis a susþinut o expunere privind Brest ºi ATM din Bucureºti, precum ºi la modul în care cele
tratamentele pentru caracterizarea semnalului. O cercetare douã instituþii recruteazã studenþi pentru proiecte comune.
cu aplicabilitate mai ales în domeniul radarelor. — Domnule profesor, este interesant pentru cititorii
Profesorul Quinquis este specializat în ingineria sisteme- noºtri sã cunoascã modul în care cele douã instituþii au
lor de cercetare ºi observare, iar parcursul sãu profesional a început colaborarea.
început în 1986, ca doctorand la Grupul de Studii Submarine — Colaborarea dintre ATM ºi ENSIETA a început în 1995
a Atlanticului (GESMA), instituþie la care a fost profesor ºi când, în cadrul unor programe europene, am primit primii
cercetãtor în perioada 1989-1992. Ulterior ºi-a continuat ac- studenþi din ATM într-un stagiu la Brest. Acest schimb s-a
accentuat de-a lungul anilor
ºi avem din ce în ce mai
mulþi studenþi. Este un
schimb foarte bogat, prin
care am putut sã ne testãm
metodele pedagogice folo-
site la cursurile ºi discipline-
le predate. De-a lungul ani-
lor am realizat o apropiere
pedagogicã între cele douã
instituþii ºi am dezvoltat o
nouã strategie pedagogicã.
Dacã este sã mã refer în
domeniul tratamentelor
semnalului, aici am dez-
voltat un program pe
Alma mate
er
Academica
calculator în comun, ATM ºi ENSIETA, identificat, care sunt cei mai buni stu- rea colegilor francezi, pentru a partaja
cu ajutorul cãruia studenþii se descur- denþi dispuºi sã facã parte din echipele viaþa nocturnã, deoarece ei ajung sã
cã singuri, devenind astfel un fel de pentru începerea proiectului. La noi nu meargã împreunã la serate ºi astfel se
autodidacþi în domeniul tratamentului se pune accentul exclusiv pe compe- integreazã mai uºor în cultura localã.
semnalului. tenþa ºtiinþificã, ci ºi pe capacitatea Dacã la început limba de lucru este en-
— Colaborarea dintre cele douã acestora de a se integra într-o culturã gleza, foarte rapid, limba de lucru devine
instituþii se reduce numai la diferitã. Nu este foarte simplu sã vii franceza. Singura dificultate, în ceea
pregãtirea studenþilor? dintr-o altã þarã pentru patru sau cinci ce ne priveºte, este cã dacã de întâlnesc
— În afarã de aceste schimburi, sunt luni, sã lucrezi în laboratoarele noastre doi studenþi români la aceeaºi cerceta-
profesori care îºi fac tezele de docto- ºi sã te confrunþi cu creaþia ºtiinþificã. re, ei continuã sã vorbeascã româneºte,
rat în co-tutelã, ceea ce înseamnã cã Dacã se sesizeazã ºi un recul în cade aceea trebuie sã avem grijã sã îi se-
diplomele lor sunt recunoscute atât de drul acestor schimburi, el este cauzat parãm foarte repede, pentru a-i obliga
cãtre partea românã, cât ºi de cea fran- de faptul cã recrutarea studenþilor ro- sã foloseascã o altã limbã. Dacã seara
cezã. Este un real avantaj pentru ei, mâni pentru studii în Franþa – precum se întâlnesc cu toþii ºi vorbesc româ-
deoarece au dublã recunoaºtere a diplo- ºi cei de la universitãþi franceze care neºte, nu este nici o problemã. Urmã-
mei. În plus, au practica specialã a sunt trimiºi în România pentru stagiul rim o integrare perfectã doar în labo-
acestei cercetãri comune, colaborative, de varã la Academia Tehnicã Militarã rator, iar o integrare perfectã trece
concretizatã prin articole de specialita- – presupune o alchimie între competen- prin utilizarea limbii.
te ºi alte contribuþii ºtiinþifice ale auto- þele ºtiinþifice ºi capacitãþile studenþilor Chiar dacã noi înþelegem ºi româna,
rilor români. Spre exemplu, în echipa pe de a se integra în echipã. Ei trebuie sã ei trebuie sã facã eforturi pentru a vorbi
care o conduc acum la Brest, am cinci lucreze împreunã timp de douã-trei luni, franceza sau engleza, care sunt limbile
uneori chiar patru ani, ºi nu este sufi- de lucru. La fel, atunci când studenþii
români, printre care un doctorand care
cient doar sã se integreze în echipa de noºtri vin la ATM, ei nu trebuie sã vor-
ºi-a terminat teza în co-tutelã, pe dome-
cercetare, ci ºi în cultura þãrii. Aceasta beascã numai franceza, ci o altã limbã
niu radar, ºi doi studenþi din ATM care
înseamnã integrare perfectã. Iar o inte- de lucru, care poate fi ºi româna. Chiar
au venit pentru un proiect de studii.
grare perfectã nu trece numai prin la- dacã avem cunoºtinþã de efortul mem-
Aceste schimburi nu pot sã fie decât be-
tura ºtiinþificã. Studentul trebuie sã brilor instituþiei române – mai ales pro-
nefice atât pentru partea francezã, cât aibã ºi capacitãþi sociale ºi capacitãþi
ºi pentru partea românã. Este un semn fesorul ªerbãnescu – de a vorbi numai
umane care trebuie integrate. franceza, considerãm cã nu este chiar
cã începem sã construim efectiv Europa, În ceea ce ne priveºte, avem o ex- cel mai bun cadou care se poate face!
ca o comunitate de þãri cu culturi pro- perienþã în recrutare de 10 ani ºi cu- Pentru cã ºi studenþii francezi trebuie
prii. Este un avantaj ºi pentru studenþii noaºtem profilul de student care sã se sã se obiºnuiascã sã facã faþã diferen-
noºtri care ies din Franþa, deoarece pot integreze în ATM Bucureºti pentru un þelor de culturã care existã între þãri.
sã vadã cum se trãieºte în altã parte, stagiu ºi, de asemenea, cunoaºtem pro- Dar, în final, totul se petrece foarte bine.
care sunt obiºnuinþele culturale ºi parti- filul studentului român care se poate Nu pot spune cã au fost dificultãþi
cipã astfel la construirea Europei. integra într-o echipã de cercetare la majore în ceea ce priveºte integrarea.
— Vorbeaþi despre schimburile pe Brest; fie cã suntem noi, francezii, cei ªi insist asupra acestui aspect pentru
care le realizaþi cu ATM Bucureºti. care facem recrutarea, fie colegii noº- cã, în viziunea noastrã, nu este necesar
Cum ajung studenþii români sã facã tri români de la ATM. ca studenþii sã fie pregãtiþi doar ca
stagii de pregãtire la ENSIETA? — Cum apreciaþi cã se descurcã buni oameni de ºtiinþã, ci trebuie sã
— Recrutarea stagiarilor pe care îi studenþii noºtri la Brest? S-au fie antrenaþi sã facã faþã ºi lucrului în
luãm la Brest nu este unidirecþionalã. integrat bine în colectiv? echipã, mai ales când membrii aces-
Noi discutãm cu cadrele ºi responsabi- — Primul lucru pe care îl facem în teia provin din mai multe þãri. Atunci
lii de la ATM Bucureºti pentru a ºti, în privinþa studenþilor români este sã îi vi- ei trebuie sã aibã capacitãþi culturale
funcþie de proiectele de cercetare ºi de zitãm, ca sã vedem cum s-au instalat. ºi de sociabilitate pentru a se integra
acþiunile de cercetare pe care le-am Le dãm camere din campus în apropie- în laborator.
Iulie 2006 59
Unive
e r s militarr
Tendin]e
Tactici folosite
de insurgenþa irakianã
împotriva forþelor Coaliþiei
Colonel GHEORGHE VIªAN
I
nsurgenþa din Irak creºte în intensitate ºi se diversi- cali, se adaugã cele atribuite teroriºtilor ºi luptãtorilor strã-
ficã. Teroriºtii ºi luptãtorii strãini, irakienii radicali ini, multe dintre ele atacuri-sinucigaºe, cu o ratã ridicatã de
(atât sunniþi, cât ºi ºiiþi) ºi fostele elemente ale regi- pierderi, cei mai vizaþi fiind civilii.
mului Saddam constituie principalele grupãri insurgente Acþiunile insurgenþei urmãresc sã atragã atenþia mass-
care conduc acþiuni împotriva forþelor Coaliþiei. Toate mediei ºi amplificarea percepþiei existenþei unui haos ºi a
grupãrile insurgente beneficiazã de expertizã de la militarii unui mediu de securitate nesigur pe plan intern.
ºi foºtii membri ai serviciilor de informaþii din cadrul De asemenea, grupãrile insurgente concureazã pentru
fostului regim Saddam. influenþã, luptând pentru controlul oraºelor, regiunilor, acti-
Acþiunile diferitelor grupãri insurgente sunt uneori com- vitãþilor criminale sau sprijin popular. Armele ºi materialele
plementare. Un atac terorist dramatic poate revigora toate folosite de cãtre insurgenþi sunt disponibile pretutindeni.
elementele insurgente ºi din acel moment numãrul acestora Atentatorii-sinucigaºi strãini ºi operaþiile informaþionale
va creºte semnificativ, aºa cum s-a întâmplat pe 9 aprilie 2005, permit teroriºtilor sã creeze efecte disproporþionate faþã de
la centrul de detenþie din Abu Ghurayb, ºi ulterior, în 29-30 numãrul lor sau numãrul de atacuri pe care le executã.
aprilie 2005, când a fost atins apogeul atacurilor cu maºini- Caracterul variat al insurgenþei irakiene îi oferã acesteia
capcanã în Bagdad. Nu trebuie omis incidentul de la Samarra atât vulnerabilitate, cât ºi putere. Lipsa unei conduceri uni-
din 22 februarie 2006, care a avut ca efect creºterea în inten- tare (personal, sunt sceptic ºi nu exclud existenþa unei con-
sitate a conflictului sectarian, în special între ºiiþi ºi sunniþi. duceri centralizate) limiteazã capacitatea insurgenþei de a
Urmare a acestor evenimente, nivelul atacurilor de toate angaja în mod efectiv forþele Coaliþiei sau guvernul. Cel mai
tipurile a crescut simþitor. Se presupune cã, sunniþii radicali mare avantaj al insurgenþilor este acela cã, în timp ce forþele
sunt responsabili pentru cele mai multe atacuri cu armamen- Coaliþiei ºi guvernul trebuie sã furnizeze securitate, servicii
tul uºor de infanterie, aruncãtoare ºi dispozitive explozive de bazã ºi sã dezvolte þara, insurgenþii au nevoie numai sã
improvizate (DEI). La atacurile executate de sunniþii radi- submineze eforturile de reconstrucþie a þãrii ºi sã ameninþe
cetãþenii.
Tacticile insurgenþilor ºi þintele asupra cãrora acþioneazã
sunt foarte variate. Atacurile cu armament uºor de infanterie,
raidurile, ambuscadele, atacurile, sabotajele, precum ºi ata-
curile de genul „loveºte ºi dispari“ sunt principalele tehnici
pe care aceºtia le folosesc împotriva forþelor Coaliþiei. În
acelaºi timp, folosesc asasinatele, rãpirile, decapitãrile ºi ope-
raþiile informaþionale pentru a intimida ºi controla popula-
þia. Împreunã, aceste tactici, tehnici ºi proceduri (TTP) sunt
desemnate pentru a evita superioritatea forþelor Coaliþiei ºi
a exploata pãrþile slabe ale acesteia.
Pentru cele mai multe dintre atacuri, forþele anti-Coaliþie
acþioneazã în celule de cinci pânã la zece combatanþi pentru
Unive
e r s militarr
Tendin]e
a menþine mobilitatea ºi a evita captu- avut loc în

rarea. Toate metodele de atac sunt pro- triunghiul sunnit
iectate pentru a permite celulelor insur- (nord Tikrit,
gente sã loveascã rapid ºi sã scape de vest Ar Ramadi,
detectare. est Bagdad). Pe
lângã acestea,
Atacul cu armament u[or insurgenþii
de infanterie (SAF) conduc atacuri
Întrebuinþarea atacului cu armamen- sinucigaºe
tul de infanterie are loc pe timpul lup- folosind maºini
tei apropiate ºi ca þinte, de regulã, sunt încãrcate cu ex-
vizate patrulele, convoaiele Coaliþiei ploziv (VBIED),
sau anumite þinte planificate din timp, de cele mai
precum ºi cele de ocazie. Atacul se multe ori
executã de unu-doi insurgenþi, folo- circulând pe lângã blindatele sau Atacul cu arunc\toare de
sind cu precãdere pistoale-mitralierã, autovehiculele Coaliþiei sau depla- grenade antitanc
pistoale, puºti semiautomate cu lunetã sându-se în locuri publice unde se aflã Din cauza folosirii frecvente a
sau mitraliere. Ca poziþii de tragere oameni adunaþi, dupã care detoneazã aruncãtoarelor de grenade antitanc de
pot fi folosite etajele superioare ale explozivul aflat în autovehicul sau asu- cãtre insurgenþi, analiza acestui sistem
clãdirilor, ferestre, intersecþii de strãzi, pra sa (sub haine – SVEST, în sacoºe, de armament necesitã o atenþie specia-
autoturisme sau motociclete, precum geamantane sau rucsacuri). Atacurile lã. Cu toate cã aruncãtorul de grenade
ºi alte poziþii pregãtite din timp. sinucigaºe împotriva þintelor fixe nece- este descris ca o armã „antitanc“, capa-
sitã ajutor din interior în vederea execu- citatea sa de penetrare a blindatelor,
tãrii recunoaºterii ºi sustragerii de la puterea explozivã ºi distanþa de trage-
Atacul cu dispozitive controalele forþelor de securitate. Mai re ameninþã nu numai tancurile, ci toa-
explozive improvizate (DEI) mult, la locul atacurilor sinucigaºe se te tipurile de vehicule, clãdiri sau locuri
Insurgenþa din Irak reprezintã cea
aflã doi insurgenþi care filmeazã acþiu- de dispunere a trupelor. Atât în
mai eficace campanie de întrebuinþare
nea. Foarte mulþi dintre atentatori sunt Afganistan, cât ºi în Irak s-au raportat
a dispozitivelor explozive improvizate
experþi în producerea ºi amplasarea incidente în urma cãrora s-a folosit fo-
împotriva oricãrei structuri militare mo-
DEI, dupã experienþa câºtigatã în alte cul aruncãtoarelor de grenade antitanc
derne. Peste 50% din totalul pierderi-
zone fierbinþi, ca de pildã Afganistan, împotriva elicopterelor Coaliþiei.
lor forþelor Coaliþiei (rãniþi ºi uciºi în
Bosnia, Cecenia ºi Palestina. O întrea- Þintele cele mai cãutate sunt: clã-
acþiune) s-au datorat atacului cu astfel
gã documentaþie referitoare la acest dirile, bazele Coaliþiei, convoaiele, pa-
de dispozitive. Insurgenþii au întrebuin-
subiect este disponibilã pe internet sau trulele, punctele de control, însã cele
þat în mod efectiv DEI, dezvoltând con-
în alte surse media. Se estimeazã cã in- mai vizate rãmân mijloacele blindate.
strucþia ºi tehnicile de amplasare în
surgenþii vor continua sã-ºi adapteze Atacurile de acest gen au loc atât ziua,
funcþie de tacticile, tehnicile ºi proce-
tacticile ºi procedurile, în conformita- cât ºi noaptea.
durile folosite de cãtre forþele Coaliþi-
te cu mãsurile de contracarare între-
ei. De asemenea, insurgenþii au obser- Continuare în numãrul viitor.
prinse de cãtre forþele Coaliþiei.
vat ºi au exploatat anumite aspecte le-
gate de deplasarea convoaielor sau pa-
trulelor (cele mai folosite itinerare, mo-
dul de executare a escortei etc.). Þin-
tele lor predilecte sunt vehiculele ºi
personalul care executã patrularea sau
cercetarea debarcat din mijloacele blin-
date. Cele mai multe atacuri cu DEI au
Iulie 2006 61
Unive
e r s militarr
Tendin]e
Convoaiele americane
riposteazã dacã sunt
atacate în Irak
Militarii americani care însoþesc convoaiele în
Irak ºi-au schimbat modul de acþiune. Atunci
când vor fi atacaþi nu îºi vor mai continua drumul;
ei se vor opri ºi vor lupta.
C
a o schimbare a tacticilor militare, soldaþii a spus Roger Gaines, ofiþer al batalionului de operaþii.
americani se vor opri ºi vor lupta în loc sã „Acest lucru a indus teroriºtilor ideea cã americanii
tragã ºi apoi sã-ºi continue drumul atunci când cedeazã uºor. De acum înainte convoaiele se vor opri
convoaiele lor sunt atacate pe drumurile irakiene, ºi se vor lupta cu inamicii“.
a explicat Harvey Perritt, purtãtorul de cuvânt al Schimbarea se datoreazã, în parte, ºefului statului
Comandamentului Instrucþie ºi Doctrinã al Forþelor major, general Perer Schoomaker, care sublinia filozofia
Terestre din Fort Monroe, SUA. unui rãspuns mai riguros la atacuri, remarca Peritt.
„În primii doi ani de misiuni în Irak, convoaiele Pregãtirea este obligatorie pentru toþi militarii ºi se
atacate doar au rãspuns cu foc ºi ºi-au continuat drumul“ schimbã în funcþie de specialitatea fiecãruia.
Militarii americani au
încercat deja noua strate-
gie exersând focul con-
voaielor în poligonul de
la Grafenwöhr. „Ne pre-
gãtim pentru a lupta cu
inamicii“, a spus Gaines,
un militar în vârstã de
45 de ani, originar din
Portland Ore, încadrat în
Divizia 1 Blindate. „Dacã
te opreºti ºi lupþi, poþi cel
puþin sã-i neutralizezi sau
sã-i duci la punctul în
care sã renunþe“.

Unive
e r s militarr
Tendin]e
În aprilie, 35 de soldaþi dintr-o com- Sergentul Charles Ahlborn, din Arbour a luptat în nordul Irakului din
panie aflatã în compunerea diviziei, San Diego, în vârstã de 36 de ani, 2004 pânã în 2005 cu Divizionul 2
au executat o deplasare în convoaie considera cã schimbarea tacticilor din Regimentul 14 Cavalerie.
ºi au rãspuns unei simulãri ce a im- este necesarã pentru cã rebelii sunt Bãrbatul are 28 de ani ºi este originar
plicat o bombã pe marginea drumului tot mai inteligenþi. „Ne cunosc din Santa Fe, Texas. El a spus cã în
ºi mai multe atacuri cu foc de armã. reacþiile în anumite situaþii. Acum timpul escortelor din Irak a fost
De fiecare datã când convoiul a fost doi ani nu ar fi încercat sã ne atacat cu arme de calibru mic,
atacat, soldaþii au pãrãsit maºinile ºi opreascã“ a spus acesta. „Dar acum grenade cu alice, bombe amplasate
s-au adãpostit, dupã care au executat dispozitivele explozive improvizate pe ºosea, maºini-capcanã ºi atentate
foc asupra þintelor care s-au ivit. sunt din ce în ce mai rãspândite pe sinucigaºe. Atunci unitãþile încetau
Un comandant de pluton, câmpul de luptã, ºi rebelii fac tot ce focul ºi continuau drumul. Dar
sublocotenentul Joshua Mendoza pot ca sã opreascã convoaiele“. timpurile s-au schimbat, a mai spus
din Arizona, spunea cã focurile de „Ceea ce încercãm noi sã facem este acesta.
armã executate în timp ce se sã ne pregãtim pentru orice fel de Insurgenþii s-au învãþat sã
continua drumul nu transmiteau acþiuni neprevãzute ºi scenarii pe loveascã direct, ºtiind cã
insurgenþilor mesajul corect. „Ei au care rebelii le pot folosi împotriva americanii vor fugi, urmând ca
vãzut cum convoaiele atacate îºi noastrã. Obiectivul nostru nu este sã apoi sã blocheze militarii cu o
continuã drumul“, a spus acesta. îi exterminãm. Dorim doar sã ne ambuscadã frontalã. „Aceste
„Inamicii au crezut cã ei ar fi protejãm ºi sã neutralizãm antrenamente ne fac sã fim
învingãtorii. Acum noi ne ducem ameninþarea care este iminentã pregãtiþi pentru multiple atacuri“,
sã-i scoatem «din joc»“. pentru convoi“. Sergentul Joel a mai adãugat Arbour.
Iulie 2006 63
Unive
e r s militarr
Eurosatory 2006
Salonul internaþional
de armament ºi
echipamente terestre
ºi aeriene
Salonul Internaþional pentru industria de apãrare
cu producþie pentru forþele terestre ºi aeriene,
"Eurosatory 2006", a ajuns la a 9-a ediþie.
A
nul acesta a fost deschis în perioada 12-16 Major al Uniunii Europene (EMUE), ca o materializare
iunie, la complexul expoziþional Nord- a Apãrãrii Europene.
Villepinte din Paris, ºi a întrunit peste 1.000 de Þara noastrã a trimis la Paris 10 companii, unele de
expozanþi din 47 de þãri, reunind 1.070 de întreprinderi notorietate mondialã, precum Romarm ºi Romtehnica,
care participã direct sau indirect la echipamentele forþelor însã acestora s-au alãturat ºi agenþi economici cu capital
armate sau de securitate. România a fost prezentã cu un privat precum Electromagnetica Ploieºti, MFA SA Mizil
stand organizat de Ministerul Economiei ºi Comerþului, sau Stimpex SA Bucureºti.
Ministerul afacerilor externe ºi Asociaþia patronalã
PATROMIL.
Ca o noutate a acestei ediþii, a fost amenajatã ºi o
expoziþie în aer liber, cu o suprafaþã de 3.000 mp, unde a
fost expusã tehnicã logisticã. De asemenea, a fost realizat
în premierã, în centrul Salonului, un stand cu tematica
„Inovaþii“ destinat cercetãrii franceze în domeniul
tehnologiei producþiei de armament, în timp ce, în
vecinãtate, asistenþa era delectatã cu demonstraþiile
dronelor ºi roboþilor folosiþi în operaþiuni antitero sau de
supraveghere ºi cercetare. Tot la capitolul „noutãþi“ s-a
înscris ºi pavilionul „Europa“, unde s-au reunit Agenþia
Europeanã de Apãrare (AED) ºi o reprezentanþã a Statului

Unive
e r s militarr
Eurosatory 2006
Oferta companiilor noastre a fost, din punct de vedere calitativ, la

standardele celorlalþi participanþi. Expoziþia noastrã a fost organizatã
pe douã teme principale: soldatul viitorului în forþele terestre ºi
mijloace de combatere a terorismului.
În ceea ce priveºte echiparea luptãtorului, au fost prezentate
echipamente de protecþie balisticã, chimicã ºi biologicã, la care s-au
adãugat ºi cele specifice pirotehniºtilor.
Dintre firmele strãine participante le "Eurosatory 2006" au fãcut
parte ºi "coloºi" din Germania, Franþa ºi Anglia, precum ETEC
Gmbh, ARES, Thales, entitãþi economice care „dau tonul“ pe piaþa
internaþionalã de profil ºi imprimã o evoluþie rapidã a tehnicii ºi
echipamentelor militare.
Barierq antitero în variantq suedezã

Sistemul modular de protecþie a forþelor, COBS-CT Bariera poate opri orice vehicul cu o masã de pânã la
(Counter-Observation Barrier Screen Counter-Terrorist), 6 tone, care o loveºte cu o vitezã de 55 km/h sau poate
de la Saab Barracuda (Suedia) a fost conceput pentru reduce cu 90% efectul unei grenade antitanc de tip RPG-7.
operaþiile externe cu scopul de a securiza o zonã sensibilã Bariera este greu de detectat cu mijloacele moderne de
de tipul unui punct de comandã militar, bazã aerianã observare, deoarece lasã urme foarte slabe în domeniul
vizibil (se apropie de infraroºu), termic ºi radar.
sau a forþelor speciale, centre de comunicaþii etc.
În ceea ce priveºte folosirea, constructorii afirmã cã nu
Sistemul este constituit dintr-o barierã (camuflaj)
sunt necesare echipamente specifice. Opt oameni pot monta
antidetecþie/antiintruziune ºi antideflagraþie care integreazã modulele de 3×10 m pentru a realiza pânã la 500 m/zi de ecran
un amestec metalic protector împotriva proiectilelor ºi protector care, spre deosebire de variantele clasice, poate fi
vehiculelor, la fel de rezistent ca ºi un zid de beton. demontat la încheierea misiunii ºi refolosit cu o altã ocazie.
Pistoale Sig-S
Sauer pentru antrenament
Pistolul automat SigPro SP-2022 FOF (Force on
Force) al firmei germane Sig-Sauer este o armã cu
bãtaie micã, destinatã cu precãdere antrenamentului
personalului din poliþie, jandarmerie ºi grãniceri.
Arma este protejatã de o carcasã din polimer
întãrit, are lungimea totalã de 187 mm (þeava=98 mm, ºase ghinturi cu
pasul de 250 mm, linia de mirã=150 mm), cântãreºte 760 g cu
încãrcãtorul gol, a cãrui capacitate este de 15 cartuºe.
Versiunea FOF seamãnã cu SP-2022 standard. Ghinturile, tot în numãr
de ºase, au pasul de 254 mm, încãrcãtorul nu poate fi folosit la varianta standard ºi nu se
poate trage decât cu muniþie de exerciþiu: 9 mm FX cu proiectile marcatoare ºi CQT cu
bãtaie redusã. Cele douã tipuri de muniþie sunt produse de firma canadianã Simunition.
Manºonul, carcasa ºi mânerul sunt de culoare roºie. La varianta FOF poate fi instalat ºi un
pointer laser sau o lanternã.
Iulie 2006 65
Unive
e r s militarr
Eurosatory 2006
Tancul Leclerc reconfigurat pentru lupta în localitate

Ca urmare a evoluþiei
rãzboiului modern, când
blindatele trebuie sã facã faþã
acþiunii neconvenþionale a
gherilelor urbane, Giat
Industrie (Franþa) a prezentat
ultima versiune de Leclerc,
adaptat noilor cerinþe. Acesta
beneficiazã de tehnologia
AZUR (Action en Zone
URbane – Acþiune în Zonã
Urbanã), motiv pentru care
setul de echipamente cu care
este dotat a fost studiat
împreunã cu STAT (Service
Technique de l’Armée de
Terre – Serviciul Tehnic al
Forþelor Terestre) francez. În
acest fel sunt puse în evidenþã tehnologiile actuale, disponibile pentru a face faþã misiunilor de luptã în localitate.
Faþã de variantele anterioare, de unde sunt pãstrate caracteristicile importante, AZUR include ºi un sistem panoramic de
observare ºi supraveghere de aproape 360°, o turelã operabilã prin telecomandã cu o mitralierã NF1 de 7,62 mm ºi un
indicator cu punct roºu. La acestea se adaugã un sistem de comunicaþii fãrã fir pentru contactul cu infanteria debarcatã.
Tancul este protejat împotriva loviturilor cumulative de tip RPG-7 de cãtre blocuri active ºi reactive. Turela a fost
ranforsatã pentru a rezista la gloanþele de 7,62 mm, în plus, pe tanc au fost montate grilaje pentru protecþia împotriva
„cocteilurilor Molotov“.
Partea din spate este prevãzutã cu un portbagaj dublu de tip cufãr, în care se pot transporta echipamente necesare
infanteriei ºi pot fi largate atunci când soldaþii sunt în acþiune.
Modele digitale pentru hqr]ile militare

Se pare cã modelul romantic al topografului care bãtea UTM pe o hartã GeoConcept, cu scopul de a putea lucra în
câmpurile patriei cu stadia în mânã ºi teodolitul în spinare mai multe sisteme de proiecþie militare.
au apus definitiv. Cel puþin în Franþa, pentru cã GeoConcept Modulul 3D care îi este asociat, permite sã rãspundã ºi
a prezentat, la „Eurosatory 2006“, o soluþie cartograficã altor segmente din domeniul apãrãrii: pregãtirea misiunilor,
militarã ºi un modul 3D. informaþii, sisteme de comandament, gestiunea crizelor,
Motorul cartografic permite tratarea, vizualizarea ºi logisticã.
transmiterea aplicaþiilor militare în mod operaþional. Sistemul poate fi utilizat atât în cabinetul de lucru cât ºi
Defense este un sistem compatibil cu formatele militare în teren, întrucât asociaþia sistem/modul permite exploatarea
Digest Raster/Vector (USRP, ASRP, VMAP1) precum ºi cu MNT (Modèles Numériques de Terrain - Modele digitale
alte imagini provenite din surse diferite (imagini satelitare, ale terenului). În plus, sunt integrate mai multe posibilitãþi
tv THD-Spot ºi Okonos). Sistemul permite, de asemenea, sã cum ar fi: calculul profilelor lungi sau determinarea zonelor
genereze grile UTM (MRGS) prin adãugarea unui caroiaj nevãzute.

Grafica: lt. ing. Cãtãlin CÂRSTEA
Culturr \
Eveniment
Trecea fanfara militarã

Festivalul Internaþional al Muzicilor Militare
a devenit deja o tradiþie, aflându-se la cea de a 7-a
ediþie ºi la al zecelea an de la lansare. S-au reunit,
pe malul bãtrânului Danubius, la Brãila, formaþii
militare de muzicã din Austria, Republica Moldova,
Statele Unite, Turcia ºi, bineînþeles, România.
P
entru Brigada 10 Geniu, ultimele luni au fost Darclé“, iniþiat de dr. Nicu Teodorescu ºi continuat de
mai mult decât foarte pline. Dacã despre Mariana Nicolesco.
intervenþia batalioanelor la inundaþiile din zona Prima ediþie a festivalului militar a avut loc în 1996,
Dunãrii s-a vorbit ºi s-a scris fãrã zgârcenie la vremea când, la iniþiativa domnului general Eugen Bãdãlan, s-au
respectivã, mai puþin se ºtie cã, în paralel cu activitãþile reunit muzicile militare din mai multe garnizoane ale
desfãºurate în zonele afectate de ape, instrucþia fostei Armate a 2-a. „Iniþial a pornit ca un festival
subunitãþilor ºi-a urmat cursul dupã documentele de naþional al muzicilor militare, cu o periodicitate anualã“
planificare. Astfel, în luna mai s-a executat un exerciþiu îºi aminteºte ºeful Cercului Militar Brãila, colonelul în
de tip MAPEX, concomitent cu preluarea unor rezervã Petre Gurãu. La a treia ediþie, în 1998, a participat
materiale de la structuri desfiinþate, la care s-a adãugat ºi ºi muzica militarã a armatei ucraineene; astfel, festivalul a
organizarea Festivalului Internaþional al Muzicilor cãpãtat caracter internaþional. Periodicitatea a
Militare. O manifestare care se desfãºoarã devenit bienalã ºi, pe Esplanada
în sincron cu nu mai puþin Dunãrii, ºi-au prezentat
Foto: lt.col. Dragoº ANGHELACHE

celebrul festival show-urile de fanfarã
„Haricleea muzici militare
din

Culturr \
Eveniment
Germania, Turcia (o prezenþã perma- festivalul de anul acesta, s-a Militarã a Forþelor Aeriene din
nentã, spun organizatorii), constituit deja un comitet de iniþia- Republica Turcia. Acorduri calde,
alãturându-se ulterior muzicienii tivã condus de locþiitorul coman- parcã desprinse din undele Dunãrii,
militari din Austria, Republica dantului brigãzii, colonelul Eugen majoritatea pieselor interpretate
Moldova iar, în acest an, ºi un cvintet Ene. având rãdãcini în muzica tradiþionalã
de suflãtori din forþele terestre ale „Ediþia a 7-a a festivalului se turcã. La sfârºitul reprezentaþiei, o
Statelor Unite. bucurã de o participare deosebitã, iar parte din suflãtori ºi-au lãsat instru-
În 2002 ºtafeta organizatoricã a efortul organizatoric a fost pe mentele de-o parte ºi s-au constituit
fost preluatã de cãtre actualul coman- mãsurã“ afirmã, la rândul sãu, într-un cor ad-hoc. Foarte puþini din
dant al brigãzii de geniu, domnul domnul Gurãu. „La organizarea cei prezenþi am înþeles cuvintele, însã
colonel Mihai Tofan. „În acel an mã festivalului ºi-au dat concursul Statul cu toþii am fost vrãjiþi de rezonanþele
mutasem în Brãila, în funcþia de Major General, Statul Major al cântecului, iar aplauzele au pornit din
locþiitor al comandantului, iar întâm- Forþelor Terestre, Serviciul Muzicilor inimã.
plarea a fãcut ca în toamnã sã se Militare, Cercul Militar ºi Casa de În parcul din faþa Primãriei a cân-
desfãºoare a 5-a ediþie a festiva- Culturã din Brãila, principalul finan- tat Fanfara Militarã a Armatei
lului“. Colonelul Tofan venea dupã o þator fiind Primãria, la care s-a adãu- Federale austriece. Dacã vreodatã ar
experienþã pe care dumnealui a gat ºi un important efort financiar al fi necesar sã se materializeze cuvin-
considerat-o destul de durã. Tocmai SMFT“. tele stil ºi eleganþã, atunci iniþiatorul
participase, în cadrul Statului Major Deschiderea ediþiei a 7-a a festi- acestui demers ar trebui þinã cont ºi
General, la organizarea reuniunii mai valului a avut loc în ziua imediat de formaþia militarã austriacã. Cu o
multor adjuncþi ai Apãrãrii din statele urmãtoare serbãrii a 175 de ani de la þinutã impecabilã, sub bagheta cãpi-
participante la SEEBRIG. „Având înfiinþarea muzicilor militare în tanului Harald Haselmayer – capelan
aceastã experienþã, m-am implicat Armata României. De aceea ºi desfã- militar, de o eleganþã demnã de un
chiar cu entuziasm la organizarea ºurarea a fost scoasã din tipare. descendent al unui mare imperiu –
festivalului. Puteam lua contact cu Vineri, 30 iunie, formaþiile militare muzicienii austrieci ne-au reamintit,
specificul organizãrii în zona cultura- de muzicã au concertat în diferite dacã mai era nevoie, care este patria
lã a armatei, destul de diferitã faþã de locuri din oraº ºi împrejurimi. În muzicii de fanfarã. Au fost
ceea ce fãcusem pânã atunci“. A ur- parcul Traian, brãilenii au putut interpretate marºuri tradiþionale
mat ediþia a 6-a, cu inerentele „up asculta marºurile intonate de Fanfara austriece ºi, de câteva ori s-au simþit
grade-uri“
iar, la
Iulie 2006 69
Culturr \
Eveniment

ºi câteva influenþe din muzica cehã. „M-am întâlnit cu militarii colonelul Barthou în exclusivitate
Responsabilul pe probleme de relaþii dumneavoastrã la exerciþiile NATO, pentru „Revista Forþelor Terestre“.
publice al fanfarei federale austriece, iar mai înainte de acestea, pe timpul Cu ani în urmã avusese ocazia sã mai
colonelul Alexander Barthou, a venit exerciþiilor din cadrul Parteneriatului asculte, la Berlin, o formaþie
pentru prima datã în România, în pentru Pace, ºi mi-am fãcut mulþi româneascã de muzicã militarã ºi era
acest „oraº drãguþ“, unde a putut prieteni români. Dar astãzi le pot nerãbdãtor sã repete experienþa la
vedea „câteva locuri frumoase“. aprecia ºi latura artisticã“ declara spectacolul dedicat serbãrii Muzicii
Militare Române.
Spectacol care a început la
orele 20, dupã ce, în deschidere,
cvintetul american a delectat
audienþa cu sonoritãþi de jazz ºi
transpuneri preclasice, locul
viorilor, violelor ºi violoncelelor
fiind luat de alãmuri. Timp pe
care o duzinã din componenþii
Muzicii Reprezentative a
Ministerului Apãrãrii Naþionale
l-au folosit intensiv, invadând
terasa din vecinãtate, în
încercãri disperate de a-ºi potoli
„arºiþa“ cu bere. Lãutarii noºtri
nu s-au dezminþit nici de data

aceasta!

Culturr \
Eveniment

Ploaia de sâmbãtã a dat peste cap Fanfara s-a oprit, s-a aliniat
planurile organizatorilor, deschiderea în faþa asistenþei ºi a început
(oficialã) de la orele 18 fiind repro- sã interpreteze un cântec
gramatã pentru a doua zi, la orele 10, popular tãtãrãsc, timp în
cu parada muzicilor militare. A fost care cele cinci femei au
un adevãrat regal. „Balul“ a fost des- dansat un dans tãtar
chis de Muzica Reprezentativã a Mi- bãtrânesc. Cu câteva luni în urmã le aproape de miezul nopþii, în focuri
nisterului Apãrãrii Naþionale. Ca vãzusem într-o emisiune TV ºi am de artificii. O duminicã pe care
într-un ritual, fiecare fanfarã se oprea aflat cã sunt afiliate Cercului Militar brãilenii ºi-o vor aminti, cu
în faþa tribunei oficiale unde, pe rit- de la Mangalia. siguranþã, cel puþin pânã la
muri de marº militar – fanfara austri- Ceea ce trebuia sã se întâmple urmãtoarea ediþie a Festivalului
acã în acordurile marºului Radetzki –, în douã zile s-a consumat în ºase Internaþional al Muzicilor
prezentau un spectacol în miniaturã. ore dense de spectacol, încheiat Militare.
Din nou turcii ne-au încântat când au
pãrãsit „arena“ cu cântecul lor rupt
parcã din undele fluviului dar, surpri-
za cea mare a fãcut-o Muzica Milita-
rã a Forþelor Navale din Constanþa.
Fanfara a fost flancatã pe stânga
de tineri tãtari în costume negre, tra-
diþionale, cu sãbiile la brâu, iar la
dreapta de fete tãtãroaice cu diademe

pe frunte, îmbrãcate în rochii roºii,
lungi pânã la pãmânt, brodate cu
motive tradiþionale. În faþã, cinci tã-
tãroaice în vârstã, îmbrãcate, de ase-
menea, în costume tradiþionale.
Iulie 2006 71
Culturr \
Carte - istorie
O lume în altã lume:

Bucureºtiul subteran
Existã o faþã a realitãþii, mai puþin cunoscutã, ce
refuzãm sã o privim, dar este trãitã de cei pentru
care existenþa înseamnã supravieþuire. Pentru
ei, Soarta a decis sã priveascã în altã parte.
C
onsecvent demersului sãu Majuru a declarat cã face parte
de a pune în vitrinã istoria din subiectele care îl preocupã de
celor fãrã de istorie, mai multã vreme, aºa cum i-a
domnul Adrian Majuru ne poartã ºi preocupat, la modul concret, ºi pe
de aceastã datã într-o lume a oglinzii. alþii înaintea sa. „Mã gândesc la
O realitate care nu seamãnã câtuºi de doctorul Nicolae Minovici care,
puþin cu cea plãsmuitã de Lewis Caroll în anul 1905, a înfiinþat Serviciul
pentru Alice, fiindcã aici toate valo- Public de Salvare, primul din sud-
rile sunt rãsturnate, inversate. estul Europei”.
Este „lumea de sub preº”, locul Potrivit domnului Majuru,
unde se ascund mizeriile unei acesta avea ca scop, în afarã de
societãþi în care nu existã voinþa ºi salvarea accidentaþilor, ajutorarea
nici dorinþa de a face curãþenie. Este celor aflaþi pe strãzi: copii ai
realitatea incomodã, fãrã farduri, pe strãzii, cerºetori sau vagabonzi.
care domnul Majuru, coordonatorul „Tinerii erau trimiºi la ºcoalã iar,
Muzeului de Artã Popularã dacã depãºeau 14 ani, urmau
„Dr.Nicolae Minovici”, o prezintã în instituþiile de învãþãmânt pentru
volumul „Bucureºtiul subteran – arte ºi meserii. Cei foarte bãtrâni
cerºetorie, delincvenþã, vagabondaj”, erau cazaþi în azile, iar cei care
prima dintr-o serie de zece lucrãri. erau în puterea vârstei, chiar dacã încercat o soluþionare a acestora. ªi
Un subiect pe care domnul aveau un handicap fizic, erau domnul Adrian Majuru considerã cã
Majuru îl abordeazã foarte des, fie în angajaþi pe la diverse prãvãlii sau nu existã un panaceu pentru aceastã
conferinþele sale de la Cercul Militar societãþi manufacturiere”. boalã a societãþii. Se simte însã
Naþional, fie prin mesajul vizual din Cu siguranþã, cerºetoria ºi vaga- dator sã aducã, sub diferite forme,
expoziþia „Excluºii” pe care a organi- bondajul nu sunt fenomene specifi- problema în faþa mai-marilor zilei,
zat-o anul trecut la Palatul ªuþu. În ce anilor noºtri ºi, cu atât mai puþin, dacã nu pentru a gãsi o rezolvare
ceea ce priveºte volumul de faþã, al sud-estului Europei. Ele au existat definitivã, cel puþin pentru o limi-
cãrui coordonator este, domnul întotdeauna ºi, de fiecare datã, s-a tare ºi scãdere a fenomenului.

Culturr \
Literatur\
Cenaclu literar Literaturã

compensatã
la Cercul Într-o lume unde totul costã, iar
preþurile pentru o carte sunt din
ce în ce mai ridicate, editura
Militar Ploieºti
virtualã LiterNet
http://editura.liternet.ro/ pare sã
facã un gest aproape sinucigaº.
Aici se pot gãsi gratuit, ca în
rafturile unei biblioteci publice,
Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE cãrþi în format pdf la „preþuri“ (în
anghelache.dragos@forter.ro kilobiþi) destul de rezonabile.
D
in luna ianuarie, Cercul Militar „Cenaclul este o poartã de intrare în viaþa Ceea ce înseamnã cã pânã ºi
Ploieºti este gazda cenaclului literarã a oamenilor care scriu” - declara posesorul de neinvidiat al unei
„Laurenþiu Fulga”, grupare domnul Victor Sterom. „Pe lângã aceasta, noi conexiuni dial-up poate accesa o
condusã de scriitorul Victor Sterom, ce reu- îl considerãm ºi o tribunã de lansare care se adresã pentru o carte.
neºte, la ºedinþele bilunare, oameni de litere manifestã prin revista de literaturã «Esteu», Vã propunem deci un prim titlu
de marcã din lumea literarã prahoveanã. publicaþie ce are deja patru apariþii. Este con- ºi am ales zona poeziei. Cartea
Înfiinþatã iniþial la începutul anilor ’90, ceputã ca o revistã flexibilã, destinatã nu virtualã se numeºte „Silabele
gruparea a funcþionat, pentru câþiva ani, la numai literaþilor prahoveni, ci tuturor oame- omnivore“ ºi este scrisã de
Casa de Culturã din Ploieºti, fiind cunoscutã nilor de litere, de la Satu Mare ºi pânã la Ioana Ieronim. De ce „Silabe om-
sub denumirea de Cenaclul „I.L. Caragiale”. Constanþa.” Potrivit domnului Sterom, în nivore“ se în-
Dupã o pauzã destul de îndelungatã, fonda- paginile publicaþiei se poate citi prozã, poe- treabã, în re-
torii cenaclului – scriitorii Victor Sterom, zie, criticã literarã, însemnãri de scriitor sau cenzie, Iulia
Emanoil Toma ºi Cornel Cubleºan – au reuºit note de cãlãtorie. Popovici?
sã reînchege activitatea membrilor, de data În ceea ce priveºte activitatea literarã, în Pentru cã
aceasta într-o miºcare literarã care poartã afara ºedinþelor de cenaclu – foarte vii ºi sa- sunt silabe
numele scriitorului militar Laurenþiu Fulga. vuroase – la aceastã datã se poate vorbi deja (auto)devora-
despre o lansare de carte a domnului toare, care cu-
Emanoil Toma. „Oameni cu ºtaif” prind ºi re-
Foto: lt.col Dragoº ANGHELACHE
este o colecþie de interviuri pe care gurgiteazã o

autorul le-a realizat de-a lungul realitate agresivã, pe care astfel o
timpului cu diferite personalitãþi. îmblânzesc. O cuminþesc, o
Sunt prezente, între coperþile cãrþii, dumiresc, îi amuþesc urletele ºi
dialoguri cu Victor Simion, Nicolae zbuciumele.
Manolescu, Eusebiu ªtefãnescu,
Maia Morgenstern, Horaþiu Mãlãele, Sunt ca ºi cântecele de trecere ce
Gelu Voican Voiculescu, Claudiu
îi însoþesc pe cei morþi în lumea
Iordache, personalitãþile enumerate
de dincolo, desprind fir dupã fir
de durere, amintire ºi resemnare.
fiind doar câteva din lunga listã de
Poemele de trecere vorbesc des-
intervievaþi ai autorului.
pre purgatoriul sufletului între
„Vreau sã spun cã cenaclul este o
mundanul acaparator ºi eterul
grupare vie ºi am vrea sã rãmânã aºa
spiritului încarcerat în carnea
atâta timp cât vom fi primiþi la
trãdãtoare.
Cercul Militar din Ploieºti” - a
http://editura.liternet.ro/carte.php?carte=184
Scriitorul Emanoil Toma încheiat domnul Victor Sterom.
Iulie 2006 73
Sporr t
Competi]ii liceale
Olimpiada de varã
a sportului militar
Anul acesta „Olimpiada de varã a sportului militar liceal“
finala pe Fortele Terestre, s-a desfãºurat la Alba Iulia, în
perioada 29 mai - 4 iunie. Competiþia, cunoscutã pânã în
anul 2004 sub denumirea de spartachiadã, a adunat loturile
celor trei colegii militare liceale: CML „Mihai Viteazul“
Alba Iulia, CML „ªtefan cel Mare“ Câmpulung Moldovenesc
ºi CML „Dimitrie Cantemir“ Breaza.
C
oncursul a constat în probe de atletism Probele s-au desfãºurat concomitent, iar elevii s-au luptat
(100 m, 200 m, 400 m, 800 m, 1500 m, cu toate forþele pentru a aduce faimã ºi trofee colegiului
sãritura în înãlþime, sãritura în lungime, lor.
aruncarea greutãþii, ºtafetã 4x100, ºtafetã 4x400), tir, La proba de atletism, una dintre cele mai importante,
baschet, handbal, volei, tenis de masã ºi triatlon. cãci se spune cã cine câºtigã atletismul câºtigã
A fost o competiþie de amploare ce a adunat pentru spartachiada, elevii de la CML „Mihai Viteazul” Alba
câteva zile sute de elevi, antrenori, arbitri ºi organizatori
Iulia au fost în cea mai bunã formã ºi au câºtigat, iar
în cetatea Alba Iuliei dar si pe ªeful Statului Major al
Fortelor Terestre, gl.lt.dr. Ioan SORI, Presedintele de zicala s-a potrivit ºi de data aceasta, gazdele ieºind
onoare al competitiei, care a deschis oficial Olimpiada. pe primul loc în clasamentul general al competiþiei.

Sporr t
Competi]ii liceale

Pe locul doi s-au situat elevii de la
CML „ªtefan cel Mare” Câmpulung
Moldovenesc, iar pe locul trei
CML „Dimitrie Cantemir” Breaza.
Rezultatele celorlalte probe au
fost însã foarte importante, ele
contribuind la rezultatul final al
concursului; astfel, la tir, echipa Alba
Iuliei a stabilit un nou record prin
elevul Daniel Gãinã, care a obþinut
un punctaj de 234 de puncte ºi a
clasat colegiul pe locul întâi. La
baschet ºi tenis de masã echipa
prahovenilor a ieºit învingãtoare, dar
la volei masculin a venit rândul
elevilor din Câmpulung sã-ºi ia
revanºa. Restul probelor, handbal,
volei feminin ºi triatlon au tot ce se întâmplã în ºcoalã –, care starea de spirit ºi emoþiile
demonstrat forma excelentã în care are o apariþie lunarã, fiecare numãr copleºitoare din acel moment.
sportivii din Alba s-au aflat, aceºtia fiind realizat de elevi din clase ºi ani Competiþia a fost armonioasã,
reuºind sã adune toate medaliile de diferiþi de studiu. dominatã de graþie, miºcãrile
aur ºi sã mulþumeascã totodatã Din mulþimea de articole scrise categorice ale bãieþilor fiind înlocuite
galeriei care i-a susþinut frenetic la de talentaþii redactori ai „Curierului de eleganþa ºi fineþea fetelor.
Sportiv” am ales unul care sã vã La începutul concursului, toate cele
toate probele.
trei concurente aveau dorinþa de a în-
Felicitãm echipa formatã din cei introducã în atmosfera spartachiadei,
vinge, însã nu toate ºi-au vãzut visul
zece elevi ai CML „Mihai Viteazul” scris de eleva fruntaº Anca Candale,
împlinit.
Alba Iulia: elev Camelia Vieru, elev CML „Mihai Viteazul” Alba Iulia. Clasamentul stabilit ziua anteri-
Diana Diaconu, elev fruntaº Anca oarã de bãieþi a fost schimbat. Eleva
Candale, elev sergent Iulia Mursa, cap. Bianca Angelescu de la
elev fruntaº Rebecca Bãlþãtescu, elev Revan[\... feminin\! Câmpulung a reuºit sã salveze eºecul
caporal Lavinia Gheorghe, elev În cea de-a doua zi a olimpiadei colegului sãu ºi onoarea colegiului,
sergent Natalia Ciocotiºan, elev de varã a sportului militar liceal, ocupând locul întâi, învingând în
Florin Rus, elev Vlad Ioniþã, elev primul sport care a deschis ambele meciuri cu 4-1. Pe locul doi,
Aurel Tãmãºiloni, care coordonaþi de competiþia a fost tenisul de masã – prin eleva cap. Alexandra Peneoaºu,
doamna Daniela Filimon, referentul fete. s-a clasat Breaza,
Atmosfera din salã s-a simþit mult iar pe locul trei Alba Iulia,
de relaþii publice al colegiului, au
reprezentatã de eleva cap. Oana
editat un ziar ce a cuprins informaþii mai apãsãtoare ºi mai nesigurã faþã
Lincariu.
ºi comentarii despre spartachiadã. de cea din confruntarea bãieþilor. O bucãþicã de emoþie a fost
Ziarul a apãrut sub numele de Emoþiile au fost cele care au consumatã; însã, cea mai mare parte
„Curier Sportiv” ºi a avut cinci vorbit în locul concurenþilor ... a rãmas pentru confruntarea de la
numere, denumirea fiind o extensie a Pentru a le susþine, alãturi de ele dublu, confruntare la care toþi
publicaþiei liceului „Curier” – peri- au fost colegii din lot, care au avut îºi pun speranþele în mult
odic de informaþie (in)dependentã de grijã sã le încurajeze, sã le înþeleagã dorita victorie.
Iulie 2006 75
Sporr t
Competi]ii liceale
Sub semnul fair-play-ului

Elev caporal Elena VLASE
M
ãrturisesc cã nu credeam cã atmosfera acasã, parcã a întrecut orice aºteptare“. „Cuibul de ºoimi“
minunatã creatã de Olimpiada Sportului a fost alintat de o vreme frumoasã pânã joi, când ploaia a
Militar Liceal de Varã de anul trecut va biciuit terenul de minifotbal ºi a transformat meciul Alba-
îmbrãca templul lui Cantemir atât de curând! Timp de trei Iulia – Breaza într-o competiþie a sãriturii prin bãlþi, dar
zile C.M.D.C. a purtat straie de sãrbãtoare prin deschi- jucãtorii nici nu i-au simþit asprimea: „A fost ploaie?!“
derea Campionatului de Minifotbal între colegiile militare Spectacol adevãrat ne-au oferit tinerii jucãtori, mai
din þarã. Mare, mare bucurie pentru cantemiriºti, care au ales în ultimele douã meciuri ce au devenit decisive, dar
„scãpat“ de orele de curs ºi grãbiþi au pornit spre baza ºi galeria, care i-a susþinut necontenit.
sportivã în cãutarea amintirilor de la Spartachiada trecutã, „Antrenamentele au fost diferite de modul în care am
dar nu singuri, ci alãturi de dascãli, cadre militare, ce mai, jucat, strategia s-a schimbat, pasele scurte au fost
toatã suflarea liceului a încurajat cele trei echipe, nu înlocuite de cele pe atacanþi, iar tehnica de atac propusã
numai cu glasul ºi palmele, ci mai ales cu inima. de antrenorul nostru, domnul profesor Ilici Sidorian, se
Colegiul s-a deschis sub îndemnul: „Fie ca cel mai pare cã a dat roade“ declara elevul sergent Muºescu.
bun sã câºtige!“. Toate echipele au dovedit o îndemânare Disputele au dezvãluit talente deosebite, copii care
demnã de invidiat într-ale fotbalului, dar, ca orice promit ºi au de zis multe pe terenul de fotbal... pãcat cã
competiþie, au existat ºi învinºi ºi învingãtori. C.M.D.C. a ºansele de a-ºi îmbunãtãþi calitãþile par a se rãri pe an ce
obþinut o victorie categoricã, aºa cum ºi-a propus anul trece, o datã cu fondurile alocate unor astfel de
trecut la Câmpulung Moldovenesc, în cetatea lui ªtefan concursuri.
cel Mare, unde n-au reuºit sã se claseze decât pe ultimul Premierea a fost realizatã de domnul colonel Ioan
loc, dar mãrturisesc ei: „A fost plãcut, dar acum la noi Armanu, care, pe lângã mulþumirile adresate tuturora,
începând cu participanþii la competiþie, cadre
militare ºi didactice, continuând cu galeria, a
þinut sã menþioneze cã a rãmas plãcut impresio-
nat de spiritul de fair-play ce a unit cele trei
echipe, mai ales cã a surprins gestul strângerii
mâinilor între cele douã echipe de la Breaza ºi
Alba-Iulia.
ªi ca orice sãrbãtoare, nu putea sã se finali-
zeze fãrã o horã mare-mare pe mijlocul plato-
ului, ca adevãraþi campioni, horã ce prevesteºte
Spartachiada de anul acesta ce îi va surprinde pe
elevii de la colegiul „Mihai Viteazul“ în haine
de gazdã.
Din nou la noi cu surprize... ºi sperãm la ei
cu aceleaºi surprize plãcute!
Nu uitaþi: Sportul înnobileazã spiritul.
Învingãtori sau învinºi, nu lãsaþi spiritul de fair-
play sã se stingã!

Sporr t
Competi]ii liceale
Emoþii ºi bucurie
la campionatele sportive
de la Breaza
Agitaþie mare la Breaza la jumãtatea lunii mai, unde
Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir“ a gãzduit
„Campionatele militare de cros, ºah ºi minifotbal“ finalele
pe Forþele Terestre între loturile colegiilor militare liceale.
E levii s-au luptat cu toatã forþa pentru cupele ºi

medaliile obþinute, deºi vremea nu a fost de par-
tea lor. La proba de cros,
i-a ambiþionat sã alerge parcã ºi mai tare. Elevii de la
Colegiul Militar Liceal „ªtefan cel Mare“ din Câmpulung
Moldovenesc, antrenaþi de domnul profesor col. (r.) Ilie
ploaia mocãneascã a Moldoveanu, s-au clasat pe primul loc în clasamentul pe
însoþit concurenþii echipe, elevul caporal Lucian Vasilovschi, elevul
pe dealurile din sergent-major Daniel
Câmpina
ºi
Iulie 2006 77
Sporr t
Competi]ii liceale
dupã loviturile de la 11 metri). Meritã

amintitã componenþa echipei care a
ieºit învingãtoare ºi a adus multã
bucurie suporterilor ce au cântat în
cor „Cantemir echipa mea/ O iubesc
ºi þin la ea/ Luptã, luptã, luptã

Cantemir“: elev caporal Victor Varzã,
elev sergent Marius Radu, elev fruntaº
Sorin Moraru, elev fruntaº George
Ivanov, elev sergent Sorin Pricop,
elev fruntaº Bogdan Cârstea, elev
caporal Decebal Dobricã, elev sergent
Ciprian Muºescu, elev Ionuþ Bãcanu,
elev fruntaº Marian Urse. Cel mai
important om al fotbalului la Breaza
a fost portarul Victor Varzã, în
Trefaº ºi eleva fruntaº Roxana Maxim decât zece minute pentru a-ºi desã- mâinile cãruia a stat victoria atât la
ocupând câte un loc pe podium ºi vârºi strategiile. propriu, cât ºi la figurat. Victor este
astfel aducând cupa probei pe echipe Am spus în paragraful anterior „sã în clasa a XI-a la CML Breaza ºi are
la Câmpulung Moldovenesc. Proba nu fie cu supãrare“ ºi asta deoarece cea mai mare medie din an, este
femininã de cros a fost câºtigatã de cupele au fost împãrþite egal, fiecare pasionat de fizicã ºi nu rateazã nici o
eleva caporal Oana Dãuº de la Co- colegiu câºtigând câte o probã. olimpiadã.
legiul Militar Liceal „Dimitrie La minifotbal, locul I a fost ocu- Felicitãri organizatorilor, gazdelor
Cantemir“ Breaza. pat de gazde, antrenate de profesorul ºi sportivilor pentru forma excelentã
Ca sã nu fie cu supãrare, proba de Sidorian Ilici. în care s-au prezentat!
ºah feminin a fost câºtigatã dupã des- Au ieºit scântei la meciurile de
fãºurarea de întâlniri cu timp redus de fotbal, elevii s-au luptat aproape ca la
concurenta Colegiului Militar Liceal un campionat de divizie A, dar bine-
„Mihai Viteazul” Alba Iulia, eleva înþeles fãrã blaturi, cãci arbitrii Biro-
fruntaº Alexandra Marian, iar proba ului educaþie fizicã din forþele te- Foto: slt. Andreea FLEANCU
masculinã de elevul fruntaº Liviu restre, plt. Marinel Purcea ºi profeso-
Iancu, Colegiul Militar Liceal rul Cãtãlin Dobrovici, au fost
„Dimitrie Cantemir“ Breaza. imparþiali. Locul II a fost ocupat de
La partidele de ºah feminin a fost CLM Alba Iulia, aceºtia fiind
mai multã încordare ca oricând; fetele surclasaþi dupã departajarea prin
s-au învins pe rând una pe cealaltã lovituri de la 7 metri din meciul cu
ajungând la egalitate, iar singura mo- gazdele.
dalitate de departajare a fost desfãºu- Au meciuri frumoase, cu multe
rarea de întâlniri cu timp redus, cu- ºuturi ce au ajuns în plasele portari-
noscute sub denumirea de „blitz-uri“. lor, rezultatele vorbesc singure: CML
Concurentele au fost înconjurate de Breaza – CML Câmpulung Moldo-
colegii lor, care le-au susþinut din pri- venesc (5-0), CML Câmpulung
viri ºi în tãcere, tensiunea putându-se Moldovenesc – CML Alba Iulia (2-4),
citi pe faþa ºahistelor ce nu au avut CML Alba Iulia – CML Breaza (2-3

Sporr t
Cros
ªcolile de aplicaþie
s-au aliniat
la concursul de cros
A
leile parcului Trivale din Piteºti au gãzduit Meritele pentru organizarea Campionatului de cros
pe 11 aprilie „Campionatul Militar de Cros“ aparþin domnului colonel Ioan Armanu, ºeful Biroului
memorial Mr. Balogh Szilard, organizat de Educaþie Fizicã ºi Sport, care a þinut sã organizeze aceastã
Biroul de educaþie fizicã din Statul Major al Forþelor ediþie în memoria unui fost coleg , maiorul Szilord
Terestre. În cadrul concursului, aflat la cea de-a doua Balogh, care a decedat împreunã cu soþia, maiorul Elena
ediþie, s-au întrecut loturile ºcolilor de aplicaþie din Balogh, într-un tragic accident auto în urmã cu un an.
subordinea Statului Major al Forþelor Terestre, respectiv Cei doi militari fãceau parte din echipa Centrului de
Sibiu, Piteºti ºi Buzãu. Militarii participanþi au alergat în pregãtire montanã din Predeal ºi au fost
cadrul a douã probe, proba masculinã de 12 km, iar sportivi de performanþã, ofiþeri cu pregãtirea fizicã
cealaltã, femininã, de 3 km, fiecare lot fiind reprezentat care ºi-au dedicat întreaga activitate sportului, ei fiind
de câte opt sportivi. nelipsiþi de la competiþiile sportive ºi aplicativ-militare.
Astfel, în fruntea clasamentului general pe echipe Soþii Balogh au organizat ºi participat la multe
s-a clasat echipa ªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi Sprijin
de Luptã „General Eremia Grigorescu“ - Sibiu, locul al
doilea a fost ocupat de ªcoala de Aplicaþie pentru Unitãþi
de Luptã „Mihai Viteazul“ din Piteºti, iar ultimul loc a
rãmas ªcolii de Aplicaþie a Forþelor pentru Operaþii
Speciale „General-maior Grigore Baºtan“ din Buzãu.
Militarii din Sibiu, antrenaþi de locotenent-colonelul
Vasile Uzuneanu, au ocupat toate locurile fruntaºe ale po-
diumului atât la proba masculinã, cât ºi la cea femininã.

Cupele ºi medaliile au fost împãrþite între sportivii sibieni,
la proba masculinã militarul angajat Petre Cotescu a câºti-
gat medalia de aur; el fiind urmat la mare distanþã de
ceilalþi clasaþi: militarul angajat Cristian Gavrilescu ºi
plutonierul Cristian Dughiri, care au ocupat locurile doi ºi
respectiv trei. Podiumul probei feminine a fost ocupat tot
de sportivele de la Sibiu: sergent Nicoleta Buºilã pe
primul loc, iar pe locurile doi ºi trei maistru militar
Florina Andricioaiei ºi sergent-major Daniela Sãroi.
Iulie 2006 79
Sporr t
Cros
concursuri, iar rezultatele au vorbit valoarea lor adevãratã, au denumit ne-a declarat colonelul Balogh,
de la sine: maiorul Szilord Balogh acest concurs în memoria lor“ evident emoþionat de moment.
a fost campion naþional la atletism,
dar a câºtigat multe medalii ºi la
schi, iar soþia sa a fost campioanã
militarã la cros pe echipe ºi la
orientare turisticã.
Tatãl maiorului, ºi acesta fost
militar de carierã, colonelul în
rezervã Ernest Balogh,
a fost prezent la competiþia
desfãºuratã la Piteºti ºi a primit o
cupã în memoria fiului sãu.
„Este un lucru deosebit de
miºcãtor faptul cã aceºti colegi care
le-au apreciat activitatea la

2009452980

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2009452980

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PUBLICAÞIE EDITATÃ DE

Copiii teribili ai cerului

La nivel general, lucrurile stau la participa la realizarea

4 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro

a verifica toate trageri de iluminare în sprijinul acþiunilor forþelor Coali-

6 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro

Foto: lt. Alice MOLDOVAN

Foto: lt. Alice MOLDOVAN

8 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro

Câte trei patrule zilnic

10 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro

Foto: lt. Alice MOLDOVAN

12 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro

Foto: cpt. Marius NIÞULESCU

14 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro

Foto: cpt. Marius NIÞULESCU

16 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro

observare ºi ochire bicanal, de Sistemul de comunicaþii de lor, dar ºi aplicaþia

18 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro

Ziua Justiþiei Militare se sãrbãtoreºte la data de 25 aprilie în fie-

Foto: slt. Andreea FLEANCU

— Domnule colonel, mulþi dintre militarii

20 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro

Ziua Poliþiei Militare

Sublocotenent Andreea FLEANCU

Totodatã, se întreprind demersuri pentru ca

terestre sã putem executa investigaþii de nivel

— Transformarea forþelor terestre nu a

22 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro

Foto: Batalionul 265 Poliþie Militarã

datoritã multitudinilor de particularitãþi ale fiecãrui obiectiv în parte, iar o activitate

– a prevederilor APP 12, document de refe-

24 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro

26 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro

Foto: plt. Iulian FERARU

„Ziua Porþilor Deschise“

M anifestarea a coincis cu o importantã sãrbãtoare

zenþi pentru a ilus- gatã a comandamentului, puþini ar fi crezut cã poate fi cu-

Foto: Emul MORITZ

de prezentare a procedeelor de autoapã-

34 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro

rând, publicul numeros ºi cald ce a pã- mi-am zis cã ar fi interesant sã vãd

adresat întrebãri, am înþeles cã au fost ºi bani aþi investit pentru organizarea

36 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro

Provocarea muntelui pregãtirea montanã a început încã din cazarmã. Totul a

Foto: mr. Luigi-Mihail COJOCARU

Foto: mr. Luigi-Mihail COJOCARU

38 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro

þine deja de Moneda este simbolul frãþiei de

40 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro

Foto: Emil MORITZ

42 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro

Portretul unui militar

Foto: Plt.maj. Dan BOBAN

când l-am întrebat de dificultãþile pe care

44 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro

porþii de mâncare pentru sinistraþii din zona calamitatã:

46 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro

susþinut, aproape 16-18 ore zilnic. reportajul ante-

Foto: mr. Luigi-Mihail COJOCARU

Foto: mr. Luigi-Mihail COJOCARU

„Scorpionii“ sprijinã populaþia afectatã de inundaþii

„Scorpionii“ din Brigada 2 Infanterie „Rovine“

48 Revista Forþelor Terestre z Nr. 2 www.rft.forter.ro