Cursul nr. 1.

I
CAPITCLUL 1 ilT.{PORTANTA$I EVOLUTIA CRE$TERTI
OVINELOR

i.i. IMPORTANTA ECONOMICA A CRE$TERrr OVINELOR

inca din cele mai vechi timpuri cre;tereaovinelor a insolit practic dezvoltarea
omenirii, avdnd o insemndtatedeosebitein evolulia acestui proces, datoritd atAt
specificului cregterii;i exploatdrii,cdt qi diversitdlii gi valorii superioarea produseior
oferite omului. Astf'el, datoritd rezistenfei,rusticitd{ii ;i posibilitdlii relativ usoarede
crestere (frrd condifii deosebitede hrani ;i addpostire)ovinele au fost printre primele
animaledomesticitegi crescutede citre om in perioadainceputurilorsale-
Speciaovind a fost cea care a asiguratomului hrana;i imbrdclminteasi a creat
condiliile dezvoltdriisaleviitoareprin rupereadependenleifafa de posibilitaflleoferitede
naturi. Pe parcursul evolu{iei sale ovicultura a trecut prin mai multe etape, fiind
influenfatd de condifiile specifice de creqteredin fiecare fard, precurrr9i de interesul qi
importanfa acordatdcreqteriiacesteispecii de animale.
Evolufia ?n progresiegeometricda numaruluide locuitori ai planetei,ioameaCe
protein6 animald,careincd esteresim{it5foarteputernicintr-o seriede zonealeglobului,
diversificareatot mai mare a cerinleloralimentareqi de materiiprime de origine animal6,
a reclamatparticipareadin ce ?nce mai marea ovinelor qi caprinelor,al[turi de celelalte
specli cie animale, la rezolvareaacestorcerinle de ordin socio-economic.Ovinele qi
caprinele au incercat sd se adapiezedin mers acestor provocdri prin sporirea 9i
diversificarea producliilor realizate, consecin!5 a parcurgerii unui proces evolutiv
deosebit de important. Astfel, ?n multe lfui cu o agricultura intensivd, datoritd
programelor ;tiinfifice de aineliorare a efectiveior de ovine qi caprine cu caracter
najional, s-au format rase ;i tipuri noi mult mai productive gi mai bine adaptate
condiliilor gi tehnologiilorde exploatare.
prin aplicareaunor mdsurispecialede selecliecorelatecu asigurareaunor condilii

optime de alimentafie,ad5postiregi exploatareau aparutraseleperfeclionate,specializate

intr-o anumitl direclieproductivd,carepot asigurao eficienll economicdsporiti a acestei
activitAti.
 Produc{ia de l6ni - prczintl o importanti economic[ deosebitdpentruomenirc
atdt din punct de vcdereeconomic,avdndin vederec5 a condusla creareaunei adevdrate
industrii prelucrdtoare,
cAt qi din punc'Lde vederesocial oferind locuri de rnuncdpentru
un numar foarte mare de oaineni. Cerinfele crescdndede produse din i6nd: stofe,
postavuri,ccvoare,etc. la nivel mondialqi faptulca ldna,datoritdcaracteristicilorsale,nu
poatefi inlocuitdcienici un alt produs,a condus,pe de o partela ameliorareaefectivelor
gi la imbundtlfireacalitativda acesteipioducfii, iar pe de alti partela necesitatea
creqterii
efectivelorde ovine cu lfind finE
Creqtereaconstant[ a cererii de l6nd pe plan mondial demonstreazdca fibrele
sinteticegi vegetale,in ciudacre;terii explozivea producfiilordin ultimii ani, nu au reugit
sI inlocuiasci acestprodus.Astfel, o seriede statisticidemonstreazdcal6na reprezintd
rc % din consumul rnondial pentru imbrdc5minte,bumbacul cca. 65 oA, mbtasea
artificiald cca. 18 %o, iar fibrele sintetice.cca.7 Yo.
in ceeace privegtecerinfelepentru diferite categorii de ldnuri (find, crosbreedgi
pentru covoare) la nivel mcndial, in ultirnul timp nu s-au inregistrat diferenfe
semnificative,celetrei categoriifiind.cerutein proporfii aproximativegalede cca.33%o.
Dintre zoneleunde se utllizeazdmari cantitdli de l6ni find pentru imbrSciminte se
evidenfiazi: America de Nord, Australia, Noua Zeeland5", Japonia,Europa orientaldunde
aceastareprezintd,cca. 80 o/odin consumultotal de fibre textile. La polul opus se situeazd

fdrile din America Latina gi China, unde bumbacul se utilizeazd cu preponderenfi in

industriatextild.
'Cu toate problemele apdrute (diversificarea productriei de fibre sintetice,
diminuarea efectivelor de ovine dintr-o serie de Fri, diversificarea cerintelor
consumatorilor)se estimeazdcd gi in urmdtorii ani produc{iamondiaidde l6nd va avea
un curs ascendent(chiar dacd amplitudinea cre;terii va fi mai micd) qi cd cca. l/3 din
aceastdproduclie va fi reprezentatdde l6na find de tip ,,Merinos".
Producfia de carne - a ?nceputsd capeteo importanfd din ce ?n ce mai mare
intr-o seriede fdri datoriti, pe de o paite cerinlelor in cre;tere ale consumatorilorpentru
acest produs, iar pe de altd parte datoritd calitalilor deosebiteale cdrnii de ovine qi
prefuluiaccesibilde oblineregi comercializare.
 In acestcontext,au fost create,mai alesin Europaoccidentald,rasenoi de ovine
specializatepentruproducliade carne,cu insuqiririciicatede precocitategi prolificitateqi
au fost pusela puncttehnologiinoi, performantede ingr[garea animalelor.
deasemenea
Datoritd preferinfei recunoscutea popoarelor din fdrile arabe ;i asiatice pentru
carneade oaie, comerlul cu acestprodusa crescutla nivel mondial, creqtereaovinelor
pentruproducliade carne,devenindforma cea mai rentabildde exploatarea ovinelor in
muite fdri ale lumii. Posibilitateaobtinerii unor rase mix:e came-l6nasi lAna-carnea
condusla sporireefectivelorde ovine de carnela cca.90 oA,in detrimentulcelor ie lapte,
carercprezintdnurrrail0 96din efecti.rultotal mondial.
Comercializarea cirnii de ovine in cea mai rrrare parte sub formd de tineret
?ngrdEata condus in multe {ari, printre care ;i tara noastr6, la creareaunor compiexe
specializatede ingrdgare a iineretului, care datoritd gradului mare de mecanizaregi
automatizarepot asigurao rentabilitateeconomicdsporitd a acesteiactivitdti.
- Produc{ia de lapte - are,in generai,o ponderemai redusbin multe tdri ale
lumii, datoritE necesaruluimai mare de fo(6 de muncd qi gradului mai scazut de
?noblinerea acestuitip de produclie. Cu toateacesteanu poate fi minimalizat
mecartiza-re
aportul deosebitqi importanfacovdrqitoarepe care laptelede oaie o are in alimentagia
omului. in acestsensexistd !5ri cu tradi{ie in exploatareaovinelor pentru producliade
lapte marfr gi ?ncomercializarcalaptelui ;i a produselordin lapte.
in acestefdri existd un interes crescut pentru perfeclionarearaselor existentein
direcfia sporirii producfiei de lapte, pentru oblinerea unor rase noi qi pentru
perfeclionareatehnologiilorde exploatareexistente.Produsele din lapte de oaie au o
cdutaredin ce ?nce mai mare, fiind considerateadevdratespecialitdfiqi ocupdndanumite

,,nise"in cadrulcomerluluirnondialcu laptegi produselactate.

Pe de altd parte,exploatareaovinelor pentru produc{ia de lapte are o importan\d
deosebiti pentru ciescltorii particulari, deoarece,spre deosebirede celelalteproducfii
(l6na, carne), care, implicd, rcaliza.reaunor venituri intr-o perioadd scurtd de timp,
conducela obfinereaunor venituri constanteintr-o perioadi mai marede timp (6- 8 luni).

Jara noastrd reprezintduna din {arile cu traditie in exploaiareaovinelor penrru

producjiacielapte,chiar dacanu avem rasespecializateinaceastadirecfie,iar gradul de
mecanizare;iimplicit productivitateamuncii sunt foartereduse.
 - Produclia de pielicele- constituieo sursaimportantl de veirituri intr-o seriede
tdri ale lumir, in care condiliile pedo-climaticesunt favorabilecreqteriiraselorde ovine
specializatein aceastadirecfie.Cele mai clutate pielicele sunt cele obfinutede la rasa
Karakul sau de la metipii ciintreaccastarasd qi o seriede alte rasecu l6na groas6,printre
care qi rasaJurcani din lara noastrd.
Dezvoltareaindustriei de profil, paletadin ce in ce mai largd de produseoblinute
din pielicelede oaie,precum;i cerinlelecrescuteale consumatorilora condusla o rnuncd
intensdde ameliorarea efectivelorexistentein direcfiaimbunitdfirii calita{ii buclajului qi
al coloritului.
in prile cu efectivemari de ovine Karakul, ( Africa de Sud-Vest,Comunitatea
RepublicaSud-Africana,Iran, Afganistan)producliade pielicele
Statelorindependente,
rcprezintd un obiect important de export gi o sursa constanti de devize. Caracterul
o/o
oarecumexclusivist al acestorl6ri in producfiade pielicele (detin peste90 din efectivul
de ovine specializatpentru aceastdproduc{ie) qi apreciereadeosebitade care se bucurl
produseledin pielicele Karakul vor determinao creqtereviitoare a acesteiproducfii 9i
implicit a efectivelorde ovine din acesterase-
, Din pdcatelara noastrda reprezentato bund perioaCi de timp una din farile cu
cele mai mari efective de ovine Karakul din Europa, iar producfiade pielicele a fost
obfinutd, atdt de la efectivele din rasd purd cdt qi de la metiqii dintre raseleKarakul Ei
pentru creqterearasei
furcand. Av6nd in vedere condiliile pedo-climatice favorabile
Karakul din nordul Moldovei, influenla amelioratoare exercitatd asupra calitdlii
pielicbleloroblinutede la rasafurcand gi cerinlelemari de pieliceiede pe piafa internd9i
externd,considerlm cd Ei ta noi efectivelede ovine Karakul se vor refacecel pufin la
nivelul anterioranului 1989.
- Produc{ia de bl5nuri - esteCeosebitde importantd,blanurilede ovineaav6ndo
largd utilizare in industria confecliilor de profil, in industriapieldriei qi in realizareaunor
obiectedecorativeprin imitareablanurilorprefioaseobfinutede la alte animale.
in afardde acesteavantajedirectecreqtereaovinelor cotrducela obiinereamultor
altor avantajeindirectece decurgdin aeeastaactivitate.Astfel:
 - cregtereaovlnelor nu necesitdinvestifii foarte mari ?n tealizarcaunor ad[posturi
costisitoare,deoareceaceastdspecie rnanifestdo rezistenld deosebitd Ia condifiile
climatice, put6ndfi intrelinutd chiar ?nadaposturiimprovizate;
- ovinele nu sunt pretenfioase?n ceeace prive;te condiliile de hrdnire;i datoritd
conformafieispecificea bctului pot utiliza cu uqurin{dpdqunea,inclusiv alte forrne de
vegetafie,nefolositede cdtre alte specii qi pot valorifica in mod eficient zonele cu o
vegetaliesdrac[ reprezentatede intinsele suprafelede p{uni alpine
- datoriti aparatului digestiv foarte bine dezvoltat, ovinele pot valorifica in
conditii de eficienfdeconomicdgi nutrifionali deosebitdnutrefurilevoluminoasebogate
in celulozd, cdt gi diferitele subprodusedin agriculturd(paiele, cocenii, vrejii, etc.),
contribuind prin aceastala sporirearentabilitafii acesteiramuri de activitate:
- oile sunt intrefinute in grup, instinctul gregaral specieiconducdndla elaborarea
unor tehnologiispecificede creqteregi conferind o economicitatedeosebitdexploatdrii;

rezistentegi pot parcurgecu ugurin{6distan{e mari in clutare de hran6;

:*. - contribuie la sporireafertilitd{ii solului qi a produc{iei pdguniloralpine prin
praaticarea,.tdrlirii" ;i prin utilizareagunoiului de grajd, care are o capacitatefertilizantd
mulf mai bund(tabelulnr. I ) decdtcel obfinut de la taurine;
Compczi{ia chimicl (7o) a gunoiului de grajd
Tabelul nr. I

Specia Azot Acid fosforic Potasiu Calciu-masneziu

Taurine 0,70 0,85 0,30 1,50

Ovine 0,32 0,20 0,15 0,30

- ovinele au o duratarelativ redusda gestafiei,o prolificitate ridicatd gi un ritm de

creqtererapid, mieii ?ngrd;afi in sistem intensiv, putAnd fi valorificafi la vdrsta de 3-4
luni;
- ovinele au o duratd mare de exploatarede pdnd la 12 ani putdnd fi exploatate
cca.6-7ani ?ncondilii de eficienldeconomicd;i rezistdla parcurgereaunor distanfemari
pretdndu-sela valorificarea unor suprafeJe?ntinsede pSgunisituate chiar in zone greu
accesibile.
 Evolufia numerici Oicalitativaa efectivelorrelevl importantaspecieioi'i;'lepent
ru economiamondialS.Cerinfelesporttepentruproduselealimentare;i de ?mbraciminte
de calitate superioari. in conte;<tulteniinfei generalepe plan mondial de ridicare a
standardului <ie trai gi totodatS, a evolu{iei demografice in perioada urmitoare,
evidenliazdpregnantimportan{aeconomicdsporitda specieiovine in viitor.

1.2. EVOLUTTA CRE$TERrr OVINELOR PE PLAN MONDTAL

Rispdndirea,obiectivelegi tehnologiileaplicatein cregtereaoilor sunt diferite de
la[afi,la[ar6, fiind determinatede caracteristicile
de mediu,de posibilitd{ilede hrand,de
arrumiteparticularitdliale consumatorilorlegatede preferintelepentruun anumitprodus,
de cerinfeleeconomicegi de particularitdlilebiologiceale raselorexploatate(tabelulnr.
2).
Evolufia efectivului de ovine pe plan mondial
(milioane de capete)in perioada 1980-1990-2000
Tabelul 2

Americade Nord si Centrali

Spccia ovin6 estecaracterizatdprin rezisten{i gi capacitateridicatd de adaptarela

conditriilede mediu, ceeace a determinatrdspdndireaei pe zoneintinse ale globului, cu
caracteristicigeoclimaticefoarte diferite. Cu toa-teacestea,dintre factorii climatici, care
condilioneazd marirneaariei de rdsp6ndirea cvinelor sunt: umiditateagi temperatura(qi
in mod deosebitinteracliuneadintre acegtiparametri),?n sensul cd, atdtclimatul umed gi
rece,cdt qi cel umed gi cald exercitdo influen{dnegativdasupras6n6tAtrii
gi productivit[1ii
ovinelor,limit6nd aria lor de creqtere?ncondilii de eficienfdeconomicd.
ZoneIecele mai favorabilegi mai intens populatecu o.rine sunt cele cu climat
temperatqi ocearric,cuprinseintre latitudineanordicdqi sudicdde 40o. Zonelecu climat
cald qi cu cantitSliredusede precipitatii (sub 500 mm anual) sunt mai proprcepentru
cregterearaselor de oi expioatatepentru produc{ia de pielicele. Datorit[ cerinfelor
crescAndepentru l6na fin6, cea mai largd arie de rSspdndirerevine oilor din grupa
Merinos, care s-au extins in ainbele emisfere,?n jurul paralelei de 40", in zone cu
precipitaliiatmosferioecuprinseintre 350-750rrrmanual.
Zona mediteraneand,cancterizatS,de asemenea,prin condilii climatice foarte
favorabile,se remarcdprintr-o dezvoltareaccentuatda crepteriiovinelor.
in zonaecuatorialdgi a tropiceior,cu excep{iaunor podiquri inalte din America
Latind, Africa qi Asia, numdrul ovinelor este foarte redus.in unele regiuni din Africa,
America de Sud qi Indonezia,zonanordicda Americii, Europeiqi Asiei, ccndiliile fiind
foarte nefavorabile,densitateaovinelor esteextrem de redus5.
in condiliile climatului oceanicdin Marea Britanie s-au format raseprecocede
carne,cu dezvoitareacorporaldaccentuatil,careau nevoiede o clima mai umeciSqi mai
rdcoroasd in timpul verii, de o vegetafie abundentd gi de terenuri bogate in sdruri
minerale.
Acesterasenu se pot adaptala climatul uscat,intrucdtmodificdrilein funcfiile generale
care au loc in acestecondilii, conduc la inrdutdfirea stdrii de sdndtate;i la diminuarea
severi a r:tmului ciecregterela tineret.Ele s-aur[spin<iitpe zoneintinseale globului cu
condilii prielnice,cum sunt Noua Zeelandd, S.U.A, Australia,etc. fiind crescuteatdtin
rasdcuratS,cdt gi prin incruciqdriintre ele saucu alte rase.Efectivelede oi gi orientarea
cregteriilor <iiferdde la o \ard,laalta,?nregistrdnd
evoluJiiuneori diferite ?naceeaqi1ar6,
in strdnsllegdturbcu condiliile naturalede mediu gi cu factorii economicigi sociaii.
in Europa (tabelui nr.3), in trdriledin centrul ,si vestul continentului,se cresc
indgosebi rase gi tipuri de carne gi de carne-lAni (Marea Britanie, R.D.Gerrran5,
R.P. Polon6,Italia), rasede lapte (Fran[a,Italia), rasede l6nd find
R.F.Germania,Franfa,
(Spania, R.P.Ungard).in sud-estul Europei (Rom6nia, Bulgaria, Iugoslavia, Grecia,
Turcia) se crescrase din diferite tipuri morfoproductive:de 16ndfind, de l6nd-carne,de
de pielicele.
l6ni groas6-lapte,
Patrimoniul ovin din CEE
in perioada 2000-2003
Tabelulnr. 3

Snecificare 20c0 2001 2002 2003

Austria 3 5 1 571 357 888 340467 304364
Belsia r25 639 156 | )z t16 426 146329
Danemarca 145000 t51855 1 3 r0 0 0 I 32 000
Finlanda 99 646 96 003 9s 884 96 000
Franta 9 677 612 9 442966 9 326 65'7 9 400000
Germania z 743000 2 771000 2 702 000 2 170000
 Grecia 8 732000 9 269000 9 205 00{J 9 100000
iiianda 5 3 1 86 0 0 5 056000 4 807C00 4 828 500
Italia n 017000 i i 089000 t0 952000 t0 950000
Luxemburg 7000 7000 9 104 9000
0landa I 308000 I 296000 r 186000 r 300000
Portrrgalia 5 584 000 5 578000 5 478000 5 500000
Spania 23 965004 24 40C000 24 300624 23 8r3 172
Suedia 431934 45r594 426772 430000
Marea Britanie 42261000 35 697000 3s 832000 35 800000
ROMANIA 8 l2l 000 7 657000 7 251200 7 312000

Teritoriile intinse qi condiliile pedoclimaticefoarte divese ale C.S.I. permit

cresterea unui numar mare de ovine (CSI situdndu+e printre cele mai mari Fri
crescAtoare de ovinedin lume),de rasecu insuqirimorfoproductivediferite:de 16n6,l6n5-
carne, pielicele, l6nd groas6-lapte,caine-grdsime,efectivelecele mai mari fiind cele
pentru produclia de iAnd.
De asemenea,?n cadrul CSI gi in unele republici de pe continentul asiatic
(IJzbec6,Kazahd,Turkmend,Tadjikd), se cresc cele mai mari efective de ovine din rasa
cie pielicele Karakul ceea ce face ca aceastdlard sd fie cea mai mare far6 din lume
;i exportatoare
producdtoare de astfelde pielicele'
in ultima perioadi de timp au fost iniliate ?n R.P.Chinezd,India9i in alte 1[ri
acliuiri de ameliorarea produc{iei de l6nd qi de carne,prin incrucigarearaselor locale cu
rase importante de 16n6,carne gi mixte gi prin aplicareaunor tehnici semiintensivede
cre$tere.
tn America de Sud, cele mai importanteJdri crescdtoarede oi sunt Argentina 9i
o/odin efectivul
Urugiray.in aceste{Iri se crescrasede l6n[ din tipul Merinos (cca. 25
gi de carne,precuingi metigiintre raselede carne9i de ldni. in aceste
total),de l6nd-carrre
condilii cele doudfdri sunt importanteproducdtoare de l6na gi carne;i joaca un rol activ

?ncomeiful intema(ionalcu astfel de produse'

in Africa efectivul de ovine este cel mai redus dintre toate continentele,fiind
comasatin moCdeosebit?npartcade sudundecondi{iilesuntmai bune. in aceastdzond.
qi
indeosebiin Africa de Sud sunt crescutein principaloi pentrui6nafind de tip Merinos
oi din rasa Karakui, Africa de Sud fiind renumitdpe piala mondiaidpentru calitatea
foartebunda pielicelelorKarakul.

10
 in nordui Africii, datoritd condiliilor climatice iieprieinice (de;erturi intinse ;i
climat uscat)efectivul de oi este redus,fiirrd constituit indeosebidin rase primitive ;i
exploatatepentru l6nd groas.l,lapte,carnegi pielicele.
in su<lulAfricii, condiliile de climd gi mdsuriletehnico-economicefavorizeazd
cregtereaoilor cu ldndfind, a raselorqi metiqilorprecocede carne,precumgi a raselorde
pielicele.
Aldturi de factorii pedoclimatici,in decursultimpului au exercitato influenfd
foarte irrportantd asupra dezvoltdrii numerice gi calitatiy a ovinelor, factorii social-
economici.Gradul de ameliorarea ovinelor qi nivelul tehnologicde exploataresunt mai
ridicatemai alesin !6rile dezvoltatedin punctde vedereeconomic.
Se constatd c5, pe plan mondial, cregtereaovinelor a e'.roluattreptat de la
sistemeie tradilionale extensive gi semiextensive.spre cregtereasemiintensivdgi
intensivda unor rasegi tipuri ameliorate,specializatein diferite direclii de producfie,sau
mixte.
In prezent, diferitele sistemede cregterecoexistd,remarcdndu-setendinfa de
extindereprogresivda sistemelorsemiintensivegi intensive,ca uffnarea cerinfelorpentru
sporireaproduc{iilor pe cap de animal gi globale, a specializlrii raselor gi a ridicirii
graduluide economicitate.

1.3 EVOLUTIA CRE$TERII OVINELOR PE PLAN NATIONAL

." Creqtereaovinelor a fost practicatdpe teritoriul {drii noastre incd din cele mai
vechi timpuri qi putemafirma ca a insofit poporulRomdn?nformarea;i dezvoitaresa.
Astfel, o serie de basoreliefuride pe Columna lui Traian dovedescca strdmo;ii
nostri dacii eraumari crescdtoride ovine.
Dezvoltareacreqterii oilor a fost favorizatdpe teritoriul fdrii noastreatdt de condilii
cit gi elefactori sccial-economici.Configura{iageograficd,existenJaunor
agro-ecologice,
suprafe{eintinse de peste2 milioane ha de piquni alpine qi climatul temperat,aldturi de
cerinlelefa{a de producliile care se cblin de la aceastdspecie,au determinatrdspdndirea
ei pe intreg cuprinsul 16rii,incluzdndtoate zonele de relief. De asemenea,in zonelede ges
existdcantitdtiinsemnatede produsesecundaredin agriculturd,carepot fi valorificatein
mod superiornumai de cdtre speciaovina. RdspAndirea
ovinelor in toate zoneietirii a

ll
fost facilitatd ;i de sistenrulextensiv de exploatarepracticat inilial, sisteni aarea avut la
bazddcplasareaovinelor pe distantefoarte mari (transhurnanfd)de la munte la gespentru
iernat Ei vara de la gesla m';nte pentrup{unat.
Sistemulpastoralde exploatarea convieluitsimultancu practicareairr lara noastrl
a unei agriculturi extensivegi a constatin cregtereaunor rase de ovine cu un graclredus
de amelioraregi cu un potenlialproductivlimitat.
Ovinele care se cregteauinainte <iecel de-al doilea rdztroi mondial, reprezcntate
o/odin efective), iar in mdsurdmai redusi de
indecsebi de furcand pi Stogoqe(peste70

Jigaie, eraumai pufin productivedar rustice,rezistentela intemperiiqi pulin pretenlioase

la condiliile de intre{inere,dar nivelul producfiilorqi eficien{aeconomicberausc6zute.
Ca structurdde rasd(tabelul nr. 5) situafiase prezentdastfel:
Evolufia structurii de rasl a efectivului de ovine
in anul i935 (dup5 C. Stefanescu)
Tabelul nr. 5
Nr. RasI Structuri (7o)
Crt.
I Turcand 6i .3
2 Tieaie )1 \

3 Merinos 1,0
i1
4 Karakulsi metisi
5 Spanc5 1.5
6 Stogosi 3,0
Ratca 0,5
a Karnabat 1.0

in privin{a celorlalli indicatori statistici, in aceasti perioadd, (densitatea

ovinel,orlkm2;numarul de ovine la 1000 de locuitori qi numarul de ovine la 100 de ha
pdguniqi f6nefe),Romaniase situape primelelocuri din Europacu cca.40 de ovine/ kmz,
630 de ovine/1000de locuitori, respectiv228 capetell00ha pdquni9i fdnefe. Cu toate
acesterczultate pozitive, {ara noastrdaveaun geptelde ovine sub posibilitifile rcale, atdt
din punctde vederenumericc6t mai alesca structurdde ras6.
in acestecondilii, la sf0rgitulsbcoluluitrecut gi la inceputulacestuisecolodatdcu
infiinfareaOieriei nationalede la Palas(1S94)s-aufrcut primeleimporturi de Merinos ;i
tot atunci s-au ?ntreprinsacfiuni de ameliorarea rasei ligaie, <iin care s-au oblinut
primeleefectivede oi Spanc[.in aceeaqiperioaddse fac primeleimporturi de oi Karakul,
in scopulameliordriipieliceleloroblinutede la oile locaief,urcanenegreqi brumdrii.

t2
 Concomitentcu acestetransformdriale structurii de rasd. odatS cu inceoerea
practicdrii unci agriculturi intensive, s-a pus un accent deosebit pe modernizarca
trcptatde la sistemulpastoraitradi{ional(local 9i
tehnologiilorde exploatare,trec6ndu-se
transhurnant)cu earacterextensiv,la forme semiintensiveqi intensivede exploatarea
ovinelor.
in aceastdperioaddau fost stabilite orientdri qi direclii noi de exploataregi
ameliorare, av6nd la baz| mdsuri tehnico-economiceadecvate gi de cointeresare
cu noile conditriicreate.Obiectivulprincipai?naceastdperioadd
material[,in concordan{d
a fost sporireanumericda efectivelorgi imbundtd{irealor calitativi, la ?nceputin direclia
productrieide l6n5 fini, iar in continuaregi a produc{iei de lAnd grosierd,in scopul
acoperirii din producfia internd a cerin{elorindustriei textile pentru aceasidvaloroasd
materie prim6. in aceastdperioadds-a pus accent qi pe intensivizareaproducfiei de
pielicele. Ca un instrumentde bazd in realizareaobiectivelorstabilite,a fost elaboratd
hartazondrii raselorde ovine (figura nr.1), pornind de la cerinfeleeconomice,factorii
ecologicigi de particularitdlilebiologiceale raselor.

Figura nr. I - Harta zondrii ovinelor (dupi V. TaftI' 1983)

Ca urmarea ac{iunilorintreprinse,concomitentcu sporireanumericda efectivelor

in sensulsporiri nuinericegi a produclieioiior cu l6nd
a fost modificatdstructurade ra-s6,
fipd gi semifind,ln detrimentuloilor lurcane, a cdror arie de creSteres-a restrdnsla

l3
 gi montane.Seevidengiazifapirrlc5,in perioada1938-1982,efectivul
zoneiesubmontane
a sporitcu peste7 milioanecapete,indeosebipe seamaovrneiorcu l6n5find gi semifinl
in general,p6na la niveiul anului 1989efectivelede cvine au urmat o traiectorie
ascendentS,dar dup6 aceastddat6 situalia s-a modificat radical (tabelul nr. 6 ), o.,'inele
trec0nd qi ele prin furcile caudine ale transformirii agriculturii gi injumdtdfindu-gi
efectivele.
Situa{ia efectivelor de ovine din Rominia
in perioada 1989-20t2 -rnii capete
Tabelul nr.6
Specificare 1989 1992 t994 1996 1998 2000 2002
Total 1 64 5 2 t2 884 rl 642 l0 317 8 994 8 i 95 7 954
Ovine
(%) 100 78 71 63 55 50 48
Sector L3722 l l 3t9 i0 551 9 592 8 639 8 068 7 898
orivat
(%) 100 82 77 70 63 59 58
Sectorcie 2 730 I 565 I 081 72s 355 t27 47
stat
(o/o) 100 57 40 27 l3 5 2

Situalia actuald este foarte grav6,avdnd in vedere cd in numai 13 ani efectivul

total s-a diminuat cu peste50 yo, reducererealizatdin mod deosebitpe seam6sectorului
de stat,caremai arein prezento ponderede numai 2o/odin efectiv.
in general,efectivele cele mai numeroasesunt crescutein judelele Tulcea (440
000 cap. ), Sibiu (419 921 cap. ), Timig (412 619 cap.),Iagi (397 556 cap.),Botoqani
(368 309 cap.),Mureg (367 206 cap.),Cluj (3aa 511 cap.),Constanla(325 432 cap.),
Arad (350218 cap.),etc.
' Avdnd in vederecerinfeletot mai mari pentrucarneade ovine, s-a
accentuatqi in

faranoastr5cregtereaovinelorin direcfiaproducfieide carne,ftrd a se neglija producfiile

de lapte gi de 16n6,ca urrnare a cerinlelor pe plan intern gi a prelurilor convenabilela
livrare la export. Prin acfiunile tehnico-organizatoricecare au fost intreprinse,producfia
de carne de ovind a cdpdtat,in principal (crearea;i dezvoitareamarilor complexe de
cre;tereagi ingrdqareaberbecutilor),un caracterindustrial,numlrul ovineloringrigategi
cantitatea de carne produsd sporind continuu. Producfia de carne se rea-lizeaz6,?n
principal,de la raselelocale gi intr-o mdsurdmai redusdde la produgide incruciqarecu
raseimportatedin gruparaselorde carnegi de carne-lan6.

l4
 Productriade pielicele obfinute de ia rasa Karakui gi de la metiqii obfinuti prin
iircrucigarecu rasa lurcand a sporit atdt numeric c6t gi caiitativ, prin cre;terea in rasd
curat6 qi prin ?ncrucigirilndustrialegi de ameliorarea materialulurilocal in zoneie de
favorabilitate pentru producereade pielicele. Produc{ia de lapte, cu toate ci nu a fost
prevdztttd,in ansamblulcregterii ovinelor, ca o direc{ie prioritard, s-a dezvoltat datoritd
importanfei ei biologicd gi economicbqi datoritdcererii mari de lapte qi produsedin lapte
de oaie.

l5