UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

Facultatea de Teologie, Litere, Istorie şi Arte

Specializarea Istorie

PORTOFOLIU ELECTRONIC

Student: Budan Maria Cristina

Anul III

Pitesti

2019
 Ţara Moldovei de la Petru Muşatinul până la Alexandru cel Bun

Evenimentele care au urmat morţii lui Laţco sunt printre cele mai obscure din
toată istoria Moldovei, deoarece nu exista certitudine nici măcar în ceea ce priveşte
persoana urmaşului său. O perioadă, pe temeiul unui act intern din 1374 si al unei
menţiuni dintr-o cronică străină puneau unii-pun, pun şi astăzi ca succesor al lui
Laţco pe Jurg Koriatovici, un principe lituan. Ortodox fiind acesta a fost adus de către
boierii moldoveni ca o reacţie împotriva catolicismului. Cercetările din ultimul timp
arată că actul din 1374, era falsificat, si că stirea cronicii nu merită crezare. S-a
demonstrat faptul că Jurg Koriatovici era catolic, nu ortodox, asa că acesta trebuie
şters din şirul domnilor moldoveni1.
Originea muşatinilor. Urmaşul lui Laţco era o necunoscută în vremea aceea .
Letopiseţele zise de la Bistriţa şi Putna, precum şi cronica moldo-polonă , îl prezintă
toate ca urmaş la tron , după Laţco, pe Petru I. Pomelnicul de la Bistriţa alcătuit în
anul 1407, punea înaintea lui Petru, ca un succesor la tron pe un Costea Voievod (fiul
lui Bogdan) .
Opinia tuturor că acesta ar fi putut să fie numai un simplu membru al familiei
domnitoare trebuie înlăturată, deoarece in fruntea pomelnicului de la Bistriţa alcătuit
în anul 1407 spune lămurit pentru <binecredinciosii domnii ţării aceştia>, iar după
acest titlu sunt enumeraţi voievozii în felul următor < pomeneşte , Doamne, pe
Bogdan voievod, pe Laţco voievod, pe Costea voievod>. La moartea lui Laţco n-a
mai rămas niciun urmaş in linie bărbătească. In documente apare o fiică Anastasia,
care moare la data de 26 martie 1420, fiind îngropată alături de tatăl ei în biserica din
Rădăuţi. Stingându-se deci dinastia în linie bărbătescă şi cum obiceiul ţării nu
permitea ca tronul Moldovei să fie ocupat de o femeie, boierii au fost nevoiţi să îl
aleagă ca urmaş la tron pe Costea. Costea a fost căsătorit cu Muşata, mama lui Petru

1
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor, vol. I, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1946, p.443.
şi a lui Roman, domnii următori ai Moldovei. Durata domniei lui Costea nu este
prevăzută în cronici2.
După Petru I, urmează la tron Petru al II-lea al Muşatei. El domneşte între anii
1375-1392. Politica eternă a lui Petru a avut o linie precisă: alianţa strânsă cu Polonia
şi Ţara Românească, relaţiile cu Ungaria nu ne sunt bine cunoscute3.
Din anul 1372, domnea atât în Ungaria cât şi în Polonia, Ludovic (unul dintre
cei mai puternici regi ai Evului Mediu ). În anul 1382, acesta moare, lăsând însă două
fiice pe Maria si Hedviga (Maria ajunge regină a Ungariei, se căsătoreşte cu
Sigismund de Luxemburg, şi Hedviga devine soţia principelui lituanian Wladislav
Iagello, care a fost recunoscut şi ca rege al Poloniei.Pentru Moldova, moartea lui
Ludovic, a însemnat o problemă în ceea ce priveşte politica sa externă, deoarece cele
două regate se aflau în conflict .Petru Muşatinul, având de ales dintre cele două, îşi
îndreaptă atenţia înspre Polonia4.
Petru Muşatinul a inagurat tradiţia bunelor relaţii cu Polonia care s-au păstrat
pănă în vremea lui Petru Rareş. Pe data de 26 septembrie 1387, la Lemberg-Lwow, a
depus omagiu de vasalitate regelui polon Vladislav Iagello şi sotiei acestuia Hedviga.
Ceremonia s-a petrecut în prezenţa mitopolitului Ciprian al Kievului care i-a dat
voievodului Petru crucea să o sărute, acesta îl recunoştea pe Vladislav Iagello ca
suzeran al său, făgânduindu-i ajutor împotriva duşmanilor, schimbul acesta fiind
reciproc. Prin acest tratat Moldova a intrat în sistemul de alianţe polono lituaniene,
care i-a oferit garanţii clare împotriva pretenţiilor ungare. Un an mai târziu în 1388,
legăturile politice cu Polonia au fost dublate, de legături economice şi comerciale,
prin tratatul de la Luţk. Petru Muşatinul îi acordă regelui polon un împrumut de 3000
de ruble frănceşti, în schimbul acestui împrumut domnul Moldovei a primit drept
garanţie, în cazul în care suma nu va fi restituită în timp de 3 ani, teritoriile Haliciul şi
Pocuţia5.

2
Ibidem, pp. 444-445.
3 Claudiu Neagoe, O scurtă istorie a românilor, vol. I, Ed. ARS DOCENDI, Bucureşti, 2014, p. 209.
3
4
Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 447.

5
Claudiu Neagoe, op. cit., p. 210.
 În ceea ce priveşte activitatea internă a lui Petru au existat câteva ştiri care
privesc viaţa religioasă, cea economică şi organizarea administrativă a ţării.
Mitropolitul Antonie de Halici a hitronosit pe Iosif Muşat, ca episcop ortodox de
Suceava, în 1387, iar pe Meleţie, ca episcop de Rădăuţi, în 1388, acest lucru l-a adus ,
în conflict cu patriarhia ecumenică de la Constantinopol, conflictul a durat până în
anul 14016.
După moartea lui Petru I, deşi acesta avusese doi fii pe Roman şi Ivaşcu,
puterea a fost preluată de către fratele său Roman I, stăpânirea acestuia a durat trei
ani din 1391 până în 1394. Din această perioadă s-au păstrat două documente interne,
în care Roman I se intitula astfel : < Marele singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu
domn, Io Roman voievod, stăpănind Ţara Moldovei de la munte pănă la mare >, prin
această titulatură se afirma independenţa statului moldovean dar si încheierea
procesului de unificare a acestuia.7
Lui Roman I i se datorează şi întemeierea cetăţii de lângă oraşul cu acelaşi
nume, fapt demonstrat prin documentul din 30 martie 1392. În 1393, când Teodor
Koriatovici, fratele lui Iurie s-a răsculat împotriva regelui polon Wladislav Jagello,
Roman I i-a oferit ajutorul său, chiar dacă şi acesta depusese jurământ de vasalitate
aceluiaşi rege. Roman I a fost căsătorit cu Anastasia, fiica lui Laţcu vodă, cu aceasta a
avut şase copii, cel mai tânăr fiind domnul de mai târziu al Moldovei, Alexandru cel
Bun. Roman I i-a asociat la domnie şi pe cei doi fii ai săi Alexandru şi Bogdan,
arătându-i ca mostenitorii lui. La moartea sa în 1394 tronul Moldovei,a fost ocupat de
catre Ştefan Muşat .8
Ştefan Muşat 1394-1399, acest tron l-a dobândit cu ajutorul polonilor, fapt
recunoscut şi în actul omagial din 6 ianuarie 1395. Acesta le oferă sprijin
necondiţionat polonilor, fără a le pune vreo limită nici măcar pentru ajutorul armat <
el va merge cu oastea sa împotriva oricărui duşman al statului vecin > , se specifică
precis ca să nu mai fie nici-o îndoială sau putinţă de interpretare < împotriva craiului

6
Constantin C. Giurescu, op. cit.., p. 449.
7
Ştefan S. Gorovei, Muşatinii, Ed. Albatros, Bucureşti, 1976, p. 35.
8
Ibidem, p. 36.
Ungariei, împotriva voievodului Basarabiei, împotriva Turcilor, împotriva Tătarilor,
împotiva Pruşilor >. Aplecarea aşa de vădită a lui Ştefan faţă de poloni, sprijinul pe
care aceştia il dăduseră la ocuparea tronului, legăturile de rudenie existente între ei îl
supăra pe regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg. Conflictul dintre cei doi
cumnaţi continua şi nu-i era niciunuia dintre ei indiferentă atitudinea domnului
Moldovei. O dependenţă aşa de strânsă faţă de Polonia, însemna o ameninţare directă
faţă de Ungaria, care se puteau vedea atacaţi în caz de conflict din două părţi, şi
dinspre miazănoapte şi dinspre răsărit. Legătura aşa de strânsă existentă intre Ştefan,
şi regele Poloniei, îl face pe Sigismund să întreprindă o acţiune militară împotriva
Moldovei, pe care acesta o respinge.
În cei cinci ani ai domniei sale, Ştefan I a avut timp să se ocupe şi de
organizarea ţării. Astfel, el a intesificat activitatea cancelariei domneşti, a bătut
monedă, ceea ce denotă o bogată activitate comercială, pentru că moneda emisă de
Petru I devenise insuficientă. Acesta a întemeiat mânăstirea Sf. Nicolae, în al cărei
pomelnic apare ca cititor, împreună cu fratele său Alexandru. Străduindu-se, în
continuare să obţină o conducere autohtonă şi autonomă a bisericii moldovene, a
reuşit să-l convingă pe Patriarhul din Constantinopol să nu numească ierarhi străini.
Politica sa se poate caracteriza prin demnitate şi vitejie, aici amintim victoria
de la Hindău, când spulberă oastea ungurească în 1395; oştile lui au participat şi la
marea luptă cu tătarii de la Worskla.9
Spre sfârşitul domniei, Ştefan I s-a lăsat antrenat într-o coaliţie a Poloniei şi a
Italiei împotriva tătarilor, găsindu-şi sfârşitul în bătălia de la Worskla (13 august
1399). 10
9
Ştefan S. Gorovei, op. cit. p. 37.
10
Claudiu Neagoe, op. cit. p. 212.
 Tabel Word sub formă de orar

LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

Notaţi cu litera corespunzătoare, răspunsul corect:

1. Cel mai mare oraş stat al Orientului antic a fost:

a) Ugarit
b) Ur
c) Akkad
d) Babilion

2. Egiptul de Sus şi Egiptul de Jos au fost unite de:

a) Darius
b) Solomon
c) Menes

3. Primul Război Mondial s-a desfăşurat între anii:

a) 1914-1918
b) 1911-1913
c) 1909-1910

4. Răscoala lui Tudor Vladimirescu a avut loc în anul:

a) 1821
b) 1814
c) 1838

5. Unitatea de timp fundamentală în istorie este:

a) Deceniul
b) Veacul
c) Mileniul

6. Întemeietorul statului dac a fost:

a) Burebista
b) Decebal
c) Traian

7. Burebista a domnit între anii:

a) 98-117
b) 82-44 î. Hr.
c) 117-119