Universitatea De Stat Din Tiraspol

Referat
Tema:Bruceloza

A efectuat:Rudeanu Rodica

Profesor:Nevoia A.

Chișinău 2019
Cuprins:

1.Definiție...................................

3.Etiologia.........................................

4.Clasificarea formele clinice de bruceloza.....................

5.Simptomatologia.............................................

6.Modalități de transmisie..........

7.Diagnosticarea....................................................

8.Tratament...........................................................

9.Preventia................................................................
Bruceloza este o boală infecțioasă gravă produsă de speciile de Brucella, un gen de bacterii
Gram-negative, aerobe, capsulate, care apar la microscop sub formă de bastonașe sau coci
(cocobacili).

Microorganismele din genul Brucella, care sunt mici coccobacili aerobi intracelulari, se
localizează în organele reproducătoare ale animalelor gazdă, provocând avorturi și sterilitate.

Ele sunt eliminate în număr mare în urina, lapte, lichidul placentar și alte fluide ale animalului.

Până in prezent, 8 specii au fost identificate, denumite in primul rand după animalul sursă sau
caracteristicile infectiei. Dintre acestea, următoarele 4 specii au patogenitate de la moderată
până la semnificativă:

 Brucella melitensis (de la oaie, cea mai mare patogenitate)

 Brucella suis (provenind de la porci, cu grad ridicat de patogenitate)
 Brucella abortus (de la bovine, patogenitate moderată)
 Brucella canis (de la câini, patogenitate moderată)

Specii de Brucella considerate nepatogene:

 Brucella cetaceae (balenă)

 Brucella neotomae (șobolan)
Deși animalele domestice sunt de o importanță deosebită, bruceloza se găsește, de asemenea, la
animalele sălbatice (de exemplu bizon sau elan în America de Nord și mistreț în Germania ).

Microorganismele pot intra în corpul uman prin leziuni ale pielii, membranelor mucoase,
conjunctivei și ale tractului respirator și gastro-intestinal (GI).

Transmiterea sexuală nu a fost documentată convingător. Ingestia apare de obicei prin

intermediul laptelui nepasteurizat; produsele din carne au adesea o încărcătură bacteriană
scăzută. În Statele Unite, expunerea conjunctivală prin contactul cu ochii și inhalarea sunt cele
mai frecvente căi de intrare.

Cauze

Bruceloza poate afecta multe animale salbatice si domestice. Vitele, caprele, oile, porcii, cainii,
camilele, porcii mistreti si renii sunt in mod special animale predispuse la aceasta infectie.
Bacteriile se pot raspandi de la animale la oameni in trei moduri principale:

1. Prin produse lactate crude. Bacteriile din familia Brucelle din laptele animalelor infectate se
pot transmite la oameni prin laptele nepasteurizat, prin inghetata, unt si branzeturi. Bacteriile pot
fi, de asemenea, raspandite de carnea cruda sau carnea insuficient preparata termic ce provine de
la animalele infectate.

2. Prin inhalare. Bacteriile din familia Brucelle se raspandesc cu usurinta prin aer. Fermierii,
tehnicienii de laborator si lucratorii din abatoare pot inhala bacteriile.

3. Prin contact direct. Bacteriile din sange, sperma sau din placenta unui animal infectat pot sa
patrunda in fluxul tau sangvin prin intermediul unei taieturi sau al gen de rana. Deoarece
contactul normal cu animalele - atingerea, perierea sau joaca - nu provoaca infectia, oamenii
rareori pot sa se infecteze si sa faca bruceloza din cauza animalelor lor de companie. Chiar si asa,
persoanele cu un sistem imunitar slabit ar trebui sa evite contactul cu cainii, care sunt cunoscuti
ca purtatori ai acestor bacterii ce provoaca boala infectioasa numita bruceloza.

Bruceloza afectează mai mult bărbații decât femeile, majoritatea infecțiilor rămânând
nemanifeste.
Simptomele brucelozei

Simptomele incep ca o boala febrila acuta cu putine sau deloc semne locale si progreseaza catre
un stadiu cronic, cu recaderi ale febrei, slabiciune si vagi dureri.

Perioada de incubatie variaza de la 5 zile la cateva luni si este in medie de 2 saptamani. Debutul
poate fi brusc, cu frisoane si febra, cefalee severa, dureri articulare si de spate, stare generala
proasta si, ocazional diaree.

Debutul poate fi si insidios, cu o stare generala prodromala, de intensitate redusa, durere

musculara, cefalee si dureri de ceafa, urmate de o crestere a temperaturii vespelare (seara). Pe
masura ce boala progreseaza, temperatura creste catre 40-41 grade C, apoi scade gradat la valori
apropriate de ale normalului, cu transpiratie abundenta catre dimineata.

De regula, febra intermitenta persista timp de 5 zile, urmata de o remisiune de 2-14 zile, cand
simptomele se reduc mult in intensitate sau dispar. La unii pacienti, febra poate fi tranzitorie. La
altii, faza ferila apare odata sau in mod repetat, in valuri (ondulatorie), iar remisiunile dupa luni
sau ani.

Dupa faza initiala febrila pot aparea anorexia, scaderea ponderala, durerile abdominale si
articulare, durerile de spate, slabiciunea, iritabilitatea, insomnia, depresia si instabilitatea
emotionala.

Constipatia este de obiei, pronuntata. Apare splenomegalia, iar ganglionii limfatici pot fi usor
sau moderat mariti. Pana la 50% dintre pacienti au hepatomegalie.
Modificările de organ sunt după caz:

 hepatosplenomegalie (creșterea volumului ficatului și splinei),

 osteomielită (inflamație a măduvei osoase),
 meningoencefalită (inflamație la nivelul creierului),
 endocardită (inflamație la nivelul endocardului (inimii),
 pneumonie (inflamație - aprindere - a plămânilor).

Dacă boala nu este tratată adecvat, trece în forma cronică care poate dura ani de zile,
caracterizându-se prin simptome atipice cu dureri articulare reumatoide. Cu toate că este o boală
infecțioasă gravă pentru unele cazuri, s-a constat că omul se infectează numai de la animal. Până
în prezent nu s-a putut constata o transmitere de la om la om.

Pacientii cu bruceloza acuta, necomplicata, se vindeca, de regula in 2-3 saptamani, chiar fara
tratament. Unii evolueaza catre o boala subacuta, intermitenta sau cronica.

Clasificarea formelor clinice de bruceloza

În mod tradițional, bruceloza a fost clasificată ca subclinică, acută, subacută sau cronică. Acest
sistem de clasificare, deși utilizat în mod obișnuit, este subiectiv și are o utilitate clinică limitată.

1.Bruceloza subclinică

Boala este, de obicei, asimptomatica, iar diagnosticul este stabilit întâmplător după screeningul
serologic al persoanelor cu risc crescut de expunere.

2.Bruceloză acută și subacută

Boala poate fi ușoară și auto-limitată sau fulminantă cu complicații severe. Tesuturile care
acoperă coloana vertebrală sau nervii periferici pot fi dureroase la percuție. Nervozitatea,
umflarea sau efuziunea articulațiilor pot fi evidente. În unele cazuri, orhita apare după câteva zile
de boală. Tumorile testiculare,frisoanele și febra ridicată se aseamănă astfel cu orhita
urliană(virusul urlian ce determina oreion).Modificări radiculare senzoriale sau motorii pot
apărea la persoanele cu osteomielită brucelotică cu abces epidural asociat.
 3.Bruceloză cronică

Diagnosticul brucelozei cronice se face de obicei după ce simptomele persistă timp de 1 an sau
mai mult.Predomină febra și simptomele neuropsihiatrice. Rezultatele studiilor și culturilor
serologice sunt adesea negative; fără dovezi de confirmare, mulți se îndoiesc de existența bolilor
cronice. Mulți pacienți au boală persistentă cauzată de terapia inițială inadecvată.

Diagnosticul brucelozei

Diagnosticul se face prin cultura, de obicei din sange.

Trebuie realizate culturi din sange; cresterea poate dura > 7 zile, astfel ca laboratorul trebuie
anuntat despre suspiciunea de burceloza. Serurile de la pacientul acut si convalescent trebuie
obtinut la diferenta de 3 saptamani. O crestere de 4 ori a titrului sau un titru acut de 1:160 sau
mai mare se considera patognomonic, mai ales daca exista un istoric de expunere si manifestari
clinice caracteristice.

Analiza urinară, cultura urinei, testarea sensibilității sau o combinație a acestora pot fi indicate
în prezența simptomelor infecției tractului urinar . Culturile urinare pot fi utile; microorganismul
creste în urina dacă tractul genito-urinar este infectat.

Tratamentul

Tratamentul optim necesita, de bicei, 2 antibiotice - doxiciclina sau trimetoprimu-sulfa-

metoxazol, plus streptomicina sau rifampicina.Activitatea trebuie limitata in cazurile acute, cu
repaus la pat recomndat pe durata episoadelor acute.

Daca se administreaza antibiotice, se prefera terapia combinata. Doxiciclina 100 mg p.o. de 2

ori/zi timp de 3-6 saptamani plus streptomicina 1 g i.m. la 12-24 h in timp de 14 zile, scad rata
recaderilor.La copiii < 8 ani, s-au folosit trimetoprim-sulfametoxazolul (TMP-SMX) si fie
streptomicina i.m., fie rifampicina orala timp de 4-6 saptamani. Durerile severe musculo-
scheletale, mai ales la nivelul coloaniei vertebrale, pot necesita analgezice.
Prevenție

Prevenirea brucelozei la om depinde de eradicarea sau controlul bolii la animale și de evitarea

potențialelor surse de infecție. O mai bună manipulare a animalelor infectate sau a produselor de
origine animală este de o importanță capitală. Sensibilizarea publicului și educația joacă un rol
important în prevenire.

Trebuie evitat consumul de lapte nepasteurizat și de produse lactate, precum și de carne crudă
sau de carne necorespunzătoare. Educația poate fi furnizată pacientului și familiei cu privire la
riscuri și ar trebui să sublinieze evitarea oricărui lucru identificat drept cauză specifică în cazul în
cauză. În cazul în care sursa identificată este un animal viu, efectivul sau turma de proveniență ar
trebui investigată. În zonele endemice, investigarea este justificată pentru toate animalele.

Igiena scrupuloasă poate preveni infecția, în special atunci când este practicată de persoane care
pot avea contact strâns cu caprine, oi, vaci, cămile, porci, reni, iepuri sau. Evident, acest contact
este de cea mai mare importanță în zonele cu boli endemice.

În prezent, imunizarea nu este o opțiune pentru pacienți; vaccinul este atenuat pentru animale,
dar nu și pentru oameni și poate cauza boală la om. Cu toate acestea, imunizarea animalelor cu
risc reduce numărul de animale infectate și, prin urmare, rezervorul de infecție.

Toate persoanele cu risc profesional la bruceloză ar trebui să fie informate cu privire la utilizarea
dispozitivelor de protecție (de exemplu, ochelari, măști și mănuși) pentru a evita expunerea la
aerosoli, fluidele corporale. În special, personalul de laborator ar trebui să fie informat cu privire
la risc, astfel încât aceștia să utilizeze măsuri de precauție atunci când intră în contact cu
specimene suspecte.