Sunteți pe pagina 1din 15

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ȘI BURSE DE VALORI


PROGRAMUL DE MASTERAT BANCAS – BĂNCI ȘI ASIGURĂRI

POLITICA MONETARĂ
ADOPTATĂ DE NOUA ZEELANDA

STUDENȚI:
AVRAMESCU TEODORA-FLORIANA
ILINA SIMONA-RUXANDRA
TOMA MĂDĂLINA-ALEXANDRA
Informatii generale
Noua Zeelandă era o țară relativ bogată în anii ‘50. Dar urmând trendul general al statelor
dezvoltate, a adoptat măsuri economice socialiste timp de trei decenii, care au ruinat țara. De la
locul 3 în lume ca nivel de trai, a ajuns la începutul anilor ‘80 la nivelul Turciei. Cum a reușit
această „performanță”?

Prin multă reglementare, birocrație și etatism. Au fost introduse numeroase taxe, iar plata lor
era foarte complicată. Impozitele pe venit erau între 40% și 70%. Impozitul pe profit era de 48%.
Prețurile majorității produselor erau controlate de stat, la fel era și cursul valutar. Orice import
trebuia aprobat de stat și era aproape imposibil să investești în afara țării.

Salariul minim și cel maxim erau impuse de stat. O firmă nu putea nici măcar să acorde
bonusuri angajaților. Toate companiile mari (inclusiv hotelurile) au fost naționalizate și erau
conduse prost de către stat. Deficitul a crescut, șomajul era foarte ridicat, iar datoria externă
uriașă. Tinerii emigrau în alte țări.

Totul s-a schimbat însă în 1984, când a venit la putere o coaliție cu idei liberale, inspirate din
politicile lui Ronald Reagan și Margaret Thatcher. Omul care a condus transformarea radicală ce
a urmat a fost Sir Roger Douglas, ministrul de finanțe. Există și un termen economic care îi
poartă acum numele: „rogernomics”.

Economia lor e aproape egală cu a României. Dar cum românii sunt mai mulți, nivelul de trai
este mult mai ridicat la ei, de peste 4 ori mai mare. Un locuitor de aici este mai bogat decât un
francez, un italian sau un spaniol.

În indexul libertății economice din 2017, întocmit de Heritage Foundation, Noua Zeelandă e
pe locul 3 (pe primele două sunt niște orașe-stat paradisuri fiscale: Hong Kong și
Singapore); România e pe locul 39. În alt top, al libertății umane (care ține cont și de drepturi
sociale), realizat de CATO, Noua Zeelandă e pe același loc 3, iar România e pe 30.
Politica monetară este termenul folosit de economiști pentru a descrie modalitățile de
gestionare a ofertei de bani într-o economie. Banca Centrală de Rezervă din Noua Zeelandă a
avut rolul de a gestiona politica monetară în Noua Zeelandă de la înființarea acesteia la mijlocul
anilor '30

Astăzi, banca de rezervă folosește politica monetară pentru a controla inflația și pentru ao
menține într-o anumită bandă țintă. Politica monetară este întâmpinată de noii zeelandezi în mai
multe moduri. Noua Zeelandă se confruntă direct cu instrumentul principal al politicii monetare,
Oficiul de numerar oficial (OCR), atunci când împrumută bani la ratele dobânzilor cu amănuntul
prin ipoteci, cărți de credit sau împrumuturi personale sau atunci când economisesc bani în
conturi bancare care câștigă dobândă. Ratele de vânzare cu amănuntul de interes sunt direct
legate de OCR setat de Banca de Rezervă.

Alte modalități prin care noii zeelandezi se confruntă cu politica monetară sunt prin
efectul său asupra inflației și a activității economice. De la sfârșitul anilor 1980, politica
monetară a limitat inflația în limite înguste - așa de eficient, de fapt, că uităm că doar o generație
în urmă sa considerat normal să creștem anual prețurile cu 16 sau mai multe procente. Politica
monetară ajută, de asemenea, la prevenirea fluctuațiilor mari în creșterea economică și ocuparea
forței de muncă.
Banca Centrală din Noua Zeelandă "The Reserve Bank" gestionează politica monetară cu
scopul menținerii stabilității prețurilor, obiectivul principal definit de Policy Targets Agreement,
care în prezent impune menținerea inflației între 1 și 3 procente. Acest acord semnat în
septembrie 2012 se concentrează pe menținerea indicelui de prețurilor de consum în apropierea
țintei de 2%.

Banca Centrală din Noua Zeelandă implementează politica monetară prin stabilirea ratei
oficiale de referință "Official Cash Rate", lucrează pentru menținerea unui sistem financiar solid
și eficient și furnizează bancnote și monede piețelor financiare din Noua Zeelandă.

The Reserve Bank publică trimestrial raportul Monetary Policy Statement, în cadrul
căruia este prezentat modul în care Banca Centrală își propune să îndeplinească obiectivele de
politică monetară, să formuleze și să implementeze politica monetară în următorii cinci ani și
modul în care politica monetară a fost pusă în aplicare de la ultima declarație privind politica
monetară.

Banca Centrală din Noua Zeelandă îndeplinește următoarele funcții: formularea politicii
monetare, operațiunile de pe piața financiară, stabilitatea macrofinanciară, supravegherea
prudențială, servicii de decontare și operațiunile valutare. Aceste funcții, rezultatele pe care le
vizează băncile și măsurile utilizate pentru evaluarea performanței sunt descrise în Declarația de
Intenție și Raportul Anual al Băncii Centrale.

OCR Official Cash Rate este o rată de dobândă de referință stabilită de The Reserve Bank
și este definită drept prețul împrumuturilor din Noua Zeelandă și un principal instrument în
implementarea politicii monetare stabilită în Policy Targets Agreement.

OCR a fost introdusă în martie 1999 și este revizuită de șapte ori pe an de către Banca
Centrală și publicată de patru ori pe an în cadrul raporturilor privind politica monetară. Ajustări
neprogramate ale OCR pot apărea și în alte momente, ca răspuns la evoluții neașteptate sau
bruște, dar până în prezent acest lucru a survenit o singură dată, ca urmare a atacurilor din 11
septembrie 2001 asupra World Trade Center din New York.

OCR influențează prețul împrumuturilor în Noua Zeelandă și oferă Băncii Centrale din
Noua Zeelandă un mijloc de a influența nivelul activității economice și inflația. OCR este un
instrument convențional conform standardelor internaționale. În trecut, The Reserve Bank a
utilizat o varietate de instrumente pentru influențarea inflației, inclusiv monitorizarea ofertei de
bani și analizarea condițiilor monetare de pe piețele financiare. Astfel de mecanisme au fost mai
indirecte, mai greu de înțeles și mai puțin convenționale.

Majoritatea băncilor înregistrate dețin conturi de decontare la The Reserve Bank, care
sunt utilizate pentru a-și achita obligațiile reciproce la sfârșitul zilei. Banca plătește dobânzi
pentru soldurile conturilor de decontare și încasează dobânzi la împrumuturile overnight, la rate
legate de OCR. Cea mai importantă componentă a sistemului este faptul că The Reserve Bank nu
stabilește nicio limită a sumei de numerar pe care o va împrumuta de la băncile comerciale sau la
cea pe care o va împrumuta băncilor la rata de dobândă OCR.
Evoluția OCR și a ratei de dobândă pe termen scurt

Sursa: Reserve Bank of New Zeeland

Ca urmare, ratele dobânzilor de pe piață se situează în general în jurul nivelului OCR al


Băncii Centrale. În timp, atunci când ratele dobânzilor de pe piață cresc, oamenii sunt înclinați să
cheltuiască mai puțin pe bunuri și servicii. Acest lucru se datorează faptului că economiile lor pot
obține o rată mai mare de dobândă și există un stimulent pentru economisire iar persoanele cu
credite ipotecare și alte împrumuturi vor realiza plăți mai mari aferente ratelor de dobândă în
creștere.

Când oamenii economisesc mai mult sau cheltuiesc mai puțin, există o presiune mai mică
asupra creșterii prețurilor, prin urmare, presiunile asupra inflației tind să scadă. Cu toate că OCR
influențează ratele dobânzilor de pe piață financiară a Noii Zeelande, nu este singurul. Ratele
dobânzilor pe piață - în special pe termen lung - sunt, de asemenea, afectate de ratele dobânzilor
practicate în afara granițelor, în condițiile în care instituțiile financiare din Noua Zeelandă sunt
implicate pe piețele financiare din străinătate. Mișcările la nivelul ratei de dobândă la nivel
internațional pot duce la modificări ale ratelor de dobândă internă, chiar dacă OCR nu s-a
schimbat.

Potrivit actelor normative aflate în vigoare în 1989 se precizează că principala funcție


Băncii Centrale din Noua Zeelandă este de a menține stabilitatea la nivelul prețurilor de consum.
Legislația precizează apoi că ministrul finanțelor și guvernatorul băncii centrale vor avea un
acord prin intermediul căruia se stabilesc obiective specifice pentru realizarea și menținerea
stabilității prețurilor. Acesta este cunoscut sub numele de "Policy Targets Agreement".

Un nou PTA trebuie negociat de fiecare dată când un guvernator este numit sau renumit
în funcție, dar nu trebuie renegociat atunci când este numit un nou ministru de finanțe. Legea
impune ca PTA să stabilească obiective specifice de stabilitate a prețurilor și că acordul sau orice
modificare a acestuia trebuie făcută publică. PTA poate fi modificat numai prin acord între
guvernator și ministrul finanțelor. PTA este un document public și, ca atare, este o parte
importantă a transparenței politicii monetare.

Se menționează totuși că, în temeiul legii în baza căreia îşi desfăşoară activitatea The
Reserve Bank, Guvernul are puterea de a suprascrie PTA. Guvernul poate cere Băncii Centrale
să utilizeze politica monetară în vederea îndeplinării unui obiectiv economic diferit pentru o
perioadă de 12 luni. Un nou PTA trebuie apoi negociat pentru a acoperi perioada de suprascriere
și un alt PTA trebuie negociat când se termină suprascrierea. În ambele cazuri, dacă un nou PTA
nu poate fi negociat, guvernatorul poate fi demis. Până în prezent, această secțiune de
suprascriere nu a fost utilizată.Încă de la adoptarea Legii din 1989, au existat 12 PTA. Adrian
Orr și ministrul de finanțe, Grant Robertson, au semnat actualul acord PTA la 26 martie 2018.

PTA începe prin prezentarea politicii economice a Guvernului și impactul ei asupra


politicii monetare și este structurată în trei secțiuni principale. Prima secțiune confirmă faptul că
The Reserve Bank este obligată să desfășoare o politică monetară cu scopul de a menține un
nivel general stabil al prețurilor și că, în realizarea politicii monetare, Banca va contribui la
susținerea unei rate de ocupare a fortei de munca sustenabilă, în economie.
A doua secțiune are trei puncte principale. În primul rând, se menționează că ținta
stabilității prețurilor va fi definită în funcție de indicele prețurilor de consum pentru toate
grupurile de bunuri (IPC). Al doilea punct stabilește ținta de inflație a Băncii de la 1% până la
3% pe termen mediu, cu accent pe menținerea ratei inflației în apropierea țintei de 2%. Al treilea
punct se referă la imaginea largă ce trebuie luată în calcul atunci când iau decizii, inclusiv:
eficiența și soliditatea sistemului financiar, faptul că se va evita destabilizarea producției, a ratei
de ocupare a forței de muncă, a ratelor dobânzilor și a cursului de schimb, precum și evenimente
care au un impact temporar asupra inflației.

Secțiunea 3 conține cerințe privind transparența și responsabilitatea. Monetary Policy


Statement (MPS) trebuie să explice modul în care s-au luat în considerare factorii economici
menționați mai sus, de ce rezultatele inflației reale sunt în afara intervalului țintă, și modul în
care politica monetară contribuie la consolidarea gradului de ocuparea a forței de muncă.

Rata inflaței

Sursa: Reserve Bank of New Zeeland


Criza financiară din Noua Zeelandă nu este un produs propriu. Ca mulțe țările
participante pe piața mondială, Noua Zeelandă a experimentat efectul fluxului de colapsul
financiar al marilor companii financiare internaționale, inclusiv Fannie Mae, Freddie Mac,
Lehman Brothers, Merrill Lynch și AIG. Mai mult, reacția nervoasă a investitorilor în urma
acestor prăbușiri mai mari au creat tensiuni suplimentare și o scădere a încrederii generale în
piață.

Începând cu luna mai 2010, aproximativ 50 de companii de finanțare din Noua


Zeelandă au fost marcate ca nereușite. Guvernanța corporativă slabă a fost identificată ca un
factor care contribuie la impactul pe care îl are criza financiară a avut loc în Noua Zeelandă.
Unitatea de investiții a părții timpurii a noului mileniul a fost înclinat spre proprietate, iar
sectorul financiar din Zeelanda a reacționat în același mod ca și în străinătate. În special, pașii de
dezvăluire și de gestionare a riscul portofoliului sunt adesea umbrite de randamentele promise.

Un număr semnificativ de investitori în Noua Zeelandă sunt persoanele în vârstă sau


cuplurile care economisesc pentru retragerea lor. Mulți investitori în vârstă nu sunt în măsură să
înțeleagă pe deplin amploarea riscului cu care se implică. Mai mult, managerii acestor companii
de finanțare au eșuat, nu au dezvăluit pe deplin aceste informații investitorilor, măsura în care
aceștia sunt expuși la risc în urma investiției inițiale.
Durata în care au funcționat multe companii de finanțare este incompatibilă cu
intervalul de timp pe care investitorii îl așteaptă. Perioada de timp pentru salvarea persoanelor
pentru pensionare este pe termen mediu și lung. Durata medie de viață a celor cincizeci de
companii de finanțare eșuată a inclus în acest studiu este de zece ani. Această medie a fost
înclinată de 5 finanțări companii cu o durată de viață mai mare de 20 de ani. Cu o medie de
numai 6,8 ani și a deviația standard de 10 ani, durata de viață a acestor companii de finanțare
eșuată sugerează acest lucru, răspunsul la piață pentru cei care au nevoie să se salveze pentru
pensionare a fost o serie de furnizori incompetenți, reglementați de o structură instituțională și un
cadru incapabil de a obține rezultatul dorit.

Colapsul atât de multe companii de finanțare pe o perioadă relativ scurtă de timp nu


poate fi pe deplin atribuit unui set nefericit de circumstanțe care nu pot fi controlate de ei. Pentru
a observa acest lucru mulți nu reușesc, sugerează două posibilități. Primul este că valul crizei
financiare internaționale este de o amploare astfel încât orice companie, mare sau mică,
curajoasă sau neînțeleasă ar fi suferit colaps inevitabil. Al doilea este că valul financiar
internațional este doar moderat că societățile financiare aflate în calea sa, sunt vulnerabile și
predispuse la colaps.

 Noua Zeelandă - PIB (miliarde de dolari SUA)

Economia se transformă în treaptă superioară în T2


Creșterea economică a crescut semnificativ în al doilea trimestru, potrivit datelor publicate de
Institutul de Statistică pe 20 septembrie. PIB-ul a crescut cu 1,0%, pe o bază trimestrială ajustată
sezonier, dublând creșterea de 0,5% a trimestrului I și marcând cea mai rapidă expansiune în doi
ani. În special, a doua parte a trimestrului a depășit așteptările pieței cu o creștere de 0,8%. Când sa
comparat creșterea PIB-ului cu schimbarea populației, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut cu 0,5%
trimestrial, după o lectură plată în T1. În termeni anuali, economia a crescut cu 2,8% în cel de-al
doilea trimestru, ușor depășind creșterea de 2,6% pe an, înregistrată în primul trimestru.

Expansiunea din al doilea trimestru a reflectat o creștere pe scară largă în cadrul principalelor
industrii, cu doar o scădere semnificativă a producției miniere. Sectorul serviciilor a fost cel mai mare
contributor la creștere în al doilea trimestru, extinderea cu 1,0%, cu mult peste creșterea de 0,6%
înregistrată în primul trimestru. Toate cele 11 industrii de servicii au înregistrat câștiguri în trimestrul
II. În special, creșterea în comerțul cu amănuntul, industria de locuințe, comerțul cu ridicata și
transporturi sa accelerat considerabil, reflectând creșterea cheltuielilor gospodăriilor în trimestru. Mai
mult, sectorul producției de bunuri a revenit în creștere în trimestrul II, producția crescând cu 0,9%
trimestrial (Q1: -0,1% trimestru), pe fondul unei reveniri a activității în industria construcțiilor și a
utilităților. Între timp, creșterea în sectorul primar a moderat la 0,2% (Q1: +0.

Un ritm economic robust este așteptat să continue în acest an și în următorii ani. Creșterea ar trebui
să fie susținută de cheltuieli sănătoase ale consumatorilor - susținute de piața strânsă a forței de
muncă și de creșterea treptată a creșterii salariilor - și de orientarea fiscală expansionistă a
guvernului. Prețurile superioare ale mărfurilor sunt, de asemenea, bune pentru sectorul extern. Cu
toate acestea, dependența puternică a exporturilor de cererea chineză reprezintă un risc negativ
pentru perspective, cu o încetinire a activității în China, care ar putea afecta fluxurile de export.

Prognoza PIB-ului din Noua Zeelandă


Conferința FocusEconomics Consensus Proiecții preconizează că economia va crește cu 2,7% în
2018 și cu 2,7% din nou în 2019, ceea ce este neschimbat față de previziunile din luna precedentă.

Noua Zeelandă - PIB (USD mld.) Date


2013 2014 2015 2016 2017

PIB (miliarde USD) 187 200 176 186 202

 Noua Zeelandă - Șomajul

Rata șomajului scade la cel mai scăzut timp de peste un deceniu


Piața forței de muncă din Noua Zeelandă sa înrăutățit și mai mult în al treilea trimestru al
anului. Rata șomajului ajustată sezonier a scăzut drastic de la o revizuire descendentă, în scădere
cu 4,4% în trimestrul al doilea (raportat anterior: 4,5%) la 3,9% în trimestrul 3, marcând cea mai
mică amprentă din T2 2008 și depășind așteptările pieței. Diminuarea a reflectat o scădere a
numărului de șomeri cu 13.000 și o creștere puternică a ocupării forței de muncă de 30.000 de
lucrători în trimestrul III.

În aceeași măsură, rata de subutilizare - care include atât șomajul, cât și sub-ocuparea forței de
muncă - a scăzut în special de la 12,0% în trimestrul II la 11,3% în trimestrul III. Cu toate acestea,
aceasta rămâne ridicată, sugerând că persistă o slăbiciune a pieței forței de muncă. În același timp,
creșterea salariilor din sectorul privat a încetinit până la 0,5% în trimestrul trei, pe o bază trimestrială,
în scădere de la 0,6% în trimestrul II. În ciuda reducerii, există semne că presiunile salariale încep
să se construiască, deși într-un ritm foarte gradual.

Noua Zeelandă Prognoza ratei șomajului

Conferința FocusEconomics Consensus Prognozatorii se așteaptă ca rata șomajului să atingă în


medie 4,4% în 2019, ceea ce este neschimbat față de prognoza din luna precedentă, iar în anul
2020 până la 4,5%.

Noua Zeelandă - Date privind șomajul

2013 2014 2015 2016 2017

Rată de șomaj 5.8 5.4 5.4 5.1 4.7

EXEMPLU DE RAPORT
5 ani de previziuni economice pentru mai mult de 30 de indicatori economici.

Noua Zeelandă Graficul șomajului


Notă: Șomajul în% din populația activă.
Sursa: statisticile Noua Zeelandă și calculele FocusEconomics.

 Noua Zeelanda - Preturi de producator

Inflația urcă la un nivel de un an în trimestrul III


Prețurile de consum au crescut cu 0,9% în trimestrul III față de trimestrul precedent, potrivit
statisticilor Noua Zeelandă, accelerând de la creșterea de 0,4% în trimestrul al doilea și marcând o
creștere de un an și jumătate. Lectura a reflectat în principal prețurile ridicate pentru locuințe și
utilități casnice, precum și pentru transporturi.

Inflația a crescut de la 1,5% în trimestrul II până la un nivel de 1,9% în trimestrul trei, ajungând puțin
sub obiectivul de 2,0% al băncii centrale. Combinația dintre prețurile mai ridicate la combustibili și un
dolar din Noua Zeelandă mai slabă a adus recent presiunilor inflaționiste, care, dacă ar fi susținute,
ar putea reduce posibilitățile de slăbire a politicii de către RBNZ.

Prognoza inflației din Noua Zeelandă

Focusiștii FocusEconomics se așteaptă ca inflația să atingă în medie 2,0% în 2019, ceea ce este
neschimbat față de previziunile de luna trecută și cu 2,0% din nou în 2020.
Noua Zeelandă - datele privind prețurile de producție

2013 2014 2015 2016 2017

Inflația (IPP, variația anuală în%) 3.8 -0.8 -0.6 2.5 4.7

EXEMPLU DE RAPORT
5 ani de previziuni economice pentru mai mult de 30 de indicatori economici.

 Noua Zeelandă - Exportă bunuri și servicii

Economia se transformă în treaptă superioară în T2


Creșterea economică a crescut semnificativ în al doilea trimestru, potrivit datelor publicate de
Institutul de Statistică pe 20 septembrie. PIB-ul a crescut cu 1,0%, pe o bază trimestrială ajustată
sezonier, dublând creșterea de 0,5% a trimestrului I și marcând cea mai rapidă expansiune în doi
ani. În special, a doua parte a trimestrului a depășit așteptările pieței cu o creștere de 0,8%. Când sa
comparat creșterea PIB-ului cu schimbarea populației, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut cu 0,5%
trimestrial, după o lectură plată în T1. În termeni anuali, economia a crescut cu 2,8% în cel de-al
doilea trimestru, ușor depășind creșterea de 2,6% pe an, înregistrată în primul trimestru.

Expansiunea din al doilea trimestru a reflectat o creștere pe scară largă în cadrul principalelor
industrii, cu doar o scădere semnificativă a producției miniere. Sectorul serviciilor a fost cel mai mare
contributor la creștere în al doilea trimestru, extinderea cu 1,0%, cu mult peste creșterea de 0,6%
înregistrată în primul trimestru. Toate cele 11 industrii de servicii au înregistrat câștiguri în trimestrul
II. În special, creșterea în comerțul cu amănuntul, industria de locuințe, comerțul cu ridicata și
transporturi sa accelerat considerabil, reflectând creșterea cheltuielilor gospodăriilor în trimestru. Mai
mult, sectorul producției de bunuri a revenit în creștere în trimestrul II, producția crescând cu 0,9%
trimestrial (Q1: -0,1% trimestru), pe fondul unei reveniri a activității în industria construcțiilor și a
utilităților. Între timp, creșterea în sectorul primar a moderat la 0,2% (Q1: +0.

Un ritm economic robust este așteptat să continue în acest an și în următorii ani. Creșterea ar trebui
să fie susținută de cheltuieli sănătoase ale consumatorilor - susținute de piața strânsă a forței de
muncă și de creșterea treptată a creșterii salariilor - și de orientarea fiscală expansionistă a
guvernului. Prețurile superioare ale mărfurilor sunt, de asemenea, bune pentru sectorul extern. Cu
toate acestea, dependența puternică a exporturilor de cererea chineză reprezintă un risc negativ
pentru perspective, cu o încetinire a activității în China, care ar putea afecta fluxurile de export.

Prognoza PIB-ului din Noua Zeelandă

Conferința FocusEconomics Consensus Proiecții preconizează că economia va crește cu 2,7% în


2018 și cu 2,7% din nou în 2019, ceea ce este neschimbat față de previziunile din luna precedentă.
Noua Zeelandă - Exportă date G & S

2013 2014 2015 2016 2017

Exporturi (G & S, variație anuală în%) 0,8 3.1 7 1.5 2.6

 Noua Zeelandă - importă bunuri și servicii

Economia se transformă în treaptă superioară în T2


Creșterea economică a crescut semnificativ în al doilea trimestru, potrivit datelor publicate de
Institutul de Statistică pe 20 septembrie. PIB-ul a crescut cu 1,0%, pe o bază trimestrială ajustată
sezonier, dublând creșterea de 0,5% a trimestrului I și marcând cea mai rapidă expansiune în doi
ani. În special, a doua parte a trimestrului a depășit așteptările pieței cu o creștere de 0,8%. Când sa
comparat creșterea PIB-ului cu schimbarea populației, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut cu 0,5%
trimestrial, după o lectură plată în T1. În termeni anuali, economia a crescut cu 2,8% în cel de-al
doilea trimestru, ușor depășind creșterea de 2,6% pe an, înregistrată în primul trimestru.

Expansiunea din al doilea trimestru a reflectat o creștere pe scară largă în cadrul principalelor
industrii, cu doar o scădere semnificativă a producției miniere. Sectorul serviciilor a fost cel mai mare
contributor la creștere în al doilea trimestru, extinderea cu 1,0%, cu mult peste creșterea de 0,6%
înregistrată în primul trimestru. Toate cele 11 industrii de servicii au înregistrat câștiguri în trimestrul
II. În special, creșterea în comerțul cu amănuntul, industria de locuințe, comerțul cu ridicata și
transporturi sa accelerat considerabil, reflectând creșterea cheltuielilor gospodăriilor în trimestru. Mai
mult, sectorul producției de bunuri a revenit în creștere în trimestrul II, producția crescând cu 0,9%
trimestrial (Q1: -0,1% trimestru), pe fondul unei reveniri a activității în industria construcțiilor și a
utilităților. Între timp, creșterea în sectorul primar a moderat la 0,2% (Q1: +0.

Un ritm economic robust este așteptat să continue în acest an și în următorii ani. Creșterea ar trebui
să fie susținută de cheltuieli sănătoase ale consumatorilor - susținute de piața strânsă a forței de
muncă și de creșterea treptată a creșterii salariilor - și de orientarea fiscală expansionistă a
guvernului. Prețurile superioare ale mărfurilor sunt, de asemenea, bune pentru sectorul extern. Cu
toate acestea, dependența puternică a exporturilor de cererea chineză reprezintă un risc negativ
pentru perspective, cu o încetinire a activității în China, care ar putea afecta fluxurile de export.

Prognoza PIB-ului din Noua Zeelandă

Conferința FocusEconomics Consensus Proiecții preconizează că economia va crește cu 2,7% în


2018 și cu 2,7% din nou în 2019, ceea ce este neschimbat față de previziunile din luna precedentă.

Noua Zeelandă - importă date G & S


2013 2014 2015 2016 2017

Importuri (G & S, variație anuală în%) 6.2 7.9 3.8 3.3 6.6

 Noua Zeelandă - Cont curent


Datele disponibile indică faptul că economia a înregistrat un trimestru mai slab în trimestrul III
comparativ cu trimestrul II, care a înregistrat o creștere a PIB-ului la cel mai puternic ritm trimestrial
în doi ani, pe fondul cheltuielilor publice și private mai mari. Creșterea vânzărilor cu amănuntul a fost
în esență nesatisfăcătoare în trimestrul III, pe măsură ce prețurile la combustibili au crescut mai mult
pe bugetele gospodăriilor, sugerând că cheltuielile de consum au scăzut în trimestru. Mai mult, deși
volumul total al construcțiilor a atins un nou nivel în trimestrul III, ritmul cu care a crescut moderat din
trimestrul al doilea, ca urmare a activității de construcție stagnantă în sectorul nerezidențial, care
probabil se trage pe câștigurile globale ale investițiilor. În același timp, cheltuielile cu cardurile
electronice au scăzut lunar, în medie, în octombrie-noiembrie, ceea ce, împreună cu o mai mică
încredere a consumatorilor în aceeași perioadă de două luni, reprezintă semne timpurii că dinamica
relativ moale persistă în T4.

Noua Zeelandă - datele contului curent

2013 2014 2015 2016 2017

Cont curent (% din PIB) -3.2 -3.2 -3.1 -2.2 -2.7

EXEMPLU DE RAPORT
5 ani de previziuni economice pentru mai mult de 30 de indicatori economici.
Noua Zeelandă Grafic curent de cont

Notă: soldul contului curent în% din PIB.


Sursa: statisticile Noua Zeelandă și calculele FocusEconomics.