Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lovinescu, Eugen - Istoria Literaturii Romane Contemporane PDF
Lovinescu, Eugen - Istoria Literaturii Romane Contemporane PDF
Eugen
LOVINESCU
ISTORIA LITERATURII
ROM~NE CONTEMPORANE
LITERA
CHIªINÃU 1998
CZU
1. MI+CAREA IDEOLOGIC{
mul fa\[ de literatura nou[ „ce se inspir[ din via\a poporului nos-
tru“ (dispre\uind ademenirea curentelor literare de aiurea).
Se poate spune, a=adar, c[ ac\iunea na\ionalist[ pornit[ de
S[m[n[torul a pus st[p`nire pe cea mai mare parte a publicisticii
literare a epocii.
2. CRITICA S{M{N{TORIST{
1
}n capitolul criticii s[m[n[toriste, pentru Ardeal, trecem =i noti\ele =i
d[rile de seam[ ale lui Octavian C. T[sl[uanu, publicate ]n Luceaf[rul, cu
]ncepere din aprilie 1903 =i adunate ]n volumul Informa\ii literare =i culturale
(1903—1910), Sibiu, 1910.
Printre criticii care au f[cut atmosfer[ s[m[n[torismului men\ion[m =i
pe filologul Sextil Pu=cariu cu bro=ura Cinci ani de mi=care literar[ (1902—
1906), Buc., Minerva, 1909. Sextil Pu=cariu a mai publicat articole =i recenzii
]n Junimea literar[, Cern[u\i, 1908, 1911, 1912, ]n Luceaf[rul, XI, 1912 etc.
Istoria literaturii rom`ne contemporane. 1900—1937 23
II
POPORANISMUL
1. MI+CAREA IDEOLOGIC{
2. CRITICA POPORANIST{
1
Izabela Sadoveanu, Impresii literare, Ed. Minerva, 1906—1907.
2
Octav Botez: Pe marginea c[r\ilor, Ia=i, 1924.
Istoria literaturii rom`ne contemporane. 1900—1937 33
III
ESTETISMUL
1. MI+CAREA IDEOLOGIC{
2. CRITICA ESTETIC{
1
Ion Trivale, Cronici literare, 1915.
38 E. Lovinescu
IV
SIMBOLISMUL
1. MI+CAREA IDEOLOGIC{
2. CRITICA SIMBOLIST{
Simbolismul s-a dezvoltat, ]mpotriva criticii oficiale sau ]n
t[cerea ei, prin simplul determinism al sincronismului ce-=i im-
pune, mai mult sau mai pu\in uniform, formele de cugetare =i de
sensibilitate. Lipsit de ]ndemnul =i de atmosfera stimulent[ a criti-
cii, simbolismul s-a valorificat prin ]ns[=i pilda faptei literare =i,
principial, prin critica poe\ilor ]n m[sur[ de a-=i explica arta.
V
TRADI|IONALISMUL
1. MI+CAREA IDEOLOGIC{
2. CRITICA TRADI|IONALIST{
VI
MODERNISMUL
1. MI+CAREA IDEOLOGIC{
ea, a revistei, dac[ n-ar fi fost ajutat[ de sfor\[rile unui cerc literar,
a c[rui activitate de aproape dou[zeci de ani s-a desf[=urat =i se
desf[=oar[ ]nc[ ]n planul esteticului, ]n deosebire de alte mi=c[ri
cu preocup[ri etice =i na\ionale, =i al modernismului dirijat.
2. CRITICA MODERNIST{
1
Pa=i pe nisip, 1906, dou[ volume de articole critice.
J. J. Weiss et son oeuvre littéraire, Ed. Champion, Paris, 1909.
Les voyageurs français en Grèce au XIX-e siècle, Paris, 1909.
Critice, v. I, Socec, Buc., 1909; ed. II, Alcalay, 1920; ed. III, edi\ie defini-
tiv[, ap[rut[ sub titlul Istoria mi=c[rii „S[m[n[torului“, Ancora, 1925.
Critice II, Buc., Socec, 1910; ed. II, Alcalay, 1920; ed. III, edi\ie defini-
tiv[, ap[rut[ sub titlul Metoda impresionist[, Ancora, 1926.
Critice III, Buc., Ed. Flac[ra, 1915; ed. II, Alcalay, 1920; materialul aces-
tei edi\ii nu e identic cu cel al ed. I. Volumul e epuizat. Ed. III, definitiv[,
Ancora, alt con\inut.
Critice IV, Steinberg, 1916, ed. II, Alcalay, 1920 etc. =i e ref[cut[. Ed. III,
def., Ancora.
Critice V, Alcalay, 1921; ed. II, def., Ancora.
Critice VI, Ancora, 1921; ed. def., Ancora.
Critice VII, Ancora, 1922.
Critice VIII, Ancora, 1923.
Critice IX, Ancora, 1923, cu titlul de Poezia nou[.
Critice X, Ancora.
Istoria civiliza\iei rom`ne moderne, Ed. Ancora:
1. For\ele revolu\ionare, 1924.
2. For\ele reac\ionare, 1925.
3. Legile forma\iei civiliza\iei rom`ne, 1925.
Istoria literaturii rom`ne contemporane, ]n 6 volume, Ed. Ancora, din care
au ap[rut:
1. Evolu\ia ideologiei literare, 1926.
2. Evolu\ia criticii literare, 1926.
3. Evolu\ia poeziei lirice, 1927.
4. Evolu\ia valorilor epice, 1928.
6. Muta\ia valorilor estetice, 1929.
Grigore Alexandrescu, via\a =i opera lui, Ed. Minerva, 1910; ed. II, Cartea
rom`neasc[, 1925. Ref[cut[, ed. III, Casa =coalelor.
Costache Negruzzi, via\a =i opera lui, Ed. Minerva, 1913; ed. II, Cartea
rom`neasc[, 1925. Ref[cut[.
Gh. Asachi, via\a =i opera lui, Cartea rom`neasc[, 1921; ed. II, Casa =coalelor.
Istoria literaturii rom`ne contemporane. 1900—1937 55
VII
CRITICA NOU{
epocii din propria lor febr[ nu-=i marcheaz[ valoarea prin rezul-
tatele ob\inute, ci prin semnifica\ia ]ns[=i a gestului ra\ionalist,
lucid, voluntar. El era o form[ de voin\[ de putere, de afirmare
imperialist[. E singura not[ precis[ adus[ fa\[ de genera\iile de
dinainte de r[zboi. Privi\i din afar[, unii din tinerii publici=ti nu
erau departe de eroii pieselor vechi ce declarau patetic:
— Noi, oamenii evului mediu.
Sau:
— }ncotro, fra\ilor?
— Ne ducem la r[zboiul de o sut[ de ani...
II
EVOLU|IA POEZIEI
LIRICE
I
POEZIA S{M{N{TORIST{
1
Ion Buzdugan, C`ntece din Basarabia, poezii populare, Via\a rom., Ia=i,
1921: Miresme din step[, Ed. Casa =coalelor, 1922.
2
Al. Mateevici, Poezii, Ed. Casa =coalelor, 1926.
3
Pan Halippa, Flori de p`rloag[, 1912—1920, Ed. Via\a rom`neasc[, 1921.
80 E. Lovinescu
II
POEZIA TRADI|IONALIST{
1
V. Cioc`lteu, Ad`nc ]mpietrit, 1933; Poezii, Ed. Funda\iile regale, 1934.
2
D. Ciurezu, R[s[rit, 1927.
3
Radu Boureanu, Zbor alb, 1932; Golful s`ngelui, Ed. Funda\iilor regale,
1936.
96 E. Lovinescu
III
POEZIA „DE CONCEP|IE“,
FILOZOFIC{ +I RELIGIOAS{
Ion Marin Sadoveanu. C`ntecele de rob ale lui Ion Marin Sa-
doveanu (n. 1893) se fixeaz[ ]n aten\ie prin sentimentul leg[turii
de p[m`nt, al vie\ii terestre de rob al tinei, nu f[r[ a arunca
„puntea“ aspira\iilor spre cer, al prelungirii vie\ii dincolo, ]n azu-
rul eternit[\ii; ]n versurile lui mai personale plute=te obsesia
mor\ii, chiar c`nd ia aspectul unui simplu „motiv“ poetic (Moartea
=i monahul, Moartea =i m[sc[riciul etc.). Pe l`ng[ influen\a folclo-
ric[ din unele poezii, se noteaz[ suflul discursiv =i retoric mai
pestetot, ]n pu\in[ concordan\[ cu tendin\ele poeziei moderne
(de=i Paul Claudel e un poet modern) 2.
1
Al. Al. Philippide, Aur sterp, 1922; St`nci fulgerate, Ed. Cultura na\ional[,
[1930].
2
Ion M. Sadoveanu, C`ntece de rob.
106 E. Lovinescu
IV
POEZIA EROTIC{ +I ELEGIAC{
1
George Dumitrescu, Prim[veri scuturate, 1924; C`ntece pentru Madona
mic[, 1926; Priveli=ti, 1928; Cenu=[ sf`nt[, 1930; Elegii, 1933.
V
POEZIA DESCRIPTIV{, REALIST{, SOCIAL{,
PATRIOTIC{ +I DE R{ZBOI
Convoaie lungi
de ologi, de ciungi,
cu carnea putred[ de br`nc[,
cu rane s`nger`nde ]nc[;
]nv[lm[=eal[ de ofi\eri, solda\i,
la fel de h`zi, fl[m`nzi =i degera\i —
]nnoroiat[ gloat[
Cu trupul fr`nt =i fa\a moart[ etc.
(La triaj)
1
Sbur[torul literar, 1922, p. 491.
2
Camil Petrescu: Versuri, Cultura na\ional[, 1923; Transcendentalia,
[1931], Ed. Cultura na\ional[.
3
I. Valerian, Caravanele t[cerii, 1923; Stampe dobrogene, 1927.
Istoria literaturii rom`ne contemporane. 1900—1937 121
VI
SONETE +I MINIATURI
1
Em. Bucu\a, Florile inimii, 1920.
2
Emil Dorian, C`ntecele pentru Lelioara, Ancora, 1912; }n pragul serii,
1922; De vorb[ cu B[lanul meu, 1925.
Istoria literaturii rom`ne contemporane. 1900—1937 125
VII
POEZIA DE FANTEZIE
1
D. Anghel, }n gr[din[, poeme, Buc., 1903; Caleidoscopul lui A. Mirea,
vol. I, 1908; v. II, 1910; Carmen Saeculare (cu St. O. Iosif), Buc., 1909, ]n
Bibl. enciclopedic[ „Socec“, no. 63; Fantazii, Buc., 1909, 1927.
2
G. Top`rceanu, Parodii originale, 1916; Balade vesele =i triste, 1920.
128 E. Lovinescu
1
Alfred Mo=oiu, Sonete, Minerva, 1910; O toamn[, Paris, 1912. Sufletul
gr[dinii, Ed. Casa =coalelor, Buc., 1920; Poezii, Ed. Casa =coalelor, 1924.
2
D. Iacobescu, Quasi.
Istoria literaturii rom`ne contemporane. 1900—1937 129
1
Perpessicius, Scut =i targ[, Casa =coalelor, 1926; Itinerar sentimental,
Cultura na\ional[, 1932.
1
George Magheru, Capricii, 1929; Poezii antipoetice, 1933; Poeme ]n lim-
ba p[s[reasc[, 1936; Coarde vechi =i noi, 1936; Poeme balcanice, 1936.
2
Sanda Movil[, Crinii ro=ii, Ed. Casa =coalelor, 1925.
Istoria literaturii rom`ne contemporane. 1900—1937 131
VIII
POEZIA SIMBOLIST{
1
I. M. Ra=cu, Sub cupole de vis, Ia=i, 1913; Ora=ele dezam[gite, Ia=i, 1914;
Nelini=ti, Buc., 1927.
2
Drago= Protopopescu, Poemele restri=tei, 1920; Zvon de pretutindeni,
1921.
3
Vintil[ Paraschivescu, Cascadele luminii, 1921.
Istoria literaturii rom`ne contemporane. 1900—1937 137
tur[ parazitar[, nu at`t prin ideologia ei, c`t printr-o expresie ar-
tistic[ stoars[ p`n[ la banalitate de „visuri dragi“, de „daruri
sfinte“, de „c`ntece sfinte“, de „vraja nop\ilor senine“, de „mireas[
dulce“, de „cr[iasa din pove=ti“, de „sf`nta mea iubire“, de „taina
dulcelor ispite“, de „pl[p`nda floare“, de „v[paie nestins[“, de
„z`na ispitirilor“, de „dalb[ ]ntrupare“, de „m`ndre visuri“, de
„seninul soare“, de „m`ndru soare“, de „dulce vraj[“ etc., etc. —
cu o mare consuma\ie de „dulce“, „m`ndru“, „sf`nt“, „dalb[“,
„vraj[“ etc., — tot a=a, trezit dintr-o reac\iune ]mpotriva acestui
conven\ionalism, =i simbolismul academic al Vie\ii noi a creat re-
pede o limb[ poetic[ tot at`t de conven\ional[ =i un element deco-
rativ, care, cu toate atitudinile sale distinse, e tot at`t de artificial
ca =i cel al s[m[n[torismului.
IX
SINTEZA POEZIEI MODERNISTE
+I TRADI|IONALE
Zic`nd c[ nu se poate.
1
Tudor Arghezi, Cuvinte potrivite, 1927; Flori de mucigai, [1931]; C[rticica
de sear[, 1935, =i, ]n sf`r=it, Versuri, oper[ complet[, Ed. Funda\iilor regale,
1936.
Istoria literaturii rom`ne contemporane. 1900—1937 155
X
POEZIA CU TENDIN|{ SPRE ERMETISM
Ion Barbu. Prima faz[ a activit[\ii lui Ion Barbu (n. 1895) e
reprezentat[ prin ciclul versurilor publicate ]n Sbur[torul, versuri
de form[ parnasian[, de factur[ larg[, cu strofe ca arcuri puter-
nice de granit, cu un vocabular dur, nou ]ns[, cu ton grav de gong
masiv, ]ntr-un cuv`nt, o muzic[ ]mpietrit[, a c[rei not[ distinct[
a fost ]ndat[ ]nregistrat[. Materialul ]ntrebuin\at era mai mult
cosmic: lava, mun\ii, copacii, banchizele, bazaltul, granitul, silexul;
dar sub aceast[ carapace de crustaceu se zb[tea, totu=i, un suflet
frenetic. Dac[ ]n forma parnasian[ a versurilor se resim\ea
influen\a lui Hérédia =i Leconte de Lisle, cu un adaos de masivi-
tate =i ]n cadrele literaturii rom`ne, de incontestabil[ noutate ver-
bal[, — ]n con\inut, diferen\ierea ei se ar[ta total[; poezia lui I.
Barbu nu era nici pur formal[, ca cea a lui Hérédia, nici ]mbibat[
156 E. Lovinescu
Al. Robot. Cel mai t`n[r dintre poe\ii no=tri la apari\ia primu-
lui s[u voluma=, Apocalips terestru (1932), Al. Robot (n. 1916)
nu e cel mai t`n[r =i la apari\ia celui de al doilea, Somnul
singur[t[\ii (1936), ]ntru nimic mai prejos. T`n[rul poet, copil
aproape, a sosit ]n literatur[ cu un mesagiu personal: un sim\ in-
sistent al ruralului, al bucolicului, al idilicului v[zut decorativ, ale-
goric sau simbolic, strerilizare liric[ aproape total[ =i, oricum,
curioas[ la o v`rst[ de obicei liric[, un sim\ real al anticului, al
mitologicului evocat nostalgic, dar tot decorativ; =i — ceea ce e
mai important — o expresie original[, cu material lexical strict
personal =i limitat, cu imagini tot personale, cu o topic[ curioas[,
cu elipse, cu asocia\ii ce dau o aparen\[ ermetic[ micilor lui poe-
me. }n ultimul volum evolu\ia s-a f[cut ]n sensul clarific[rii,
clasiciz[rii =i a unei oarecare emotivit[\i1.
XI
POEZIA EXTREMIST{
N-am duce acest studiu p`n[ la sf`r=itul s[u logic, dac[ n-am
aminti ]n capitolul final =i de ]ncerc[rile extremiste, ]ntr-un spirit
fie chiar numai inofensiv. Oricum s-ar numi aceste curente: cubism,
futurism, dadaism, suprarealism, constructivism sau integralism,
oricare ar fi chiar direc\iile contrare ]n care se ]ndreapt[, ]ntruc`t
cubismul, constructivismul =i integralismul \intesc, cel mai pu\in
]n plastic[, spre o art[ abstract[, pur intelectual[, pe c`nd dadais-
mul =i suprarealismul se ]ndreapt[ spre ilogic, spre ira\ional, g[sit
pur ]n stare oniric[, adic[ ]n stare de vis; cu toate diferen\ele,
aceste mi=c[ri au, a=adar, dou[ note comune: caracterul revolu\io-
nar de rupere a oric[rei tradi\ii artistice, de libertate absolut[, de
panlibertate, am putea spune, de violare a conceptului estetic de
p`n[ acum, a limbii, a sintaxei, a punctua\iei, ]n care vedem
punctul extrem al principiului individualist adus de simbolism =i
de modernism ]n genere; =i, ]n al doilea r`nd, o voin\[ ferm[ de
a realiza o art[ interna\ional[, peste hotare, fenomen de reac\iune
postbelic[ ce ne explic[, poate, prezen\a at`t de compact[ a
evreilor ]n s`nul lui.
Nu trebuie s[ uit[m c[ inventatorul dadaismului, Tristan Tzara,
nu e dec`t compatriotul nostru S. Samyro, care, ]mpreun[ cu I.
Iovanaki (azi I. Vinea), a scos cele patru numere ale revistei Sim-
bolul pe la sf`r=itul anului 1912. Lans`nd ]n 1916 dadaismul, ]n
una din cafenelele Zürichului, Tristan Tzara a intrat azi ]n istori-
ile de literatur[ francez[.
Istoria literaturii rom`ne contemporane. 1900—1937 163
Ion Vinea. Ion Vinea (n. 1896) a fost principalul factor al ex-
tremismului rom`n, nu numai din pricina public[rii revistei Con-
timporanul, ci =i prin talent =i mobilitate. Dar tocmai aceast[
c[utare a ultimelor formule literare pentru a fi ]n „ritmul vremii“,
ca =i faptul c[ nu =i-a adunat ]nc[ poeziile ]n volum, nu ne dau
posibilitatea unei analize propor\ionale; ceea ce ]nsemn[m aici
nu poate fi dec`t o simpl[ indica\ie provizorie. Debut`nd ]mpre-
un[ cu Tristan Tzara ]n Simbolul din 1912, sub steaua lui Baude-
laire, el s-a c[utat de atunci mereu, semn al voin\ei, prin elimi-
narea sentimentului, a sensibleriei, a anecdoticului, prin ]nlo-
cuirea, deci, a lirismului direct de confesie, printr-o expresie in-
direct[, deturnat[, re\inut[, intelectualizat[, prin amestecul peisa-
giului intern cu cel extern =i, mai ales, prin nota\ia inedit[ =i
neprev[zut[.
Promotor al curentelor de dup[ r[zboi, de=i nu vedem aderen\a
artei sale ]n constructivismul Contimporanului, Ion Vinea \ine s[-=i
]ncurce ghemul artei ]n expresii enigmatice =i ]n libert[\i fa\[ de
punctua\ie, ce nu pot, totu=i, masca firul clar al marii sale inte-
ligen\e artistice ce se str[vede.
1
Ilarie Voronca, Restri=ti, 1927; Colomba, 1927; Ulise, 1928; Plante =i
animale, 1929; Br[\ara nop\ilor, 1929; Zodiac, 1930; Invita\ie la bal, 1931;
Incanta\ii, 1931; Petre Schlemil, 1932; Patmos, 1933 etc.
2
Stefan Roll, Poeme ]n aer liber, 1929.
Istoria literaturii rom`ne contemporane. 1900—1937 165
1
+tefan Baciu, Poemele poetului t`n[r, 1935; Poeme de dragoste, 1936.
2
Vlaicu B`rna, Cabane albe, 1936.
3
Virgil Carianopol, Flori de spini, 1931; Poeme, 1933; Un ocean, O frunte
]n exil.
4
Const. Nissipeanu, Metamorfoz[.
Istoria literaturii rom`ne contemporane. 1900—1937 167
III
EVOLU|IA POEZIEI EPICE
168 E. Lovinescu
I
CELE DOU{ EVOLU|II ALE EPICII
II
POEZIA EPIC{ RURAL{
1. CONSIDERA|II GENERALE
2. S{M{N{TORISMUL +I
POPORANISMUL MOLDOVEAN
3. S{M{N{TORISMUL MUNTEAN
4. S{M{N{TORISMUL ARDELEAN
III
POEZIA EPICA URBAN{
1. CONSIDERA|II GENERALE
chie, ajuns mitocar la Bucure=ti =i, mai ales, ale prietenului s[u,
ieromonahul Artemie, colind`nd, ]n c[utarea unei parohii, me-
leagurile \[rii, prin sate ]n care locuitorii voiesc ca popa s[ le fac[
„bang[“ =i „comperativ[“, ca la Coste=ti, =i s[ transforme c[tuna
]n „comun[“, „c-avem[r[ tot dreptul“, prin sate de \igani sau pe
la p[rintele Ghi\[, ce sluje=te ]n nou[ comune, de politiciani etc.
— sunt povestite cu un umor blajin =i cu sugestive descrieri de
oameni, de locuri, de moravuri, ]n larg[ fresc[. +i ]n O anchet[,
ospe\ele oferite de arhimandritul Glicherie comisiei de anchet[
au ceva copios, nu numai ]n felurimea m`nc[rilor, ci =i ]n descrie-
rea insistent[, de aceea=i tradi\ie moldovean[ (M. Sadoveanu,
Cezar Petrescu, Al. O. Teodoreanu etc.).
Necazurile p[rintelui Ghedeon ]ntind subiectul din }n c[utarea
unei parohii la propor\iile romanului, prin semn de infla\ie litera-
r[ din chiar debutul scriitorului. +i ]n Duhovnicul maicilor diluarea
e vizibil[ (lungile discursuri ale lui Macarie). Bune aproape toate
cele cinci nuvele din Poc[in\a stare\ului (mai pu\in Dragoste =i
smerenie, diluat[), dup[ cum e plin[ de mi=care Alegerea de stare\[,
cu tipuri feminine de data aceasta, ]n care spiritul de intrig[ =i
ambi\ia nu e cu nimic mai prejos dec`t ]n m[n[stirile de c[lug[ri
sau chiar dimpotriv[. Ciclu de romane, dar mai ales de nuvele,
prin care o categorie social[ — ce-i dreptul pu\in important[ —
intr[ definitiv ]n literatura rom`n[. Meritul e real =i trebuie \inut
]n seama scriitorului, oricare i-ar fi sc[derile ulterioare. C[ci, voind
s[ se desfac[ de tirania ]ngust[ a propriei lui competen\e, Da-
mian St[noiu a tratat =i alte subiecte, f[r[ originalitate (Demonul
lui Codin, Pe str[zile capitalei, Parada norocului, Luminile satului
etc., etc.) sau a lunecat la subiecte c[utat erotice (Camere mobi-
late, Fete =i v[duve etc.), unde nu e numai vorba de infla\ie, spre
care ]l dispunea facilitatea vizibil[ de la debut, ci chiar de industrie
literar[, — ce i-au ]nstr[inat critica, dac[ nu chiar =i publicul.
1
Mihail Celarianu, Polca pe furate, 1933; Femeia s`ngelui meu, 1935.
2
C. Kiri\escu, Printre apostoli; Flori din gr[dina copil[riei; Porunca a zecea.
Istoria literaturii rom`ne contemporane. 1900—1937 241
dac[ pe deasupra larmei lor n-am auzi =i mai distinct \ip[tul stri-
dent al unei senzualit[\i desperate. Prezent[ =i ]n |apul (1921),
]ncercare ]nc[ timid[ =i, cu mari lacune psihologice, =i ]n Moartea
unei republici ro=ii (1924), cu admirabile pagini de r[zboi, sobre
=i pur epice, dar cu o regretabil[ ideologie, aceast[ literatur[ se
realizeaz[ definitiv ]n Omul descompus (1925), ]n care omul se
descompune pentru a se c[uta =i g[si succesiv ]n femeile iubite:
pretext de fresc[ erotic[, mereu re]nviat[. De=i se descompune =i
se mistuie pe rugul iubirii, eroul tipic al scriitorului este lipsit de
pasiune. I-a fost, a=adar, h[r[zit acestui prozator inteligent,
ra\ionalist, capabil de expresie fin[ =i de analiz[, s[ ne creeze o
literatur[ libertin[, f[r[ pasiune real[, dominat[ de o atitudine
„superioar[“, glacial[ =i ironic[ de comentator, desprins de lucruri-
le povestite, exprimat[ ]ntr-un stil ce izbute=te ca prin mijloace
simple =i prin cuvinte clare s[ dea o impresie de poetic[ obscurita-
te, cern`nd fumuriul v[l ai dep[rt[rii peste situa\ii brutale. Mai
ajut[ ]ns[ la impresia de luminoas[ obscuritate =i adoptarea „ulti-
mei nout[\i“ a psihologiei proustiene, dup[ care faptele nu sunt
expuse ]n ]n=iruirea lor cronologic[, ci pe baza asocia\iilor dup[
natura st[rilor suflete=ti pe care le-au trezit.
}n Femeia cu carnea alb[ (1927), ca neuitatul erou al lui Gogol
din Suflete moarte, ]nso\it de Mitru, vizitiul =chiop, dl Aurel,
colind[ cu bri=ca prin gr[din[riile c`mpiei dun[rene, ]n aparen\[
dup[ legume =i, ]n realitate, dup[ recolta mult mai esen\ial[ a
senzualit[\ii sale. Aventurile se fixeaz[ ]ntr-un peisagiu minu\ios,
viguros proiectate pe un fond de identificare cu via\a vegetal[;
victimele eroului sunt individualizate, totu=i, nu numai prin anec-
dot[, ci prin temperament =i personalitate, bine]n\eles, privite
numai sub raportuI sexualit[\ii. Nici peisagiul at`t de solid con-
struit, nici varietatea destul de accentuat[ a eroinelor rustice nu
sunt, totu=i, elementul caracteristic al c[r\ii, ca =i al ]ntregii ope-
re a scriitorului. Pestetot domne=te numai personalitatea domnu-
lui Aurel; peisagiul, femeile, totul nu e dec`t proiec\ia erotic[ a
254 E. Lovinescu
Petre Manoliu. Petre Manoliu, unul din esei=tii cei mai dota\i
ai noii genera\ii literare, a c[rui cultur[ filozofic[ se risipe=te ]n
efuzii lirice despletite ]ntr-o stilistic[ fumegoas[, a debutat ]n epic[,
prin romanul Rabbi Haies Reful (1935) cu mult mai mult[ concen-
trare dec`t ar fi fost de a=teptat; discursivitatea filozofic[ exist[
=i aici destul[, dar re\inut[, elegant[, ]n felul lui Anatole France;
elementul narativ, din fericire, exist[ =i el, ]n cadrele reale ale
unui t`rg moldovean, pustiit =i de p`rjolul din 1907, ]n care nu
numai drama sp`nzur[rii Iuditei ]n podul casei e viabil[, ci =i fixa-
rea unor tipuri umile, secundare (Barb[lat[). }n Tezaur bolnav
(1936), eroul Emanuel Darie, t`n[rul eseist, studiaz[ fenomenul
dematerializ[rii individualit[\ii =i reducerii ei numai la spirituali-
tate; cu toat[ intercalarea a dou[ povestiri fragmentare, cu densi-
tatea concretului, cartea se tope=te ]n lirism =i ]n fumul irealit[\ii3.
1
Ion C[lug[ru, Caii lui Cibicioc, 1923; Paradisul statistic, 1926; Abecedar
de povestiri populare, 1930; Omul de dup[ u=[, 1931; Don Juan Coco=atul,
1934; Erdora, 1934; Copil[ria unui netrebnic, 1936; Trustul, 1937.
2
H. Bonciu, Bagaj, 1934; Pasiunea doamnei Pipersberg, 1936.
3
Petre Manoliu, Rabbi Haies Reful, 1935; Tezaur bolnav, 1936.
Istoria literaturii rom`ne contemporane. 1900—1937 257
5. EPICA NARATIV{
Sub acest titlu, pu\in cam simplist, vom examina literatura
c`torva romancieri =i povestitori, al c[ror talent nu se manifest[
]ntr-o nara\ie saturat[ de psihologism sau de alte inten\ii, ci merge
direct la \int[ — spre obiectiv.
6. EPICA AUTOBIOGRAFIC{
1
Dan Petra=incu, S`ngele, 1934; Omul gol, 1936.
Istoria literaturii rom`ne contemporane. 1900—1937 291
IV
EVOLU|IA POEZIEI DRAMATICE
292 E. Lovinescu
I
OBSERVA|II GENERALE
II
EVOLU|IA POEZIEI DRAMATICE
}NAINTE DE R{ZBOI
III
EVOLU|IA POEZIEI DRAMATICE
DUP{ R{ZBOI
mai ne]nsemnate siluete ale acestei opere, dar mai ales prin vasta
via\[ ce se revars[ din marea personalitate a „B[tr`nului“, prin
observa\ie multipl[, ca =i prin analiza nou[ a unei leg[turi spiritua-
le, prin atmosfer[ de intelectualitate =i, ]ndeosebi, prin acea armo-
nie ]ntre fond =i form[ =i lapidaritate aforistic[ a cuget[rii, aceast[
oper[ e una din cele mai mari crea\ii din literatura noastr[. Din
modestul lui laborator, B[tr`nul ]mpr[=tie bel=ugul unei ad`nci
vie\i interioare, nu numai prin g`nduri ce se graveaz[ ]n formule
definitive, ci =i prin t[ceri pline de ]n\elesul solemn al cuget[rii
ce plute=te ]ntotdeauna ]n jurul celor preocupa\i de ]nalte specu-
la\ii intelectuale.
B[tr`nul este ]n[bu=it ]n mijlocul unei familii balzaciene, o
nevast[ de o trivialitate compact[, o fat[ c[ut`nd ]n aventur[ un
b[rbat, alta declasat[ printr-o c[s[torie inferioar[, un fiu redus
la o via\[ de mici expediente =i, ]n sf`r=it, fiul mai mare ]nzestrat
cu talent =i ambi\ie politic[ — ]n tot, o mic[ lume de aprigi intere-
se, de clevetire, de ur[ ce se love=te de zidul impasibil al B[tr`nu-
lui, hait[ ce m`r`ie, dar nu mu=c[, av`nd ]nc[ respectul instinctiv
al m`inii ce o hr[ne=te. De la g`ngavul Codea, „ultimul vl[star al
Dele=tilor“ =i p`n[ la b[tr`nul Luca Delescu, de o intelectualitate
at`t de ]nalt[, umanitatea se revars[ ]n exemplare diferite =i tipi-
ce ce tr[iesc =i nu sunt fic\iuni literare. Anecdota dramatic[ dis-
cutabil[ ]n sine =i chiar construc\ia piesei ne]ndem`natic[ sunt
lucruri ce trebuie s[ treac[ ]n planul al doilea, ]n fa\a marii puteri
de crea\ie a vie\ii — =i, mai ales, =i cu siguran\[ pentru ]nt`ia=i
dat[ ]n literatura noastr[, a punerii pe scen[ a unui „geniu“ —
care s[ dea, ]n adev[r, impresia de geniu.
lui dec`t din amintiri. Chiar din }nvinsii din 1913 se ]ntrez[rea
nervul unui dramaturg, nu ]ns[ ]n actul I =i nici chiar ]n al doilea;
abia actul al treilea ar[ta o remarcabil[ abilitate scenic[: gradata
descoperire a unui so\ c[ a fost ]n=elat =i de cine anume, adic[
tocmai de prietenul pe care =i-l alesese ca martor ]ntr-un duel cu
bancherul +tefanovici, care insinuase c[ so\ia lui avusese un
amant. Descoperirea, m[rturisirea femeii, iertarea b[rbatului =i
sinuciderea Mariei constituiau verigile unei ac\iuni str`ns =i patetic
]ncordate... Dup[ r[zboi, Marcel & Marcel a fost o apari\ie spumoa-
s[, ]nzorzonat[ =i frivol[, mai mult de retoric[ teatral[ =i de stil
pre\ios. Cu totul altfel s-au prezentat Gai\ele, devenite apoi Cuib
de viespi, cu studiul ad`nc, aspru, sumbru, al unei familii de
bog[ta=i olteni, amestec de meschin, de austeritate de moravuri,
de calicenie aurit[ =i de neomenie, cu aplicare spre comic lugubru.
V`na aceasta pesimist[, deschis[ cu at`t succes ]n Gai\ele, autorul
a voit s[ o l[rgeasc[ apoi ]n Florentina, f[r[ s[ fi izbutit dec`t
]ntr-o striden\[ de expresie =i un mahalagism sufletesc penibil.
De=i numai reconstituire biografic[, limitat[ =i ea, tablourile din
Borgia, pies[ jucat[ de „Ventura“, s-au desf[=urat ]ntr-o evocatoare
serie de episoade scrise ]ntr-o limb[ pur[ =i somptuoas[.
Anton Holban. Cea mai bun[ lucrare a lui Anton Holban, poate
— =i ]n orice caz ]n chip nea=teptat —, este drama ]n trei acte
Oameni feluri\i, reprezentat[ ]n 1930 pe scena Teatrului Na\ional,
]n fa\a unei s[li goale, =i din care nu s-a publicat dec`t actul ]nt`i
(Azi, III, mai 1934) — adic[ de dou[ ori necunoscut[. Nu c[ scrii-
torul ar fi avut ]nsu=iri deosebite pentru teatru, talentul lui fiind
esen\ial analitic =i c`mpul lui de observa\ie, ]n genere, introspectiv;
apoi =i lipsa me=te=ugului teatral ]n arhitectonica piesei e evident[.
Cr`mpeiul de via\[ e ]ns[ str`ns studiat ]n am[nunte minime, pe
o raz[ at`t de scurt[ ]nc`t autenticitatea impresioneaz[ ca o ran[
23 Istoria literaturii rom`ne contemporane. 1900—1937
354 E. Lovinescu
IV
}NCHEIERE
[...] O form[ de crea\ie literar[, iat[ ce este critica dlui Lovinescu. [...]
Fantezia, sugestia, apologul sunt formele curente pe care le utilizeaz[ dl Lovi-
nescu — cu multipl[ gra\ie. [...]
PERPESSICIUS, E. Lovinescu: „Critice“, edi\ie definitiv[, II, Metoda impre-
362 E. Lovinescu
gerele balan\ei m[surile false sau grosolana monet[ cu care putem cump[ra
bun[stare, u=oara considera\ie public[, titlurile =i onorurile. Dl E. Lovinescu
a fost =i a vrut s[ r[m`n[ un judec[tor independent. Dar tocmai aceast[ fer-
mitate st[ la originea multelor lupte =i a unora din loviturile pe care le-a
primit. S[ recunoa=tem valoarea =i cur[\enia exemplului s[u. Ast[zi, c`nd
noi ]n=ine am adunat oarecare experien\[ =i acea pu\in[ =tiin\[ care este nece-
sar[ pentru a afla c[ m[surile literare sunt destul de nesigure, ]n\elegem
mai bine c[ regulatorul cel mai bun al lucr[rii criticului este ]nsu=i caracterul
s[u, intransigen\a, neat`rnarea, dezinteresarea sa practic[. Dl E. Lovinescu
a ]nsumat toate aceste ]nsu=iri ale caracterului critic.
Ap[rut ]ntr-un moment c`nd Maiorescu se bucura de lini=tita lui regali-
tate, c`nd Nicolae Iorga ridica ]n b[taia v`ntului steagul s[u, c`nd Ovid Den-
susianu deschide perspective noi poeziei rom`ne=ti, dl E. Lovinescu p[rea c[
va lua loc printre junimi=ti. }l indica pentru aceasta solidele temelii clasice
ale culturii sale, cump[tarea gustului =i a mijloacelor, pu\ina lui afinitate pen-
tru formele de via\[ ale boemei literare, acea ]nm[nunchere de ]nsu=iri ale
urbanit[\ii ]n literatur[, c[ci d[deau „Junimii“ mai mult caracterul unui sa-
lon dec`t al unui cenaclu. }mprejur[rile vie\ii l-au ]mpiedicat pe dl Lovines-
cu s[ r[m`n[ printre junimi=ti, dar moldoveanul care a absorbit primele
influen\e ale culturii sale ]n Ia=ii „Junimii“ =i istoriograful de mai t`rziu al
renumitei societ[\i literare a continuat totdeauna s[-=i recunoasc[ afinit[\ile
pentru oamenii =i ]ndrum[rile acestui mediu. Criticul care a zugr[vit portre-
tul at`tor arti=ti n-a scris niciodat[, cu mai mult[ c[ldur[ admirativ[, dintr-o
apropiere mai str`ns[ de oamenii resim\i\i din[untru, ca despre Titu Maiores-
cu =i Duiliu Zamfirescu. Demnitatea =i echilibrul formei acestora, senin[tatea
lor f[cut[ din at`tea renun\[ri sunt nu numai lucrurile pe care dl E. Lovines-
cu le ]n\elege mai bine, dar =i acele pe care le iube=te mai mult. [...] S-ar
putea ca pentru istoria literar[ dl Lovinescu s[ r[m`n[ cu rolul de ]ndrum[tor
al poeziei „moderniste“. +i lucrul este ]n multe privin\e adev[rat, de=i oare-
cum ]mpotriva firii sale mai ad`nci. C[ci dl Lovinescu n-are nici estetismul
lui Densusianu, nici acel sentiment al modernit[\ii, mai viu la mul\i al\i din-
tre scriitorii tineri. Natura sa nu se deschide cu pl[cere influen\elor celor
mai noi. Omul are p`n[ =i ]n ]nf[\i=area sa fizic[ aparen\a unui c[rturar din
genera\ia veche [...]. „Modernismul“ dlui E. Lovinescu este produsul dezvol-
t[rii unui punct de vedere; aplicarea unui criteriu estetic p[zit de grija de a
nu confunda domeniile =i de a salva autonomia artei. [...]
Criticul este, pentru dl Lovinescu, un scriitor, un artist lucr`nd sub
inspira\ia celei de a zecea muze. „Impresionismul“, afi=at ca program [...],
era expresia acestei convingeri. +i cu toate c[ mijloacele criticului au mai
364 E. Lovinescu
Au fost momentele ]n care dl Lovinescu saluta primele romane ale lui Rebrea-
nu, pe acele ale dnei H. Papadat-Bengescu, poeziile lui Ion Barbu =i ale lui
Camil Petrescu, schi\ele =i nuvelele lui Br[tescu =i at`tea alte opere ]n jurul
c[rora s-a produs de mult consensul aprob[rii publice. +i ]n aceste clipe,
pre\ioase tocmai prin raritatea lor, bucuria noastr[ a fost cu at`t mai mare
cu c`t afl[m pe critic nu numai ]n ac\iunea lui de a cump[ni, dar =i ]n aceea
de a se subordona =i de a sluji.
Tudor VIANU, E. Lovinescu la =aizeci de ani, ]n vol. Scriitori rom`ni, I,
Edi\ie ]ngrijit[ de Cornelia Botez, Antologie, prefa\[ =i tabel cronologic
de Pompiliu Marcea, Editura Minerva, Bucure=ti, 1970, p. 362–368.
}n privin\a valorii strict literare, opera lui, v[zut[ dintr-un viitor justi\iar,
con\ine rezultatele unei for\e portretistice redutabile. [...]
Dar criticul literar se dovede=te cu deosebire ne]ntrecut. Nici unul dintre
]nainta=i sau urma=i nu are puterea de percu\ie a observ[rii critice =i a
formul[rii ei. El este unic la noi prin capacitatea de a cuprinde ]n faza cea
mai economic restr`ns[ personalit[\i oric`t de arborescente. Prin limpezime,
proprietate =i concizie latin[, chiar c`nd scrisul lui de obicei dens =i lapidar i
se elibereaz[ ]n l[rgimi =i boltituri sintactice, ca ]n ultima perioad[ de activi-
tate, marele critic a dat stilului studiilor literare, ]ntre Maiorescu =i C[linescu,
o alt[ v`rst[ a maturit[\ii lui.
Criticii rom`ni au profitat cu to\ii cel pu\in ]n c`te un fel de pe urma
exemplarit[\ii stilului lovinescian. C[ci E. Lovinescu este oricum, m[rturisit,
nem[rturisit, sau renegat, p[rintele str[lucitei genera\ii de critici interbelici,
dintre care nu to\i au putut sus\ine, cum erau sorti\i, cultura socialist[, dar cei
mai mul\i au ajutat-o =i o ajut[ ]n aspira\iile ei de universalizare, comanda-
ment cert al culturii rom`ne actuale. Ace=ti critici sunt chiar aceia care, forma\i
de etica =i estetica lovinescian[, reu=iser[ din afara Universit[\ii, ca =i maes-
trul lor, s[ direc\ioneze gustul public =i cultura noastr[ literar[ ]ntre cele dou[
r[zboaie mondiale. Iar prin ace=tia, E. Lovinescu este r[d[cina comun[ a tu-
turor vl[starelor critice contemporane, nici una nefiind care s[ nu duc[ mai
departe la ]nmugurire cel pu\in una din direc\iile concep\iei sale critice. [...]
Vladirmir STREINU, E. Lovinescu, ]n „Luceaf[rul“, IX, nr. 48, 26 noiem-
brie 1966.
Pu\ine personalit[\i literare, chiar din zona criticii, au fost at`t de con-
testate ca E. Lovinescu. Acest urma= de gospodari moldoveni a=eza\i, fire
eminamente pa=nic[ =i vis[toare, a trebuit s[ se bat[ o via\[ ]ntreag[ pentru
ideile sale, pentru fiecare scriitor c[ruia a ]n\eles s[-i dea girul. O lupt[ nu
mai pu\in tenace a avut de dus, mult[ vreme, cu el ]nsu=i. Timid, frecventat
de melancolii, ]nclinat spre un scepticism demobilizant, str[b[tut chiar de
„senza\ia neantului unviversal“, grav amenin\at ]n tinere\e de o boal[ pul-
monar[, a reu=it s[-=i men\in[ constant echilibrul interior gra\ie exclusiv unei
autodiscipline =i unei capacit[\i de a se autodomina ie=ite din comun. Biografia
moral[ a lui E. Lovinescu e a unui intelectual care s-a autoconstruit ]n opozi\ie
372 E. Lovinescu
[...] Lovinescu a emis judec[\i nete despre mai to\i scriitorii epocii 1900—
1940. Foarte pu\ine dintre acestea sunt corijabile chiar =i ast[zi. Cu c`teva
rare excep\ii (G. Ibr[ileanu, M. Ralea, Al. Philippide, B. Fundoianu, Urmuz),
nu exist[ autori importan\i fa\[ de care criticul s[ fi manifestat ne]n\elegeri
grave. Perpessicius l-a acuzat c[ ]n Istoria literaturii rom`ne contemporane a
folosit un inadmisibil stil zeflemitor, anul`nd o gr[mad[ de scriitori. Neg[-
sindu-le nici o calitate — spunea el — n-ar mai fi trebuit s[-i introduc[ ]ntr-o
asemenea lucrare =i s[ fac[ apoi haz pe seama lor. Obiec\ia era nedreapt[,
pentru c[ Istoria literaturii rom`ne contemporane constituie practic marea
oper[ critic[ a lui Eugen Lovinescu. Aici a ]ntreprins el, pe planul cel mai
vast cu putin\[, actul de cernere a valorilor vremii, ]n chiar momentul ivirii
lor. O istorie a literaturii „contemporane“ are obliga\ia s[ =i spulbere neap[rat
un num[r mare de false reputa\ii, dac[ vrea s[-=i ]ndeplineasc[ realmente
rostul. Lovinescu a f[cut aceasta ]ncep`nd cu cele mai multe din gloriile li-
Istoria literaturii rom`ne contemporane. 1900—1937 373
rice ale s[m[n[torismului, „cimitirul poeziei rom`ne“, cum l-a numit pe drept,
]ntruc`t la poarta lui „trebuie l[sat[ orice speran\[“. [...]
Chiar =i actul reparator fa\[ de Macedonski, Lovinescu ]l g[se=te ]ndrept[\it
=i necesar. Ceea ce vrea s[ previn[ este o alunecare, sub efectul sentimen-
talit[\ii, ]ntr-o apologie aventuroas[. }n „revizuirile“ sale, criticul insist[ asu-
pra p[r\ilor devenite caduce din opera autorilor anteriori, cu scopul de a
ajunge la o apreciere neipocrit[ a valorii lui contemporane. Comentariul lui
nu se „sfie=te“ s[ disting[ prestigiul cultural de adev[rata valoare estetic[.
Prin „revizuirile“ sale Lovinescu are marele merit de a fi deschis drumul c[tre
o istorie a literaturii noastre conceput[ ]n acest spirit. F[r[ curajul lui de a
]nfrunta primul furtunile pe care o asemenea ini\iativ[ avea s[ le dezl[n\uie,
e ]ndoielnic dac[ al\ii ar fi izbutit s[ o realizeze ulterior.
Ovid S. CROHM{LNICEANU, Critica de direc\ie. E. Lovinescu, ]n Literatu-
ra rom`n[ ]ntre cele dou[ r[zboaie mondiale, III, Editura Minerva,
Bucure=ti, 1975, p. 131–132, 145.
CUPRINS
Prefa\[ ........................................................................................................ 7
I
EVOLU|IA IDELOGIEI LITERARE
I. S{M{N{TORISMUL
1. Mi=carea ideologic[ .............................................................................. 10
Ideologia eminescian[ ................ 10 Junimea literar[ .......................... 13
S[m[n[torul ............................... 11 Convorbiri literare ....................... 13
Sensul S[m[n[torului ................. 12 A. C. Cuza ................................... 14
Luceaf[rul ................................... 13 Aurel C. Popovici ........................ 14
F[t-Frumos .................................. 13 13 martie 1906 ........................... 15
Ramuri ........................................ 13 Alte reviste ................................. 15
II. POPORANISMUL
1. Mi=carea idelogic[ ................................................................................ 23
Evenimentul literar ...................... 23 Via\a rom`neasc[ ........................ 24
Curentul nou ............................... 24
Istoria literaturii rom`ne contemporane. 1900—1937 375
III. ESTETISMUL
1. Mi=carea ideologic[ .............................................................................. 33
2. Critica estetic[ ...................................................................................... 34
M. Dragomirescu ........................ 34 Ion Trivale .................................. 36
IV. SIMBOLISMUL
1. Mi=carea ideologic[ .............................................................................. 38
For\a moral[ ............................... 38 Via\a social[ ................................ 40
Linia dreapt[ ............................... 38 Versuri =i proz[ ............................ 40
Viea\a nou[ ................................. 38 Alte reviste ................................. 41
Revista celorlal\i .......................... 40
2. Critica simbolist[ .................................................................................. 41
O. Densusianu ............................ 41 F. Aderca ..................................... 44
N. Davidescu ............................... 42
V. TRADI|IONALISMUL
1. Mi=carea ideologic[ .............................................................................. 45
VI. MODERNISMUL
1. Mi=carea ideologic[ .............................................................................. 50
Sbur[torul ................................... 50 Contimporanul ............................ 51
2. Critica modernist[ ................................................................................ 51
E. Lovinescu ................................ 51
376 E. Lovinescu
II
EVOLU|IA POEZIEI LIRICE
I. POEZIA S{M{N{TORIST{
1. Poezia s[m[n[torist[ ardelean[ ............................................................ 66
Oct. Goga .................................... 66 Al\i poe\i: Maria Cun\an, Maria
St. O. Iosif ................................... 72 Cioban, Ecaterina Piti=,
Zaharia B`rsan ........................... 74 I. U. Soricu ............................ 74
Ion B`rseanul ............................. 74 Ion Al. George ............................ 75
2. Poezia s[m[n[torist[ ]n regat ............................................................... 76
A. M`ndru .................................. 76 Ion S`n-Giorgiu .......................... 77
G. V`lsan .................................... 76
3. Poezia s[m[n[torist[ ]n Bucovina ......................................................... 77
G. Rotic[ ..................................... 77
4. Poezia s[m[n[torist[ ]n Basarabia ........................................................ 78
III
EVOLU|IA POEZIEI EPICE
I. CELE DOU{ EVOLU|II ALE EPICII
IV. }NCHEIERE