RESTITUIREA REZULTATELOR ANCHETEI SOCIOLOGICE.

INVESTIGA II EXPLORATORII I DE FUNDAMENTARE (2001–2008)

Mihai Pascaru
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

Abstract: The present study approaches, at a theoretical and methodological level, an

important topic of contemporary sociology and namely that of the restoring of results. In close
connection with action research, the restoring of results can successfully connect scientific
knowledge and intervention. Although decades have passed since the restoring of results method
was first used, many theoretical, practical and deontological aspects are still to be detailed. For the
last eight years, the author of this study has gained insight into these matters as he has carried out
exploratory and grounding surveys in different micro-regions in the Apuseni Mountains.
Key words: restoring of results, action research, governance, territorial intelligence

1. RESTITUIREA REZULTATELOR
I CERCETAREA-AC IUNE

Trimiteri la restituirea rezultatelor unei anchete g sim înc din deceniile apte i opt
ale secolului trecut, într-o Fran care f cea eforturi considerabile în direc ia amenaj rii
spa iului rural.
Importan a unei anchete rurale prealabile i bine f cute, aprecia psihosociologul
francez Roger Mucchielli, cre te cu atât mai mult cu cât feed-back-ul unei anchete, adic
restituirea concluziilor la colectivitatea în care s-a efectuat ancheta (în condi iile în care
îns i colectivitatea a acceptat ancheta), poate provoca de teptarea dinamismelor locale.
Din acest punct de vedere, consider psihosociologul francez, ancheta rural constituie
evenimentul decisiv. Dac anchetatorii vor ti s ob in cooperarea locuitorilor i s fac
acceptat din start ancheta, dac vor ti s implice liderii informali i formali locali, dac
vor restitui rezultatele ( i dac locuitorii se recunosc în aceast imagine pe ei în i i), o
urnire, o clintire este dat deja pentru a putea amorsa schimbarea1.
Complexitatea restituirii nu este, din p cate, decât rareori abordat .
Pe cât de mult manualele de cercetare i alte ghiduri metodologice vorbesc de
instrumente i ofer sfaturi pentru adecvarea i organizarea culegerii datelor, remarca
Bernard Bergier, pe atât de mult se neglijeaz rela ia cu destinatarii i impactul acesteia

1
R. Mucchielli, Psycho-sociologie d’une commune rurale, Paris, Entreprise Modern d’Edition –
Libraires Technique, Les Editions ESF, 1976.

An. Inst. de Ist. „G. Bari iu” din Cluj-Napoca, Series Humanistica, tom. VII, 2009, p. 109–134
110 Mihai Pascaru 2

asupra sociologului i etnologului2. Destinatarul vizat prin restituire este reprezentat de

interlocutorii din teren ai cercet torului.
Bergier propune aceast defini ie pentru restituire: „Acel act sau acea dinamic prin care
cercet torul împ rt e te interlocutorilor din teren, în scopuri etice i/sau euristice, rezultatele
provizorii i/sau definitive ale prelucr rii datelor colectate în vederea analizei lor.”3
Din defini ia propus re inem ca obiective pe cel etic i pe cel euristic. Am putea
chiar merge mai departe i vorbi, în func ie de aceste obiective, de o restituire-dar sau
restituire etic i o restituire-cunoa tere sau restituire euristic .
Bergier pledeaz îns pentru o restituire integrat în ansamblul activit ilor
cercet torului, integrare care semnific faptul c restituirea poate participa în anumite
condi ii la producerea de cunoa tere i la validarea enun ului tiin ific. O astfel de
restituire, consider el, presupune ca subiectul s fie recunoscut, simultan, ca obiect al
cunoa terii i cunosc tor, adic obiect i subiect al cercet rii deopotriv .
Dup cum el însu i m rturise te, în primele sale cercet ri, Bergier îi considera pe
interlocutorii s i un simplu obiect al cercet rii, caz în care interlocutorul din teren era un
simplu furnizor de materie prim pentru cercetare, iar restituirea era un act facultativ situat
în afara cercet rii. Reflec ia asupra restituirii, constat Bergier, ia na tere în contextul
ac iunilor de interven ie. Interven ia psihosociologic , consultarea social , cercetarea-
ac iune, remarc el, au fost subiectul unei literaturi abundente în rile anglofone, înainte de
a se dezvolta notabil în Fran a anilor ‘70. În asemenea contexte, f r ca problema restituirii
s fie pus explicit, ea este luat în considerare, tratat divers, dar sistematic. Indiferent de
forma sa (colaborarea cu actorii, punerea în valoare a cercet torului), restituirea este un
r spuns al intervenientului la chemarea celui c ruia îi este adresat . Facultativ în munca de
cercetare în general, restituirea dobânde te în interven ie i în cercetarea-ac iune un caracter
obligatoriu. Ea este o datorie, conchide Bergier.
Restituirea se adreseaz interlocutorilor din teren pentru c ea trateaz problemele în
care se înr d cineaz i cererile lor. Ea se face în limbajul lor, aproape de un discurs brut.
Bergier recomand restituirea oral , o restituire care reclam prezen a
intervenientului i cea a actorilor sistemului local, prezen care face posibil o interpelare
reciproc . Aceast restituire este de tip formativ, cu orientare personal . Ea nu

2
B. Bergier, Repères pour une restitution des résultats de la recherche en sciences sociales. Intérêts
et limites, Paris, Harmattan, 2000, p. 5
3
Ibidem, p. 8.
3 Restituirea rezultatelor anchetei sociologice 111

împ rt e te cuno tin ele savante ale intervenientului, ci produce o recunoa tere a
dispozi iilor, motivelor, inten iilor, aspira iilor, temerilor i speran elor indivizilor.
În concep ia lui Bergier, informa iile trebuie restituite la diferitele grupuri
reprezentative pentru popula ia din teren, ele nevizând doar notabilit ile. Restituirea este
programat conflictual i transformatoare. Tensiunile între interesele antagoniste ale
diferitelor grupuri trebuie scoase la lumina zilei.
Într-o clasificare propus în lucrarea citat , Bergier va prezenta trei tipuri de
restituire: 1) restituirea savant , 2) restituirea elucidant i 3) restituirea militant . În
restituirea elucidant sau în cea militant orientarea transformatoare a restituirii este
asumat . Intervenientul determin o schimbare, fiindu-i parte integrant . Restituirea nu
mai este strict transmisiv , ea este formativ (elucidând originile problemelor identificate)
i apropriativ (dezvoltând moduri colective de ac iune). În ambele cazuri, conchide
Bergier, restituirea nu mai este închis , dominat de normele comanditarului, ci este
deschis i centrat pe subiectul cercet rii i pe procesele vizate.
Dup aceste preciz ri, este important s suger m liniile generale ale raportului dintre
restituire i cercetarea-ac iune, prin eviden ierea unor puncte de vedere exprimate în
leg tur cu acest tip de cercetare.
Pentru a stabili mai exact locul cercet rii-ac iune în ansamblul metodelor tiin elor
sociale, S. Juan pleac de la opozi ia comprehensiune–explica ie, pe de o parte, i
observa ie–experimentare, pe de alt parte4.
În concep ia lui Juan, opozi ia comprehensiune–explica ie desemneaz maniera în
care cercet torul consider ceea ce studiaz : statutul de subiect/obiect al cercet rii.
Indivizii, grupurile, fenomenele studiate sunt actori-subiect (acteurs-sujets) sau
mecanisme-obiect (mecaniques-objets). Opozi ia observa ie–experimentare desemneaz
statutul cercet torului în raport cu obiectul s u: indivizi, grupuri, fenomene studiate. În
observa ie, cercet torul nu a produs materialul: el studiaz situa iile naturale sau obiectele
create de al ii. Invers, experimentarea este cea prin care se produce sensul.
Observa iile lui Juan, sintetizate într-un tabel, ne dau imaginea complet a
componentelor metodologice fundamentale în cercetarea social (tabelul 1).
Pentru el, cercetarea-ac iune are ca derivate interven ia i consilierea. O form special

4
S. Juan, Méthodes de recherche en sciences sociohumaines. Exploration critique des techniques,
Paris, P.U.F., 1999, p. 105
112 Mihai Pascaru 4

a cercet rii-ac iune, ne sugereaz Juan, este dezvoltarea social . Obiectivul ambi ios al
acesteia din urm este acela de a în elege o problem social în discu ie prin analiza
situa iilor individuale i a logicilor de ac iune i de a ac iona, de a lupta contra excluderii
sociale, de a dinamiza în final actorii locali. De-a lungul diagnosticului, se tinde spre
crearea unui inter-parteneriat i spre a ac iona corect prin punerea în practic de proiecte.

Tabelul 1
Tehnici de experimentare comprehensive5

Tipuri de actori
Implicarea cercet torului
Indivizi Grupuri sau mi c ri
Cunoa tere pozitiv Interviuri Experiment ri grupale
CERCETAREA-
Interven ie Terapie
AC IUNE

Într-un studiu consacrat modelelor i metodelor cercet rii orientate spre ac iune
(action-oriented research), Stephen A. Small descrie patru situa ii: cercetarea-ac iune
(action research), cercetarea participativ (participatory research), cercetarea-dezvoltare
(empowerment research), i cercetarea feminist (feminist research). Small consider c ,
dintre cele patru modele men ionate, cercetarea-ac iune este probabil cea mai larg utilizat .
Istoric vorbind, observ el, cercetarea-ac iune a fost asociat cu domeniul economic i cu
dezvoltarea organiza ional , dar mai recent aceast abordare este utilizat i de c tre
speciali ti din alte domenii, precum educa ia, inovarea agricol i dezvoltarea uman 6.
Kurt Lewin este cel care a propus termenul de cercetare-ac iune, dup cum observa la
un moment dat i M. K. Smith7.
Dar ce este de fapt cercetarea-ac iune?
Rory O’Brien consider cercetarea-ac iune ca fiind acea cercetare care vizeaz ,
concomitent, g sirea de solu ii practice la probleme concrete i atingerea unor obiective
tiin ifice. Pentru atingerea acestui dublu scop se impune colaborarea cu cei care
reprezint sistemul de schimbat i, în acela i timp, obiectul cercet rii tiin ifice8.

5
Apud S. Juan, op. cit., p. 106.
6
S. A. Small, Action-Oriented Research: Models and Methods, „Journal of Marriage and the Family”,
57(4), 1995, p. 941–955.
7
M. K. Smith, Kurt Lewin, Groups, Experiential Learning and Action Research, în The encyclopedia
of informal education, 2001, http://www.infed.org/thinkers/et-lewin.htm
8
R. O’Brien, An Overview of the Methodological Approach of Action Research, 1998,
http://www.web.net/~robrien/ papers/arfinal.html
5 Restituirea rezultatelor anchetei sociologice 113

În acest sens, foarte importante pot fi i preciz rile f cute în anii ’90 de c tre M. R.
Verspieren. Pentru Verspieren, este obligatoriu ca în cercetarea-ac iune s existe dou
tipuri de ipoteze: ipoteze de cercetare i ipoteze de ac iune9.
Una dintre problemele teoretice importante este cea a raporturilor dintre metoda
interven iei i cercetarea-ac iune.
B. Bunker si P. Gundelach apreciau c metoda interven iei difer de tipul integrativ al
10
cercet rii-ac iune printr-o insisten pe conflict i pe schimbarea social . Cea dintâi este
mai aproape de cercetarea-ac iune de tip critic. Metoda interven iei presupune cercetarea-
ac iune critic , dar proiectele care utilizeaz metoda de interven ie apar in mai degrab
societ ii civile decât sferei muncii i, prin urmare, dezv luie poten ialul schimb rii
sociale în societatea civil . O alt diferen important între cercetarea-ac iune i metoda
interven iei, observ ei, se refer la rolul actorilor sociali. Pe când rolul cercet rii-ac iune
este acela de a provoca schimbarea social , metoda interven iei nu î i propune s
genereze schimbare social ca atare, ci s creeze o în elegere printre actorii colectivi
asupra poten ialului i rolului acestora în schimbarea social .
Bridget Somekh caracterizeaz cercetarea-ac iune prin metodologia ei:
„Metodologia cercet rii-ac iune marcheaz limita între cercetare i practic .”11 Sunt
subliniate apoi principalele diferen e între cercetarea-ac iune i alte forme de cercetare: 1)
este derulat de c tre oameni preocupa i direct de situa ia social cercetat , plecând de la
întreb rile practice care apar în munca de fiecare zi a cercet torilor; 2) rezultatele
cercet rii-ac iune sunt transpuse în practic cu scopul de a produce schimbarea; 3)
cercetarea-ac iune are un grad înalt de orientare pragmatic (pragmatic orientation); 4)
cercetarea-ac iune se bazeaz pe cultura i valorile unui grup social ai c rui membri sunt
atât actori în câmpul de cercetare cât i cercet tori; 5) cercetarea-ac iune ridic anumite
probleme etice, cu deosebire atunci când un cercet tor studiaz mediul s u de munc i,
implicit, comportamentul colegilor s i.
Dup examinarea contextului filosofic i tiin ific care a ghidat cercetarea-ac iune, R.
Baskerville sublinia trei caracteristici ale acestei abord ri: 1) adoptarea unei perspective

9
M. R. Verspieren, Recherche-action de type stratégique et science(s) de l'
éducation, Paris, Bruxelles:
l'
Harmattan, Contradictions, 1990, www.lecture.org/rech'action.html
10
B. Brincker, P. Gundelach, Sociologist in Action. A Critical Exploration of the Intervention
Method, „Acta Sociologica”, 49 (4), 2005, p. 365–375.
11
B. Somekh, The Contributions of Action Research to Development in Social Endeavours: A Position
Paper on Action Research Methodology, „British Educational Research Journal”, 21(3), 1995, p. 340.
114 Mihai Pascaru 6

interpretative a datelor (fapt ce permite interven ia social în cercetare, cercet torul

devenind o parte a studiului); 2) adoptarea unei perspective idiografice asupra cercet rii
(care postuleaz c fiecare cadru social implic un set unic de subiec i umani ce
interac ioneaz ); 3) utilizarea analizei calitative (datorit necesit ii de a dezv lui
importan a ac iunii i a setului de valori care ghideaz ac iunea actorului)12.
Discu ii au fost deschise i pe tema dimensiunilor cercet rii-ac iune. Astfel Susan E.
identifica trei dimensiuni: profesional , personal i politic . Aceste dimensiuni,
considera Noffke, sunt cele care, prin con inutul lor, ne fac s în elegem mai bine
poten ialul cercet rii-ac iune13.
O alt serie de probleme teoretice sunt generate de tipologia cercet rii-ac iune.
Numero i al i termeni îi sunt asocia i acesteia pentru a desemna tipurile ei în raport de
contexte i practici extrem de diverse. Astfel, într-un studiu din 1990, David H. Tripp,
scria despre cercetarea-ac iune social-critic (socially critical action research), cu
aplicabilitate la domeniul educa iei, propunându-i urm toarea defini ie: „Ac iunea
strategic-critic i pedagogic a profesorilor care inte te spre cre terea justi iei sociale.”14
Aceast defini ie, considera Tripp, ar putea fi dezvoltat în termenii a cinci caracteristici:
participare, direc ie, con tiin , constrângeri i rezultate.
Tot mai frecvent se vorbe te în ultimele decenii i despre cercetarea-ac iune
participativ .
Unul dintre numele cele mai cunoscute în teoretizarea i implementarea cercet rii-
ac iune participative este cel al australianului Y. Wadsworth. Acesta m rturisea, la un
moment dat, faptul c s-a confruntat pentru prima dat cu termenul de cercetare-ac iune
participativ la Londra, în 1972, utilizând acest tip de cercetare, la întoarcerea în ara sa,
în studiul comunit ilor urbane periferice15.
O observa ie important în leg tur cu cercetarea-ac iune participativ îi apar ine lui
S. A. Small: „În cercetarea participativ , participan ii sunt în primul rând responsabili

12
R. L. Baskerville, Investigating Information Systems with Action Research „Communications of the
Association for information systems”, vol. 2, Article 19, October 1999, http://www.cis.gsu.edu/~rbaskerv/
CAIS_2_19/CAIS_2_19.html (accesat în august 2006).
13
S. E. Noffke, Profesional, Personal and Political Dimensions of Action Research „Review of
Research in Education”, 22, 1997, p. 305–343.
14
D. H. Tripp, Socially Critical Action Research, „Theory into Practice”, 29 (3), 1990, p. 161.
15
Y. Wadsworth, „Gouldner’s child?” Some Reflections on Sociology and Participatory Action
Research, „Journal of Sociology”, 41(3), 2005, p. 267–284.
7 Restituirea rezultatelor anchetei sociologice 115

pentru designul studiului, incluzând decizia asupra modalit ii de colectare a datelor,

asupra analizei i apoi asupra disemin rii informa iilor”16.
Ne vom opri în cele urmeaz asupra unor investiga ii în care restituirea rezultatelor a
fost, implicit sau explicit, prezent în contextul mai general al cercet rii-ac iune, cu
deosebire al cercet rii-ac iune participative.
Dintre demersurile relativ recente în cercetarea-ac iune participativ le re inem mai
întâi pe cele ale irlandezilor P. Lundy i M. McGovern. Ei au avut în vedere o serie de
grupuri aflate la un moment dat în conflict în spa iul în care i-au fixat experiment rile
(Irlanda de Nord), re inând între altele i faptul c aspectul cel mai semnificativ al
cercet rii-ac iune participative este cel al plas rii subiectului în centrul procesului de luare
a deciziilor, pozi ia celui din interiorul unei comunit i fiind mult mai critic decât se
crede în general, trebuind s fie v zut sub multitudinea nuan elor i fa etelor sub care se
17
manifest . În proiectul experimental au fost cuprinse 30 persoane, rude ale victimelor
conflictelor din Irlanda de Nord i a fost organizat o prim întâlnire a lor cu reprezentan i
ai grupurilor din comunitate, pentru a discuta modul în care aceasta ar putea comemora
victimele conflictelor. La finalul mai multor întâlniri, discu ii i dezbateri a rezultat ideea
edit rii unei c r i comemorative. S-a constituit un comitet de coordonare i mai mul i
membri ai comunit ii s-au implicat în diferite etape i au îndeplinit pe parcursul
proiectului sarcini specifice. Pe perioada a patru ani au fost luate peste 300 interviuri, iar
în 2002 s-a publicat cartea cu titlul Ardoyne: The Untold Truth. Lansarea a avut loc la
data celei de a 33-a comemor ri a primei victime a conflictelor din comunitate. La
întâlnirea organizat cu acest prilej au participat câteva sute de rude ale victimelor i al i
membri ai comunit ii. Cartea con ine 99 studii de caz (fiecare caz bazându-se pe 2–3
m rturii orale) i o serie de capitole istorice pentru contextualizarea deceselor. Înainte de
publicare, fiecare interviu a fost returnat autorului m rturiei pentru a-l valida/ rectifica/
completa/ adnota etc. Mai mult, seria de interviuri consacrate unui caz a fost, i ea, în
întregime, returnat autorilor par iali, care au putut rectifica, comenta, completa etc., pe
baza m rturiilor celorlal i, despre cazul în care fiecare era expert par ial. Abia apoi s-a
editat forma final a c r ii.

16
S. A. Small, op. cit., p. 944.
17
P. Lundy, M. McGovern, Participation, Truth and Partiality: Participatory Action Research,
Community-based Truth-telling and Post-conflict Transition in Northern Ireland, „Sociology”, vol. 40,
no.1, SAGE Publications, London, Tousand Oaks, New Delhi, 2006, p. 71–88.
116 Mihai Pascaru 8

Dintre concluziile la care s-a ajuns în urma acestui proiect experimental de succes
re inem: 1) cercetarea-ac iune participativ poate fi cheia rezolv rii unui num r mare de
dileme metodologice, etice i politice cu care cercet torii se confrunt în societ ile
divizate de violen ; 2) mecanismul centr rii-pe-victim în rostirea adev rului nu trebuie
s urm reasc m rturisirea deta at , precum cea a unui narator al unei experien e
consumate, ci o m rturisire participativ care s conduc la adev rul însu i.
Un grup de cercet tori americani, condus de c tre Emilio A. Parrado, Chris
McQuiston i Chenoa A. Flippen, a pus în practic metodologia cercet rii bazate pe
participarea comunitar (community-based participatory research methodology – CBPR)
în vederea studierii riscului HIV în comunit ile de imigran i spanioli din Durham,
Carolina de Nord18.
În proiectul amintit, implicarea comunit ii a fost cheia spre ob inerea accesului în
mijlocul unei popula ii relativ închise, spre dezvoltarea unui instrument de cercetare
flexibil, spre cre terea calit ii datelor i spre alinierea cercet rilor la realit ile culturale
ale imigran ilor din Durham.
CBPR s-a asigurat ca perspectivele i punctele de vedere ale membrilor comunit ii
s fie luate în considerare i a propus o cercetare orientat spre ac iune, membrii
comunit ii fiind implica i direct în colectarea i analizarea informa iilor i în generarea
recomand rilor necesare schimb rii.
În proiectul amintit, 14 membri ai comunit ii (6 b rba i i 8 femei) s-au integrat în
final în toate aspectele procesului de cercetare, de la opera ionalizarea conceptelor i
colectarea datelor pân la interpretarea rezultatelor culese.
Practic, în timpul întâlnirilor bis pt mânale, grupul a fost divizat în dou mici
subgrupuri, în func ie de gen, pentru a facilita discu ia subiectelor delicate. Fiecare
subgrup a primit acelea i sarcini, cum ar fi definirea HIV în comunitatea hispanic sau
descrierea factorilor care contribuie la men inerea problemei infest rii cu virusul HIV.
Prin acest proces, grupul a ajutat la identificarea elementelor cheie ale (in)adapt rii
sociale, elemente care erau legate direct de riscul HIV: izolarea social , consumul de
alcool i utilizarea sexului comercial de c tre muncitori. De îndat ce s-au ob inut
fondurile necesare, grupul s-a implicat în realizarea chestionarelor. Natura delicat a

18
E. A. Parrado, C. McQuiston & C. A. Flippen, Participatory Survey Research. Integrating
Community Collaboration and Quantitative Methods for the Study of Gender and HIV Risks Among
Hispanic Migrants, „Sociological Methods &Research”, 34 (2), 2005, p. 204-239.
9 Restituirea rezultatelor anchetei sociologice 117

subiectelor a impus un chestionar care s nu intimideze i s fie util în colectarea

informa iilor complexe, care s poat fi analizate statistic. Rezultatul final a fost un
instrument semi-flexibil care permitea i reconstruc ia experien elor individuale (cum ar fi
cele legate de migra ie). Apoi, membrii CBPR au fost preg ti i i ca realizatori ai
interviurilor pentru cercetarea din Durham, ceea ce a diminuat semnificativ rata non-
r spunsurilor.
Latura reflexiv a metodologiei CBPR a contribuit i ea la eficien a cercet rii. În
timpul întâlnirilor, în faza colect rii de date, cei care realizau interviurile au raportat în
mod regulat problemele ap rute i au împ rt it celorlal i experien a lor. La final, CBPR
s-a centrat pe analiza i interpretarea complexului de date culese din interviuri, din
consemn ri ale membrilor CBPR, care descriau condi iile locale i atitudinile
responden ilor.
Discu iile colective asupra rezultatelor cercet rii au permis comunit ii i
cercet torilor s evalueze rezultatele studiului, s reconsidere a tept rile preliminare i s
identifice noi deschideri pentru cercetare.

2. RESTITUIREA REZULTATELOR. INVESTIGA II EXPLORATORII

ÎNTR-UN PROIECT DE DEZVOLTARE MICROREGIONAL (2001–2002)

Restituirea rezultatelor a fost pentru prima dat realizat de noi în cadrul proiectului
european Eugenia19.
Proiectul Eugenia a fost lansat la sfâr itul anului 2000 în cadrul programului Ecos-
Ouverture. Tema proiectului a fost de la bun început incitant : punerea bazelor unui
Observator Inter-regional de Diagnostic i Ac iune Teritorial (Observatoire Inter-
régional de Diagnostic et d’Action Territoriale). Domeniul de cooperare vizat a fost
descris ca fiind cel al amelior rii metodelor i instrumentelor de lucru ale colectivit ilor
regionale sau locale în domeniul strategiilor de dezvoltare teritorial .
Au fost stabilite ini ial patru tematici de lucru în cadrul proiectului: Tematica 1:
Instrumente i metode de diagnostic i ac iune teritorial ; Tematica 2: Inteligen
teritorial pentru dezvoltare; Tematica 3: Dezvoltarea de noi filiere agricole i
diversificarea activit ilor; Tematica 4: Protec ia prin valorizare a patrimoniului natural i

19
Vezi i M. Pascaru, Unele experiment ri române ti pentru proiectul european „Eugenia –
Observatoire Inter-régional de Diagnostic et d’Action Territoriale”, „Sociologie Româneasc ”, 2003, I, 4,
p. 94–107.
118 Mihai Pascaru 10

antropic. În timp, s-a dovedit necesar i o a cincia tem : Comunicare (pentru

promovarea proiectului).
Pentru fiecare tematic au fost prev zute o serie de ac iuni cu titlul generic de
experiment ri (experimentations), vizând mai întâi culegerea de date, analiza, diagnoza i
proiectarea unor strategii de implementare a unei eventuale dimensiuni practice a
proiectului.
Experiment rile prev zute pentru tema 4 au fost realizate în Depresiunea Trasc ului,
în satele V li oara i Izvoarele (comuna Livezile) i Col e ti i Rimetea (comuna
Rimetea). Spa iul astfel delimitat, numit în continuare ca microregiunea V li oara-
Rimetea, apar ine de jude ul Alba.
În cercet rile noastre din microregiunea V li oara-Rimetea, mai mul i itemi au fost
destina i s descrie resursele locale la nivel de gospod rie (camere disponibile, amenaj ri,
resurse alimentare disponibile etc.) din perspectiva valoriz rii patrimoniului natural i
antropic prin intermediul dezvolt rii turistice.
Dar interesul nostru a fost concentrat mai ales asupra identific rii problemelor locale.
S-au delimitat dou categorii de probleme: 1) probleme personale i de familie i 2)
probleme care ar trebui rezolvate în comun .
Ierarhia problemelor personale i de familie identificate i vizate de ancheta noastr
ar ta astfel: I. Banii: 39% dintre op iuni; II. Lipsa locului de munc : 28% dintre op iuni;
III. S n tatea: 15% dintre op iuni; IV. Lipsa pie ei de desfacere pentru produsele agricole:
5%; V. Alt problem : 5%.
În cazul problemelor de rezolvat cu prioritate în sat i comun , ierarhia era
urm toarea: I. Drumurile: 43% dintre op iuni; II. Aprovizionarea cu ap : 18% dintre
op iuni; III. Telefonul fix: 16% dintre op iuni. Declarau c nu exist nici o problem : 3%
i spuneau c altele sunt problemele care trebuie rezolvate: 17% (tabelul 2).

Tabelul 2
Probleme care trebuie rezolvate în comun (2001)

Problema Op iuni %
Nici o problem 9 3
Drumurile 138 43
Aprovizionarea cu ap 59 18
Telefonul fix 52 16
Telefonul mobil 10 3
11 Restituirea rezultatelor anchetei sociologice 119

Alt problem 54 17
Total 322 100

Dou probleme ne-au interesat în mod deosebit la capitolul ecologie: problema

aprovizion rii cu ap i problema gunoiului menajer.
Întreba i dac sunt dificult i în aprovizionarea cu ap , 45% din cei chestiona i au
r spuns c da, sunt probleme, i 55% c nu, nu sunt probleme.
În leg tur cu dificult ile semnalate în aprovizionarea cu ap s-a re inut mai întâi
faptul c „apa seac uneori” (14%) i „întrerup apa al i locuitori” (14%). Se mai declara i
c „apa este poluat uneori” (3%). Reclamau „alt dificultate” 20%, dar în aceast
categorie intrau multe variante ale faptului c apa seac , se înregistreaz scurgeri etc.
Cea de a doua grup de probleme ecologice a fost legat de aruncarea gunoiului
menajer. Conform declara iilor celor care au f cut parte din lotul investigat, apa murdar i
gunoiul menajer se arunca: 1) în afara cur ii, pe terenul propriu (35% din op iuni pentru
aceast variant de r spuns); 2) în canalizare (21%); 3) într-o hazna (13%); 4) în curte
(8%) sau 5) în afara cur ii, pe alte terenuri (8%).
Doar 33% dintre responden i declarau c arunc resturile menajere acolo unde se
consider c ar fi normal s fie aruncate, adic într-o hazna sau într-o canalizare.
Plecând de la rezultatele anchetei, restituirea individualizat s-a bazat, la nivelul
instrumentelor, pe un ghid de interviu. Cu ajutorul acestui instrument specific cercet rii
calitativiste, s-a încercat ob inerea de noi informa ii care au putut s scape anchetei pe
baz de chestionar.
Astfel, s-a putut afla, de pild , c principala cauz a problemei banilor (identificat
înc din faza observa iilor directe, care a precedat ancheta) era considerat a fi lipsa
locurilor de munc : „Este nevoie de serviciu pentru a câ tiga bani, nu e destul s muncim
p mântul i s cre tem animale, c nu putem vinde produsele” (S.A., V li oara).
Se aprecia, de cele mai multe ori, c rezolvarea problemelor personale semnalate
(lipsa banilor etc.) nu depindea doar de fiecare individ în parte, ci i de dezvoltarea zonei
în ansamblul ei. Preciz rile în acest sens, adic ce înseamn „dezvoltarea zonei în
ansamblul ei”, erau îns destul de vagi.
În satele V li oara i Izvoarele, lipsa banilor era asociat cu vârsta i boala, precum
i cu lipsa puterii de munc . Tinerii erau mul i pleca i la munc în str in tate sau, unii, în
ora e apropiate, lipsa de confort de acas îndep rtându-i de sat.
120 Mihai Pascaru 12

i în aceast zon era bine înr d cinat ideea „investitorului salvator”: „Dac nu vine
cineva s investeasc , nu avem ce face. E nevoie de investitori” (N.I., Col e ti).
O problem nou adus în discu ie a fost cea a recept rii programelor radio i TV.
În leg tur cu aprovizionarea cu ap , ni se semnala faptul aproape incredibil c unii
locuitori au renun at la re eaua comunal i i-au s pat fântân . Cauzele problemelor cu
apa din re eaua local î i aveau originea în chiar realizarea lucr rilor: „Oamenii din sat au
lucrat superficial când s-a realizat lucrarea i, în prezent, conducta e spart , foarte veche i
trebuie schimbat , c nu a func ionat niciodat bine” (S.A., V li oara). În satul Izvoarele
nu erau probleme cu apa i, în plus, se sugera c din sursa local s-ar putea asigura ap i
pentru satele Col e ti i Rimetea.
La Col e ti se semnala faptul c „apa e întrerupt de oamenii din sat, în special de
l pt rie20 i de cei cu sere, care i-au montat hidrofoare i consum foarte mult ap ”
(G.S., Col e ti). Solu ii: cur area bazinelor actuale i înlocuirea instala iei de aduc iune,
amenajarea unor bazine speciale pentru cei cu un consum foarte mare de ap . Tot la
Col e ti se considera c un sistem comunal este singura solu ie: „Pentru a face fântân
proprie, e foarte scump” (V.I., Col e ti).
Aruncarea resturilor menajere în spa iile neamenajate nu era considerat la V li oara
un comportament firesc, dar nici nu reprezenta, în viziunea unora, „o problem prioritar ”
(S.A., V li oara). De asemenea, unii nu considerau necesar nici amenajarea unui loc
special: „Problema gunoiului îl prive te pe fiecare în parte” (M.A., V li oara). La
Izvoarele un s tean recuno tea: „Aici toate reziduurile sunt aruncate în vale i când vine
valea mare, toate sunt duse pân la Mure ” (B.S., Izvoarele). Un alt s tean remarca:
„Mul i arunc gunoiul în pârâu, pentru c trece prin curte i consider c arunc în curtea
lui” (A.C., Izvoarele).
Era aici i o problem de construc ie a instrumentelor de cercetare pentru definirea a
ceea ce înseamn curte, acest aspect nefiind anticipat.
La Col e ti, problema cur eniei era v zut ca o problem de bun sim . Aici ideea
necesit ii unei gropi de gunoi comune era invocat mai frecvent decât în alte sate. O alt
solu ie: distribuirea de pubele i strângerea gunoiului periodic, cu o ma in de la Aiud
(P.I., Col e ti).

20
Fabrica de produse lactate din Col e ti.
13 Restituirea rezultatelor anchetei sociologice 121

În cadrul restituirii de grup de la Rimetea (iunie 2002), seminar la care au luat parte
locuitori din microregiunea aflat în aten ie, autorit i locale, reprezentan i ai autorit ilor
jude ene, exper i interni i coordonatorii proiectului la nivel european, s-au supus
dezbaterii date rezultate din analiza cantitativ a rezultatelor anchetei (prezentate sub
form de tabele i grafice), vizate fiind i aici urm toarele dimensiuni: 1) problemele
personale i de familie; 2) problemele specifice întregii microregiuni; 3) problemele
ecologice (dificult i legate de aprovizionarea cu ap i locul unde se arunc apa murdar
i resturile menajere); 4) principalele domenii de activitate care s-ar putea dezvolta în
microregiune i 5) colaborarea intercomunal .
Discu iile au debutat cu problema apei. S-a apreciat c apa, într-adev r, nu ajunge la
to i, dar nu este vorba de reaua voin a oamenilor, cum au b nuit i sugerat exper ii, ci de
o serie de probleme tehnice. Viceprimarul comunei Rimetea va aduce unele informa ii în
plus: „Proiectul ini ial [înainte de 1989] a fost f cut numai pentru postul de poli ie. Apoi,
oamenii s-au implicat i cu ajutorul partidului21 au f cut lucrarea. Au adus evi de pe
unde au putut (unele ar fi trebuit casate) i acestea nu au rezistat mult. S-au spart pe
traseu, iar acum sunt pierderi mari de ap . În plus, s-a m rit consumul la fiecare familie,
apa folosindu-se pentru baie, gr din , animale. Eu am propus s procur m ceasuri pentru
ap i cu ajutorul prietenilor de peste hotare le-am primit. Dar nu le putem monta la
oameni acas deoarece ei i-au introdus apa i nu sunt de acord. Cu o echip din Ungaria
am m surat debitul apei. În 16 secunde curg 10 litri de ap . Unde se duce apa aceasta?
Când s-a introdus apa, debitul a fost evaluat ca fiind suficient. Un regulator ar fi necesar,
pentru c ar regla debitul apei în tot satul”. S-a încercat la Rimetea i introducerea unei
taxe diferen iate, de 10.000 lei (echivalentul a un leu nou de ast zi) pe lun pentru
locuitorii care nu cazeaz turi ti i de 100.000 lei pe lun pentru cei care cazeaz turi ti,
dar mul i au considerat c m sura nu este corect .
Reprezentan ii Consiliului Jude ean au remarcat faptul c exist suport legislativ
pentru o asemenea m sur , deci ea este corect .
Cei din satele cu popula ie preponderent româneasc , cum ar fi Izvoarele, apreciau
existen a fabricii de prelucrare a laptelui de la Col e ti: „Dac nu ar fi fabrica de la
Col e ti am fi muritori de foame” (C.G., Izvoarele).
Un factor de blocaj în calea dezvolt rii îl reprezenta i fiscalitatea excesiv : „Am o

21
Partidul comunist din epoc .
122 Mihai Pascaru 14

asocia ie familial , dar fiscalitatea m doboar . Am un laborator [de înghe at ] finalizat

dup toate prevederile legale i tot se mai g sesc probleme la controale. Cred c am s
renun , c a a nu mai rezist” (P.I., Rimetea).

3. RESTITUIREA REZULTATELOR I EXPLORAREA GUVERN RII

PARTICIPATIVE. INVESTIGA II ÎN MICROREGIUNEA
ALBAC–SC RI OARA–HOREA (2005-2006)

Intrând în câmpul cercet rilor i reflec iilor sociale pe tema guvern rii locale i a
particip rii, de maxim interes în sec iunea de fa este s re inem faptul c , înc din 1996,
Truman i Reising sus ineau ideea c mai mult decât a cunoa te nevoile cet enilor i a le
r spunde unilateral, în spa iul american se a teapt ca guvernele locale s angajeze
22
publicul în guvernarea participativ .
Jean L. Cohen încearc o compatibilizare a ideii de suveranitate a poporului cu
23
guvernarea reprezentativ . El sus ine c între suveranitatea poporului i principiile
moderne ale guvern rii reprezentative nu sunt contradic ii, ci exist o determinare
reciproc . Solu ia reconcilierii const în divizarea reprezent rii, prin crearea unui num r
cât mai mare i mai diversificat de instan e, de la cele politice (prin separarea puterilor în
stat, federalizare etc.) la cele ale societ ii civile (prin crearea asocia iilor, grupurilor de
interese, a celor de lobby, a organiza iilor comunitare etc.), toate acestea formând opinii i
influen ând deciziile politice i administrative.
Având în vedere rela ia dintre noua i vechea guvernare tiin ific , A. Irvin
exploreaz construc ia social a discu iilor publice, leg tura dintre acestea i încredere,
identificarea cet eanului obi nuit i ob inerea consensului social24. Concluziile autorului,
bazate pe analiza unei serii de rapoarte oficiale i pe dezbateri publice din Marea Britanie
privind modific rile genetice, sugereaz o nou paradigm a guvern rii, în cadrul c reia
politica discu iilor publice devine extrem de important .

22
Q. C. Truman, M. D. Reisig, Community-Oriented Research in an Era of Community-Oriented
Policing „American Behavioral Scientist”, vol. 39, no. 5, March/April, 1996, p. 570–586.
23
J. L. Cohen, The Self-Institution of Society and Representative Government: Can the Cycle Be
Squared?, „Thesis Eleven”, no. 80, Febr., 2005, SAGE Publications, London Tousand Oaks, CA and New
Delhi, p. 9–37.
24
A. Irwin, The Politics of Talk: Coming to Terms with the ‘New’ Scientific Governance, „Social
Studies of Sciences”, vol. 6, no. 2, Apr., 2006, SAGE Publications, London Tousand Oaks, CA and New
Delhi, p. 299–320.
15 Restituirea rezultatelor anchetei sociologice 123

Studiile consacrate particip rii în Europa Central i de Est sunt numeroase i cu

perspective de abordare diferite, dar convergente în cele din urm prin unele concluzii sau
construc ii metodologice.
Astfel, dup N. Letki, care vorbe te de o socializare pentru participare, sl biciunile
societ ii politice i nivelul sc zut al implic rii cet enilor Europei Centrale i de Est
(ECE) în politic se afl în rela ie cu nivelul sc zut al capitalului social (societate civil
neconsolidat i niveluri sc zute ale încrederii interpersonale) i cu mo tenirea
comunismului, autorul propunându-si, între altele, i verificarea urm toarei ipoteze:
indivizii care manifest un nivel ridicat al încrederii interpersonale sunt mai implica i
politic25. Aceast ipotez nu se va confirma, îns , în cercet rile sale.
Pe ansamblu, dintre concluziile investiga iilor lui Letki putem re ine: 1) problema
nivelului sc zut al implic rii politice în rile post-comuniste este discutabil ; 2) exist o
puternic corela ie între calitatea de membru în asocia ii voluntare i implicarea politic ;
3) exist o puternic corela ie între calitatea de ex-membru într-un partid comunist i
implicarea politic (contrar teoriei capitalului social negativ); 4) exist o slab corela ie
între încrederea interpersonal i implicarea politic , deci încrederea interpersonal nu
este un bun predictor pentru implicarea politic , ideea de capital social fiind irelevant
pentru explicarea particip rii politice în rile ECE; 5) dezvoltarea institu iilor
democra iei are importan pozitiv pentru participarea politic , mult mai semnificativ
decât al i factori lua i în considerare în cercetare.
Într-un studiu din 2004, D. Sandu, analizeaz inconsisten a de status ca predictor
pentru atitudinile publice din România în tranzi ie, utilizând o serie de variabile cheie
pentru m surarea orient rii publicului spre solu ii participative, democratice,
26
revolu ionare sau autoritare privitoare la via a public . În acest context, sociologul
român ajunge la concluzia c atitudinile participative i democratice merg mân în mân
i sunt opuse orient rilor revolu ionare i autoritare.
S mai re inem din literatura sociologic româneasc i existen a unor abord ri ale
administra iei publice locale, vector legitim al guvern rii în plan teritorial, unele dintre

25
N. Letki, Socialization for Participation? Trust, Membership, and Democratization in East-Central
Europe, „Political Research Quarterly”, vol. 57, no. 4, Dec., 2004, p. 665–679.
26
D. Sandu, Status Inconsistency as Predictor of Public Atitudes in Romania „Current Sociology”,
vol. 52, no. 6, Nov., 2004, SAGE Publications, London Tousand Oaks, CA and New Delhi, p. 989–1020.
124 Mihai Pascaru 16

acestea fiind f cute din perspectiva furniz rii bun st rii sociale27, într-un context precum
cel al tranzi iei, în care se poate vorbi de o s r cie vertical , a unor întregi comunit i28.
În domeniul reglement rilor europene, unul dintre conceptele mult discutate ast zi
este cel de bun guvernare.
Principiile unei bune guvern ri sunt sintetic expuse în European Governance: A
29
White Paper, 2001: transparen , participare, r spundere, eficien i coeren .
Conform cu primul principiu, institu iile ar trebui s fie mai deschise i ar trebui, de
asemenea, s utilizeze un limbaj accesibil i u or de în eles de c tre publicul larg. Acest
aspect este foarte important, deoarece poate determina cre terea încrederii în institu iile
complexe ale guvern rii. Principiul particip rii pleac de la observa ia c , în general,
calitatea, relevan a i eficien a politicilor depind de asigurarea unei particip ri largi pe tot
parcursul procesului de realizare a lor - de la elaborare i pân la implementare. O
participare mai mare poate duce la cre terea încrederii în rezultatul final i în institu iile
care realizeaz politicile în cauz . Principiul r spunderii impune ca rolurile din procesele
legislative i cele executive s fie mai clar delimitate i asociate o cu o responsabilitate
precis . Eficien a se asociaz cu oportunitatea, cu definirea unor obiective clare i luarea
deciziilor la nivelul potrivit. Principiul coeren ei impune ca politicile i ac iunile s fie
coerente i u or de în eles în condi iile cre terii complexit ii proceselor globale i locale.
Se apreciaz , de asemenea, c fiecare principiu este important în sine, respectarea lor
nefiind posibil , îns , prin abord ri separate.
Problema particip rii a fost privit în investiga iile noastre din microregiunea Albac-
Sc ri oara-Horea din perspectiva implic rii la nivelul adun rilor cet ene ti30.
În ceea ce prive te participarea la aceste adun ri, mai bine de o treime din totalul
celor chestiona i declarau c da, au participat (37,1%), cei mai mul i afirmând c nu au
participat la astfel de adun ri (47,9%) sau c nu a fost cazul, nu s-au organizat în
comuna lor adun ri cet ene ti (15%).

27
C. Bejenaru, Rolul administra iei publice locale în furnizarea serviciilor sociale, „Sociologie
Româneasc ”, volumul II, nr. 2, Vara 2004, p. 141–153.
28
I. B descu, Dezvoltare i subdezvoltare. Contribu ii la critica sociologiei tranzi iei”, „Sociologie
Româneasc ”, volumul II, nr. 3, Toamna 2004, p. 108–128.
29
European Governance: A White Paper, COM(2001)428, 25 July 2001, http://europa.eu.int/eur-
lex/en/com/cnc/2001/com2001_0428en01.pdf
30
Vezi i M. Pascaru, Intelligence territoriale et gouvernance locale / Territorial Intelligence and
Local Governance, Cluj-Napoca, Presa Universitar Clujean , 2006.
17 Restituirea rezultatelor anchetei sociologice 125

În cadrul restituirii, am considerat util s ne fix m aten ia pe cauzele i motiva iile

neparticip rii, utilizând în interviul de restituire i aceste întreb ri de sondare i
aprofundare: Nu tiu oamenii despre adun rile cet ene ti? Sunt motive care îi împiedic
s participe la astfel de adun ri?
Pentru cet eni, una dintre cauzele neparticip rii era practic neorganizarea acestui gen
de adun ri: „Nu exist adun ri ale cet enilor în sat i nici oamenii nu tiu despre astfel de
adun ri. Se fac adun ri mai restrânse, într-o sal de clas , doar cu ocazia
composesoratului31” (P.G., Albac).
Neorganizarea adun rilor cet ene ti era la rândul ei motivat de lipsa exerci iului
democratic: „Nici n-ai cu cine s faci adunare cet eneasc . Nu au exerci iul democra iei
i…, în aceste condi ii, e mai bine s nu se fac . E imposibil s discu i civilizat cu ei”
(F.A., func ionar prim rie, Sc ri oara).
Distan a fa de centrul de comun , posibil loc al adun rilor, i timpul liber redus
erau de asemenea invocate i în acest caz: „Sunt departe oamenii, nu au cum s ajung la
aceste adun ri. Ar vrea, cred eu, dar nu au nici timp pentru c au mult de lucru” (M.T.,
Horea).
Interesant ni se pare indicarea ca motiva ie a neparticip rii i a imposibilit ii de a
spune fiecare ce dore te în aceste adun ri: „Nu se fac adun ri! i dac se fac i merg
oamenii, ei nu îndr znesc s spun nimic. C i acolo vorbesc numa'oamenii primarului,
numa' ia tiu s vorbeasc acolo” (F.O., Albac).
Apartenen a politic func iona i ea ca o piedic în calea particip rii: „Ura dintre ei,
[pentru] c partidele astea îi împart pe oameni…” (F.B., Albac).
Lipsa de finalizare în ac iuni concrete era i ea amintit : „Majoritatea celor care s-au
întâlnit nu au ajuns la o concluzie i oamenii nu sunt prea informa i. Au mers o dat , de
dou ori i dac nu s-a rezolvat nimic, nu s-au mai dus” (A. V., Albac).
Uneori r zb tea i nostalgia dup perioada comunist : „ in minte c pe vremea lui
Ceau escu trebuiau s închid magazinele ca s mearg oamenii la adun ri” (F.C.,
Sc ri oara).
Dar care erau comentariile autorit ilor locale vizavi de acest subiect?
Unii consilieri din Albac recuno teau c nu se organizaser adun ri: „Eu nu am
întâlnit a a ceva, nu s-au organizat adun ri ale cet enilor” (P.H., consilier, Albac).

31
Adunarea proprietarilor de p duri.
126 Mihai Pascaru 18

Primarul din Albac aducea o precizare important : „Majoritatea întâlnirilor le facem în

fiecare sat în parte i nu în centrul comunei Albac. Dar în general oamenii sunt informa i
prin Biseric , prin copiii de la coal , prin afi e la afi ierele de pe raza localit ii, prin
scrisori po tale” (T.T., primar, Albac).
Viceprimarul din Sc ri oara recuno tea i comenta: „Nu s-au prea organizat adun ri
cet ene ti i nici nu prea se intereseaz oamenii de a a ceva. Ei cer lemne, p dure,
terenuri, ap , drumuri i nu ascult când le spunem c nu las legea sau c nu este de
unde” (A.B., viceprimar, Sc ri oara).
Dezinteresul cet enilor era invocat i de c tre un consilier din Horea: „Anun m în
Biseric i este program afi at. Dar a a e peste tot, unii chiar nu au auzit. Nu tiu ce
motive s aib . Dar cred c dezinteresul…” (F.A., consilier, Horea).
Dac avem în vedere declara iile unei înv toare din Sc ri oara, dezinteresul era mai
general: „Nu-i intereseaz nimic, numai p durea. Ei vor s aib lemne. Nu vin nici la
edin a cu p rin ii… Din p rin ii a o sut dou zeci, dac vin dou zeci la edin e. Dac nu-
i intereseaz educa ia copiilor lor, crezi c le pas de comunitate?” (F.C., Sc ri oara).
Rolul bisericii devenea foarte important în acest context: „La Biseric mai facem
anun uri i, de fapt, cam la asta se rezum adunarea cet eneasc ” (F.A., func ionar
prim rie, Sc ri oara); „Noroc c domnu'p rinte e '
'
doba'
'prim riei, el anun tot. C
p rintele-i prieten cu primarul i e ef de institu ie...” (M.I., fost func ionar la prim rie,
Sc ri oara).
Pe parcursul anchetei sociologice, locuitorii din microregiunea Albac–Sc ri oara–
Horea au fost pu i, de asemenea, în situa ia ipotetic în care toate deciziile la nivel local
ar fi luate în cadrul adun rilor cet ene ti. Au declarat c ar participa la adun rile
organizate în acest scop 82,9% dintre cei chestiona i i c nu ar participa 15%. Ceilal i nu
s-a pronun at în leg tur cu acest subiect.
Opiniile la acest capitol au f cut obiectul unei restituiri de grup cu prilejul unei
edin e a Consiliului Local Albac. În aceast comun , 71,4% dintre subiec i declaraser
c ar participa la adun ri în care s se ia deciziile majore ale comunit ii. Consilierii i
primarul din Albac, am constatat pe parcursul restituirii de grup amintite, nu respingeau
din start ideea, dar semnalau numeroase bariere posibile, de ordin organizatoric sau socio-
psihologic. Astfel, primarul comunei remarca: „Când se iau decizii la nivel local e bine s
fie consultat i popula ia, e chiar foarte bine! Dar decizia final nu cred c e bine s o ia
19 Restituirea rezultatelor anchetei sociologice 127

popula ia… pentru c atâtea min i – atâtea idei, atâtea min i – atâtea interese.” (T.T.,
primar, Albac). Adun rile cet ene ti i deciziile la nivelul lor ar fi utile, spunea un
consilier, dar greu de realizat, pentru c oamenii nu vor putea fi aduna i i, în plus, ar
putea fi neproductive pentru binele comunit ii: „Ar fi bine. Pentru c ne-am întâlnit cu
câteva hot râri care nu ie eau nicicum bine. Oamenii nu pricepeau c a a-i legea i a a-i
în interesul de perspectiv al comunei. Ei pricep doar interesul de moment i interesul de
grup [în sensul de grup politic sau de afaceri, n. n.]. A a c , dac în Centru32 va fi locul de
târg33, c s-a pus problema, atunci e bine s consul i toat popula ia, ca s nu se zic c ei,
consilierii, în interesul lor au hot rât. Dar dac s-a pus problema ca 70% s vin ... E greu
s aduni i consilierii...” (T.B., consilier, Albac).
O observa ie mai general merit poate o analiz special i investiga ii mai ample,
pe teritorii mai largi: „Nu cred c popula ia României e preg tit pentru a a ceva ... Nu e
preg tit ! E drept c de la 10–20 de ani de democra ie n-ai ce s a tep i” (M.M., consilier,
Albac).

4. RESTITUIREA REZULTATELOR I INTELIGEN A TERITORIAL .

INVESTIGA II ÎN MICROREGIUNEA LIVEZILE–RIMETEA (2007–2008)

Restituirea rezultatelor este legat ast zi i de no iunea de inteligen teritorial .

O comunicare ampl asupra inteligen ei teritoriale a prezentat în 2005 Jean-Jacques
Girardot, sub titlul „Inteligen teritorial i participare”. Girardot m rturisea acolo faptul
c el însu i a propus termenul de inteligen teritorial în 1999, în strâns leg tur cu cel
de inginerie teritorial (ingénierie territoriale), inteligen a teritorial vizând punerea
managementului proiectelor i tehnologiilor societ ii informa iei în serviciul dezvolt rii
durabile. Pe m sur ce se deruleaz mai multe proiecte, pe care Girardot le coordoneaz ,
se contureaz i dezvolt i o metodologie nou , adecvat fundament rii inteligen ei
teritoriale, metodologie numit Catalyse. Catalyse înseamn „metode i instrumente care
permit implicarea larg a actorilor teritoriali în realizarea diagnosticelor teritoriale sau în
observatoarele locale34 în vederea elabor rii de proiecte de ac iune de dezvoltare mai

32
Zona institu iilor din centrul comunei.
33
Posibil loc de desf urare a adun rilor cet ene ti.
34
Laboratoare sau centre de cercetare care au în obiectiv un teritoriu bine delimitat i problemele sale
specifice.
128 Mihai Pascaru 20

pertinente i mai eficiente”35.

Principala caracteristic a metodologiei Catalyse, scrie Girardot, este participarea.
Actorii teritoriali constituie mai întâi un parteneriat informal pentru elaborarea unui ghid
de colectare a datelor în vederea realiz rii unui diagnostic teritorial. Actorii colecteaz
datele, fiecare la nivelul utilizatorilor s i (usagers). Datele sunt puse la un loc pentru
analiz . Apoi, actorii particip i la interpretarea rezultatelor.
Pentru Girardot conceptul de inteligen teritorial desemneaz „ansamblul de
cuno tin e pluridisciplinare care, pe de o parte, contribuie la în elegerea structurilor i
dinamicilor teritoriilor i, pe de alt parte, î i propune s fie un instrument în serviciul
actorilor dezvolt rii teritoriale durabile.”36
Inteligen a teritorial , în concep ia lui Girardot, se fondeaz pe ase principii etice i
metodologice, dintre care pe primul loc se afl principiul particip rii.
De o deosebit valoare euristic ni se pare a fi identificarea principiilor etice ale
inteligen ei teritoriale în principiile dezvolt rii durabile. Dezvoltarea durabil , scrie
Girardot, este a ezat pe trei principii validate de c tre numeroase instan e morale i
politice la scar planetar : (1) participarea tuturor actorilor la dezvoltare, în primul rând a
cet enilor; (2) abordarea global a situa iilor, caracterizat printr-un echilibru adecvat
între considera iile de ordin economic, social i de mediu; (3) parteneriatul actorilor.
No iunea de participare, precizeaz Girardot, nu prive te doar operatorii (les
opérateurs), ci i beneficiarii ac iunii i, mai general, cet enii. Participarea prive te
decizia ca i conceperea, administrarea i evaluarea ac iunilor. Participarea se bazeaz pe
comunicare, deci pe informarea în context interactiv.
În definirea opera ional a inteligen ei teritoriale noi am propus s se ia în calcul i
deschiderea actorilor locali spre colectarea de informa ii utile la nivelul unui observator
local în vederea fundament rii corecte a unor proiecte de dezvoltare. În cercet rile din
microregiunea Livezile–Rimetea, deschiderea spre oferirea de informa ii de la nivelul
satului a vizat urm toarele aspecte: a) probleme de familie ale celor din sat; b) probleme
sociale ale celor din sat; c) rela iile dintre familiile din sat; d) evolu ia animalelor din
fiecare gospod rie; e) schimb rile de popula ie din fiecare gospod rie (na teri, decese,
c s torii, mut ri în i din sat); f) comportamente violente întâlnite în sat; g) frecventarea

35
J. -J. Girardot, Intelligence territoriale et participation, 2005, http://labiso.be/ecolloque/forums/
read.php?3,197,197
36
Ibidem, p. 3.
21 Restituirea rezultatelor anchetei sociologice 129

bisericii de c tre locuitorii satului; h) transferuri de terenuri în sat (prin mo tenire,

vânzare-cump rare, dona ie, schimb); i) probleme de poluarea mediului; j) mersul
afacerilor în sat.
Principalele rezultate sunt prezentate în tabelele 3 i 4.

Tabelul 3
Disponibilitatea de a oferi informa ii (I)

Probleme de Rela iile Evolu ia

Probleme Schimb rile de
Disponibilitate familie în dintre animalelor
sociale (%) popula ie (%)
sat (%) familii (%) (%)
Mai degrab da 42,5 51,5 45,2 51,0 56,1
Mai degrab nu 56,7 47,7 53,4 47,4 43,1
NS/NR 0,8 0,8 1,4 1,6 0,8
Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Tabelul 4
Disponibilitatea de a oferi informa ii (II)

Trans Poluarea Mersul Compor-

Frecventarea
Disponibilitate ferul de mediului afacerilor în tamente
bisericii (%)
terenuri (%) (%) sat (%) violente (%)
Mai degrab da 55,6 54,8 56,7 45,5 51,5
Mai degrab nu 42,5 44,7 42,2 52,9 47,7
NS/NR 1,9 0,5 1,1 1,6 0,8
Total 100 100,0 100,0 100,0 100,0

În general, se poate observa c ponderea celor care spuneau c mai degrab da, ar da
informa ii, era mai mic doar în cazul problemelor de familie din sat, al rela iilor dintre
familii i atunci când era vorba de mersul afacerilor în sat.
În interviurile de restituire cu diver i lideri locali din microregiune am prezentat,
specific acestei teme, urm toarele observa ii concluzive: Dorind s afl m dac cet enii
ar contribui cu informa ii utile identific rii i rezolv rii problemelor satului, în cadrul
unui observator local, am aflat c aproape jum tate sau mai mult de jum tate dintre cei
chestiona i sunt de acord s culeag i s furnizeze informa ii diverse. A urmat
întrebarea: Cum comenta i acest fapt?
Comentariile interlocutorilor no tri fac trimitere mai întâi la teama de a oferi
informa ii, dat fiind experien a epocii comuniste („Nu exist a a ceva fiindc le este
team s dee informa ii de pe vremea r posatului”), de i se consider c : „Ar fi util.
Omul parc pân la revolu ie a tr it sub p mânt, acum nu mai e interesat, avea atunci un
130 Mihai Pascaru 22

program, e dezorientat acum, nu tie ce-i aduce ziua de mâine.” (53 ani, consilier
Livezile). S-au înregistrat i trimiteri la inutilitatea unui asemenea demers: „Cine s
adune informa iile? Nu v d necesar. La ce îl ajut pe primar dac eu am luat 10 saci cu
ciment sau un teren? Nu ajut comunitatea cu nimic.” (45 ani, om de afaceri, Livezile).
Chiar i un primar inea s observe: Noi suntem o comunitate destul de mic , iar
majoritatea problemelor le identific pe strad , în drum spre vreo lucrare…” (28 ani,
primar, Livezile). Atunci când este sus inut furnizarea de informa ii, informa iile privesc
mai ales problemele de infrastructur : „Sunt de acord cu asta. Informa ii despre
între inerea str zii scrise în caiet, c acolo trebuie t iate buruienile, c acolo trebuie
altceva...” (45 ani, consilier Rimetea).

5. CONCLUZII I DESCHIDERI

In primele noastre încerc ri de utilizare a restituirii rezultatelor s-a dovedit

important testarea ghidului de interviu ca instrument pentru comunicare rezultatelor
anchetei. În contextul interviului de grup, s-au putut identifica o serie de elemente ale
interven iei, fie i numai prin aceea c pentru prima data în istoria microregiunii studiate
au participat la o dezbatere asupra problemelor locale, deopotriv , cet eni, autorit i i
exper i de la nivelul Consiliului Jude ean.
Sigur, r mâne de discutat în ce m sur un seminar de restituire (termen utilizat de
exper ii din proiectul Eugenia) respect exigen ele metodologice ale interviului de grup.
În leg tur cu efectele nedorite ale restituirii, am vrea s facem aici trimitere doar la
situa ia cu care ne-am confruntat în primele noastre cercet ri. În cadrul investiga iilor din
2001–2002, un seminar de restituire am organizat la V li oara. Cu acest prilej s-a
conturat mai clar solu ia colabor rii intercomunale. Ea se sprijinea îns i pe existen a
unor tensiuni la nivelul comunei Livezile. Satele care promovau o anumit diziden fa
de satul de centru erau tocmai Izvoarele i V li oara – cele dou sate vizate i de
experiment rile noastre, cu reprezentan i activi la seminariile de restituire.
În cercet rile din microregiunea Albac–Sc ri oara–Horea, o anumit privire critic s-
a desprins din restituirea rezultatelor, mai ales atunci când s-au adus în discu ie ansele de
dezvoltare ale comunelor din microregiune. Intensitatea criticilor, tradus prin modula ii
ale vocii, gesturi i alte elemente de comportament vizibile la intervieva i în timpul
restituirii rezultatelor, nu puteau fi decât dificil surprins în timpul anchetei pe baz de
23 Restituirea rezultatelor anchetei sociologice 131

chestionar. Observa ia aceasta este valabil i pentru alte tipuri de atitudini, cum ar fi
ata amentul sau entuziasmul fa de o anumit solu ie sau proiec ie (participarea la
adun ri cet ene ti permanentizate, de exemplu).
Nu mai pu in important s-a dovedit a fi restituirea rezultatelor în leg tur cu acele
teme fa de care cet enii i autorit ile se situau pe pozi ii mai mult sau mai pu in
divergente (participarea la adun rile cet ene ti organizate deja sau care ar fi urmat s se
organizeze, pe baze noi, în viitor). Faptul c pentru nerealiz rile la nivelul particip rii
cet enii acuz de multe ori autorit ile, în timp ce autorit ile învinov esc cet enii,
poate constitui o informa ie important pentru anticiparea comportamentelor care
împiedic uneori dezvoltarea comunitar . Nu numai fluxul informa iei dinspre autorit i
spre cet eni i invers, ci i canalele de comunicare utilizate par s determine
comportamente mai mult sau mai pu in participative.
Restituirea rezultatelor în cercet rile recente din microregiunea Livezile–Rimetea a
adus în prim plan barierele pe care trecutul înc le mai pune în calea unei bune
fundament ri a inteligen ei teritoriale. A informa, „a fi informator”, iat o practic dificil
de dep it i dificil de în eles altfel decât în vechiul context socio-politic de la noi.
La capitolul deschideri, abordarea cu mai mult curaj a dimensiunii interven ie r mâne
un obiectiv prioritar pentru alte cercet ri centrate pe restituirea rezultatelor.
Mai putem men iona i faptul c deosebit de important pentru ancheta sociologic în
sine poate fi utilizarea restituirii în vederea evalu rii impactului acesteia la nivel
comunitar.
Astfel, în cercet rile din microregiunea Albac–Sc ri oara–Horea, noi am inclus în
interviul de restituire i o serie de întreb ri destinate evalu rii impactului anchetei
derulate în micro-regiune: A a cum probabil cunoa te i deja, în vara acestui an o echip
de cadre didactice i studen i de la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia a
efectuat o cercetare sociologic în satul dumneavoastr . Cum a privit satul aceast
investiga ie? S-a discutat în sat dup plecarea noastr ? Dac DA, cei care au discutat
erau dintre persoanele care au r spuns întreb rilor noastre? La ce se refereau discu iile?
La aceast întrebare, majoritatea celor intervieva i au declarat c nu tiu (nu au auzit)
s se fi discutat ceva. Unii au spus c au discutat mai mult tinerii: „S-a discutat. Tineretul
era destul de mul umit, le-a pl cut subiectul chestionarului” (S.V., Horea). Al ii au
specificat faptul c discu iile au vizat mai ales con inutul chestionarului: „A a i a a, cei
132 Mihai Pascaru 24

care au discutat cu dumneavoastr au spus i celorlal i oameni, fie ei din familia lor, fie
vecini. Discu iile se refereau la subiectul chestionarului aplicat” (C.O., primar, Horea).
Dintre cei care re inuser discu iile de dup anchet , unii remarcau utilitatea acesteia:
„S-a discutat i s-a privit cu viu interes prezen a lor (a studen ilor, n.n.) i [oamenii] au
fost încânta i c cineva se mai gânde te la comuna lor i s fac un lucru bun în sat. O
parte au vorbit i o parte nu. Au aflat de la cei care au fost chestiona i i au discutat despre
ce i-a i întrebat. Nu îmi mai amintesc exact, dar am discutat i în Consiliul Local despre
unele întreb ri pe care le-a i pus” (T.T., primar, Albac).
Speran ele unor solu ii concrete la problemele comunitare au ap rut i de aceast
dat , probabil dup logica bazat pe faptul c o cercetare este un lucru serios i precis se
face ceva dup ea: „Au discutat i cei care au r spuns dar i al i curio i care nu au fost
b ga i în seam de d-voastr . Discu iile lor s-au referit la faptul c întreb rile puse au fost
foarte importante i c sper s fie rezolvate problemele” (C.A., Horea). Totu i, în raport
cu implica iile practice ale anchetei, o anumit îndoial era prezent în comentariile celor
intervieva i: „Treaba asta nu e rea, dar nu tiu cât se ia în considerare” (F.A., Albac); „Am
auzit discutându-se, unii spun c nu are rost o cercetare, al ii spun c e benefic ” (D.E.,
Sc ri oara); „Am discutat cu cel la care a i fost… tiu c zicea ceva de genul c e o
munc în plus” (F.C., consilier, Horea); „Da, s-a discutat în sat. Oamenii tiau despre ce
este vorba în chestionar, a fost binevenit cercetarea, dar cred c nu se poate face nimic”
(I.V., Sc ri oara).
Discu iile s-au purtat în sat, între vecini, la biseric i la birt. Unii au interpretat de o
manier personal scopul anchetei i s-au sim it direct viza i: „Am auzit i au auzit vecinii
zvonuri c L.M. vrea s -mi ia casa i gr dina c de-aia a i venit pe aicea. În rest nu am
vorbit cu nimeni dar io nu tiu de unde au venit zvonurile. Pe la ele [vecinele] nu a fost
nimeni c numa’ la mine a i venit. Ap i am discutat dar mai mult c m-au întrebat de
L.M. i c ce a i vrut s ti i” (F.B., 82 ani, Albac).
R mâne deschis i problema integr rii restituirii rezultatelor în ansamblul unei
investiga ii bine proiectate. Punctul de plecare în aprofundarea acestui aspect îl poate
constitui combinarea metodelor cantitative i calitative în sociologie.
Majoritatea abord rilor privind combinarea metodelor cantitative i calitative în
sociologie, au drept concept central pe acela de triangula ie (“triangulation”),
semnalându-se totu i i alte propuneri de abordare a combin rii metodelor cantitative i
25 Restituirea rezultatelor anchetei sociologice 133

calitative, cum ar fi cele denumite secven ializare (“sequencing”) i hibridare

(“hybrids”). Secven ializarea presupune folosirea de metode cantitative i calitative în
cadrul aceluia i studiu, în faze diferite ale procesului de cercetare. Un exemplu ar fi o faz
de colectare de date calitative, urmat de o alt faz cantitativ de analiz a datelor,
precum în cazul interviurilor care sunt codate i apoi pentru codurile respective sunt
determinate frecven ele. O alt form ar fi analiza datelor cantitative, care poate implica
construc ia de tipuri prin mijloacele analizei cluster, reducerea categoriilor la un num r
mic de dimensiuni prin mijloacele analizei multiple de coresponden etc. Hibridarea se
refer la abord ri ce constituie în sine o combinare de elemente cantitative i calitative.
De exemplu, folosirea analizei sistematice de con inut, care combin elemente calitative
(codarea textului) cu elemente cantitative (calcularea coeficien ilor de acord intern), de
cele mai multe ori abordarea hibrid presupunând mai multe faze, dintre care unele sunt
cantitative, altele calitative, toate fiind necesare pentru îndeplinirea obiectivelor cercet rii.
De i secven ializarea i hibridarea sunt foarte asem n toare, ele difer oarecum, în sensul
c hibridarea reclam doar o i numai o combina ie de faze calitative i cantitative, în
37
timp ce în secven ializare orice alt combina ie este posibil .
Totu i, cele mai multe preocup ri privind combinarea metodelor cantitative i
calitative au ca i concept central triangula ia.
Între exemplele de utilizare reu it a triangula iei sunt men ionate cercet rile lui Al.
Jakob, autorul unui studiu care i-a propus reconstruc ia sociologic a traiectoriei
profesionale a ofi erilor din armata german care erau pe cale de a deveni civili38. Studiul
lui Jakob s-a centrat pe relevarea felului în care ace ti ofi eri au experimentat
incertitudinea atunci când s-au confruntat cu aceast schimbare substan ial în cursul
vie ii lor. El a adoptat triangula ia metodelor în studiul s u, optând pentru o faz
cantitativ urmat de una calitativ , astfel: în prima faz , cantitativ , datele au fost
recoltate cu ajutorul unui chestionar i apoi supuse unei analize cluster. În cea de-a doua
faz , calitativ , au fost selecta i un num r mai mic de indivizi c rora li s-au aplicat

37
N. Fielding, M. Schreier, Introduction: On the Compatibility between Qualitative and Quantitative
Research Methods [54 paragraphs]. „Forum Qualitative Sozialforschung/Forum: Qualitative Social
Research” [On-line Journal], 2(1), 2001, February, Available at: http://www.qualitative-research.net/fqs-
texte/1-01/1-01hrsg-e.htm (accesat în martie 2004).
38
Al. Jakob, Möglichkeiten und Grenzen der Triangulation Quantitativer und Qualitativer Daten am
Beispiel der (Re-Konstruktion einer Typologie Erwerbsbiographischer Sicherheitskonzepte [69 Absätze].
Forum Qualitative Sozialforschung / Forum: Qualitative Social Research [On-line Journal], 2(1), 2001,
Februar, Verfügbar über: http://qualitative-research.net/fqs/fqs.htm (accesat în martie 2004).
134 Mihai Pascaru 26

interviuri de aprofundare. Cele dou faze apar in aceluia i studiu, iar rezultatele sunt
complementare, Jakob subliniind faptul c s-a ob inut o mai bun descriere a
fenomenului, precizie i adâncime, prin adoptarea acestui tip de design, decât dac s-ar fi
recurs la o singur metod .
Cu o not final , mai subliniem faptul c restituirea rezultatelor anchetei sociologice
poate da, deopotriv , câte ceva atât tiin ei, cât i beneficiarilor ei. Cât i mai ales cum
r mân teme de reflec ie pe care nu am dorit decât s le provoc m prin studiul de fa . „S
dai Cezarului ce este al Cezarului i s dai lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu” poate
avea în restituirea rezultatelor anchetei sociologice un bun suport pentru o bun partajare.