DIN VIATA SOCIALA A COMUNELOR

Probleme ecooomice ,i sociologice ale

unei comune de munte*

prof. univ. l\liron Constantineseu

Recent am avnt prilejul alt ma ocup puµn de o comuna de mu.nte

din Banat, o comuna a.~ezata pe valea Brului .Alb-Bela. Reca.-un afluent,
a.l Oernei. Mi-a atras a.ten~ia., 1n aceasti cercetaae, nu pitorescul geogra.fic
al regiunil - este intr-adevfil' o regiune deosebit de atragi!.ton:re, de fm-
moass - lji nioi interesul istoric sau toponimic, ci problema economica
~i sociologicl pe care o rldicltnu numai Oornereva, ei oomnnele din a-0eastl.
categorie; adicll., in aceaati comuns de munte da.toriti formelor de 1·elief
specifioe, modului de organisare ::1, goepodariilor ~i unor ocnditii
eoonomiee deosebite, ~!td,nimea nu este concentrot~ in cooperative
agricole de produetie, pa.mtntnl continuind sit fie - in eea mai mare
parte -proprleta.te individuall. Cornereva triie~te in aistemul, in
ansamblul, bl ret,eaua. pute:rnioo a unitl~ilor induatriale, agrare,
comerciale, de transport, culturaJe, sociaJiste, dar tn aceasHl comuna,
ca ~i in nlte comune de mnnte, nu exisM. unitltt,i do prod«ojio sociafoite.,
agnlcole sau Indnsteiale. Mijloacele de prodnotie - pamintul arabil, fine-
tel{>, llvesile, ville, unelte.le agricole, insta.latiile de prelucrare, animalele
apartin gospodarilor indi-viduaJi, sint proprieta.te pa.rticularit; dear izlaznl
cornunal ~i pA.$unile de munte reprezintil,proprieta.tea ob~teascA. comunels
socialista, Fondlllforeatieresteproprieta.tesocialist, de stat. ExisU, desigur
~i o ReamA. de institutii care exprimA. rela.W socjaJiste, da.r ansamblul
aces tor relatii nu este a.noora.t pe o bazit economica socialisti. Deci problema
<'M'6 mi a-a 1·idicat a fost a.ceasta : cum se dezvoltit, tn ee mod se dezvoltii.
socialismul aici, care st.nt perspectivele sooialismulni tn acca.atl oomuns ! 1

*
• GQmunlcarea n fost prezentaU Inc rdrul ~edin\el Lnbor aterulul de Sociologfc al Unt-
versltl\tll d1n Bucurc§tl, din ziua do 2it Ianuarle 1072.
i Expunerea, tn mod neeesar, va avca douA pl\rjl :
Una descrlpllvii pentru a prezenta sltualfa, realltatea soclali\ <lln aceastl comunA.
A doua pane va tncerca s!I echiieze o seamA de probleme Jn legaturil cu dezvolt.area
comuneler da muute, n eomunel Corncreva. Spun o schltare pentru cl In Umpul foarte scurl
po care l-nm nvut, la llldcmlnll nu om putut all tac o cercetare m.a1 aprofunda'Ul.
l..a documentarea In leglltllrl cu dezvoltarea vle\11 soclnle fl cconomlco In Cornereva
am tost ajutat de ettJva t.ovarA~l, tn specJal de cAtre primarul COIUW!el rue Bt1nzcl fl de
colegul Dan Bancl11 de la Laboratoru.1 de soctologle al UntvcrslUI\U din Bucurc,u, carora le
multumesc ,1 pe oceast.ll cale.

Viltorul social, 1, nr. 2, p. 500-516, Bucureitl, 19n.

'LJLWDOO\VLJQHGE\%96
'1FQ %96JQ %96F 5RPDQLDO 52

%96
R %LEOLRWHFD9LUWXDOăGH6RFLRORJLH
RX ,QVWLWXWXOGH&HUFHWDUHD&DOLWă‫܊‬LL9LH‫܊‬LL
H FRQWDFW#ELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
5HDVRQ'LJLWL]HGE\%96
/RFDWLRQZZZELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
'DWH
 PROBLEME ECONOMIC!: $1 SOCIA.LE AL1C UNlll COMUNll D:E MUNTE 501

Cornereva oste a~ezat~ 1n partea. de sud-est a. Banatulni, pe ver-

santul apusean a.l mnntilor Oemei, care ee oontinu~ spre Godeanu !Ji
.Retezat. La sud ~i sud-est sin.t Muntii Mehedin'fi, iar la nord :Muntele
Mic, care este Jli el lega.t de ansamblul Godeanu !Ji Betesat. Oomnna Oor-
nereva se in.tinde pe valea rtulni Bela Reoo.-Rtul Alb, care pnmeste doi
atlnentt, dou~ ptraie - Ohaba ~i Bamna pe Un~ altele msd mioi, :ffi.ra
aemnilicatie. Este situ..'lita la. aproximabiv 600- 700 m a.ltitudine ~ la 14 km
de ~oseaua prinoipala T~oara-Orijova.-Ora.iova.-Buom:e~ti. Punctul
pe ma,gistrala., unde se destace drnmnl spre Oomereva, este lai eca 60 km
de Ca.ransebe~ ~i la 33 km de Orsova,
Oornereva s-a format din oontopirea - in 1968 - a, douA foste
comune : Boglltin ~i Oornereva. Este a.lca.tuitil. din 40 sate lji aeezari ome-
nesti, risipite pe tot,i mnntii din jur, pinit la. o inltl~e de 1000 metri.
Uneori easele sint construito pe orestele munttlor Oernei ~ a Muntelui
J\Iio, direct pe munte. Cele 40 de sate au rezulta.t - la, r1ndnl lor - din
contopirea a 49 a,.,ez:ki omenesti. Men~onez o~ Boglltin a.vea. 20 de a.~a.-
numite sate (de fa.pt nu erau toa.te sate, unele da, altele eran simple grupe
de case, nnmite tn Mun~ii Apuseni crlnguri), ia.r Oornereva veohe avea.
29 sate ~i ~ezari cu un total de 755 [1] de gospodarii ta.ia. de 384- [2] ale
comnnet Boglltin. Din unifioarea. lor a reznltat, deoi, o comuns cu 40
de sate l}i a~ezari, care tn ianuarie 1972 avea. 1188 [3] - gospodarii. Unele
gospodani, din cauea ~ezarii lor sus, pe oulmile mnnpilor, reprezin~
forme ioarte interesante de convievwre a bunieilor, parin~ilor 11i oopiilor,
tn aeeeast clad.ire; 3-4: genera.iii care Ioouiesc sub a.oola.i,i acoperts.
Numele de Oornereva, cu terminatie tn eva, este oonsideraf in mod
eronat de unii ca o denmnire dacica., derivata dintr-un cu-vtnt terminat
in ava. (Dava tn limba. da.eica. are o semnifioavie de ai,ezare fortifica.ta.,
de eetate.)
Dnpa cum au a.ra.tatlingv~tii Nicol.a,e Dr~n [4], Emil Petrovici (5]
l}i a.lVi,i, numele eomnnei derivit de la coni =cal; de la coniar - adica
stal.var = pltzitor de oai. Acea.sta oomuna, tn dooumentele medievale ~
modeme, era numiti Ooniereva ca apoi, in ultimai perioa.di, sa se transforme
in Oorneareva ~i in Oornereva.
Emil Petrovioi, marele ala.vi.st, tn ca.rtea sa Graiul car~owmilor,
aparuta. in 1985, referindu-se la toponimicile tmprumuta.te de la strbo-
CToati, spune ca. tn a.caste toponim.ice rom.A..nii p~treaza. terminatia in ev;
astfel, Oornereva., nume popular al comunei Oo:rnereva din jnde~ Severin,
este Oonia.revo. Mai da. ~i a.lte exemple din C~, Mehedin'-, Tim.ifj, Se-
-verin. Ipotezelese tntemeia.z, µ la. N. Dragan ~i la, Em. Petrovici pe studii
indelungate ale acestei zone iti in general a toponimiei romAnef}ti ~i slave (6 }.
Cred ca. ipoteza savanµIor romA.ni, bulgari, sirbi, croa.~ ~ anatrieci
de a, deriva, aceas~ numire din cuvintulconi (oa.l), coniar (stiva.r-pazitor
de cai), este cea coroota.. De altfel sub a.cest nume este pomenita inci in
dooumentele din 1518.
Tot pe J)la.n istorio, este interesa.nt si relevitm faptul c, a,proa,pe dooJ.
seoole a existat tn a.coast~ zona o companie granicerea.soa, apartmtnd
regimentului 13 roma.n-ba.na.tic cu sediul la. Oa.ransebe~. De a.ltfel, gri-
nice:rii din Oornereva. au eonstruit drumul Plugova. - Meha.di.a., podul de
peste Oernea. ~ zidul de la bwle Oerna.
 502 MIRON CONSTANTJNESCU

Acea.st! organizare are o semnificatie pina in zilele noastre, J)entru

ca s-a introdus. in decnrsul secolelor, un spirit de disciplina deosebit la,
populatie. De pilda, 1n f:iecare duminici dimineata, reprezentantil celor
40 de a~ezari de pe munti se aduna in centru, in fa't,a primariei, ,,la po-
runci" (dis1>ozit;ii politice ~i administrative) duplt cum se spune.

*
Ou ocazla documentarii a-a ga.sit in comuna o mieromonografie a,
unni notar din Oornereva, sr.risa aeum trei decenii. Pentru a. putea face
unele comparatit cu situavia din zilele noastre, oitez din niicrornonografia
ltti MihaiZ Vlai<nt, sorisa in 22 ianuarie 194.3, unele pasagii :
,,Comuna Oornereva - spune el - este ru,ezata la circa 45 km spre
uord de Orsova. Este a~ezata la confluenta ptraielor Ramna ~i Ohaba,
a.fluenvu rlului Bela, Reca. Oomuna este infundata adino in munte. Propriu-
sis comuna cnprinde un centru, unde este pri.maria, biserica, $Coala etc.
nnmai circa 100 de gospodarii, Restul gospodariilor sint situate pe valea
Ohaba plna la 8,5 km $i pe valea Bamna pina. la cca 12 km ( ... ).
Munvii mal apropiati sint Arja,na, Boldoveanu, Vla~cu Mare, Vlascn
Mic, Zglivar.
tn seoolul XVI intitulatura unui imobil se afla sub numele de Oo-
nirova ( ... ).
cald la frig. Ploile sint numeroase toamna ,i
Olima in aceasta comuna este temperata, cu treceri repezi de la
primavara. Vi:ntm:i obis-
nuite : vintul Ma.re ~i vintul Ha,~egan. Aceste vinturi nu au nici o influenta.
asupra cultu.rilor ( ... ).
Plantele care se dezvolM, natural sint cele obisnuite regiunilor mun-
toase (in special fa.g in zona aceasta a van - n.-n.). Terenul este fertil,
in foarte miolt nmsura.. Griul, porumbul, celelalte cereale cresc, inai!. in
eele mai multe eazuri porumbul nu ajunge la maturitate fiind lovi.t de
bruma.
Portiuni intregi de teren, sint cultivate cu livezi de pomi roditori,
ca : meri, peri, pruni, nuei, cire~i etc. Toate varietit~ile de meri ~i peri,

'
de la cei mai nobili pirut la CM.i.ta.¢1e inferioare, se oultivli. pe o scad, foarte ~
1ntinsa, filnd una din principalele aurse de existen-t;a a locuitorilor" [7].
Mihail Vlaiou prezinta apoi o statistica cu situat;ia terenurilor pe ~
ramuri l}i pe culturi : 5120 ha pa~uni, 2917 ha paduri, 1326 ha, fine~ ~i
numai 509 ha. pamint arabil. Restul, terenuri neutllizabile 11.a. Oifrele
produotiei agricole sint foane modeste.
iii
t~
Menµonez in.sit cit aceatea se refera numai la vechea comuna Cor-
nei·eva, ili.ra Bogilti.D.
i~
,,Subsolul comunei Oornereva - arati monograf.ia - nu con\ine
nici un fel de bogi~ ca : miners.le, petrol etc. In cantitate foarte mioi
se gise~te piatra de ;tar .
..A.nimalele sint in num.11.r foarte mare, constituind ooupatiunea prin-
cipal~ a locuitorilor. Dupi ultimele ata.tistici ale Primft.riei, 1n anul 1942
au fost: cai 270, vite cornute 1618, ovine 10 932, porcine 303, pasiiri
2 220.
1n comu.na Oornereva. nu este altl ramurlt de jndustrie dectt oea.
oasnio~, loouitorli luorindu-~i singw:i pinza, dimia etc. pentru imbrica.-
minte. Oelela.lte produse le aduo din ora~.
8
50~ MlllON CONSTANTINESCU

Oomertul propriu-sis are 4 pra.villii ~ 3 debite de bauturi spirtoase, profesi

Populatia comnnei este in majoritate [forma.tii. din] romant, Din cu gos
3506 suflete (tn Oomereva veche - n.n.) sint 3 maghiari, 1 strb, restul snpra.fJ
3o02 stnt romani, Oontesiunea loouitorilor este a tuturor greeo-orientala cuprin.
ortod,xli,. Alte confesiuni l}i secte nu stnt. 2878 b
Oomuna are o biserica. zidita tntre anii 1797 -1805, pastorita. de 1
doi preoti. E;,coa.lt\ conteatoanla : nu a. avut. censa.n
de o si
1n present (adioa. tn 1942-1943 - n.n.) sint trei edificii de ~coalA: ridicat
in eentrn, pe vales Ra.mna. ~i pe valea Ohaba en 6 puteri didactice. In care a
comnna existlt camin cultural ( ... ). 8, imp(
Viava de farnilie este de la.udat. Sint gospodarii unde loeuiese cerea ~
tmpreuna cite 3-4 frati cu parinVU ~i copiii lor, nnmarul membrilor din Rezul1
familie rldictndu-se ptna. la 20. Aceasta dovedeste cit de puternica este deolarl
legMura sufleteasca. intre membrii aceleiasi familii" (7] - acria notarul 2853 1
Mihail Via.ion. I
Semnilicativ in aceast~ micromonografie este faptul c~ aten~ia, ra:port
principallt. a autorulul se ooneentreaza asupra ore~terii anlmalelor, in 80 Oi I
speoial a. ovinelor iji vitelor cornute. Stnt 1nregistrate aproape ll 000 ovine penti·u
~il618vite cornute numai in vechea Oornereva. !n 1926, dup~ cum rezultli. ~i 910
din eopia unui proces-verbal [8] 1ntoomit duplt hotklrea TribunaJului deci, c
judetean Lugoj, cu privire la litigiul dintre Cornereva ~i Domasna, pentru
plt~uni, cornerevenil aveau un numM" ~i mai mare de animals : 23 551 meri iJ
eapete, iar Domesna 10 335 capete de vite. Problems, litigioa~a de aitunci razle~i
intre Oomereva iji alte eomnne (Iablanita, Domasna, Cornea, <Jru~ova.~ J
ete.), prrvitoare la folosirea p~unilor, a ramas inca nerezolvata. Aoeasta torilor
intruoit tntre granitele comunei Oornereva existit o seama de cnlml - I
nnii le spun mun.ti - (nu stnt proprlu-zia munvi, s1n.t ni~te dealu.ri) care perati1
a,pl}ryin altor oomnne. !n coneectnta, dreptul de p~unat pe aeestl ,,munti,,, Grw
pe Iablaniceann, Domasneanu, Oorneanu, Orasovtceanu 11.a.. este al altor desfl
eomnne care dispun de sufici.ente pft.~uni pentrn nnmarul redus de vite cttu1
isi oi pe care le au tn eomparatie cu comerevenii, Oornerevenii car, bine-
in~les, si li se a.tribuie aceste terenuri pe care le folosesc in pa.rte, far:\ ttmJ
a mai plati o tad, de pa~nna.t comnnelor ca.rora le apartin. Problema pa~u- -d
nilor dureaza de multi vreme ~i o rezolvare finala, ralionala, nu s-e obttnun $00~
pina acum. Ea a provocat tn tl'ecut litigii acute intl'e comune; astizi nu par1
sint astfel de acuita.t;i, dar frammta,rea continui sa existe. Oonsiliul popular
jude~ean Oaralj-Severin studiaza, a.cum cu aten~e aceasti problema. ne
Popiuafia Oomere-vei, destul de stabil~ dac, tinem sea.ma de con- pre!
ditille grele in care tl'~iesc, era 1n ia.nuarie 1972 de circa 4900 oa,meni [9]. cart
Foa.rte puyini s-au mutat la R~it;a,, oeva. mai. multi s-an stabilit definitiv pru
in Oara.nsebe~, unde exist~ o stracJJ. de ,,cornerevinV,i", da.r majoritatea ~i I
aoolora care plea.c~ nu d,min multa vreme, se intorc, construieso case, tot
a.~ezw.-i noi in comuna lor ; 50 % din casele din Oornereva sint noi sau reno- ia.r
vate in ultimele douit decenii. de
Este foarte greu de stabilit cu exa~titate structu.ra soci.ala a acestei lue
comune. Oeea ce am putu.t obµne este doar o structura II18,i mult 1>rofe- an
sionala dectt sooiala ~ de aceea subliniez, nu o consider o structud, socialil..
Din 4900 locuitori peste 4700 sint tara.ni ou gos.podil.rii indi,ida.a.le: mese-
ria.~i sint de ordinul a 150, intelectua.li de ordinul a 50. Deci, in structu.ra
 PROBL'EME ECONOMlCE !;II SOCIAt.E ALE UNEl COMUNE DE MUNT.Ill 605,

proiesional~ predomini putem spune - cu exclusivitate aproape - t.l.mnil

cu gospodA.rii indi'V'i.dua.le, oreeMtori de snimale, pentru olL §i tn 1971
suprafa.ta arabi.11 nu era deott de 972 ha, Din suprafa~a, tota.li!i de 26 105 ha.
euprinstnd Oornereva. ~i BogUtinul, pii~unilo reprezinHl. 77515 ha, finet;ele
2878 ha. ~i fondul forestier 13 7l2 ha. (10].
In ceea ce priveijt,e animalele nnmarul Ior este insufieient, La re-
ceo8'mtntul din 1971 a-au decla.rat 13 000 do oi. .A.ceast, oifrl era. legaM,
de o sjtua}ie nefa;vora,bil~, creat§i de annmite taxe de pa~1wnt iji impozite
ridioate. lutre timp, Ministerul Fiuantelor, la. Indemnul a.ltor fa.cto1'i
care au arli.tat ira~iona.litatea. economiea a taxelor ridicato pe p~uni ~i
a. Impozitelor po oi, taxe care duo la, soMerea acestei ocupatit, prin redu-
cerea ei desfiinva,rea unora dintre ele, a determinat 1mbunlttll.~irea situa~iei.
Resultatele s-au ~i vll.zut la reoensltmintul din 3 ianuarie 1972, clnd s-au
deolarat 16 622 ot, deci cu aproape 8000 mai mult deolt ou un an in urma,
2858 taurino, 757 cabaline, 267 capre (11].
Oontraotllrile de prodnse cu statnl tn 1971 au fost foarte miei in

80 ot f}i 843 miei C12]. !n angajamentul pe care ,i

rapo1·t cu totalul ~eptolului, adioi : 545 eapete bovine, numai 39 porci,
l-an luat eornerevenii
pentrn 1972 insit, contribu~ia cMre stat so ridioi la 715 bovine, 1017 ovino
~i 910 ruiei - adicl1, 1927 ovine preoum iji 700 porci gra~i (13]; o sporire
deoi, considorabilli,.
Pomi<mltura este destul de dezvoltat!. Dau nnmai clteva oi:fre :
meri in masiv 31 900, rll.zle~i 4.7 495; pruni cca 70 000 in maeiv ~i 95185
r~zle~i (14].
Prodnotia pomicolit este o importantil. surslt de venituri n, Iocui-
torilor.
Oomertul se desfii~oarii. in Oornereva sub dou§. forme: oomert coo-
pera.UsL - reprezentas prin 6 magaaine de desfacere 1n Oornereva, Dolina,
Grunl, Bogtltin ~i Zmogotiu ~i in paralel comertnl particular tllrlnesc,
desfl11}1U1l,t in comuna ~i in orasele din jur { care nu trebuie subapreciat
citu~i de putin).
Ooop8ra,/ia de ron.rnni are ~i 10 seetu de presUtri de servicii : fierkie,
timplkie, zidarie, zugravi, cojocari, opincari1 oroitori, sifonerie, brutkie
- dar aeeste seotii stnt foarte putin dezvoltate, dovadit ci in toatecelelO
11eo~jj de pres I ltri luoreaza J 3 meaeriasi, tn timp ce numarnl meaeriasilo»
particular] este mnlt mai mare, irueoit (15].
O problemll. inlereaantlli care maritit slit fie cercetata, pentru ca ea
ne va duce la. anumite conoluzii sociale ei politice, este aceea. lega,tA. de

l prelucmrea prunelor ~i de activito.tea spoculanti}or de ~uica; stnt oomeni

care au in mun~ cazane, procui·a de la consittenii lor cantitlt-µ mari de
prune, obtm pe diferite cru de la coope1'a~ia. de oonsum zabar ~ marmc.ladl
~i cu acestea preparili ca,ntititti tnsemnate de iwca pe ca.re le desfao in
tot ~esul Banatului fJi in Oltellia. Oostul litruluidetuica revine la 4-5 Jej,
ia.r vinzoo.-ea se face la pre~ul de 25 -30 lei litrul. Ex:ista o intreaga ret.ea
de astfel de speoulanti, care, in condi~e mentineril proprietit~ private,
lucreazll cu complicitatea unor mici gospodari individuaJi, pe care ti
an treneazll., li cointereseaz~ intr-o astfel de afaeere, de multe ori neoumt,.
- Aotivitatea in do11wniui scltnitt4i,i,i est-e, pa.re-se, deosebit de serioasa.
Exist~ un spital mixt cu 30 pa.turi ~ o seami de insta.la.~, cix'cumscrip~e
s:mitar§., stnt trei medfoi, douA a,aist~nte medicale, un tehnician p-ediatru,
 MmON CON'STANTINESCtJ

trci surori (16]. Cele mai multe na~teri au loo in spital. Natn.litatea este
tn crestere iji, in general, condltille de s~itate stnt buns. MortaJita.tea do 1
infantila este foarte redusa. Dupa. deolnraVia oamenilor cu care s-a vorbit, ()or1
anumite boll uiei nu sint ounoscute in aceasta zonlli.
Viaja l}coZari£. Faya de cele trei scoli de care vorbea notarul MToail ar 1
Vlaien, tn 1943, aoum slnt 7 scoli - dona cu clasele I-X, UDB, cu olasele Iabl
I-VIII l}i patru cu clasele I-IV. Deei, 7 ~coli generale cu 594 ele>'i §i nu1
cu 38 (ca sll. mentinem terminologia lui Miha.il Ylaicu) puteri didacttce neai
(cadre didaotice) fa.ya de 6 cadre didactioe cite erau in 1942-43. To~i, s~ i
din cauza conditiilor grele In care traie~te populatia aceasta, risipitlt pe
muntl, mai exista, printee virabnici, destui a.nalfabeti. Faptul nu trebuie nel"
sa. fie considerat ca un fenomen social grav, dar ca o problema care trebnie ~irH
rezolvati.
Activitatea culturala. se desf~~oadt in 5 camine culturale - Corne·
reva, Dolina, Gruni, Boglltin ~i Inilet. Au formatii de dansuri populsre,
grupuri voeale, echipa. de teatru ~i, foarte interesante, formayii de oim-
poiesi ~i de fluiem~i [17]. de I
Numarul aparatelor de radio - in prezent - este de 286, fa.ya. de i se
un singur aparat existent in 1939; exist:t chiar ~i 12 televizoare [18], de I
de~i nu se poate prinde transmistunea sta.yiei de la Bucurestt, Nu se poate nun
receptiona pe valea Bela Bees nioi transmisiunea programului I, niei a
programnlni II. Sint ctteva case care pot urrnh'i emisiunea de televiziune bit:
strba, dar ~i pe aeeasta destnl de putin. ])081
ExisM. o bibliotecll, comunala cu 6000 volume la Comereva, cu o la.CJ
filiala. in Bogtltin, oficiu postal, oficiu C.E.C. Este in constmctie un dis- spa,
pensar veterinar. era,1
~i ~

~~
Oum se reflectil. o aeama de pro blemo ale exiatentei sooiale din Oor- rn

~·
nereva in con~tiinta oamenilor !
a,
Am gra.pat - din deelaratiile fa.cute de locuitorii eomnnei - citeva
semnificative pe anumite probleme 2• n
Prima problema la care se referit este aceea a pa~unilor ~i a, oresterii c
animalelor, problems caracteristica MtivitaW umane in aceasta oomuna. 0
- lat~ ce spune o ba.t:i.·tnn. de 70 de anl din satul Oornereva, Hu-
m it, a .Ana:
,,Vitele le tmem tare greu, ell. si:nt tocmai sus pe virful viroagelor
iji este foarte gren de urcat acolo . .Au fost vite mai mnlte, dar le-au vin.dut
oamenil, ca Ie-an pus taxa mare pe plt~une ~i impozit pe pamtnt. Acmu
nu ma.i sint ta:s:.e, da.r ~i vite sint mai multe".
- Un M,tr.in din satul Rustin, St r o it~ Ni cu I a e: ,,Noi
sintem tare legati de >'ite. Primitvara facem « m~suratul oilor & cind mai
multi oameni i~i aduna la, un loo oile formind « ciopor de oi i>, iar toar:rulll,
se petrece « a.reyul>>, cind are loo despa,r\iirea oilor, fiooare primind pe ale
sale ~i cind au loo mese comune la ctmp, cu rnuzica ~i joo".
I Cltatele cu_prinztnd p!lrerlle locullorllor din Comereva stnt I11cute dupit declaratllle

lnreglstrate cu ocazia cercetArli de teren efectuate In ianuarle 1972.

 PROBLEME ECONOMlCl!l $1 SOCtALE ALE UNEI COMUNl!l DE MUNU: 507

- B e 1 o o ti I a, c ob, 50 de ani, satul Rustin: ,,Sa. se ia pa~unea.

de la Domlt~eni sau Corneni ¢ sa ni se dea. nous, ca este din hotarul
Oornerevei".
- M a r t a 1 o g n N i c o 1 a e, 38 de ani, satul Oozia : ,,La noi
ar mad fi pa.~uni, dar ele sint in stapinirea n.ltor sate. ~a este oulmea
Iablaaiceean, care este a. comunei Ia.blani~a., care lnsi:t nu o totoseste ca.
nu are oi, a~a, cit tot noi o inchiriem ~i le platim taxe . .Apoi muntele Oor-
neann, muntele Domasaeanu, Omsovioeanu, - ar trebui ca aceste pitijuni
sa. fie date oatnenilor din Oomercva, ca sti. creasca mai multe animale".
- S I t a. r u N i o o 1 a e, seeretarul Oomitetnlui Bxeeutiv din Oor-
nereva, spune : ,,In vederea cre~erii numarului de animale, a imbunitit-
tirii ~i extinderii pa~unilor, ar trebui luate urmatoarele masuri :
1. Sit se defriJ}ezo o parte din p11.~unile a.flate in izlaeul eomunei.
2. !ngrl1.ija,rea pa~unilor at.it cu 1ngri1.~a.minte chlmlce, cit ~i cu in-
gi·a~arninte natnrale, prin Urlii'e.
3. Sa se faca. o nous redistribuire a pa~unilo1· 1n functte de numarul
de animale pe care il are fiecare comuna ; astfel, eomunei Oornereva s~
i se acorde acele pa~nni care sint in hotarul ei, care slnt in present, folosite
de alte comune (Cornea, Domaena, Ia.blanito. eto.), dar care nu au un
num~r a~a de mare de animale, cum au cei din Cornereva".
- ]1 1 o r e a P e tr u, de 44 de ani, satul Lunca Plorii : ,,De la eei
batrlni, noi am 1nv~vat sit erestem vite : vaci, oi, cai, boi pe care le dncem
peste vru.-1 la pa~rnat toemai sus la mnnte, nnde im:·ba este buns. Iama
lucram po aoaslti mai taiem un lemn, mai aducem fin cu sania sau cu
spacele (- spatele - n.11.). Erau vice mai multe, tmi adnc aminte cincl
eram oopil mio, cit nu se mai terminan turmele care suiau pe munce.
~i aeum stnt destule, dar Aiu fost condltii grele, pli,~unile rele, taxe ~i im-
pozite mari ... .l4a cit le-au vlndut ... AX fi bine daci ni a-ar mai da
p~une de Jn, doroii.~neni ca ei le-au luat pe cele mai bune din hotarnl
nostrn ~i ei nu au vice cit avem noi".
O problema care preocupit foarte serios pe c.rescaitoril de vite, esLe
aceea a tmnsmisiunii acestei ooupa,Vii d,tre genera~a tin~d. Ohiar la.
~edin~a activului de partid din ianuarie 1972, la care am fost prezent, o
membrlt de partid a, ridicat problema, tinoretului care, dupa VIII, IX, X
cla.se, nu mai. vrea sit mearg, cu vitele, cuoilela munte. Au alte aspiratii,
aJte pretenvii ~i ohestiunea devine tot mai serioa,stt.
- l3 e 1 co tit I a, o ob de 57 de aru, satul Rustin de pildl, spunen,:
,,Vice slnt destule, numai oil. nu prea. are cine sit se ocupe de ele, ci't tinerii
nu se roai baglt ciobn,ni la, oi, zio cAi ei slnt cu carte, a~a d, tot noi eei bM.r1ni
ne ocupilim de ele. Multe mai mor ~i de boa.Ht, altele lovite de tri'1snet ... ".
- 0 er n e s o u G he o r g h e - 28 de am, duplt oe a arlttait c1'
. lnt mul~ tine:d fkili ocupavie spune : ,,Ar trebui sl se facn. ateliere de
m~w,uga1·i, in care stt se inve~e o mese1·ie, c~ la cooperativi 1s put,ini
me~teri rsi slnt numai blttrlni".
- 1nvlti'Ltorul P o. n o e a, g R o m an : ,,Problema. tinerilor este
destnl de iroportantlii, deoarece puvini tineri din Oornereva. pleaclt in alte
pkt;i. Oei mai mul~i, dupa termina.rea f$COlli generru.e, rltmtn acnd. 1n
ultimul an, au plecat in ~coll profesionale sau pentru calificare la locul
de munclt, bltietli, la. Ltigoj, Oaranseb~, Timi~oa.ra, inr fetele la aeot,ia
de covoare de la Mehadia. Mai multi tineri doreso sll, devinlt ~oferi".
508 MIRON OONSTANTJNESCU

- Un zida.r se pltngea Mi are trei :fete ~i nu ~tio co siL faoa cu ele,

,,sta.u toa.ti ziua 1n casl, nu lucrea.zi nimic ~ au pretentia o, o daU oe au
terminat VIII, IX sau X clase, sit nu se ocupe de c.re~te:rea vitelor san ielo1
a oiler". lem.1
mMJ
- M art a, 1 o g u N i c o la e, 38 de ani, aatul Oozia : ,,Baieµi sa-1
~i fetele ar trebui sl tnvete tnca. din ~coa.lit o meserie, lega.HL de preluerarea ~i p
prodnselor animaliere sau pomicole, Iar la ~coa.Ia so. se faca. o pepinierli. disp
de nnde sit putem Ina pomi". rezo
1n legaturi!l. cu aceasta, iatlt co spune directorul coordonator din Oor-
nereva, Martalogu. Ion : 11Problema tineretului este destul de 3.cutl:I., iaco
pentru ci o mare parte din a.bsolYen~ii scolllor generals dincomunaramtn de o
acasa., ind, fitrit sit so ocnpe de cresterea vitelor. di E
Pentru toti ace~tia. ar trebui sa. se infii.n~eze ateliere de preluerarea de J
produselor locale : prelucrarea Iemnului, Iinei, Iaptelui, pieilor. Chia.r In
acest an, vom 1nfiln~a, ateliere ijcola.re la. Oornereva ~ G1'Wli, unde sli. fie tari
1nv~\ati elevii cite o meserie legattli de specifioul local. De asemenea, avem due
in vedere ca in fiecare ~coala sli. rezervim loturi pentru pepiniere de pomi ... inc
Pentru fete, ar trebui sit se infiint;eze un atelier de covoare sau de care
confec~iona.t obiecte de artizanat".
- F 1 o r e a. P a. t r u - 44 de ani, satul Lunea Florii : ,,l\leseria.,i Oht
sint deatui in sate. Luera cu ce-i dit. omul. Sint oameni mai batrlni, ci 9,5
tin.erii nu se bag!L nici la oi, nici la Iuem cu ziua, iji niei fetele n-au ce
luora, staa acasli. cu pmm{iin. par
- Il um i ~ a An a , bittr1na de 70 de ani, cu care am inceput en
Iectura aeeator discutii personale duse de prof. Dan Banciu cste mai o.spra. vqr
Ea spnne : ,,Tineril h.~tia nu prea lucr~ de toe, nioi vars, niei Iarna, atan est.
clt e ziua de lung~ pe acasiL I-a inv~ta.t tare rltu l}coala. cit nu mai aaculti
niei de J>iirinti. Pe vremea mea, cmd eram copil mici, ne trimitea, cu vitele ~
pinti.. la. vtrful muntelui, no placea Ioarte mnlt sA. atim cu ele". t~
Am citat din gtndurile ~i opiniile stl.tenilor din Cornereva, fie tltrani, Cl
fie intelecbuali, pentru ca in con,tiin~n. lor se reflects - cu unele nuante, a
da.r destul de puternic - ctteva, din ma.rile probleme economice ~i sociaJe s,
ale acestei comune do munle. c
Am pai'ticipa.t la. ~edinia de partid din 9 ia.nuarie 1972 din Cor- t
nereva . .Au 01·ganfaa.tae puternid, formatll. din 2!10 membri de partid, ou·
prini,i 1n 9 orgauizaiii. Sint ~i 402 utecjijti, cnpr~i in 12 organizatti.
Ce problem.e a-au ridicat la adunarea de partid 1· Le meniionez,
pentru cA. stnt semnificatiYe. In fond, co114tiinta politici.ii iji socialA a, oame·
nilor se manifest, la adunarea. de pa.rtid, unde se exp:rimi tot ceea. co
gtndeac oamenii cei mai lnainta~i din aceasU, eomunAi.
Prima problem~ ridica.tit a foat a, redistribuiril pil~unilor 1ntre oomune.
Nu o mai explic, pentrn clt m-am referit la. ea.. Trebuie sit men1iionez insll.
c~, tn n.fru:a insuficien~ei cantitaitive a p!~unilor, se 1·idiclt ~i problem&
caliti~i lor. Mit refer nu numa:i fa colt~ inchiriate, ci fi la -p!,unile proprii,
care stnt prost tntre~inute. Cele 7735 ha p!~e ~i 2878 ha f1nete apar-
tinind Oornerevei nu stnt destul de bine 1ngrijite. Desfilnta.rea unor ta.xe
~i impozite, reducerea aJ.tora, a. creait aoum o altA. atmos:tem ~i se a~teapt,
imbun!tiliirea situ91pei; 1n pl9,nul de munc~ pe 1972 s-a introdus ~i rooon-
di\;ionarea. (cud,tire&, nivelarea, tngrlt~aroo, amenajaroo) J)l,unilor.
 l?R013L:£:ME ECONOM1CE sr SOClALE AL!. UNEI COMUNE DE MONTE 509

A dona problema ridica.ta a. fost sceea a fuizelor, a.die& a. ferastra.-

ielor, a gaterelor. Mun~il din jur stnt plini de p~duri. Oamenii pot preluera
Iemnul. Ei pot cumpara. de la stat Iemne cu autoriza(ii.e, inslt tl prelucreaes
manual, cu instrumente primitive. Pentru un bnstean muncesc o zi ca
sit-1 transfo1·me in scinduri ~ cu trudii. grea, !n comuna exista un gate:r
iji posibilitatea de a-f}i instala, prin oooperatte, alte gatere, Satenii sint
dispusi sa. plt\.teasca la gater sen sit doa uium o parte din trei. S-a. hotMit
reaolvarea - tn eel mai son.rt timp - a problemei .
.A treio. chestiune: s-a eernt tnfiiniarea unui miorocomplex de des-
facere, de prestatli f}i productie. O idee foa.rte interesanta. Este vorba
de o unitate care sll. nu fie numai comerciala, oi f}i me~teeugltreasc4,, in care
&k existe magazine comerciale, dar f}i unitltµ de deservire a populatiei,
de prestltri de servicii 9i chiar unitit~i de productie.
S-au mai ridioet : problems, tcansportului, tranzitulul f}i a depczi-
Ukii marfm'ilor, care se face foa.rte detectaoe , problems. sec~illor de pro-
ductie, care stnt cu totul embrionare , problems mijloacelor de transport
tu comnn. S·a. cerut un autobus spre Reeita.; acum au numai un antobuz
care li duce la. Orsova.
Problema atelierelor scolore, ca ~i infiin~reai unei ijcoli pe Va.l~'li
Ohabei pentru copiii din munte, care fn.c 9,5 km p1nli. la. 11coala. dns l}i
1) ,5 km tutors a.
Problema tine.retului a fost de asemenea examinati. la, adnnarea de
pa.rtid. Aceastit tiendint,i. a tineretului de a. nu se ocnpa in continua.re
cu cresteree, vitelor a. fost sublinia.til. - dup~ cum am vazut - de multi
vorbitori, vtrstnici f}i tineri. Unii coruiiderA. greeit ct. acea.stl atitudine
este o urmare a l}Colarid,rii; deslgnr, problema este complex! ~i merita
o an.alizll. profand~. Datorita dezvoltA.x·il eeonomiee l}i eulturale a tl!.rii,
exist:\ o tendin~, iirea.sca a tineretului de a se tndrepta. spre activita.tea.
tehniclt, culturala, de servicii. Este un reznltat al procesului de nrbanisare,
care se produce in toate comunele t,arii. Pentru Oornereva, ca f}i pentru
alte comune, este ind, o problema en deosebite implicat,ii eoonomice ti
sociale ; cine se va oeupa in eontinuare de ore~terea. vitelor l}i a oilor in
eomnna t Problema se poate rezolva. numai pe calea modernidrii, a. elec-
trifickii unor luc1·iri, preindustrialidrii produselor anima.le.
la.ti aoum citeva din problemele soc.ialo l}i culturale ridica.te : 1·ecep-
~ona.:rea programelor de televiziune, ilnminarea oeDtrului comunei, pro-
blems. unui cor, croa.re0; do noi ell.mine cnltumle in zone izoln.te, deci o
intensificare a activiti1.fii culturale, de care stnt deosebit de doritori, 11~
spune chiar avizi.
!n incheierea ~edinfei de partid tova.1-A.~ul Traian CooM!t, prim
secretar a.l Oomitetului Jude~an P.0.R. Oa.ra~-Severin, a !o.rmulat o
sea.mil. tle solut;ii ~i indicaiii cu caracter de program de munolt.

*
• Stnt famlW cal'e nicl nu pot perm.itc coplilor sll meo.rgil lama la fcoali'I. Atuncl tnvll-
tlllorll mers el la Qfez!lrlle din tnunte, stau clt-eva tile, o sllptAm1nil, tnt.r-o ~czare 1%olntll ol
foe! fCOalii cu coplll dlJl acea ~ezare. Consider neeasta o dovadil de abnegai1e dln partea acelor
proresorl, denmll de loatll lauda.
----- !i!O

1n
MIRON CONSTANTIN!lSCO

concluzie, care este situatia tn aoeastil. comuna, din punot de

de
ag>
vedere al fauririi relatitlor sociale socia1iste 9 Este cert cit avem de-a face 1'&)
cu O considerabtla imbuna.tavi.re a tngxijirii sooatltii oamenilor ; exista Co
o aotivitate cultura.la deosebit de Iarga. Exista o via~i politica intensii. me
in organizayia. <le partid ~i U.T.0.1 o con~tiinv«.politica ce se ridica, o buni\. nu
organizare a vieW comnnei 1ntr-un spirit de o deosebita disciplina. Nivelul cla
de trai ~i cultural aJ. oamenilor, s-a ridicat considerabil.
!n domeniul economic, s-au realizat progrese in privinta cooperatie! im
de consum ei a mijloaeelor de transport; dar problema fundamentaHi. de
esto aceea 011 baza economics, totusi, in comuna Cornereva. este nesocia-
listil,. Nu existst nici o unitate de productie sociaJ.istil.1 fie agricola, fie pre- 17
industriaJa, me~te~ugareasc~. Relatiile de productie, relapiile sociale sint in
intluentate foarte puternic de aceasta situayie, a proprietlt~ii private asupre a.11
mijloaoelor do productie. Nu esbe o oonoordanya deplin!. tntre regimul p-x
de proprietate ~i relatiile sociale ~i politics, intre relatiile de productie F1
~i ansamblul relat;illor sociale, socialisto. ric
Oornereva eunoaste ~i astazi conflicte intro localniei, in special pe
probleme de mostentre, de pltmint. Este destul de raspindit concnbinajul di
pin.a la adtnei bl:i.trin.et,e cu scopul de a ramine p~mintul in posesia rudelor cu
settler. Exista inca o serie de :forme care aminteso de mentalitatea ~i de ab
rela~iile sociale familiale din treont. Oonstatam deci o discordan~a intre iji.
suprastruotnra acestei oomune, viata. sa socia,la ~i Intre baza sa economioa. di
Exista de asemenea un dezechilibru, intro amploarea cre~teril ani- ~i
malelor (oi, vite), a sarcinilor ce le revin locuitorilor in acest domeniu, ~i
pe de o parte, ~i suprafaya de pl~uno pe care o deyin EJi calitatea unora le
dintre pa~uni, pe de alta. Este marea problemit a 1·edistribuitii p£1~unilor1 Ill

'
a~a cum au formulat-o toyi aceia care au Iuat in discutie aceasta ehestinne
la organizayia de partid. Desigur, problema este Ioarte gingase, pentru ca
trebuie sa 'jiinem seama ~i de punctul de vedere al celorlalte comnne, al
Do~~nenilor, Orasovicenilor, Tablanicenilors.a, Nici o orinduire in treont
- nici cea feudaJlt, nici cea oa.pitalista. - nu a re~it slt reglementese
aceasta netntelegere care a degenerat de multe ori in conflicte, in lnpte
pentru paf}lmi care au dus la vlil'st!.ri de singe. Orinduirea socialista poate
rezolva aceasta problema in mod obiectiv, cu mult tact ~i tntelepcmne.
Suprastructura politioo.1 rela1file politice, organi.za,t;iile politice,
institn~iile politice sint socialiste ~i desfa.~oara o activitate foa.rte vie in
camul concep~ei ~i liniei Partidului Comunist RomAn.. Suprastructura
educayionala institu.tionaJ.izaita, are un rol extrem de puternic. Oeea co
a,m vitzut in multe locuri - ~i in Oornereva, printre altele, - este ca,
intr-ade'VM"1 rolul aoostei suprastructuri educationaJe asupra intregii so·
cieta~ este foa.rte activ. Ret,eaua, ~colara., aotivitatea ~colilor, a, institu-
t;iilor de jnvatltmint1 a instituyillor ednca.1;ional-mJltnrale1 in general, este
foarte 1nsemna.ta ~i se desfa.ijoa.d, cu intensitate. !n via.ta juridica. relatiile
sint inca foarte diverse in raport cu rela.tiile de proprietate, de producyie,
nesocialiste.
O alta. problema. este aceea a foarfecelor prevu.rilor. !n 1972, fa.t;tl
de 1938, se pare ca s-a produ.s o inversare a. ra,portului. Daoo in 1938 pre-
vu.rile industriaJe emu cele ridicate, iar cele agricole soo.zute, astazi 1.dtuayia.
s-a inversat. Dup~ datele Directiei Centrale de Statistica., in 1970 fat~
 PnoBLEME ECONOMJCE $I SOCIALE ALE UNSI COM\JNl!:DE MUNTE 511

de 1938, rela,yia. ar fi pe piaJa Jar4rteascil de 2,5 ori in favoarea preturilor

agrieole. Dau aceasta cifra cu toattt reserve, da.1· o oarecare invetsare a
raportului exiata, fk~ indoiaU, ~i aceasta ar mertta s!1. fie atudiata.. La
Comitetul de Stat pentru Preturi problema nu se studiazli. in mod aiste-
ma,tic, ia.r Ia D.0.S. sint doa.r schitate unele eercetar! care nu au mers
mai departe. Problema este foa.rte interesanta ~ cu semnificatii pentru
class munoitonre ~i pentru oamenii munoii, in general.
Ore~terea consumului ~ka,neso este un fapt pozitdv, dupa cum este
important ~i faptul cit sporeste aprovisionarea oraselor prin vinza;rile
de came ~i produse lactate ale t;~ranilor.
Dar contributia Cornerevei, in 1971 la fondul de stat, a !oat de
171,3 tone came. Raportat la cele 13 000 de capete de 'Vite [16] existente
in 1971, rezultll. cit la fondul de stat a.portul a fost mic ; da.r ei, de tll.iat,
au truat mai mult. Unde au vtndut l La R~iia, Caransebee, Mehadia ;
probabil ~i la. Orsova se duo multi cornereveni ail vinda produse animale.
Fapt este ca, pe piata tli.r~neasca a craselor se vinde carne la pretnri
ridioate ~i se reaJ.izeaza. venitu.ri importante, care nu sint inca atudiate .
.Am ennntat anterior problema veniturilor t,ara.ne~ti. Mi s-a d,spuns
din partea D.0.S. ca se urmaresc veniturile a 350 de Iamilii de t,arani
cu gospodarii individnale din zonele de deal ~i munte. Aceste 350 de familii
sint cuprinse in cercetarea selectivaa bugetuluide familie din annl 1970 [20)
~' duptt apreeierea lor, o familie realizeaza pe an cea 13 200 lei i 2668 lei
din vinza.ri de prodnse agroalimentare; 2758 lei din vinzari de animale
~i pa.sari; 2730 lei din munca, din a.ngajari; 2246 lei din meseril, carau~ie
~i 917 lei din alte a.ctivitat,i. Cifre cu totul discutabile, pentru ca so calou-
leaza dup'l\i metoda bugetelor de familie ~i aceasta - dupa cum se ~tie -
nu tntotdeauna repl'ezinta cu fidelitate realitatea. Fa.pt este cit problema
veniturilor tn aceste comune de munte merita sa fie studiata. Bugetele
sint d.iferite ~i ar fi o grei,eala. sa consideram ca tot,i locuitorii realizeaza
venttnri foarte ridicate.
1n Cornereva, marea ma.joritate a populstie! este formata din t,a.rani
mici prodncatori, dax- intre ace~tia ex.ista o diferentiere de venituri ~i
posibilita~i, in ra.port cu volumul Inijloacelor de productie pe care le det,in.
O parte sint mai nevoiasi, aliii mai tn.sta.rit,i, dupa cum semnalsm, exist:l.
~i nnele grupuri de S];)eculanyi..
Ba ehiar se contureaea o categorie de oameni ca.re, prin metode
de specula, realizeaza venituri ridica.te cu produse pomicole (tuic.i) ~i
animaliere (piei). Problems. are o semnilicaiie nu numai economicii., ci
~i sociala.
Grupnlet,ele acestea, care iormeaza. o plltura sub1,ire de speculanyi.
re~esc .sai atrag~ ici-colo ~i complicitatea. unor oameni cinsti~i pe care
1i pla.tesc pentru a,num.ite servicii; problema merita sa fie a.naJiza.tl cu
toata seriozitatea, pentrn a se cunoa~te ponderea real.a, fru-t exagera.ri
~i fara, o alarma inutillt. Tendint.ele spre spemili. ~i ex:ploatare trebuie
stavilite ~i jugu]ate .
.Ar t1·ebui sa fie studiata structu:ra reala, socia,I, din aceste comune,
in ca.re predomi.M. acn.m proprietatea pl'ivata, asupm mijloa.celor de pro-
duc}ie, in ca.re nu eris~ mca nici o unitate, nici o forma sociaJ.ista de
productie.
512 MlRON CONSTANTINESCU

Tcndint.a de omogenizare care se manifosta. in stnul ~M"lnimii coo- fa4

peratiate, nu se poate transpune in mod mecanio la aceste gospodarii zil
t;ll.rane~t:4 formate din mici proprietari indtvidnali, de~i sint incadra.~i de
mtr-un sistem de relatii sociaJiste care ti 1ncercuiesc. ill aceste comune a,
1n care predomina micii producatori individnali, tendintele de diferentiere
economica ~i sociala, t~i pastreaza, in anumite limite tnclli, vigoarea Qi es
pute;rea. pl
1n a~i timp eercetarea sociologica. l}i economtca trebnie s~ vin~ a~
ou solutil, cu schitarea nnor propuneri concrete tn legatura cu tranafor-
maeea socialiata a, aceetor comune, transformaee care este o aoµune tnde-
lungatlt, negrabita, treptata. Belatiile din Oornereva sint enprinse tntr-un ~
ansamblu de raporturi sooialiste, ele resimt uecontenit puterniea i.nfluentil. te
a relatiilor de prodnctie socialiste din industrie, transportnri, agriculture so
sooi.aJistll. ~i din comer]. Deei, Comereva, ca l}i alte comnne de mnnte, m
nu poate fi privita. niei i.zoh\t ~i niei nu poate fi considerati singular ; ts
Cl
problemele sale teebnie analiza.te in anaamblnl rela.1iliJ.or socialiste, ale
retelei rela~or de productte soeialiste. s~
DJ
Problema cea mai Importanta pentru o co~una de crescatori de oi
este aeeea de a gasi forme noi, mai bune, de sporire a. produetiei de ~' p,
de brtnzeturi, came etc. respeottnd proprietetea particula~a asupra oilor , p:
~ vitelor, dar cretnd centre san mici intreprinderi zonale pentru pre- ls

,i
Incrarea produselor animale, Aoeste centre s-au niici !ntreprinderi, ar re- p
prezenta, fo acela,i timp, putu:tul de concentrare de aeooiere a micuor
pt·oducltto1'i orescatori de oi fi ik vite fn care s-as: pete« asig'U,ra o prelucrare a
de calitate a produselor f~ s-ar putea vekicula spre piata judejeana sau chiar a.
republioav,4, o buoo parte a 71rod11,selor. Ele a.r repreaenta pnncte de intil- d
nire a. intereselor prodncatorilor, a intereselor cooperaµei ~ a intereselor fc
statului. 0 goapodarire buna., cinatita, cu instalapi.i de preluerare moderna., d
cu asignraree unor mijloace de transport regulate ¢ realizarea nnor con- /
tracte remuneratorii, a.-r permite o buna deevoltaee a aeestor unitat;i de
preluc.rare a. produselor Ioeale snimaliere, pomicole ~i altele,
In 1958, in Oomereva, s-a :fi1cut o experien~a, cu o a.socia.~e de ores-
caton de oi care s-a numit ,,1 1\fai>' ; ea nu a. reusit. Problema ar trebni
restudia.ta, B'pre a se putea trage invat'1mnte pentru viitor.
Pentru obvmerea, unor rezultate cit mai bune, tn organizarea un.or
noi forme de asocia~ii, trebuie sit se aoorde o deosebitfi. aten}ie experien~
producA.torilor din microasociatiile de familie enstente ast~zi in mun~ii
Cernei.
F~ tndoiru, ca, pe calea contractarilor, comunele de munte · pot
adttce o mult mai mare oontrilnifie la fondu.l de car·mi, ltru'I. etc. al atatttlui.
O eomuna ca.re arre 16 000 de oi este o a.nomalie all. dea. in 1911 numai 80
de oi la atat. Raspunsul 01·gMrlza~iei de partid din CornereYa din 9 ianuarie
1972 la chemarea. lansata de donsfa.tn:i:rea. primarilor ~j secreta.rilor de
partid din comune, a fost cit pentru 1972 sa contmoteze ?i sai liVI·eze statului
140 ca,pete bovine adulte ~i 570 tineret bovin - adicl 1710 bovine ~i
1017 ovine + 910 miei adica 1927 ovine [21]. Obliga.tia s-a. luat fru'l a
se forta anga.jMD.entele, pe baaa unor disoutii ~i sbtnri colective a sute
de oameni ; pentru a se ajunge la cre~terea numwlui de anima.le ei trebuie
insA. s~ cnret;e ~i si rccondiyioneze 1500 ha de p~uni, sit tngra~e cu in-
gra~lminte chlmice 500 ha ~i cu tngr~'1ninte na.turale 250 ha p~uni, a~
 P.ROBLEME ECONOMJCE l;!l SOCl'.Al.E ALE t1N'EI COMUNE DE Mt1N'l'E 513

fa.e~ defri~ru.·i de m§.ricini ~i srboret slilba.tic pe 20 ha, s1'. comba.t!St ero-

ziunea, solului. lncepind din primiva.ra. anului 1972, vor treoe la actdnnea
de tmbunltM,~e, reconditionaae ~i ingr~are a. pl\~unilor ~i de combatere
a eroziunilor.
Problema care se pune, in urme a.nalizei situa~iei din a.ceasti comnna,
este aoeea a dezvolt§.rii soeialiamnlni in comune unde exist! ca. for:mA
preonmpanitoare proprietatea priva.t11. a.supra mijloacelor de prodnctie
agrico:m, tnceptnd cu plmlntul.
Ohestdunea aceasta, sigur cit ar trebui all fie rezolva.tit in mod tn~elept
~ trepta.t ~i ea impune crea.rea. unor unit!~ socia.liste de productle, zoo-
tehnice ~i me~~ugru.-e~ti, a unor cadere ~.a. Aceste noi forme de produotie
socialiste trebuie ail, se dezvolte o d.a.tlt cu gospod§.rille individuaJe tnte-
meiate pe mun.c11., a.dic$b aceaste trebuie sit se fao, ~d seama de impor-
ta.nia gospoditriilor Indivtduale basate pe mnnoa oamenilor, concomitant
cu combaterea. ~i Iichidarea grupusculelor de speoulan~ care a.u tn.ceput
ail. devinil, o plaglt in zonele de munte. Este necesa.rA. deevoltarea ~i asa-
narea comertului socialist - spun o asana.re in sate a. comerpnln! socialist
pentru clt, de nmlte ori, unitit~ile comertuln! socialist Hvrea.zA. anumite
produse, foarte importante speoulantilor. Ace~tia avtnd anumite ,,re-
la.t,ti" obttn in cantitii,t,i mari ~i la pret;uri convenabile unele mArfuri
pe care le speoulead, prin vtnesre directn. sau dupi o prea.labill preluerare.
O altlt formlL de desvoltare a produot,iei oooperatiste, este oea a
asocierii oamenilor in secJii ale cooperativei do prodtwµe, prin dezvolta.rea
aetnalelor seot,il de timplJ.rie, fierme, cojoclrie, opinoorio, oismme, zi-
dn.t'ie, brutil,rie etc. precum ~i a, aeotailor de prestlri de servtott. Pentru
feto, cre-d cu.- a;r avea o importa.nt,ii. deosebitil. oreacea unor sect,il de covoare
de tesut, tricotaje san obiecte de artizS1nat.
Cooperativa de consum a.r pntea crea un miorooomplex tn partea.
oentrala. a comunei in care slL existe ~i otteva sect,il de prodnctie (croitorie,
dantelarie, tricotaie etc.) ~i de prestki de servicii (frizerie, coafurll., curn.-
1,M,ol'ie ~i vopsitorie cbimioo. etc.).
O formlt specifica. pentru zonele de munte, larg risptnditlt in aJ.te
tari, o constituie lucrul la domiciliul pe baza unor contracte inoheia.te
cu cooperattvele de prodnctie ; a-ar pntea tnohela astfel de eontracte ou
femoilo, pentru exeoutarea. do covoare la gherghef, do iesii.turi la. mzboaiele
de tosut sau de diverse cusl\turi de m.tnA., ou specific local. 8-a.r putea g~i
o activitate aezonier~, la. domiciliu, ~i pentru b§.rba.~i.
tn sftrijit, coopera~ia meeteeug§.rea.sctt ar putea dezvolta anumite
sect,ii de prelucrare a lemnului, existent din bel~ug in regiune. 0 deosebi~
tnsemnl'.tate - tn acest domeniu - a.re instalarea unor fierastraie, gatere
ale coopera.~iei, pentru prelucrarea materia.lului lemnoa. .A.ceasta ar duce
la imbunAttl.~irea calitit~il prodnselor ob~inute ei la o mare economie de
material lemnos Qi de mtru. de lucru. 1n a.cela~ timp, ocuptnd fort,a de
mun~ a, unui numit.r tnsemnat de persoane, a.r area. locuitorilor snrse
de -venit; coopera.tiva ar prospera iar statul a.r a.vea un control asupra
e:xploatitril ~i utilizil.rti lemnului.
1n general se cere alt se a.corde importa.n~lt unitA.Wor preindustriaJe
de produotae, care pot sllr se desffil}oa.re foa.rte bine iji in condi~e zonelor
de munte, formtnd pivoii de dezvolta.re a formelor noi, sociaJiste de pro·
5U MIRON CONSTANTINESCU Pl

b) renu
dnctte (coopera~ia m~te!}ugareasc!i.) i se cere, de asemenea, ei o dezvoltare, de c
o sporire a, aotivi~1fil oulturale ~i ~colaire, puntndu-se un accent deosebit dant
nu numai pe eultnra generals, ci ~i pe o profesionaJ.izare adeovata, potrivit o) crea
conditiilor concrete din eomuna respectiva. In cruninele eulturale sit se prest
desfa~oare un program de cultura genera.lit, da.r ~i cu stimulente ei expli- d) orga
ca.tii care sa. serveasca dezvoltarea prodnetiei epecifico ~i ridicarea nivelului
constnnte; sooial:iste. Spre pilda, pentru cornereveni - iji probabil pentru
multe alte oomune de munte - foarte importanta ar fi oonstrnirea releelor
de transmisiune a. programelor de televiziune, pentru a se stabili o mai a) mod
strtns, legittul'it 0; vietii sociale din sceste comune isolate, cu vi.'\it;o. socio.Jli., b) rean
cultura.1-politica ~i eeonomica a intregil tltri. c) cons
cl) rezo
Sinteza prepunerilor e) curs
Din. oercetarile directe efectitate tn (Jornereva, din planul de mu1wa al <>rga-
P.O.B. din comuna ca ~i a-in sugestiik u1ior locuitori, re:mlt<'t o
1iizaf,iei
eerie de rmlsuri neoesare : a) inst..
I. 1n aomoniul economic b) atel
Produe\ie O Ir
c) lotu
a) reconditiouerea, curi~irea. ~i ameliorarea pa~unilor ~i fine9elor ;
b) cre~terea nnmarnlui ~i buna ingrijire a oiler, vitelor ~i porcilor, atit
in cadrul gospodlmilor individuals cit ~i in diferite forme de asoeiere
a produeatonlor ;
c) crearea unor unititii cooperatiste de prelucrare ~i valorificare a pro- a) bae
duselor lactate ; b) dez
,Z) crearea unor unitaii ccoperatiste de prelucrare ~i valorilicare a altor o) re!,
produso animale ; d) e1
c) orearee unni dispenser veterinar comunal ; e) cl
f) plantarea, replantarea, ameliorarea livezilor ;
g) desvoltarea oulturilor de plante industriale potrivite conditiilor natu-
rale locale ;
h) desvoltarea stuparitulw;
i) creaeea unor brutarii comunale ;
i) orearea ~i dozvolta,rea uniM,\;ilor cooperatiei me~te~uga.re~ti pentru pre-
lucrarea fruotelor {prune, mere, cire~e etc.j ,
7;;) mai larga intrebuiniare a. energiei electrlce in aotivitatea p.roduotivlt;
l) constmtrea unor gatere care sa debiteze materialul lemnos {in uium
2/1 sau contra cost) ;
m) construirea. unor cuptoare de var ale comunei; l1 I
n) ercarea ~i dezvoltaeea unititilor cooperatiei me~te~ugitre~ti pentru [2)
prelucrarea unor materiale Iemnoase, de oonstruotii, textile, pielii.rie;
o) reoxaminaeea problemei apa.rtenen'jiei iji folosiri! ,,mun~or" Iabla.ni- {31
ceann, Domil.Qneanu, Ornsovtceanu etc. in scopnl sporirl ~eptelului,
ore~terii animalelor. l4
Comer~
l5
()) imbunitiL'ji.irea ~i asanarea activiti!i'jiii cooperapei de consum {aprovi- lO
zionare ~i deafacei·e) ;
 PROBLEME ECONOMICE sr SOCIALE ALE UNEI COMUNE DE MUNTE ~1!>

b) rentabiliza.rea - prin hkgil'e ~i o mai buna. organizare a oooperatlet

de consum - tu special a sectiilor de prestMi de servicii ( eroitorie,
dantelitrie, repa.rayii de incalya.minte, cojocarle, opincarle, frizerie);
c) orearea unui microcomplex ~al cooperattel (consum, repn.raMi,
prestatil) ;
d) organizarea unor unitati de comer] de stat.

TrllllSporturl

a) modernizarea drumului Plugova=-Cornereva ;

b) reamenajarea drumului Ohaba-Teregova.;
c) construirea unor po£.uri ~i podete pe drwnurile laterale ;
cl) resolvarea problemei tranzltului de maduri;
e) curse de autobuze spre Re§iia.

II. 1n domeniul fovif,J41r~tnt1tlui

a) Instrutrea sootehnlca practica a tineretulu.i;
b) ateliere scolare in care elevii din ultimele claae aa. se pregiteascli. pentru
o meserle , protestonallzaeea tineretului;
c) loturi ~cola.re expenmontale agricole.

ID. 1n. domcniul sanitar, social, m,ltw·ai

a) bae cpmunalli ;
b) desvoltarea spitalulul ~i dispensarului ; punote sanitare 1n sate;
o) releu pentru televiziune;
d) extinderea iluminari] eleotrice In toate satele ;
e) camlne eulturale 1n prinolpalele sate ale comunei Oornereva,

TV. T11ri8m
Orearea unor baze turlstiee pe vl'tile Ohabei ~i Bamnei, pe dealurile
~i munt,ii Cernei.

Noto

(I] Rccen~t'lmlnlul gospodilrlllor fi 111 populallel cornunel Cornereva din 19GG. Arhlva prim,,rlc.l
coruunel Corucreva.
(2) Recenstimtntul gospod(lrlllor $1 RI populattel comunel Bngll] i11 din l OGG. Arhlvu prtm.,rlcl
comunel Cornercva.
[:l] r.ospod§rlllc din Comereva In 19?2. l>up~: cornunlcarea racuUl de secretarul cu propa-
ganda lovari\ijul Iorga - Jud. Caras-Severln.
l•l) Yezt : Nicolnc Dragun, Romdnli ln ueacurile IX-Xi V, pe tuna toponimle! 6{ a 011on1u\licel.
Bucurestl, 1033.
(51 Vczl: Emil Petrovlel, Graiul cara~ouenllor, Bucurestl, 1935, p. 6.
[6] Vctl ~I Coriolnn Suclu, Dlc(IIJ/lar istortc al loca/lU!Jllor din Transltoanla, Eclit. Academtet,
1067, p. 166.
516 .MlBON roNSTANTINESCU

[7] Mlliail Vlateu, l'rtonografla eemunet Cornereua, 22 lanuarle 19t3, manmc.rts.

(8) }lotil.rtrea TrlbunaluJuJ judetean Luge], cu prlvire 1a UUgiul dlntre comuna Cornereva t!
comuna Dom~na, Proeesul-verba.1 nr. 134/1926 (eopte), p. 4.
[9] Struetura profeslonalii. a locultorUor comunel Corne.rev!\, conform recensllmtntului din 197:l,
tanuane,
[10} R.ec:e-nslunlntul din Ianuarle 1971, efecluat tn comuna Corn.ereva, p. 1.
[11] Recensllmlntul anlmalelor din comuna Comereva efectuat la 3 Ianuane 1972,
(12) Llvrll.ri de anlmale cAtre stat, tn 1971, efeetuate de comuna Cornereva. Date turnlzate
de pctmlrla comunel Cornereva, conform actelor Just1tlcative.
[13] Rllspunsul comJtetulul de partld din Cornereva, la ehemarea lanaatll de comJtetul de partld
'i1 comltetul executfv al comunel Unlrea, tn domenluJ econom1c, al cr~tetll, lngrll~ArU fl
llvrdrll clll.Te stat a animalelor. 9 lanuarle 1972.
[14] Becensamtntul pomllor lructltert dln raza comunel Cornereva conlonn datelor pe anul
1968, fumlzate de prlmarla comunel Cornerevn, p. 2.
[15) Ibid.
[16) iu«, p. 3. a.11ez
(17} Ibid., p. 2-3. sub<
[18] Ibid., p. 4. (pea
[19] Raspun.sulcomltetulul de partld din cernuna Cornereva, la chemarea ... , 9 Januarle 1972, p~
p. 1. prin
[20] Dlrectia Centrali de Statistleli., Veniturile a 350 familll de µIrani cu gospodarle indMdualll. mm
din zoneJe de deal ~I munte cuprlnse tn cercetarea se1ectlvd a bugetelor de !amiJie, 1n
anul 1970. mtn
£21] R1lspunsul oomltetulul de partld la chemarea... , 9 lanuarle 1972. sub
com

- ceta
a,l u
nuJ,
ru
de
er
lo
lo
in
lo
f(
SI

JI
u
z