Research Data On The Forewood Crisis

In piata lemnului este o perioadă tulbure , cu multe evolutii care crează neprevăzut, schimbări pe relatiile comeciale
traditionale, schimbări care aduc multe situatii de criză dar si multe oportunităti. Companiile care se adaptează
găsesc oportunitătile, cele imobile rămân captive situatiei de criză.
Pe nivel international as mentiona doar doi factori de influentă majori: declansarea etapei a doua a războiului
comercial initiat de SUA contra Chinei si cresterea suprafetelor afectate de gradatiile gândacilor de scoartă in
Europa Centrala dar si in Europa Nordică, cu 12-20 milioane mc de masă lemnoasă afectată in Cehia.
Războiul comercial SUA- China atinge un nou nivel de intensitate odată cu impunerea de tarife pe importuri de 200
miliarde de dolari din China de către SUA si impunenerea de către China, ca măsură de retorsiune, de taxe pe
importuri de 60 miliarde dolari din SUA. Sunt incluse intre produsele taxate suplimentar o gamă largă de produse din
lemn, cele mai afectate urmând a fi exporturile de bustean si cherestea din SUA către China precum si exporturile de
mobilă, placaje si podele-parchete din China catre SUA.
Aceste taxe suplimentare schimbă fluxurile comerciale traditionale dintre cele doua tări, creând crize si oportunitati
pentru terti: intr-o primă etapa yuan-ul s-a depreciat, conducând la o presiune de reducere a preturilor importurilor cu
aproximativ 8 %, importatorii in China incercând să mentină echivalenta preturilor in yuani. Producătorii europeni de
cherestea de foioase- intre ei si exportatorii de cherestea de fag din România, pot profita de golul lăsat pe piata
Chinei prin reducerea exporturilor de cherestea si bustean din SUA si cu sigurantă pot pune presiune in perioada
urmatoare pentru o crestere a preturilor. Evolutia preturilor va depinde de balansul intre deprecierea yuan-ului si
presiunea pe preturi dată de deficitul de resursă, prin reducerea importurilor din SUA.
Criză:scăderea yuan-ului, presiune pe scăderea preturilor de import.
Oportunitate: după scăderea stocurilor de resursa importată din SUA, alternativele la foioasele nord-americane,
intre care si fagul din Romania, vor câstiga cotă de piată si va exista o presiune de crestere a preturilor.
Al doilea segment major influentat este cel al importurilor de mobilă in SUA provenită din China. Importatorii din
SUA vor incerca variante alternative cu furnizori din Asia de Sud-Est - Vietnam, Indonezia, Malaezia- dar cu
sigurantă si producătorii din Europa pot profita. Industria mobilei din România poate profita de aceasta oportunitate
de deschidere a pietei nord-americane.
Criză: exportatorii din China vor incerca sa reorienteze partial exporturile de mobila, parchet, placaje, etc, catre
Europa.
Oportunitate: deschidere a pietei SUA pentru importurile de mobilă, importatorii vor fi mai deschisi către importuri
din Europa. Producatorii din industria mobilei , producatorii de parchet din Romania pot profita.
Cresterea suprafetelor de răsinoase afectate de gândacii de scoartă este al doilea factor major care va influenta
piata lemnului din Europa. Dupa o vară extrem de călduroasă si secetoasă in tările din Europa Centrala, dar si in
Germania si tările nordice, volumele de masă lemnoasă afectate de atacurile de gandaci de scoartă au crescut
exponential. In Cehia estimările vorbesc despre 12-20 milioane mc, volume mari semnalându-se si in Germania,
Suedia sau Elvetia. In zonele afectate exista o presiune de scădere a preturilor busteanului de răsinoase, resurse
suplimentare de care vor beneficia cu sigurantă si marii procesatori din industria lemnului din România. Un alt efect
secundar va fi pe atragerea de forta de muncă catre aceste zone, pentru exploatarea masei lemnoase . De remarcat
mobilizarile si resursele alocate la nivel guvernamental in Cehia si Germania, pentru punerea in valoare a resursei
si refacerea pădurii.
Criza: exodul de fortă de muncă si firme de exploatare către zonele afectate va continua, afectand firmele de
exploatare din România.
Oportunitate: disponibilitate de resursa cu preturi reduse pentru importuri.
Am intâlnit in ultimele 2 săptămâni foarte multe situatii de firme imobile, statice, putin pregatite sa se adapteze
schimbărilor de pe piată, obisnuite să astepte cumpărătorii, fără a avea informatii despre piata lemnului:
 personal silvic cu functii de conducere cu informatii foarte limitate despre piata lemnului, orientand arbitrar
si blocand resursa prin preturi nerealiste.
 proprietari de păduri din zona Arad care nu au reusit să pună in valoare produsele accidentale de anul trecut,
nu au avut contacte de la firme de exploatare capabile să valorifice resursa, asteptări nerealiste de preturi.
 firme de exploatare cu stocuri mari de masă lemnoasă pe picior achizitionată la preturi foarte mari in toamna
anului trecut, care nu au incercat rezilierea amiabilă a contractelor incheiate cu directiile silvice ( dacă
reziliază unilateral contractele si merg in paduri private sau ale UAT-urilor sau in doborâturi la Arad, cine
mai exploatează masa lemnoasă la directiile silvice ? Nu mai sunt alte firme care să stea la usă).
 firme fără nici o strategie, care gândesc doar pe termen foarte scurt.
 firme de exploatare care stau cu stocuri de lemn de foc, care nu iau legătura cu depozite de lemn de foc din
zona de Sud pentru valorificarea acestora; nu merg către lemn de foc paletizat, care le-ar permite o rază de
distributie mult mai largă, inclusiv orientarea pe piete de export.
 firme de exploatare care depind exclusiv de 1-2 beneficiari si nu au contacte alternative in piata, care se
blochează cu lemnul in rampa in momentul in care pierd un beneficiar.
 exportatori de cherestea de fag pe relatia China care s-au blocat la primele reduceri de pret solicitate de
chinezi ca urmare a scăderii cursului yuan-ului. Acum acceptă reduceri si mai mari, pentru că sunt blocati.
 producători de mobilă fără o politică comercială clară: nu au servicii de personalizare, de design pentru o
vanzare de retail in Romania (retelele de retail de mobilă, care să facă legătura intre producători si
cumpărători, lipsesc aproape cu desăvârsire din România), dar nici nu investesc in partea comerciala pentru
a fi in contact direct cu retele de retail pe alte piete, producători care depind exclusiv de cativa beneficiari
sau un intermediar, comercianti care iau cea mai mare parte din valoarea adăugată.
Ce au comun toate aceste firme si situatii? Lipsa de informatie, lipsa de atentie pentru partea comercială a activitătii,
lipsa de atentie pentru riscuri si oportunităti in piată.
Am intalnit si firme flexibile, care gestionează mult mai bine conjuctura , anticipează evolutiile si valorifică
oportunitătile. Ce au in comun aceste firme? Dau importanta functiei comerciale a firmei, investesc sistematic in
promovare si marketing, cauta si folosesc informatiile. Pentru multi dintre ei portalul www.fordaq.com ofera
informatiile de bază: informatii despre preturi,statistici despre piata lemnului, tendinte si evenimente majore care
influenteaza piata lemnului, evolutii legislative, acces si contacte de parteneri de afaceri pe nivel international, orientare
catre beneficiari finali. Sunt informatii de bază. Bineinteles, sunt firme mult mai sofisticate pe partea comerciala.
Dar si pentru acestea, portalul www.fordaq.com reprezinta o bază pe care construiesc .
Cred că foarte multe firme din România ar trebui să isi revadă organizarea functiei comerciale. In piată, orice criză
crează si oportunităti. Firmele statice, putin atente la partea comerciala , concentrate doar pe productie, se adaptează
greu crizelor. Cele flexibile, anticipează, valorifică informatiile si găsesc oportunitatile.
A fi membru Fordaq inseamnă că dai importantă functiei comerciale a firmei si informatiei. Iar aceasta reprezintă
un avantaj competitiv major.
Mai multe informatii despre cei doi factori de influenta majori analizati astăzi găsiti in articolele Fordaq rezervate
membrilor:
Războiul comercial dintre SUA si China atinge apogeul. Taxe reciproce pe produse din
industria lemnului
Infestarea cu gândacul de scoartă se răspândește în pădurile europene
Preturile busteanului de molid in Austria continua sa fie sub presiune
Importurile de busteni in China au crescut cu 14 % in primul trimestru al anului 2018
Centru de distributie in Chengdu, zona Sichuan, pentru produse din lemn, pe calea ferata
China -Europa
Eveniment
Criză în industria lemnului. Specialiştii estimează scumpiri de peste
400% în 2018
Print Mail
Autor: Dan Straut, Mediafax

10 dec 2017 1404
„Creşterea preţurilor este efectul unei crize artificiale de resursă de masă lemnoasă. Ca rezultat al modificării Codului
Silvic în 2017, volumul de masă lemnoasă oferit la licitaţiile principale de către RNP - Romsilva a scăzut cu 30%.
Efectul imediat al reducerii ofertei s-a văzut în preţurile de adjudecare din ultimele zile, care vor produce efecte mult
mai grave în 2018”, au arătat specialiştii reuniţi în prima ediţie a Forumului Pădurilor şi Economiei Verzi.
„Criza de resursă este determinată de blocajul în administrarea pădurilor private. Este artificială, pentru că exploatăm
din păduri foarte puţin faţă de creşterea pădurii, foarte puţin faţă de alte ţări europene, iar starea pădurilor României
conform rezultatelor Inventarului Forestier Naţional este bună. Cu toate aceste, ne confruntăm în piaţă cu o criză de
lemn pentru foc şi cu o criză de resursă în industrie”, a declarat Cătălin Tobescu, preşedintele Asociaţiei Proprietarilor
de Păduri - Fordaq România.
Specialiştii din domeniu estimează că în anul următor criza lemnului de foc nu se va diminua, iar dezastrul rezultatelor
economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară şi ale industriei mobilei îşi va spune
cuvântul. „Putem deja vorbi de un salt al preţului mediu de adjudecare de la 185 lei/mc în 2017 până la 293 lei/mc
pentru 2018, în baza ultimei licitaţii de la Direcţia Silvică Mureş. Dacă astăzi lemnul are un preţ prohibitiv pentru
populaţie şi pentru industrie, faţă de anul 2011 creşterea preţurilor se estimează că va fi de 413% în 2018. Este nevoie
de o schimbare totală de optică, de trecerea de la suprareglementare, supracontrol şi subfinanţare la o viziune de
dezvoltare durabilă. Codul Silvic trebuie modificat înainte de a produce restrângeri ireversibile ale capacităţii de
exploatare, pierderea fortei de muncă specializată şi bulversarea completă a piaţei lemnului în 2018”, a mai arătat
Cătălin Tobescu.
Potrivit Fordaq, „preţul lemnului de foc a crescut în perioada 2011-2017 cu 250%, de la 120 la 300 lei/mc ca medie
franco depozit firme de exploatare, iar în 2017 s-au atins maxime de 550-600 lei/ mc în sudul ţării. În tot acest interval,
variaţiile preţurilor cherestelei pe pieţele internaţionale au fost foarte mici, de circa 10%”.
De asemenea, „şocul creşterii preţurilor a fost preluat de sectorul de exploatare, dar şi de populaţie, prin preţul lemnului
de foc şi parţial de industria de prelucrare a lemnului, de industria mobilei. Industria lemnului din România a ajuns să
plătească cel mai mare preţ din Europa pe resursa de lemn: la fag, buştean de gater, avem preţuri de 45 euro/mc în
Serbia, 60-65 în Slovacia, Polonia, 65 în Franţa, 80 în Germania şi 85-90 euro/mc în România. Situaţia este identică şi
la răşinoase”.
Această situaţie „a generat efecte foarte periculoase: preţul lemnului de foc a devenit mai mare decât preţul lemnului
pentru industrie, cu efect în faptul că se toacă masa lemnosă de calitate superioară ca lemn de foc”. Potrivit
reprezentanţilor din industria forestieră, în România, din 8 milioane de gospodării, aproape jumătate se încălzesc iarna
cu lemne de foc, iar „birocraţia a făcut ca pădurile statului să nu mai poată da suficient lemn de foc pentru populaţie”.
Pe de altă parte, „pădurile private nu mai pot exploata legal masa lemnoasă, pentru că s-a pus accentul exclusiv pe
combaterea tăierile ilegale”. Asta pentru că - în opinia specialiştilor – „legislaţia atât de stufoasă pe contravenţie, pe
transport, pe emiterea avizelor, pe acord de mediu, pe regulamentul de autorizare a depozitelor temporare, a creat
confuzie şi a bulversat întreg sectorul forestier”.
„Toată lumea crede că în pădurile private se taie foarte mult, deşi din datele Institutului Naţional de Statistică reiese că
în anul 2016 s-a exploatat din pădurile private 8 milioane de mc şi 9 milioane de mc în pădurile RNP - Romsilva.
Pădurile private reprezintă 51% din pădurile României, Romsilva gestionează 49 de milioane mc. În ţara noastră sunt
800.000 de proprietari mici de terenuri împădurite, cu un total de circa un million de hectare, iar aceştia nu îşi mai pot
exploata lemnul nici măcar pentru încălzirea propriei locuinţe”, au mai arătat specialiştii.
„Noi spunem că există o creştere a pădurilor de 50 de milioane mc şi se taie 17 milioane mc, iar stocul de masă
lemnoasă din păduri creşte în continuare. Este absurd să spunem că rămânem fără păduri. Este o afirmaţie apocaliptică
fără niciun fel de acoperire. Omorâm toate afacerile legale alergând după aceste tăieri ilegale. Tot controlul din ţară
constată 100.000 mc, iar noi căutăm cine taie această cantitate, fără să ne uităm ce consecinţe sunt pentru populaţie,
pentru proprietarii de păduri, pentru sectorul de exploatare a lemnului şi industria lemnului, şi aşa ajungem să distrugem
o economie întreagă”, au concluzionat participanţii la Forumul Pădurilor.
Lemnul pentru industrie (buştean de gater şi buştean din care se poate face mobilă, placaj şi furnir) „a ajuns mai valoros
ca lemn de foc”. Blocajul major „este în pădurile private, acolo unde la o suprafaţă de 600.000 ha păduri neamenajate
proprietate privată, 400.000 ha păşuni impădurite şi 700.000 ha pădure echivalent arbori izolaţi, marcările totale sunt
sub un milion mc. Din aceste suprafeţe, volumul la un indice de recoltare mediu de 3 mc/an/ha ar fi trebuit să fie de 5
milioane mc”, a mai spus Cătălin Tobescu.
Statisticile Fordaq mai arată că segmentul de agenţi economici mici a fost cel mai afectat atât în sectorul de exploatare,
în sectorul de prelucrare primară şi în industria mobilei. „Peste 1.800 de agenţi economici mici din sectorul de
exploatare, peste 2.800 din cel de prelucrare primară a lemnului şi peste 500 din industria mobilei au ajuns cu
capitalurile proprii în zona negativă, practic cea mai mare parte dintre ei vor intra în incapacitate de plată şi îşi vor
inceta activitatea. Cea mai gravă criză este în sectorul de exploatare a lemnului, unde dispariţia agenţilor economici mici
face din ce în ce mai greu de mobilizat resursa din proprietăţile forestiere mici”.
Criza lemnului de foc şi ciza de resursă din industria lemnului a fost principala temă de dezbatere în cadrul Forumului
Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi. În această dezbatere s-a pus accentul pe dezastrul rezultatelor
economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară si ale industriei mobilei. În plus,
„direcţionarea resursei de masă lemnoasă către lemn de foc, către consum cu un randament energetic mic, este o
greşeală pe care România o face atât din punct de vedere al combaterii schimbărilor climatice, cât şi din punct de vedere
al strategiei energetice”, au atenţionat industriaşii.
https://www.profit.ro/stiri/social/profit-tv-industria-lemnului-de-la-o-criza-a-taierilor-
ilegale-la-criza-lemnului-de-foc-si-acum-la-un-blocaj-economic-18699826
Războiul lemnelor de foc. Cine are interesul să se modifice Codul Silvic
O modificare adusă Codului Silvic al României, concepută pentru a suplimenta cantitatea de lemne de foc oferită
populației, pune pe jar marile companii din industria forestieră.
Share
Aceeași temă
Un sistem de securitate de un milion de euro va stopa furturile de lemne din pădurile

României
Grupul Schweighofer îşi vinde pădurile din România

Recomandări
Ce suprafeţe de păduri avem? Cât se fură? Nu ştim exact
Sectorul forestier nu este mulţumit doar cu demisia Doinei Pană

Mihai Diac 1 comentarii
Actualizat: 24.05.2018 - 12:40
Ca în toate țările civilizate, Codul Silvic ar trebui să împace, și în România, interese divergente: cele de protejare a
mediului, de asigurare a materiei prime pentru industrie, dar și de furnizare de lemn de foc pentru acea mare parte a
populației României care nu deține alt mijloc de încălzire.
Legea 46 / 2008 (Codul Silvic) a suferit mai multe modificări, iar cea mai recentă i-a fost adusă prin Legea 175, din
iulie 2017.
La acel moment, funcția de ministru al Apelor și Pădurilor era ocupată de Doina Pană.
Legea 175 / 2017 este cea care, printr-o completare adusă la Art. 59 din Legea 46 / 2008, a introdus posibilitatea
valorificării pentru necesarul populației (adică pentru încălzirea locuințelor) a volumului de lemn de lucru cu diametrul
de cel mult 24 de centimetri.
Lemnul de foc a ajuns la 700 lei pe metru cub
Potrivit unor estimări neoficiale, acest articol 59 a pus la dispoziția micilor consumatori o cantitate de circa patru
milioane de metri cubi de lemn de foc, suficientă pentru a asigura consumul gospodăresc și pentru a stabiliza astfel
prețul, care în acest moment depășește 700 de lei pe metru cub.
Această reglementare oficială a dat o lovitură mafiei lemnelor de foc, care își pierde o parte din clienți.
Simultan, prevederile noii variante a articolului 59 au provocat nemulțumiri și firmelor exploatatoare, precum și marilor
procesatori de lemn, care s-au văzut lipsiți de o cantitate însemnată de resursă primară care putea fi transformată în
diverse produse din lemn, mai ales în plăci aglomerate, sau putea fi arsă în centrale de cogenerare pentru a obține
energie electrică.
Reprezentanți ai industriei forestiere susțin că, după modificarea indicată în Legea 175 / 2017, noul articol 59 din Codul
Silvic a adus pierderi de ordinul sutelor de milioane de euro numai exploatatorilor de lemn, la care se adaugă pierderile
procesatorilor.
Reacția unor companii care activează în România și care își văd amenințate profiturile a fost promptă. Factorul
economic a sensibilizat factorul politic, iar urmarea a fost schimbarea conducerii ministerului de resort – cel al Apelor și
Pădurilor.
Potrivit site-ului gazetadebistrita.ro, un om de afaceri extrem de influent în Ardeal, Traian Larionesi, este patronul unei
firme din industria lemnului și este un apropiat al președintelui CJ Bistrița, Radu Moldovan. Poate nu întâmplător, Radu
Moldovan i-ar fi retras sprijinul ministrului Doina Pană (deputat de Bistrița). Iar pentru a salva aparențele și a nu ajunge
să fie remaniată, Doina Pană a demisionat din funcția de ministru, invocând o problemă de sănătate.
Despre noul ministru al Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, susținut tot de la Bistrița, se spune că ar fi mai receptiv la
insistențele companiilor din industria lemnului.
Consilierul unui ministru critică acțiunile Poliției
Ministrul Deneș și l-a numit drept consilier pe Cătălin Constantin Tobescu. Iar potrivit site-ului stiripescurt24.ro,
Tobescu este un apropiat al marii companii Holzindustrie Schweighofer – care cumpără lemn ca materie primă.
Ce-i drept, consilierul Tobescu este și vicepreședinte al asociației Nostra Silva, care se definește drept "Federația
Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România". Iar această Federație postează pe Internet atacuri contra companiei
Holzindustrie. Este ciudat ca un consilier de ministru al Pădurilor să fie reprezentantul intereselor proprietarilor de
păduri. La fel de ciudat este ca proprietarii de păduri să îi atace pe cei care cumpără de la ei materie primă.
Acum un an, mass-media relata că Tobescu este reprezentant al proprietarilor de păduri și că face lobby pentru firmele
de prelucrare a lemnului. Pe de altă parte, o firmă privată de soft, indicată și în declarația de avere a lui Tobescu, ar fi
lansat o aplicație de urmărire a masei lemnoase care funcționează în paralel cu cea a Ministerului Apelor și Pădurilor,
concurând-o.
Foarte interesant este și faptul că, acum o lună, Poliția a făcut o serie de controale la firma lui Traian Larionesi.
Împotriva acestor controale a protestat chiar Cătălin Tobescu – abia numit consilier al ministrului Deneș, adică angajat
al statului.
Sub actuala conducere a Ministerului Apelor și Pădurilor, au fost inițiate întâlniri cu reprezentanții companiilor
forestiere. Una dintre ele a avut loc la 17 februarie la Bistrița. Se pare că acolo a fost criticat exact articolul 59 din Codul
Silvic, articol care, în versiunea adusă de Legea 175 / 2017, încurcă aceste firme. Alte întâlniri similare ar urma să se
desfășoare și în alte județe, tocmai pentru a legitima modificarea Legii 175.
În cazul în care art. 59 din Codul silvic va fi modificat, criza lemnului de foc s-ar putea menține și în următoarea iarnă –
în beneficiul mafiei lemnului și în defavoarea celor mai vulnerabili locuitori din mediul rural, adică a celor care încă se
încălzesc cu lemne.
Ministerul Apelor și Pădurilor răspunde ambiguu
Am adresat o întrebare Ministerului Apelor și Pădurilor, cerând să ni se spună dacă se preconizează modificarea Legii
175 / 2017 și, în mod special, a controversatului articol 59.
Răspunsul Ministerului este ambiguu: “Ca urmare a solicitării dvs privind confirmarea sau infirmarea intenției de
modificare a Legii 175/2017 și implicit a Codului Silvic va comunicăm că, în prezent, Ministerul Apelor și Pădurilor nu
intenționează să elaboreze propuneri legislative de modificare a Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu
modificările și completarile ulterioare”.
Așadar, Ministerul nu va propune modificarea Codului Silvic (Legea 46 / 2008). Dar despre Legea 175 / 2017, cea care
a adus noua formă a Articolului 59, nu se spune clar: se modifică sau nu?
https://evz.ro/afacerea-lemnelor-dihonia-psd-3.html
Sedinta Camerei Deputatilor din 10 iulie 2018 (sesiune extraordinara)

3. Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.46/2008 -
Codul silvic (PL-x 55/2018). (rămas pentru votul final)
consulta fisa PL nr. 55/2018

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:
................................................
4. În continuare, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic. Este PL-x 55/2018.
Sunt 9 amendamente admise, un amendament respins şi o anexă.
Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, domnul preşedinte Stănescu. Vă rog.
Prezentarea raportului comun.
Domnul Alexandru Stănescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.
Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic.
Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege
pentru modificarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic.
Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaţilor.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi membrii Comisiei
pentru mediu şi echilibru ecologic au examinat proiectul de lege sus menţionat, în şedinţa comună din 5 iunie
2018.
În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu
majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea
Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, cu amendamentele admise redate în Anexa nr.1 şi amendamentul respins redat
în Anexa nr.2, care fac parte integrantă la prezentul raport.
În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Mulţumesc.

Vă mulţumesc şi eu.
La dezbateri generale, domnul deputat Terea Ioan. Vă rog.
Domnul Ioan Terea:

Stimaţi colegi,
Vreau să mă refer şi să fiu cât pot de scurt, vizavi de modificările la Codul silvic.
A fost un amendament la art. 16, unde a fost o greşeală materială. Ne-am referit la suprafeţe în vechiul Cod, de
maximum 30 de hectare - propunem "suprafaţă de peste 30 de hectare" -, amendament care a fost aprobat şi în
comisie, cu care este de acord toată lumea.
La art. 16, metodologia de stabilire a ocolului silvic nominalizat pentru administrarea acestei suprafeţe de fond
forestier se stabileşte prin ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Au fost înainte nişte aberaţii. De exemplu, o suprafaţă de fond forestier din judeţul Alba, să fie administrată de
un ocol silvic nominalizat din judeţul Suceava, lucru pe care l-am lămurit, toată lumea este de acord, cu care şi
comisia a fost de acord.
Acum mă refer la art. 59, articol care toamna trecută a fost introdus în Codul silvic şi care preciza sursa de lemn
de foc pentru populaţie. Această sursă de lemn de foc era constituită din produse secundare, respectiv rărituri,
produse accidentale şi produse de igienă. Toate aceste produse accidentale şi produse de igienă sunt considerate
produse extraordinare şi se exploatează cu prioritate. Răriturile sunt considerate operaţiuni culturale, care sunt
obligatoriu de realizat prin Codul silvic.
Noi, prin acest articol, am stabilit şi modalităţile de exploatare a acestei mase lemnoase, modalităţi de exploatare
care au fost în vechiul Cod silvic, exploatare prin regie proprie, cu forţe proprii, ale Regiei Naţionale a Pădurilor
Romsilva şi prin prestări servicii de exploatare.
Având în vedere că s-au creat nişte sincope şi nişte blocaje la nivel naţional, am propus ca a treia variantă de
exploatare a masei lemnoase să fie masa lemnoasă pe picior, cu nişte condiţii. Dacă nu se adaugă la acest articol,
59, exploatarea masei lemnoase pe picior, riscăm ca, până la sfârşitul anului, în jur de 2.000.000 de metri cubi de
lemn să nu fie puşi pe piaţă. În momentul când această cantitate nu este pusă pe piaţă, automat preţul lemnului
va creşte, iar cantitatea de lemn ce se oferă populaţiei este mult mai mică. Acesta a fost considerentul şi pe acest
fapt am mers să modificăm art. 59.
Au venit cei de la autoritatea publică centrală, de la Ministerul Apelor şi Pădurilor, şi au spus: "Noi, în comisie,
am votat exploatarea masei lemnoase pe picior".
Au venit cei de la minister şi au spus: "Masa lemnoasă pe picior care se exploatează - şi se câştigă la licitaţie
această masă lemnoasă - să se exploateze în nişte condiţii. Adică, în primul rând, această masă lemnoasă să
depăşească capacitatea de exploatare a regiei pădurilor, să fie oferită de două ori la licitaţie de prestări servicii,
iar după aceea să fie oferită ca masă lemnoasă pe picior".
După ce s-au parcurs aceste etape, agentul economic care a adjudecat masa lemnoasă, să ofere unităţii
administrativ-teritoriale, de pe raza căruia este parchetul respectiv, lemnul de foc rezultat din partida respectivă,
pentru populaţie, în primul rând. Şi aşa am ajuns, zic eu, să deblocăm situaţia care este acum.
Eu sper că m-aţi înţeles, nu vreau să fiu lung. Sper ca preţul lemnului să nu explodeze pentru populaţie, mă refer
la preţul lemnului de foc, iar, prin acest amendament pe care îl susţinem, împreună cu autoritatea publică
centrală, care răspunde de silvicultură, respectiv Ministerul Apelor şi Pădurilor, să deblocăm situaţia existentă.
Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc.
Domnul deputat Tabugan Ion. Există?
Domnul Ion Tabugan:

Bună dimineaţa, dragi colegi şi dragi colege.
Doamnă preşedinte de şedinţă,
Mă simt onorat că nu s-a respectat ordinea prin care ne anunţasem să luăm cuvântul şi am privilegiul de a vorbi
înaintea unui fost ministru.
Nu mai prezint situaţia de la art. 16, pentru că domnul deputat Terea a explicat-o destul de bine.
Mărul discordiei este art. 59, care în forma lui iniţială a fost aprobat şi îl vedeţi şi dumneavoastră, coiniţiatori i-a
avut pe Tabugan, subsemnatul, deputatul PSD Terea Ioan şi deputatul PNL Olar. Şi aşa a trecut în forma pe care
noi am prezentat-o, ca amendament, la comisie. Să nu uităm că la comisie şi ministerul are reprezentant.
Adică, în cele trei forme, art. 59: a) prin exploatarea în regie proprie, cu forţe proprii; b) prin exploatare în regie
proprie, prin prestări servicii, cooperatori economici atestaţi pentru lucrări de exploatări forestiere; c) prin
valorificare, ca masă lemnoasă pe picior.
Noi am gândit-o în aşa fel, încât să nu mai existe posibilitatea tergiversărilor de la 6 la 9 luni, prin parcurgerea
prestărilor de servicii, prin cele două licitaţii, în aşa fel încât populaţia să poată să aibă acces imediat la lemnul
de foc, având în vedere că Romsilva nu poate să exploateze şi există un plus de masă lemnoasă pe picior, în
pădure, şi mă refer la tăieri de îngrijiri accidentale şi de igienă, tăieri de îngrijire - mă refer aici la lemnul de foc
care are diametrul maximum de 24. Ce este peste 24 intră pe circuitul industrial, către mobilă, cherestea şi altele.
În aceste condiţii, doream să reducem cât se poate termenul atât de lung în care oamenii nu pot să ajungă în
posesia lemnului de foc pentru încălzit.
O să ziceţi: "De ce pentru încălzit?". Sunt foarte mulţi care iau lemnul de foc şi îl duc în diverse fabrici, unde
primesc preţ mai bun. Noi am spus "special pentru populaţie" - acest 1,5 milioane de metri cubi, surplus de masă
lemnoasă, prin care Regia nu poate să exploateze... Şi în amendamentul respins nu putem veni cu explicaţii
suplimentare, pentru că, în condiţiile în care Regia, prin dotările pe care le are, în mod cert ar exploata... şi
spunem că "Regia, dacă nu are posibilitatea să exploateze..." Nu! Ea exploatează exact cât are posibilitatea,
pentru că fiecare utilaj are o normă. Deşi aici intervin multe, pentru că sistemul de maşini a Romsilvei, în ultimii
ani, a suferit foarte mult, îmbătrânind moral, fizic, s-au casat şi prin faptul că impozităm cu 90% din profitul
Regiei naţionale. Din 10% nu se poate dezvolta pentru a investi în utilaje, în drumuri forestiere şi în
accesibilizarea pădurii.
De aceea, noi am adoptat o formă scurtă, dând posibilitatea ministerului, care a fost de faţă atunci când s-a
aprobat, în comisie, acest amendament, ca dumnealor, printr-o hotărâre de Guvern, să simplifice, nu să oblige
agenţii economici să ţină lemnul 30 de zile în pădure şi numai după aceea să poată să-l vândă. Mă refer la lemnul
de foc pentru încălzire. Aici contravine oarecum economiei de piaţă.
Nu pot să oblig un agent economic să-i vândă lui x sau lui y. Dar noi, prin Regia naţională şi prin UAT-uri,
putem direcţiona, prin hotărâre de Guvern, într-un termen mult mai scurt, acest lemn de foc pentru încălzit, către
populaţie.
Vă mulţumesc mult şi Dumnezeu să ne dea gândul bun!

Doamna Pană Adriana. Vă rog.
Doamna Adriana-Doina Pană:

Stimaţi colegi,
Vreau să vă rog să-mi acordaţi o deosebită atenţie, pentru că vă vorbesc în calitate de iniţiator al acestui proiect
şi probabil că este ceva unic în analele Parlamentului, când un iniţiator, unic, nu doreşte să i se voteze iniţiativa
legislativă.
În momentul în care am amendat Codul silvic, am amendat art. 16, pentru o eroare materială, legat de paza
pădurilor. A parcurs tot drumul de la Senat, a ajuns în Camera Deputaţilor şi, pe ultima sută, înainte de a ajunge
la plen, în Comisiile reunite, pentru agricultură şi pentru mediu, s-a venit cu un amendament legat de art. 59,
care înseamnă lemnul de foc ieftin pentru populaţie.
Am să vorbesc foarte pe înţelesul tuturor, spre deosebire de antevorbitori, încât toată lumea să înţeleagă şi să
voteze în cunoştinţă de cauză.
Pădurea are trei roluri: ecologic, economic şi social. Vă rog să reţineţi - şi social!
Noi am rezolvat împreună ecologicul şi economicul. Radarul funcţionează, avem un nou Cod silvic foarte bun,
Legea contravenţiilor silvice am modificat-o... Am cam terminat cu tăierile ilegale. Adică, de la 9,8 milioane de
metri cubi, cât spunea Curtea de Conturi, în 2014, la 0,4 milioane de metri cubi. Este un salt uriaş, în 4 ani,
pentru care vă mulţumesc.
A rămas rolul social.
Ne-am aplecat asupra lui, în momentul în care a apărut criza lemnului de foc. Toată lumea îşi punea întrebarea
cum, din senin, a apărut o criză a lemnului de foc?
Explicaţia este foarte simplă. Dacă au dispărut 8 milioane de metri cubi tăiaţi ilegal, pe an, înseamnă că au
dispărut milioane întregi de metri cubi şi de lemn de foc, din această cantitate.
În plus, au apărut marii procesatori, care toacă tot. Toacă şi lemn bun de lucru, pentru că le este mult mai
rentabil, pentru că prin cogenerare obţin certificate verzi, adică sume uriaşe şi sunt dispuşi să dea agenţilor
economici sume uriaşe pe metru cub de lemn de foc.
Aceasta a făcut ca, în 2016, doar 4% din lemnul de foc să-l dea agenţii economici spre populaţie, restul la marii
procesatori, iar în 2017 - 3%.
Deci să nu ne mirăm că este o criză a lemnului de foc!
Mai fac o precizare foarte importantă. Noi nu vorbim despre faptul că nu găsim lemn de foc. Găsim lemn de foc,
dar depinde la ce preţ. Pentru că au început să se facă şi importuri... Dacă mergeţi în marile magazine, până şi în
Kaufland găsiţi lemn de foc, dar la preţuri de 600 de lei metrul cub.
Şi atunci, ce am făcut noi, stimaţi colegi?
Anul trecut, în luna iunie, am amendat Codul silvic, care spunea foarte frumos "asigurarea lemnului de foc
pentru populaţie", dar nu o spunea cum. O spunea doar ca un principiu.
Şi l-am amendat la modul să spună şi cum, prin ce paşi. Adică, să nu se mai liciteze tot pe picior, cu arborele viu
în pădure.
Şi aici aş vrea ca toată lumea să înţeleagă ce înseamnă acest lucru.
România este una dintre foarte puţinele ţări în care arborii se licitează vii, în pădure. Aceasta înseamnă "pe
picior". Odată ce un agent economic a câştigat un arbore, nu-i mai poţi spune ce să facă cu el. Face ce vrea cu
lemnul de foc, face ce vrea cu buşteanul, face ce vrea, este al lui.
Şi atunci, noi am mers aşa şi am zis: "Dacă în Uniunea Europeană doar 15% se mai licitează pe picior, restul se
face prin prestări de servicii". Să începem şi noi. Şi ne-am referit la lemnul secundar, adică la rărituri, doborâturi
şi produse de igienă. Acestea să nu le mai dăm la licitaţie, la agenţii economici, ci pur şi simplu, prin forţe
proprii, Romsilva, şi prin prestare de servicii cu agenţii economici, să asigurăm lemnul de foc direct spre
populaţie.
Adică - vreau să mă înţelegeţi - agentul economic participă la prestarea de serviciu, primeşte bani de la Romsilva
pentru asta, şi Romsilva a fost generoasă, să ştiţi! Adică le-a asigurat un profit de 12%-15%, să facă acest lucru,
aduce lemnul la drum, lemnul de foc se duce la populaţie direct, adică foarte ieftin, iar pentru buştean agentul
economic respectiv şi alţii pot intra la licitaţie.
Deci nu le-am luat decât lemnul de foc. Aceasta lor le-a produs o pagubă de un miliard de lei pe an, pentru că
vorbim de circa 4 milioane de metri cubi anual. Marilor procesatori le-a produs o pagubă de sute de milioane de
euro. Vă daţi seama ce forţe am declanşat?
Au început prin a boicota licitaţiile. Adică Romsilva, din cele 4 milioane de metri cubi, are atestare pe 2.500.000
de metri cubi, restul ar trebui să se acopere prin prestări de servicii şi să nu meargă la prestări de servicii, încât
pe urmă, venind cu scenarii fulminante, întreţinute, din nefericire, de colegi de-ai noştri, chiar de la acest
microfon, "moare pădurea dacă nu schimbăm"? Adică, să ne forţeze mâna, încât să luăm lemnul de foc ieftin de
la populaţie şi să-l dăm marilor firme străine sau firmelor româneşti care procesează...

Vă rog să concluzionaţi, doamnă deputat.
...şi care exploatează.
Vreau să vă rog ceva. Să vă gândiţi foarte bine.
Această iniţiativă legislativă, normal n-a parcurs un drum constituţional. Acest amendament a fost adus pe furiş,
pentru că iniţial Ministerul a declarat pe 544 că nu doreşte să amendeze art. 59, legat de lemnul de foc, după care
a ieşit să spună că susţine amendamentele aduse de parlamentari, legat de lemnul de foc, când la ora aceea nu
exista niciun amendament introdus de parlamentari, decât cele trimise de Minister.
Au existat trei parlamentari - foarte interesant - un PSD, un PNL şi un ALDE - care şi le-au asumat şi vin în faţa
dumneavoastră, în calitate de mari silvici, parcă ar fi unicii silvici din această ţară, că deţin adevărul absolut.
Înainte de a vota, vreau să vă gândiţi la trei lucruri şi cu aceasta închei.
PL-x 55/2018 - vă rog să reţineţi numele! Dacă votaţi raportul trimis de comisie, votaţi un raport generat de un
vot în comisie, în urma unor informaţii false.
Dacă votaţi acest raport, votaţi o lege neconstituţională, pentru că n-a parcurs traseul ambelor Camere.
Dacă votaţi acest raport, anulaţi rolul social al pădurii, ceea ce nu se întâmplă nicăieri în lume.
Şi, nu în ultimul rând, luaţi lemnul de foc ieftin de la populaţie şi îl daţi agenţilor economici şi marilor
procesatori străini.
Aceasta se va întâmpla, dacă nu veţi vota împotriva PL-x 55/2018.
Mulţumesc.

Domnul deputat Corneliu Bichineţ.
Domnul Corneliu Bichineţ:

Doamnă preşedinte,
Stimaţi colegi,
Eu n-am emoţii să vorbesc nici înaintea unui ministru, nici după un ministru.
Se întâmplă un păcat, în România. Cineva, cât este în fruntea unui minister, face lucruri bune, face lucruri foarte
bune, lucruri proaste, dar, după ce nu mai este ministru, devine absolut genial. Cum se întâmplă şi cu colega
noastră, doamna Pană, care ne sfătuieşte astăzi să votăm împotriva unui proiect de lege pe care l-a şi generat.
Partidul Mişcarea Populară, din care fac parte, partid de opoziţie, a contribuit şi el la acest proiect de lege, prin
colegul nostru, Ioan Tabugan, specialist în silvicultură, pe care l-am transferat temporar, în perioada aceasta, la
ALDE. (Râsete.)
Iată cum se poate pierde un om bun, un silvicultor, nu în codru, nu în zăvoi, ci în Parlament! Singura justificare,
domnule deputat, om foarte bun, fost director de direcţie silvică, ar fi ca plecarea dumneavoastră să se finalizeze,
dacă ALDE vă poate impune ministrul silviculturii. Dar dacă nu o poate face, înseamnă că aţi făcut un pas în gol.
Revenind. (Vociferări.)
Domnule, noi facem şi politică aici!
După ce aseară, când cu gazele, am făcut ce am făcut, uitând că jumătate din populaţia ţării noastre se încălzeşte
cu lemn... facem nişte legături - şcolile din mediul rural, căminele culturale, primăriile, aproape toate se
încălzesc cu lemn de foc pe picior... sau pe mână, doamnă! Pe mână! Mă înţelegeţi? Că este vocaţie naţională!
Mai ales la silvicultori.
De ce să fure hoţii de lemne lemnele din pădure? Mai degrabă le dăm la pădurari, să le fure ei, cu metodă, nu?!
Eu vă sfătuiesc să facem orice, printr-un act legislativ, ca lemnele de foc să ajungă la timp la populaţie şi ieftin.
Asta este raţiunea unui proiect de lege.
Şi vă îndemn să votaţi aşa cum vă dictează conştiinţa, nu sistemul osos!
Vă mulţumesc.

Domnul deputat Corneliu Olar.
(Domnul deputat Ion Tabugan solicită să ia cuvântul.)
Drept la replică, domnul Tabugan.
Domnule deputat Olar, două ....
Domnule deputat Olar, două secunde drept la replică.
Domnul Corneliu Olar:
Îl las, că e prietenul meu, deşi ne-a părăsit el, oarecum...

Domnule Olar, vă mulţumesc.
Domnul Ion Tabugan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.
Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că în zece ani nu am uzat de dreptul la replică, dar, sincer să fiu, nici cineva nu
m-a atacat şi nu m-a înjosit că deţin adevărul absolut, ca silvicultor.
Vreau să vă spun - cu ghilimelele de rigoare - că am făcut facultatea silvică - pe vremea aceea era unică, la
Braşov -, am făcut-o la vreme - şi aici este un pleonasm - şi când a trebuit şi vorbesc prin prisma unui silvicultor
de la 14 ani, deci nici electronist, nici IT-ist, ci un om care a făcut doar silvicultură, de o viaţă întreagă.
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte că mi-aţi acordat dreptul la replică.
Sărut mâna!

După acest scurt CV, vă rog, domnule Corneliu Olar.
Domnul Corneliu Olar:

Doamnă preşedinte,
Stimaţi colegi,
Vedeţi că aveţi nevoie de opoziţie?
Uite, a ajuns un liberal să facă o înţelegere între un fost ministru de silvicultură şi unul actual. Acum, ei doi,
doamna Pană şi cu domnul Deneş, se bat şi nu ştiu cum să împartă pădurea. Scuzaţi-mă! Nu ştiu cum să împartă
Codul silvic, ca să fiu mai tehnic.
De ce este nevoie să votăm astăzi, ca să intrăm pe amendament? Poate că, parţial, şi doamna Pană are dreptate.
Parţial! Însă ce vrea doamna Pană se poate rezolva printr-un amendament de modificare a Codului silvic, pe care
şi eu îl semnez, însă astăzi este nevoie să votăm această lege. Vă spun eu de ce.
Este un blocaj în vânzarea masei lemnoase, mai ales masa lemnoasă de foc pentru căldură, deoarece, la ora
actuală, din ce ne-a spus directorul Regiei Naţionale a Pădurilor, au 400.000-500.000 de metri cubi în stoc. Cum
vi se pare? Eu v-am avertizat anul trecut că o să rămână populaţia fără lemn de foc. Trebuie să vă critic pe cei de
la PSD şi pe cei de la ALDE că n-aţi votat cu mine anul trecut. Am zis că o să aveţi o mare problemă cu lemnul
de foc la populaţie. Şi aţi avut-o! S-a scumpit lemnul de foc, a fost criza lemnului de foc.
Astăzi putem rezolva deblocarea, prin amendamentul 59, în care sunt coautor şi eu, cu nişte silvici, şi de aceasta
este bine să vorbim noi, specialiştii. Specialiştii! Şi vă rog să numiţi miniştrii specialişti, că aţi înlocuit un
electronist cu un inginer de mecanică fină. Nu ştiu ce are cu silvicultura!
Prima mea meserie să ştiţi că a fost tehnician silvic, am patru ani de silvicultură pură, după aceea am ajuns eu
unde am ajuns.
De aceea, votăm astăzi să deblocăm vânzarea. Deci este vorba despre regulamentul de vânzare a masei
lemnoase.
O să vă mai explic şi la votul... - dacă-mi daţi voie, doamnă preşedinte - când o să-mi explic votul şi vă rog să-l
votaţi, de data aceasta! Nu înseamnă că nu putem amenda Codul silvic din nou şi după ce venim din vacanţă, dar
cel puţin să deblocăm ce avem în stocuri, să se vândă la populaţie. Asta am susţinut şi susţin în continuare.
Vă rog să daţi votul cu încredere! Dar aveţi nevoie de opoziţie, domnilor de la ...

Vă mulţumesc.
Domnul deputat Tinel Gheorghe. Vă rog.
Doamna Adriana-Doina Pană (din sală):

Drept la replică.

Drept la replică, doamna ministru Pană.
Domnule Tinel Gheorghe, vă rog. Două minute.

Stimaţi colegi,
Cum vă imaginaţi dumneavoastră că depozitele Romsilva sunt blocate de atâta lemn de foc, când anul trecut a
fost 151 de lei media şi acum este în jur de 200 de lei şi pe piaţa liberă este 600 de lei?! Sunt nişte minciuni
grosolane!
Pe Legea nr. 544, pe 7 iunie, Romsilva răspunde că are 460.000 de metri cubi, în depozite, şi tot pe 7 iunie, în
aceeaşi zi, pe site-ul Romsilva, dacă aduni depozitele din toate judeţele, dau 27.000.
Deci vorbim despre o complicitate uriaşă!

Mulţumesc, doamna Pană.

Vreau să mă înţeleagă toată lumea.
Pentru Romsilva este foarte simplu, pentru că ea este pe corporatist. Din păcate, administratorul pădurilor ţării
lucrase pe corporatişti, adică urmăreşte numai profitul, şi atunci să scoată la licitaţie, să-şi facă profitul şi cu asta,
basta!
Noi, la Romsilva, i-am complicat viaţa, pentru că i-am pus să scoată la prestări de servicii, să ia listele de la
primărie cu necesarul de lemn de foc, să facă depozite, să împartă lemnul de foc la oameni, când puteau sta bine
mersi şi să-şi ia profitul în urma licitaţiei pe picior.

Vă mulţumesc, doamnă ministru.

Deci reţineţi! Anul trecut, 1.000.000 de metri cubi Romsilva a reuşit să vândă cu 151 de lei. Pe piaţă, 500-600
lei. Acum probabil că va fi mai mult.

Vă mulţumesc, doamnă ministru.

Deci sunt "petarde" cu care vin silvicii noştri...
Apropo, marilor silvici, Radarul pădurilor n-a fost făcut de un silvic, schimbarea Codului silvic n-a fost generată
de un silvic şi Legea contravenţiilor silvice, la fel!
Închei şi vă spun: vă rog să vă gândiţi la cetăţenii care v-au trimis în Parlament! Acesta să fie singurul
raţionament! Şi dacă vă lasă sufletul să le luaţi lemnul de foc ieftin şi să-l daţi agenţilor economici, atunci votaţi
PL-x 55/2018.
Mulţumesc.

Domnul deputat Tinel Gheorghe. Vă rog.
Domnul Tinel Gheorghe:

Este greu să vorbeşti după o specialistă deosebită, care vremelnic a ocupat postul la Ministerul Mediului şi care a
blocat, a generat tot acest calvar al Regiei Naţionale a Pădurilor şi al administrării pădurilor, în general, pentru că
se leagă textul de lege cu ceea ce au spus antevorbitorii mei.
Proiectul de act normativ a fost iniţiat, pe bună dreptate, pentru modificarea art. 16.
Noi, opoziţia, spuneam acum un an şi jumătate, că proiectul de Cod silvic pe care l-aţi propus este prost şi că va
genera, pe de o parte, un blocaj al agenţilor economici - şi, iată, aceasta se întâmplă acum -, pentru că suntem
obligaţi să adoptăm art. 59, în forma propusă de comisie, ca să degrevăm activitatea, nu numai a Regiei
Naţionale a Pădurilor, ci a întregului corp de agenţi economici şi, pe de altă parte, să reparăm eroarea gravă a art.
16 care "a lăsat în afara administrării, pe baze tehnice, silvice, 80% din suprafaţa fondului forestier". O eroare, ni
s-a spus în comisie, o eroare materială! Incredibil!
Laşi 4.000.000 de hectare în afara administrării obligativităţii respectării amenajamentului şi a regimului silvic şi
vii după un an şi jumătate şi spui: "Domnule, ne cerem scuze! Ştiţi, am greşit!". Fost ministru al mediului... nu se
poate! Mie mi se pare că unele lucruri trebuie să aibă limite, trebuie să existe un prag în managementul
administrativ, la cel mai înalt nivel.
Pe bună dreptate, autorul proiectului de act normativ vine şi spune: "Nu, eu vreau să modificaţi numai art. 16, să
reparăm prostia pe care am făcut-o, dar să nu modificaţi art. 59, pentru că era un angajament al meu...". Cu cine?
Întreb eu. Că se vede acum că este un blocaj total, nu, cum fals se spune de la această tribună, "pentru Regia
Naţională a Pădurilor". Un blocaj total, care a generat o creştere a preţului masei lemnoase pentru populaţie a
lemnului de foc şi a agenţilor economici.
Pentru că eu vă spun de aici, cu un ochi...
Am avut un amendament care nu apare în textul de lege pe care l-am propus. La art. 16 am spus că toate
suprafeţele de fond forestier, indiferent de suprafaţă, să fie amenajate şi reglementate prin servicii silvice. Toate
erau un drept al pădurii, câştigat după 100 de ani de administraţie silvică. Şi a venit politicul şi, din motive
electorale, a scos suprafeţele de până în 30 de hectare de sub obligativitatea întocmirii amenajamentului silvic şi
a respectării regimului silvic.

Vă mulţumesc.

Populist şi electoral!
Vă spuneam că plâng cu un ochi şi râd cu un ochi. Cu un ochi plâng, pentru că art. 16 nu este în forma dorită şi
cerută de administraţia silvică. Cu un ochi râd, pentru la art. 59, într-adevăr, trebuie deblocată activitatea
agenţilor economici, a tuturor agenţilor economici.
Şi, doamnă ministru, criza lemnului de foc a apărut din cauza incompetenţei dumneavoastră! Era vorba despre o
hotărâre de Guvern şi de modul de administrare a pădurilor... (Vociferări.)

Vă mulţumesc.

...proprietate publică a statului.

Vă mulţumesc, domnule Tinel Gheorghe.

Nu trebuia reglementată printr-un text de lege!
Partidul Naţional Liberal va susţine acest proiect de act normativ, aşa cum este el propus.

Domnule Daniel Suciu, vă rog. Procedură.
https://www.euractiv.com/section/energy/opinion/romania-keeps-giving-state-aid-to-coal-
even-as-it-holds-eu-presidency/
Reprezentanții domeniului pădurilor și industriei lemnului: „Gata cu

reclama proastă!”
 martie 24, 2017
 6449 vizualizari
 0
 0 comentarii
https://www.revista-patronatelor.ro/wp-content/uploads/2017/04/Paduri-Exploatare.jpg
Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni

din România de Ziua Națională a Pădurilor:
Cu ocazia Zilei Naționale a Pădurilor (24 Martie), organizații reprezentative ale proprietarilor de păduri,administrației
silvice, sectorului de exploatare și prelucrare a lemnului, industriei mobilei alături de ONG-uri se intalnesc la Bucuresti,
marti, 28 martie, pentru a dezbate principalele mituri care planeazș la momentul actual asupra domeniului pădurilor si
industriei lemnului, vor discuta starea pădurilor si se va pune bazele constituirii unui for de dialog.
Este nevoie de o dezbatere profesionistă privind starea pădurilor si a industriei lemnului, folosind informatii credibile si
de referintă. Doar astfel putem inlătura din perceptia publică greselile si miturile conform carora rămânem fără păduri,
fără oxigen, exportăm busteni si industria e neproductivă. Această abordare emotională, bazată pe mituri, a ajuns să facă
rău pădurilor si industriei lemnului.
Constantin Tobescu, vicepresedintele Federatiei Proprietarilor de Păduri din România – Nostra Silva
Organizatorii evenimentului vor expune realitatile administratiei silvice romanesti si doresc să implice in dialog si
corpuri profesionale si patronale, instituții de decizie, Parlament si elite profesionale dar si publicul larg interesat de
tema pădurilor.
„Este o invitație la dialog către toti cei interesati de tema pădurilor (…) ne-a ajuns atâta reclamă proastă! Oricine
lucreaza in industria lemnului este persona non grata tocmai pentru că publicul larg, este dezinformat. Interesat
dezinformat” mentionează Tobescu.
„Este important să nu ne sabotam propria noastra industrie, atat de importantă pentru economia tării si pentru mediul
social. Trebuie să se perceapă in mod corect industria lemnului, una din putinele ramuri economice productive ale tării
noastre. Aceasta asigura 3,5% din PIB, locuri de muncă pentru peste 128.000 de persoane în mod direct, iar alte 186.000
de persoane în sectoare conexe. Vrem respect pentru munca noastra! Românii pot fi mândri că avem o silvicultura
sustenabilă si că da, vom avea paduri in continuare, ca exportam produse de calitate si ca importam foarte mult bustean
pe care il prelucram aici.”
Constituirea Consiliului Padurilor si Dezvoltari Rurale a fost initiata in iunie 2016, cu participarea reprezentantilor
grupurilor parlamentare si al Ministerelor implicate in gestionarea padurilor. Acest for de dialog si de comunicare a
functionat pana in prezent pe o baza colegială, fără personalitate juridică. Pentru eficientizarea functionarii Consiliului
Padurilor si Dezvoltarii Rurale si atingerea obiectivelor, organizatorii isi propun constituirea acestuia cu personalitate
juridica.
Organizatorii lanseaza invitatia catre publicului interesat sa participe marti, 28 martie, ora 13, Grand Hotel Continental
Bucresti, la o conferinta de presa comuna a organizatiilor care sustin acest demers, conferinta in care spera sa anunte
constituirea cu o larga reprezentativita a acestui for de dialog. Va fi prezentat Raportul privind Starea Padurilor si
Industriei Lemnului si se va raspunde intrebarilor presei.
Contribuția ramurii forestiere la economia României:
 Ramura economiei forestiere are o pondere totala de 3,5% la formarea PIB, daca se iau în consideratie si efectele
indirecte, de 7% in exporturi si, cu o cifra de aport net de peste 3 miliarde euro, este principalul contributor in
echilibrarea balantei valutare a Romaniei.
 Ponderea industriei mobilei la aceste realizari a crescut constant fiind in prezent de peste 53%, ponderi importante
avand tamplaria si binalele, panourile tehnice, furnirele si alte produse din lemn. Ponderea exporturilor de cherestea este
de sub 16%, iar a exportului de bustean/lemn brut de sub 2%.
 De asemenea, în sector sunt angajate 128.000 de persoane în mod direct, iar alte 186.000 de persoane în sectoare
conexe. Industria de prelucrare a lemnului contribuie la ocuparea fortei de munca în zonele mai putin dezvoltate, prin
crearea de unitati de productie.
Alte aspecte:
 La nivel international, au fost dezvoltate principii, criterii si indicatori pentru gestionarea durabila a padurilor,
orientari transpuse in directive europene. Administrarea padurilor trebuie sa gaseasca echilibrul in transpunerea acestor
deziderate.
 In anii 2014-2016 au fost implementate masuri eficiente pentru combaterea taierilor ilegale, care au redus considerabil
amplitudinea acestui fenomen.
 Domeniul administrarii padurilor este suprareglementat, fiind aplicabile nu mai putin de 20 de legi si 96 de ordine de
ministru.
 Dublarea administratiei silvice, reglementarilor pe linie silvica si amenajamentelor silvice care transpun acest sistem
de planificare si reglementare, de sistemul de administratie al ariilor protejate – custozi ai ariilor protejate, legislatie de
mediu si planuri de management al ariilor protejate este de natura sa blocheze gospodarirea padurilor, prin
suprareglementare si birocratizare
 Administratia silvica romaneasca are deja de peste 2,4 ori mai mult personal decat media europeana, productivitate
scazuta fiind inregistrata si in activitatea de exploatari forestiere, din cauza suprareglementarii si birocratiei.
 Prin modificarea legii contraventiilor silvice prin oug-51- 2016 sau introdus mijloace eficiente de combatere a taierilor
ilegale, dar concomitent au fost introduce sanctiuni disproportionate pentru nerespectari ale unor proceduri
administrative, cu o constatare subiectiva. Efectul a fost de producer de blocaje in adminitratia silvica.
 Supradozajul reglementarilor si orientarea gresita a controlului au condus la blocaje ample, cu efect in declansarea
unei grave crize de resursa care afecteaza atat aprovizionarea populatiei cu lemn de foc cat si aprovizionarea industriei
cu resursa.
 Per ansamblu, starea padurilor Romaniei este buna: suprafata padurilor a crescut la 6,9 milioane ha padure, suprafata
golurilor neimpadurite este de doar 78.000 ha (1 % din suprafata padurilor).
 Romania pune in valoare, chiar daca luam in calcul maximul volumului extras din paduri cu tot cu taieri ilegale din
perioada 2008-2013, sub 50% din cresterea padurilor. A existat o crestere constanta a stocului de masa lemnoasa pe
picior in padurile Romaniei. Acest stoc de masa lemnoasa se reflecta in volumul de 322 mc /ha masa lemnoasa, unul
dintre cele mai mari volume medii din Europa, mult peste media de 150 mc pe nivel european.
 Ramura economiei forestiere are o pondere de 3,5% in formarea PIB, de peste 7% in exporturi, iar prin aportul valutar
net de peste 3 miliarde euro este principalul contributor la balanta valutara a tarii.
 Ponderea cea mai mare in ramura economiei forestiere o are industria mobilei, cu peste 53%, urmata de industria
panourilor tehnice, binalelor, furnirelor, etc. Exporturile de bustean si cherestea au scazut ca pondere sub 20% in ultimii
ani.
 Romania a devenit, cu importuri totale de aproape 2 milioane mc bustean si 500.000 mc cherestea un mare importator
de resursa.
Pe 21 martie Organizatia Natiunilor Unite a instituit sarbatorirea Zilei Internationale a Padurilor. Tema propusa pentru
acest an a
fost “Padurea si Energia”. In consonanta cu evenimentul pe nivel international, Parlamentul Romaniei a instituit prin
lege sarbatorirea Zilei Nationale a Padurilor in 25 martie.
Pe plan international, preocuparea pentru o gestionare sustenabila a padurilor s-a concretizat in capitole separate
dedicate domeniului padurilor in Acordul privind Combaterea Schimbarilor climatice de la Paris precum si in
dezvoltarea la nivelul Uniunii Europene, in cadrul Conferintei Ministeriale Privind Protectia Padurilor in Europa
(MCPFE), de principii, criterii si indicatori de gestionare sustenabila a padurilor.
Care sunt aceste principii, criterii si indicatori cheie agreati la nivel international, conform directivelor MCPFE:
1. Mentinerea si gospodarirea corespunzatoare a resurselor forestiere si contributiei lor la ciclurile de carbon la nivel
mondial
2. Mentinerea starii de sanatate si vitalitate a ecosistemelor forestiere
3. Mentinerea si încurajarea functiilor productive ale padurii (produse lemnoase si nelemnoase)
4. Mentinerea, conservarea si gospodarirea corespunzatoare a diversitatii biologice în ecosisteme forestiere
5. Mentinerea si gospodarirea corespunzatoare functiilor de protectie în gestionarea padurilor (în special privind
protectia solului si apei)
6. Mentinerea altor functii si conditii socio-economice
In transpunerea acestor principii, din perspectiva combaterii schimbarilor climatice, recomandarile pentru practica
silvica sunt de valorificare a cresterii padurilor, in conditiile cresterii stabilitatii arboretelor:
 Lemnul este o resursa regenerabila, care este de dorit sa inlocuiasca combustibilii fosili si materialele de constructii cu
“amprenta ecologica” mult mai mare.
 Cresterea padurii reprezinta contributia padurii la fixarea CO2 din atmosfera, deci trebuie maximizata. Optimul este o
structura de arborete echilibrata pe clase de varsta, care sa maximizeze cresterea.Padurile tinere au cresteri mai mari.
 Intensitati mai mari ale interventiilor in padurile tinere sunt recomandate pentru a creste rezistenta arboretelor la
doboraturi de vant si de zapada.
Pe plan national, datorita ingrijorarilor privind starea padurilor si amploarea fenomenului taierilor ilegale, au fost luate
masuri decisive pentru combaterea acestui fenomen:
 In 2014 a fost operationalizata dezvoltarea sistemului SUMAL prin aplicatia Radarul Padurilor, ceea ce a condus in
2015 la o injumatatire in evaluarea noastra a taierilor ilegale.
 In 2015, taierile ilegale au fost incluse ca amenintare in Legea Sigurantei Nationale, cu efect in intensificarea
actiunilor de control a tuturor institutiilor de forta ale statului.
 La finalul anului 2015 a fost decisa si operationalizata in 2016 intarirea institutiilor cu atributii de control pe linie
silvica, Garzile Forestiere.
 La finalul anului 2016 a fost modificata legea contraventiilor silvice; forma adoptata prin oug-51- 2016 s-a dovedit
excesiva, paralel sanctiunilor pentru combaterea taierilor ilegale fiind introduse si sanctiuni pentru abateri
administrative, in lipsa oricaror prejudicii silvice sau de mediu, cu o constatare subiectiva.
Efectul acestor dezvoltari unilaterale pe linie de control au fost abuzuri ale controlului si blocaje in administratia silvica,
cu efect in declansarea unei puternice crize de resursa care a afectat atat aprovizionarea populatiei cu lemn de foc cat si
aprovizionarea industriei cu resursa. Industria a depasit aceasta criza – cu costuri mari- prin cresterea importurilor de
resursa care au ajuns sa
totalizeze in 2016 2 milioane mc bustean si 500.000 mc cherestea de rasinoase si foioase. Populatia a ramas captiva
evolutiilor, lipsa de resursa conducand la preturi greu de suportat ale lemnului de foc si redirectionarea prin
mecanismele pietei de sortimente valoroase de lemn industrial catre lemn de foc.
O analiza extinsa a orientarii gresite a controlului si a efectelor acestei orintari gresite poate fi gasita in analiza
“Industria Lemnului in Pericol”.
Starea pădurilor:
Conform datelor Inventarului Forestier National – rezultatele primului ciclu de inventariere, in cifre sintetice starea
padurilor se reflecta astfel:
 Suprafata padurilor a crescut constant, fiind estimata in acest moment la 6,9 milioane ha. Exista importante suprafete
cu vegetatie forestiera in afara suprafetei fondului forestier national.
 Fenomenul taierilor ilegale a afectat fondul forestier national, ca urmare a slabiciunii institutionale si a vidului
legislativ in momentul primelor etape de retrocedare a padurilor, in special prin Legea 18/1991. Important este ca
inclusiv acele suprafete de padure bracuite sau taiate ras, au ramas cu categoria de folosinta forestiera, aceasta fiind
explicatia faptului ca suprafata padurilor nu a scazut, chiar a crescut constant prin impaduriri si extinderea vegetatiei
forestiere natural.
 In acest moment, din cele 6,9 milioane ha paduri, avem conform IFN 66.636 ha terenuri goale- drumuri, administrativ,
etc si 78.456 ha destinate impaduririi, inca neregenerate. Suprafata "golurilor" in cele 6,9 milioane ha paduri
este deci aproximativ 1%, sub 2%, daca luam in considerare si terenurile admnistrative.
 Cresterea padurii in Romania este evaluata la 54 milioane mc. Volumul legal exploatat a fost in medie in ultimii ani de
18 milioane mc. Chiar daca luam in calcul volum raportat de IFN, de 26,8 milioane mc, ca volum total
"disparut" din paduri, Romania extrage din paduri sub 50% din cresterea padurilor, mult sub media
europeana de 60%.
 Pentru ca exploatam legal si ilegal doar 50% din cresterea padurii, in ultimii 25 de ani a avut loc un fenomen de
acumulare de masa lemnoasa in paduri. Stocul de masa lemnoasa in paduri este estimat de IFN la 2,2 miliarde mc, mult
peste stocul estimat
la precedentul IFN din 1986.
 Volumul mediu de 322 mc masa lemnoasa in padurile Romaniei ne plaseaza in topul european din acest punct de
vedere – este un volum mediu mare.
 Romania are un deficit de arborete in clasele VI si VII de varsta – arboretele exploatabile si un excedent in clasele III
si IV de varsta. Aceasta inseamna ca pe termen scurt si mediu – 10-20 de ani – volumul posibil de extras din paduri va
ramane constant sau va creste usor, dar pe termen mediu volumul posibil de extras va creste semnificativ.
 Inca o subliniere: chiar daca adaugam la taierile legale si taierile ilegale (care oricum au scazut foarte mult in ultimii 2
ani), astazi Romania exploateaza mai putin decat se exploata ca medie in perioada comunista, si erau cu siguranta si
atunci taieri ilegale,
in mediul rural lemnul de foc se asigura din aceleasi surse ca si acum.
Realități ale adminisrației silvice din România:
 Administrarea padurilor in Romania este suprareglementata de nu mai putin de 20 legi si 97 de ordine de ministru.
 Principalul instrument de planificare si reglementare a administrarii padurilor este amenajamentul silvic – un studiu
complex, elaborat pe trupuri de padure, cu o periodicitate de 10 ani, care stabileste pentru fiecare arboret omogen
functia principal, telurile de gospodarire, lucrarile de executat si varsta exploatabilitatii, volumul de extras cu
respectarea principiului continuitatii recoltelor de lemn si al functiilor prioritare de protectie a padurilor.
 Regimul silvic este implementat de administratia silvica prin aproximativ 460 ocoale silvice, cu un total de peste
25.000 angajati.
 Prin amenajamentele silvice, peste 51% la din padurile Romaniei au desemnate functii principale de protectie.
Concomitent, exista o ampla retea de arii protejate compusa din peste 850.000 ha padure incluse in arii protejate de
interes national si suprafata ariilor protejate de interes European-Siturile Natura 2000, cu o suprafata de peste 2.606752
ha. Per total, peste 40% din suprafata padurilor sunt incluse in reteaua de arii protejate.
Dublarea administratiei silvice, reglementarilor pe linie silvica si amenajamentelor silvice care transpun acest sistem de
planificare si reglementare de sistemul de administratie al ariilor protejate – custozi ai ariilor protejate, legislatie de
mediu si planuri de management al ariilor protejate este de natura sa blocheze gospodarirea padurilor.
http://www.wwf.ro/ce_facem/paduri/combaterea_taierilor_ilegale/criza_lemnului_de_foc_pe
ntru_populaie/
http://www.wwf.ro/ce_facem/paduri/combaterea_taierilor_ilegale/pozitia_wwf_legata_de_st
udiul_pwc/
http://arhivaintarzia.ro/30/3/Clusterul-%25E2%2580%259EPro-
Wood%25E2%2580%259D%253A-interviu-tandem?i=52
http://arhivaintarzia.ro/30/3/Adevarul-despre-lemnul-taiat-in-Romania?i=47
Miza lemnului de foc: peste 200 de milioane de euro pe care marii

procesatori riscă să-i piardă. Parlamentul este pe cale să cedeze
presiunilor şi să modifice legea în favoarea acestora
Anchete • 4 Iunie 2018 • Magda Munteanu • 2 vizualizări • 2 comentarii
AddThis Sharing Buttons
Share to Facebook
Share to TwitterShare to RedditShare to EmailShare to WhatsApp
Comisia pentru agricultură din cadrul Camerei Deputaţilor urmează să discute zilele acestea eliminarea unui articol
referitor la Codul Silvic care încurcă interesele marilor procesatori şi le scade afacerile cu peste 200 de milioane de
euro, potrivit informațiilor G4Media.ro. Marile companii de prelucrare şi-au unit forţele şi sunt acuzate că boicotează
procesul de exploatare a lemnului pentru a creşte artificial preţul lemnului de foc pentru populaţie şi a forţa factorul
politic să modifice legea în favoarea lor.
Într-un comunicat publicat joi, Ministerul Apelor şi Pădurilor spune că va susţine în Comisia de agricultură a Camerei
Deputaţilor, convocată saptămâna aceasta, iniţiativa legislativă care prevede modificarea articolului 59 din Codul Silvic.
„Subiectul intră în discuţie în comisie luni sau marţi. Acum masa lemnoasă e blocată la vânzare. Se vrea deblocarea ei.
E clar că legea a fost făcută în birou, nu s-a ţinut cont de condiţiile din teren,” a declarat pentru G4Media.ro Corneliu
Olar, deputat PNL şi membru al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor.
Mecanismul legal care îi enervează pe procesatorii de lemn
Disputa a început în vara anului trecut, când Parlamentul a votat o lege care aduce unele modificări Codului Silvic, cu
scopul declarat de a asigura populaţiei lemn de foc mai ieftin. Mărul discordiei este articolul 59 din lege, unde se
detaliază modul în care trebuie să se livreze cetăţenilor lemnul de foc.
Până la legea de anul trecut, Romsilva, care administrează 3.14 milioane de hectare de pădure proprietate publică a
statului, adică 48% din totalul fondului forestier naţional, licita „pe picior” direct în pădure, adică estima cam ce
cantitate de lemn ar rezulta dintr-o anumită exploatare. Firmele care câştigau licitaţia plăteau preţul respectiv, făceau
exploatarea şi vindeau apoi lemnul cui voiau şi la ce preţ doreau.
Noua lege obligă Romsilva să-l exploateze prin forţe proprii sau apelând la serviciile altor companii şi să vândă lemnul
de foc (care nu este de calitate superioară, destinat mobilei) prioritar populaţiei şi la preţul de pornire al licitaţiei, plus
un profit modic pentru ea. Anul trecut, de exemplu, preţul mediu practicat de Romsilva a fost de 156 lei/mc. Contrar
aşteptărilor, însă, preţul la care lemnul a ajuns la cetăţeni a fost 400-500 lei/mc, iar în unele zone s-a vândut chiar şi cu
700 lei/mc.
Ce s-a întâmplat? Datorită eficienței Radarului Pădurilor şi a sistemului 112 pentru transportul de lemn, implementat în
2014, cantitatea de lemn tăiată ilegal în România scăzut de la 8,8 milioane mc/an la circa 0,4 milioane mc/an, arată
datele emise de Ministerul Apelor şi Pădurilor. Lemnul disponibil pe piaţă, într-o formă sau alta, a scăzut deci
considerabil, în condiţiile creşterii cererii din partea marilor procesatori. Numai în judeţul Argeş, de exemplu, compania
turcă Yildiz Entegre a construit o fabrică de procesare a lemnului a cărei capacitate de producţie depăşeşte posibilităţile
judeţului.
Cererea mare a dus la creşterea preţului pe care procesatorii erau dispuşi să-l plătească pentru materia primă. Cetăţenii
au fost victime colaterale şi s-au văzut nevoiţi să plătească aceleşi preţuri ca şi marile companii.
Articolul 59 are rol social şi din el rezultă că aproximativ 4,3 milioane de metri cubi de lemn de foc, suficienţi pentru a
acoperi consumul gospodăriilor, vor ajunge la cetăţeni la un preţ rezonabil. „Asta i-a înfuriat foarte tare pe agenţii
economici, care au pierdut în medie circa 1 miliard de lei (n.r. 217 milioane de euro) din profitul lor,” a spus pentru
G4Media.ro deputatul Doina Pană, iniţiatoarea legii şi fost ministru al Apelor şi Pădurilor în acea perioadă.
„Deranjul a fost uriaş, astfel că au lansat minciuni. Au boicotat masiv prestările de servicii, nu au mai mers la licitaţii”,
spune ea.
Romsilva poate exploata, prin forţe proprii, 2,5 milioane de metri cubi de lemn. Restul până la cantitatea pe care este
obligată să o pună pe piaţă trebuie extras prin intermediul altor firme. Contactat de G4Media.ro, Dragoş Ciprian
Pahonţu, directorul general al Romsilva, a declarat că până acum a organizat două proceduri de licitaţie, la care s-au
adjudecat doar 1,24 milioane de metri cubi din cei 2,6 milioane mc scoşi la licitaţie. „Problema e că nu sunt suficienţi
prestatori. Nu se prezintă la licitaţie deşi, după modificarea Codului Silvic, am făcut tarife tentante care ajung la 12-15%
profit pentru companii,” spune el. Acesta declară că Romsilva doreşte modificarea articolului 59.
Pentru a afla de ce niciuna dintre cele 4,500-5,000 de firme de exploatare atestate în România nu participă la licitaţie,
G4Media.ro l-a contactat pe Traian Larionesi, administratorul Frasinul, una dintre cele mai mari firme de exploatare din
judeţele Bistriţa-Năsăud, Suceava şi Mureş. „La exploatare sunt pierderi şi nu e niciun câştig. Suntem pe minus. Dacă aş
avea profit şi de 5%, în secunda doi m-aş duce. Romsilva a făcut calcule doar pe hârtie,” spune el.
Potrivit acestuia, sub masca lemnului de foc se ascunde lemnul de calitate. Larionesi susține că firmele româneşti,
singurele care activează în domeniul exploatării forestiere, ar trebui să facă acţiunea nerentabilă de a scoate lemnul la
drumul auto şi să concureze cu marii procesatori. „Noi încercam să procesăm noi înşine lemnul exploatat. Acolo avem
profit. Nu avem şanse să concurăm cu marii procesatori”, spune Larionesi.
Noua lege spune însă că Romsilva trebuie să-şi depoziteze singură lemnul exploatat într-un fel sau altul, să-l sorteze şi
abia apoi să vândă cetăţenilor lemnul de foc şi procesatorilor lemnul de calitate superioară. „Propunerea noastră e ca
Romsilva să scoată lemnul la licitaţie. Cantitatea de masă lemnoasă care nu se vinde să fie exploatată apoi direct de ea”,
spune el.
Ce vor procesatorii
În ciuda boicotului, Romsilva are deja asigurată exploatarea anul acesta, prin forțe proprii sau prin intermediari, a 3,7
milioane de metri cubi de lemn. Ar mai rămâne de atribuit exploatarea a aproximativ 600,000 de metri cubi în a doua
jumătate a anului.
Sistemul funcţionează bine în unele părţi ale ţării. Primăria şi Ocolulul Silvic sunt obligate lunar să analizeze cererile
oamenilor şi să găsească soluţii. În Bistrita, de exemplu, preţul la care cetăţenii cumpără lemnul de foc este, în medie, de
100-120 lei/mc. Probleme apar în zonele în care nu există pădure în apropiere. Potrivit unei surse contactate de
G4Media.ro, trebuia să se facă o centralizare la nivel de prefecturi a cererilor, Romsilva să construiască depozite, să
sorteze lemnul şi să-l vândă acolo. Mecanismul a fost aşa gândit anul trecut şi urma să fie implementat anul acesta.
„Toţi au interes să saboteze. Agenţii economici fac ei depozite şi vând lemnul cu 700 lei/mc. Dar nu mai au resursa
pentru că a fost transferată către Romsilva”, spune sursa.
Aceasta a adăugat că a existat propunerea de a se pune toate ofertele pe site-ul ministerului şi, dacă lemnul nu s-ar ridica
într-o anumită perioadă, să se vândă agenţilor economici. Aceştia din urmă au refuzat propunerea.
Săptămâna trecută a avut loc o întâlnire între directorul Romsilva, reprezentanţi ai ministerului şi ai industriei. „A fost o
discuţie informală, tehnică. Eu am dorit-o, să se stingă subiectul şi să nu mai ajungem în Comisia pentru agricultură,”
spune Pană.
Contactaţi de G4Media.ro, nici Ioan Deneş, ministrul Apelor şi Pădurilor, nici Cătălin Tobescu, consilierul ministrului
şi reprezentantul Fordaq – Comunitatea Forestierilor, nu au fost disponibili pentru comentarii.
Fordaq susţine că un volum de 2 milioane de metri cubi pentru aprovizionarea populaţiei cu lemn de foc nu va putea fi
exploatat în 2018, ceea ce va duce la majorarea preţurilor cu minim 25%. De aceea, susţine că se impune o modificare
de urgenţă a Codului Silvic, în actuala sesiune parlamentară, „pentru a se mai putea salva ceva din prejudiciile produse
în anul 2018”.
Drumul lemnului de foc în Mureș: de la excedent la criză!

11 octombrie 2017 Punctul.ro Niciun comentariu
La fel ca și anul trecut, la nivel național se vorbește despre o criză a lemnelor de foc… În județul Mureș e excedent de
lemn. Dar, în timp ce unele comune nu au probleme în a asigura lemne de foc pentru populație, în altele firmele care
exploatează lemnul nu-s interesate să ajungă și astfel oamenii sunt nevoiți să… se descurce!
În cadrul unei conferințe de presă susținută de deputatul Chirteș Cristian la Târgu Mureș s-a discutat despre această
criză. Deputatul spunea că din necesarul de lemn de foc pentru județul Mureș de 140.000 mc s-ar fi asigurat doar o mică
parte. „Primarii nu asigură lemnele de foc, preferând să vândă pădurea firmelor străine”, s-a anunțat la conferința de
presă. Într-adevăr, primăriile pot valorifica prin licitaţie fără nici o restricţie lemnul din pădurile comunale.
Totuși, silvicultorii afirmă că este excedent de lemn de foc în județul Mureș. O problemă ar fi însă aprovizionarea cu
lemn a zonelor joase ale județului, unde lemnul ajunge la prețuri prea mari pentru a mai fi rentabil…
Criza lemnului
Oricum, sezonul rece vine cu o criză a lemnelor de foc: lemnele s-au scumpit foarte mult şi nu se mai găsesc pentru că
marii procesatori şi fabricile de mobilă plătesc oricât şi cumpără cât mai mult, iar oamenii de rând nu fac faţă acestei
concurențe; iar firmele care se ocupă de extragerea lemnului din păduri nu sunt interesate adeseori de a extrage pentru a
vinde apoi ca lemn de foc…
Excedent de lemn
Florin Petra, director comercial la Direcția Silvică Mureș vorbește despre un surplus de lemn de foc la noi în județ:
„Necesarul de lemn pentru încălzirea locuinței la nivelul județului Mureș este de circa 135.000 mc de lemn. Din această
cantitate Direcția Silvică Mureș asigură circa 100.000 mc, iar circa 50.000 mc sunt disponibili din proprietatea publică a
primăriilor și din alte proprietăți particulare. În concluzie, pe raza județului Mureș este un excedent de lemn de foc”.
Însă, acest excedent se cumulează în zonele montane ale județului. Astfel, zonele joase au de suferit, căci lemnul ajunge
la suprapreț în aceste zone, a spus directorul comercial al Direcției Silvice Mureș: „Problema imediată de care ne lovim
în aprovizionarea populației este faptul ca lemnul de foc provenit din pădurile statului se exploatează în zona de munte a
județului, unde populația nu este foarte numeroasă. Acest lucru determină o criză a lemnului în zona de jos a județului,
date fiind și distanțele mari de transport, lucru care duce la creșterea prețului lemnului de foc, prin adăugarea costurilor
de transport și distribuție”.
„În zona de jos a judeţului, respectiv ocoalele silvie Luduş, Târgu Mureş, Reghin, Târnăveni şi Sighişoara, din pădurile
proprietate a statului s-au exploatat 2.411 mc, urmând ca până la sfârşitul anului să se exploateze 5.724 mc”,
menționează Florin Petra.
Exemple concrete. Ce spune primarul din Deda…
În comuna Deda din județul Mureș nu există o criză a lemnelor de foc pentru populație, consideră primarul Lucreția
Cadar. În comună composesoratele au capacitatea de a deservi cetățenii în acest sens. Apoi, există și fânețe particulare
care generează o parte din lemnul de foc.
„Astfel, în anul curent deja a fost asigurat o mare parte din necesarul de lemn de foc pentru populație”, a spus primarul
Lucreția Cadar.
La Deda se asigură prin intermediul primăriei 2.000 de metri cubi de lemne pentru populație. Apoi, 700 de metri cubi
sunt necesari pentru primărie, școli și alte instituții din comună.
Fără cereri la Lunca Bradului
În comuna Lunca Bradului, situația nu este la fel de îmbucurătoare.

„Au fost înregistrate doar trei cereri deși noi am făcut publicitate”, spunea secretara Adriana Croitor, la începutul lunii
octombrie 2017. În plus, oricum aceste cereri erau tardive, depășind termenul legal. Mai mult, cererile nici măcar nu au
venit din partea localnicilor, ci din partea unor târgumureșeni care au cabane în Lunca Bradului.
„Unii au păduri, alții se descurcă”
… Atunci cum se încălzesc localnicii pe timpul iernii? „Unii au păduri proprii, alții se descurcă”, afirmă secretara
comunei.
La fel ca la Deda, și la Lunca Bradului pădurea comunală e în administrarea ocoalelor silvice. „Ei administrează
pădurea și ne dau bani”, a completat Adriana Croitor.
Criză la Ibănești
La Ibănești situația este îngrijorătoare. Primarul Dan Vasile-Dumitru spune că există aproximativ 900 de cereri pentru
lemne de foc (10 metri steri per persoană). Cantitățile au fost raportate și la Direcția Silvică. Dar, agenții economici nu
sunt interesați să extragă lemnul din zonă, din cauza condițiilor grele de muncă, deci din cauza reliefului greu accesibil
pentru utilaje. Aceasta deși Primăria a mărit prețul pe care firmele l-ar primi pentru exploatare. Totuși, prețul nu poate fi
majorat oricât pentru că atunci valoarea lemnului va crește foarte mult și nu va mai fi rentabil pentru populație.
„Am scos la licitație pentru a vinde ca lemn de foc răriturile. Din păcate, nu vin agenții economici să facă prestări
servicii pentru noi. Am început cu 70 de lei metrul cub preț de exploatare și am ajuns la 150 de lei metrul cub preț de
exploatare. Dar agenților economici nu le este rentabilă exploatarea. Iar lemnul nu poți să-l scoți din pădure decât cu
firme autorizate”, a menționat primarul Dan Vasile- Dumitru.
Astfel, lemnul de foc rămâne în pădure, iar populația trebuie… să se descurce.
Soluția și problema
Florin Petra propune și o soluție, dar aceasta este mai dificil de aplicat având în vedere că necesită coordonarea mai
multor factori de decizie locali: „Ca soluție pentru o aprovizionare civilizată a populației, din punctul nostru de vedere,
propunem înființarea de depozite pentru combustibili solizi, acolo unde este deficit de lemn. Având în vedere că în
majoritatea acestor cazuri noi nu deținem terenuri pentru înființarea acestor depozite este necesară implicarea
autorităților locale pentru înființarea lor”.
„Unele primării vând la străini”
Însă parlamentarul Cristian Chirteș semnalează o altă problemă: există primării care preferă să vândă la străini această
materie primă:
„Comunele care dețin păduri comunale să facă presiuni la ocoalele silvice, să le marcheze acest lemn, și
composesoratele să aibă prioritate în punerea în valoare a lemnului de foc pentru populație. Sunt primării care preferă
să-l vândă pe picior la firme străine, astfel nici 20% din lemnul pădurilor comunelor nu ajung la cetățeni. Astfel, lemnul
de foc va ajunge mai scump decât lemnul de lucru, ori dacă la o locuință îți trebuie undeva la 10-15 metri steri, cu 200
sau 250 de lei metrul, cred că va ajunge aproape cât gazul”.
Exclusivitatea agenților economici
Organizația de mediu World Wide Fund for Nature România aduce în discuție, de asemenea, creșterea exagerată a
prețului lemnului transportat la distanță. Vina este dată pe lanțul de aprovizionare extins și pe firmele care au
„exclusivitate” în exploatarea lemnului, deci pe interesele economice: „Conform noului regulament, din pădurile
statului, marea majoritate a masei lemnoase destinate anual recoltării se impune a fi valorificată „pe picior” și doar către
operatori economici atestați (a căror obiectiv legitim este realizarea de profit). Apare astfel o situație de „exclusivitate”
care este fructificată de agenți economici având în vedere propriile obligații contractuale inclusiv opțiunea valorificării
ca biomasă pentru export. Tot acest lanț de aprovizionare extins duce la un cost mult mai mare al lemnului pentru
consumatorul final”.
Însă, WWF atrage atenția că neaprovizionarea corespunzătoare a populației cu lemn de foc poate genera probleme
sociale mari și conflicte între autorități și comunități: „Spiritul de ordine în gestionarea pădurilor este asigurat de
echilibrul dintre nevoile comunităților locale și necesitățile de gospodărire silvică. Noțiunea de gospodărire durabilă a
pădurilor, prin reglementările silvice, trebuie sa pornească de la asigurarea nevoilor sociale primare, iar neluarea lor în
considerare, au dus de-a lungul istoriei la situații conflictuale între comunități și autorități”.
WWF susține prioritatea cetățenilor
Problema sesizată de Cristian Chirteș, și anume că lemnul este vândut de primării și autorități unor firme pentru
câștiguri mai mari decât cele care ar proveni din vânzarea ca lemn de foc a fost adusă în discuție, de curând, și de către
organizația de mediu World Wide Fund for Nature România. WWF a atras atenția că, în acest an, populația se confruntă
cu o criză a lemnului de foc deoarece legislația actuală împiedică accesul oamenilor la lemn de foc la prețuri accesibile
și în același timp procurat în mod legal. Prin legile actuale, se încalcă prevederile Codului silvic ce arată că lemnul
trebuie să ajungă în mod prioritar la populație, pentru împlinirea nevoilor de bază (încălzit/gătit).
„Criza lemnului de foc se datorează faptului că Ocoalele Silvice de stat sunt restricționate în a asigura necesarul de lemn
de foc în baza unor proceduri și criterii rezonabile (nu este acceptabil ca doar aproximativ 7% din lemnul recoltat anual
din pădurile statului să fie alocat ca lemn de foc pentru populație – și mai mult, regiunile de unde acesta se pune la
dispoziție să fie „trase la sorți” în mod efectiv)”, a precizat WWF România.
„Pădurile României oferă anual (pe principii durabile) suficient lemn de foc pentru comunitățile locale, însă doar dacă
este respectată prioritizarea alocării acestei resurse conform prevederilor codului silvic”, a completat WWF.
De ce nu funcționează?
Prin Legea 175/2017 – publicată în Monitorul oficial în 18 iulie 2017, a fost modificat Codul Silvic pentru a se
prioritiza aprovizionarea populației cu lemn de foc.
Însă, deocamdată mecanismul de asigurare a lemnului de foc nu funcționează. Explicațiile sunt multiple, inclusiv
birocrația excesivă: cetățenii trebuie să depună cerere la primărie pentru lemne, cererile sunt centralizate la prefectură,
apoi se comunică necesarul la Romsilva, iar în cele din urmă urmează redistribuirea lemnului către populație, dar
costurile cresc foarte mult din cauza transportului.
Apoi, deputatul PNL Cristian Chirteș, fost director al Direcției Silvice Mureș, a subliniat că Guvernul trebuie să rezolve
problema lemnului de foc pentru populație printr-o ordonanță de urgență care să se modifice Codul Silvic, deoarece
unele primării vând lemnul agenților economici:
„Trebuie ca acel articol, 67 din Codul Silvic, să-și găsească aplicativitatea, că sunt favorizate firme care exportă lemne
de foc, chiar intracomunitar. Or, când există o asemenea situație de criză, Romsilva dacă se vrea, poate asigura
populația cu lemn de foc, alături de primării și composesorate. Există primării care preferă să vândă lemnul la agenți
economici. Nu vorbim de composesoratele care și ei, vând lemnul, după care bat la ușile primăriilor și cer lemn de foc.
Va trebui să fie foarte clară ordinea de priorități – există surplus, da îl dăm la combinate de celuloză, la austrieci, la
turci, dar în primul rând cele 3,5 milioane de locuințe trebuie asigurate cu lemn de foc.”
Probleme peste probleme
În România, din 8 milioane de gospodarii, aproape jumătate se încălzesc iarna cu sobe cu lemne. Iar preţurile pot ajunge
peste iarnă la 3.000 de lei, pentru o singură familie.
În județul Mureș există peste 30.000 de locuințe încălzite cu lemne care necesită 140.000 metri cubi de lemn pe an.
Oamenii spun că lemnele de foc au dispărut de pe piaţă pentru că ocoalele silvice nu mai au interesul să le vândă către
populaţie. Preferă să le dea marilor procesatori care au nevoie de cantităţi uriaşe şi oferă bani mai mulţi.
Nici locuitorii din zonele racordate la gaz sau cu încălzire pe curent electric nu vor fi prea fericiţi în această iarnă. De la
1 octombrie se majorează preţurile la gaz şi la electricitate cu cinci la sută.
Cine asigură lemnul de foc pentru populația rurală?
Florin Petra, directorul comercial al Direcției Silvice Mureș ne-a răspuns la întrebare. Pe scurt, asigurarea necesarului de
lemn de foc pentru populaţie se face în primul rând de către unităţile teritorial administrative.
„Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi ca lemn de foc din
lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, din tăierile de igienă, precum şi din tăierile de produse accidentale
dispersate sau realizate pe suprafeţe compacte de maximum 3 ha, executate în fondul forestier proprietate publică a
unităţilor administrativ-teritoriale, se valorifică cu prioritate pentru necesarul de lemn populaţiei din raza unităţii
administrativ-teritoriale; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul
de comercializare. În situaţia în care nu se poate asigura necesarul de lemn de foc din resursa prevăzută mai sus,
unităţile administrativ-teritoriale pot hotărî să se asigure necesarul de lemn de foc şi din volumul rezultat prin
aplicarea celorlalte categorii de lucrări silvotehnice.
În situaţia în care, pentru necesarul de lemn al populaţiei, nu se poate asigura din proprietatea publică a unităţilor
teritorial administrative în baza solicitărilor centralizate de unităţile administrativ-teritoriale pe suprafaţa cărora este
amplasat fondul forestier administrat de ocolul silvic de stat, volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul
la capătul gros de maximum 24 cm şi ca lemn de foc din lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, din tăierile de
igienă, precum şi din tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafeţe compacte de maximum 3 ha,
din fondul forestier proprietate publică a statului. Această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul
acesteia nu are dreptul de comercializare; centralizarea solicitărilor se va face până la data de 1 august de către
unităţile administrativ-teritoriale pe suprafaţa cărora este amplasat fondul forestier administrat de ocolul silvic de stat,
iar transmiterea acestora către ocolul silvic se face până la data de 15 august. Volumul de lemn de lucru cu diametrul
la capătul gros de maximum 24 cm şi de lemn de foc, rămas după acoperirea necesarului de lemn în condiţiile de mai
sus se valorifică, prin vânzare directă, către populaţia din unităţile administrativ-teritoriale limitrofe unităţii
administrativ-teritoriale pe suprafaţa căreia este amplasat fondul forestier administrat. Persoanele fizice care au în
proprietate fond forestier din care îşi pot acoperi cantitatea de lemn necesară încălzirii locuinţelor, de minimum
10mc/an, nu pot beneficia de lemn de foc pentru încălzirea locuinţelor în aceste condiţii.
În concluzie, asigurarea necesarului de lemn de foc pentru populaţie se face, în primul rând, de către unităţile
teritorial administrative, iar în situaţia în care acestea nu pot acoperi acest necesar, aceasta se va face de către Regia
Naţională a Pădurilor – ROMSILVA din pădurile proprietate publică a statului în funcţie de posibilităţile acesteia.
Dacă administraţia locală nu poate asigura necesarul de lemn de foc pentru populaţie, acesta are obligaţia ca până la
15 august să transmită solicitările centralizate ale populaţiei către ocoalele silvice de stat”, a detaliat Florin Petra.
Necesarul pentru Mureș
Până la 31. 08. 2017 situaţia centralizată a cererilor provenite de la primăriile Mureșene înregistrate de ocoalele silvice
de stat prevede un necesar de 25.443 mc de lemn de foc. Până la sfârșitul lunii septembrie 2017 din suprafaţa de stat
administrată de Direcţia Silvică Mureş s-au exploatat 6.817 mc, dintr-un program anual de 15.000 mc, după cum arată
informațiile primite de la Direcția Silvică Mureș.
Valorificare fără restricție!
Primăriile pot vinde privaților lemnul din pădurea comunală, existând astfel pericolul de a nu fi suficient lemn pentru
populație? Răspunsul l-am aflat tot de la Florin Petra:
„Primăriile pot valorifica prin licitaţie fără nici o restricţie lemnul din pădurile comunale, dacă acesta nu provine din
lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, din tăierile de igienă, precum şi din tăierile de produse accidentale
dispersate sau realizate pe suprafeţe compacte de maximum 3 ha”.
Titi Dălălău
https://www.rfi.ro/fordaq-99907-sectorul-lemnului-criza-estimari-2018-pret-lemn
https://pressone.ro/nu-mai-rezistam-a-ajuns-lemnul-mai-scump-ca-n-occident/
https://pressone.ro/de-ce-se-revolta-forestierii-scumpirea-lemnului-cu-o-treime-ameninta-
50-dintre-locurile-de-munca/
https://pressone.ro/toata-lumea-va-vrea-lemn-romanesc-pentru-ca-aveti-cele-mai-mari-
paduri-ramase-neatinse-in-europa/
https://www.zi-de-zi.ro/2019/01/28/sc-alfadin-com-de-la-exploatare-la-eficienta-in-
sectorul-prelucrarii-lemnului/
https://covasnamedia.ro/actualitate/criza-lemnului-de-foc-la-intorsura-buzaului
https://www.timponline.ro/cum-s-a-ajuns-la-criza-lemnului-de-foc-gabriel-stanciu-de-la-
app-taiem-prea-putin/
http://www.rasunetul.ro/lemn-de-foc-adus-fata-casei-pentru-1300-de-familii-din-livezile-
traian-simionca-este-o-facilitate
http://www.rasunetul.ro/primarul-valentin-grapini-patru-sute-de-familii-din-rodna-
beneficiaza-de-lemn-de-foc-subventionat-la
http://www.graiul.ro/2017/12/11/criza-de-lemn-de-foc-botiza/
https://www.salajeanul.ro/vine-iarna-lemne-nu-s-criza-de-lemn-de-foc-in-mediul-rural-
16468
https://www.axanews.ro/mm/deja-vu-criza-lemnului-de-foc-se-va-repeta.html
https://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/criza-de-lemn-de-foc-in-bihor-mii-de-arbori-
zac-pe-munte-837705
https://unupetrotus.ro/panica-in-gospodariile-incalzite-cu-sobe-din-judet-din-cauza-crizei-
de-lemne-de-foc-barbat-din-comanesti-cade-padurea-peste-noi-iar-noi-nu-avem-lemne/
https://lemn.fordaq.com/news/P%C4%83durarii%2C_c%C4%83r%C4%83usii%2C_evaziunea_fiscal%C4%83_si_601
05.html
fff bun (link mai sus pt ce e mai jos)

La Arad, aflăm dintr-o relatare de presă, 36 de suspecti, dintre care unii sunt pădurari ai unui ocol privat, sunt
acuzati de evaziune fiscală pentru că au desfăsurat activităti independente de comercializare a materialului
lemnos, fără a declara veniturile la fisc.
Evaziunea fiscală de care sunt acuzati: 699.387 lei, echivalentul impozitului nedeclarat pentru veniturile de
4.371.172 lei estimate a fi realizate. “ În stabilirea adevărului în cauză şi clarificarea situaţiei de fapt, organele de
urmărire penală au efectuat 20 de percheziţii, 19 în locaţii ale persoanelor fizice şi una la un Ocol Silvic Privat, ocazie
cu care au fost ridicate înscrisuri şi documente relevante, precum şi sumele de 24.730 de euro, 107.364 de lei şi 5.500 de
forinţi.Din probele administrate până în acest moment procesual a rezultat suspiciunea rezonabilă că în perioada 2015-
2018 aceste persoane au desfăşurat activităţi independente privind achiziţia de material lemnos, utilizând diferite
autovehicule, operaţiuni prin care au obţinut venituri pe care nu le-au declarat organului fiscal teritorial. Prejudiciul total
cauzat bugetului de stat prin nedeclararea veniturilor realizate, estimat, se ridică la suma de 699.387 lei (reprezentând
impozitul în procent de 16 la sută ca urmare a veniturilor realizate în cuantum de 4.371.172 lei)”, se arată într-un
comunicat de presă remis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad.
De ce este extrem de semnificativă speta de la Arad ? Pentru că, in toată tara, distributia lemnului de foc se
realizează de cărăusi de lemne, persoane fizice care au achizitionat o camionetă si care au facut din
comercializarea lemnului de foc un mic business. De unde achizitionează lemnul ? De la padurari, care au acces la
lemn ieftin din exploatările in regie proprie sau prestatii, dar si de la composesorate sau primarii care distribuie
lemn ieftin membrilor sau locuitorilor de pe raza UAT-urilor, parte din acesta fiind comercializat, inlcusiv catre
industrie. Aceeai cărăusi comercializeaza si parte din lemnul de foc valorificat de către agentii economici de
exploatare.
In toamna anului 2016, când doar 15 % din programul anual de recoltare de către Romsilva a fost destinată
exploatării in regie sau prestatie, iar lemnul a mers direct pe picior la agentii economici de exploatare, parte dintre
cărăusi si-au făcut firme si au luat atestat de exploatare, pentru a avea in continuare acces la lemn.
Numărul acestor cărăusi, care efectuează transporturi repetate de material lemnos care pot fi asimilate activitătilor
independente din punct de vedere al fiscului, este de peste 10 000 la nivel national !!! Practic acestia distribuie , in
evaluarea mea, intre 30- 70 % din lemnul de foc, in functie de zonă. Deci cărăusii sunt foarte importanti si au
success pentru că sunt eficienti si realizează un serviciu pe care populatia nu il găseste altfel: furnizarea lemnului
de foc direct acasă ! Alternativa este lemnul de foc paletizat, dar aici preturile sunt intre 550-700 lei/mc !
Modificarea Codului Silvic de anul trecut- cu alocarea unei cote de 4 milioane mc la nivel national pentru
exploatarea in regie proprie sau prestatie de către Romsilva, a făcut să explodeze fenomenul cărăusiei legat de
pădurari: pădurarul are acces la lemnul ieftin din partida exploatată in regie sau prestatie si devine organizatorul
cărăusiei ! Diferenta de pret fată de lemnul achizitionat de agentii economici de exploatare- care au adjudecat cu
un pret mediu de 269 lei/mc lemn pe picior in toamna 2017 pentru 2018- in favoarea tandemului pădurar- cărăus
este foarte mare. Această diferentă de pret si volumele importante puse in piata prin această modalitate in 2018 au
devenit o adevărată problemă pentru agentii economici de exploatare, care reusesc să valorifice mai greu anul
acesta lemnul de foc si au trebuit să accepte uneori reduceri de preturi ale lemnului de foc. Plus riscul de tăieri
ilegale in partizile gestionate de pădurari.
De aici incepe problema de concurentă neloiala si de nelegalitate. Cărăusia este eficientă pentru că ocoleste
fiscalitatea – transporturile se fac pe persoana fizică si doar o parte mică din venituri este declarată, respectiv pretul
“de catalog” al Romsilva, primăriei sau composesoratului. In plus, si complicatiile SUMAL sunt ocolite: avizul
este tăiat direct de pădurar pe numele beneficiarului masei lemnoase, cărăusul nu este agent economic si scapă
de SUMAL (cheltuieli).
Cazul de la Arad si modul in care acesta se finalizează aruncă in aer sistemul cărăusiei.
Intre timp, reactia agentilor economici de exploatare se vede intr-o modificare a regulamentului de atestare pentru
activitatea de exploatare, pusă in dezbatere de către Ministerul Apelor si Padurilor: se propune infiintarea unui
registru unic , national, on-line, al utilajelor de exploatare, care să fie trecute in atestatul de exploatare, cu obligatia
implicita a titularului atestatului de exploatare de a efectua lucrările de exploatare doar cu utilajele proprii ! Este o
incercare de antidot pentru lucrările de prestatii silvice de exploatare, adjudecate de firme “de casă” ale
personalului silvic dar efectutate practic de pădurari, prestatii de exploatare in urma cărora pădurarii au acces la
lemnul ieftin ! Inclusiv lucrările de exploatare in regie sunt efectuate doar intr-o proportie mică de formatiile
proprii de exploatare din cadrul ocoalelor Romsilva, de cele mai multe ori pădurarul este lăsat să se descurce si i se
decontează ceva consumabile !
Realitatea este si mai complexă: in ecuatie există si proprietarii de păduri, cu suprafete mici , care au de valorificat
parchete mici ( dar peste 20 mc), si care nu găsesc firme de exploatare să facă această activitate ! Si atunci se
apelează tot la autorizarea pe numele unei firme de exploatare a parchetului si exploatarii -valorificării faptice de
către pădurar.
Evident, suprareglementarea blochează activitătile care isi găsesc cumva făgasul lor , dar această
suprareglementare creaza birocratie, activităti "ilegale" si coruptie !
Să complici si mai mult lucrurile- registru unic al utilajelor de exploatare, on-line, prin regulamentul de atestare a
activitătii de exploatare, este contraproductiv.
Calea corecta este ca Ministerul să agreeze cu Romsilva, direct, prin mandatul incredintat reprezentatilor săi in
Consiliul de Admnistratie, ca exploatarea masei lemnoase de către Romsilva să se faca doar de către formatiile
proprii de exploatare specializate ! Valorificarea ca "lemn fasonat la cioată" ar trebui sa fie permisă doar limitat, cu
livrare catre comunitatile locale, in rest lemnul ar trebui să meargă către depozite de unde să fie comercializat
după sortare ! Operationalizarea SUMAL , cu puncte de GPS pe traseul transportului, va elimina de asemenea
foarte multe feluri de practici in care lemnul are altă provenientă decât cea trecută pe aviz si merge la alt beneficiar
decat cel trecut pe aviz. Iar cărăusia trebuie să intre si ea in legalitate, prin inregistrarea de societăti comerciale.
Deocamdată, in piata lemnului coexista toate aceste practici, conflictul de concurentă neloială intre unele practici
tolerate in cadrul Romsilva si agentii economici de exploatare atinge cote maxime in aceasta toamnă. Iar
Ministerul suprareglementează in continuare: registrul on-line al utilajelor de exploatare.
Socul vine de la Arad: 36 de acuzati de evaziune fiscal ! Dacă se extinde la nivel national cercetarea, mâine pot fi 10
000 ! Iar Romsilva rămâne fără pădurari !
https://lemn.fordaq.com/news/De_ce_ar_trebui_s%C4%83_56902.html
https://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-133t53m2/
https://news.mongabay.com/2015/12/romania-struggles-to-turn-the-tide-of-illegal-logging/
Azuela, A. (2006). Illegal logging and local democracy: between communitarianism and legal
fetishism. Ambiente & Sociedade, 9(1), 9–22. doi:10.1590/s1414-753x2006000100001
https://asfor.ro/2019/06/10/efectul-de-bumerang-al-interzicerii-exportului-de-cherestea-
lipsa-resurselor-financiare-pentru-administrarea-padurilor/?fbclid=IwAR10phJdQl-
rI7JRlIbSrH7iBz8l75wFKHUdfcF0EClDQx87SCmqtukwojI
https://asfor.ro/2019/06/24/dna-adriana-baranga-vorbeste-despre-interzicerea-exportului-
de-cherestea/
https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/cum-crescut-industria-mobilei-romania-
ajuns-importator-busteni-ani-rand-fost-exportator-net-
1_57d941fa5ab6550cb8a794a9/index.html
https://gazetadebistrita.ro/bistrita-nasaud-in-topul-cantitatii-de-lemn-taiat-ilegal-in-2016/
raport starea padurilor…

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2016-12-
16_Raport_Starea_padurilor_2013.pdf
https://lemn.fordaq.com/news/Avem_20_milioane_mc_t%C4%83ieri_60781.html
http://arhivaintarzia.ro/30/3/Adevarul-despre-lemnul-taiat-in-Romania?i=47
legislatie restrictive contraventii

https://legestart.ro/opinia-expertului-aspecte-negative-ale-modificarile-la-legea-
contraventiilor-silvice/
https://lemn.fordaq.com/news/O_modificare_de_fond_a_64193.html

Research Data On The Forewood Crisis

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Research Data On The Forewood Crisis

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

In piata lemnului este o perioadă tulbure , cu multe evolutii care crează neprevăzut, schimbări pe relatiile comeciale

Autor: Dan Straut, Mediafax

Un sistem de securitate de un milion de euro va stopa furturile de lemne din pădurile

Grupul Schweighofer îşi vinde pădurile din România

Ce suprafeţe de păduri avem? Cât se fură? Nu ştim exact

Sectorul forestier nu este mulţumit doar cu demisia Doinei Pană

Sedinta Camerei Deputatilor din 10 iulie 2018 (sesiune extraordinara)

consulta fisa PL nr. 55/2018

Domnul Alexandru Stănescu:

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Ioan Terea:

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Ion Tabugan:

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Adriana-Doina Pană:

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Corneliu Bichineţ:

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Ion Tabugan:

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Corneliu Olar:

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Adriana-Doina Pană (din sală):

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Adriana-Doina Pană:

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Adriana-Doina Pană:

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Adriana-Doina Pană:

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Adriana-Doina Pană:

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Tinel Gheorghe:

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Tinel Gheorghe:

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Tinel Gheorghe:

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Tinel Gheorghe:

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Reprezentanții domeniului pădurilor și industriei lemnului: „Gata cu

Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni

Miza lemnului de foc: peste 200 de milioane de euro pe care marii

Drumul lemnului de foc în Mureș: de la excedent la criză!

Fără cereri la Lunca Bradului

În comuna Lunca Bradului, situația nu este la fel de îmbucurătoare.

„Unele primării vând la străini”

Exclusivitatea agenților economici

WWF susține prioritatea cetățenilor

Probleme peste probleme

Cine asigură lemnul de foc pentru populația rurală?

Necesarul pentru Mureș

Valorificare fără restricție!

fff bun (link mai sus pt ce e mai jos)

raport starea padurilor…

legislatie restrictive contraventii

S-ar putea să vă placă și