Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Events PERCEPTIA CONTEMPORANA ASUPRA IMPACTULUI SOCIAL AL ARTEI: O ANALIZA A ORIGINILOR INTELECTUALE Alexandra Popa Universitatea , Lucian Blaga” din Sibiu alexandra popa@ulbsibiu.ro Abstract: In the context of current debates on the social impact of art, the present paper offers a classification of the themes and concepts made throughout history on the effects of art on individuals and society. The timeframe analysed in this paper is generally aligned with Western civilization itself. The ideas presented were explored by using literary, philosophical and political texts from the sphere of Western civilization (mostly European), starting from Ancient Greece and continuing to the present day. The unique advantage of a historical approach is that it can offer a clarification on the diverse and complex nature of the distinctions made in the past around art and its effects. The proposed impact categories have been formulated through an inductive method and the texts were analysed to find recurring themes and concepts. The classification is based on identifying three main branches of philosophical theories on the social impact of art. The first is the ,negative approach”, which states that art is a corrupting and distracting force in society. The second is the ,,positive approach” which considers that art has beneficial effects. The third rejects such pragmatic perceptions on art and states that its value is purely aesthetic and it should not be associated with or dependent on utility and other practical or ethical concerns. We hope that this analysis forms a clear image on the origins of contemporary ideas about the social impact of art. By emphasizing the problematic of the ,,art is good for you" rhetoric and by following the trajectory of our so-called ,.negative approach”, we wish to support current political debate to successfully overcome the generally accepted simplistic characterization of the social impact of art. Keyword: social impact of art, intellectual history, negative impact, positive impact. Pornind de la o idee inradacinata in lumea occidental’, aceea c& artele au putere transformativa, fie ea pozitiv’ sau negativa, ne dorim sa sugeram o clasificare a diverselor afirmafii care au fost fécute de-a lungul timpului despre cum artele influeneaza atat individul, cat si societatea. Aceasta clarificare poate contribui la o mai buna intelegere a rolului artelor in societatea de astazi, dincolo de concepte limitative ca méasurarea 194Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Events performantei sau atingerea de obiective. Consideram necesar acest demers pentru a sublinia faptul ca, desi dezbaterile contemporane din politica culturalé sugereazA ci nu avem un limbaj adecvat pentru a analiza impactul social al artei?, acest aspect poate fi combatut printr-o analiza coerent& a percepfiei asupra acestui impact, exprimate de-a lungul istoriei de mari ganditori ai omenirii Perioada de timp analizaté in acest articol corespunde, in lini mari, cu insasi civilizagia vestica. Afirmafiile facute de-a lungul acestei perioade cu privire la impactul social al artelor au fost explorate prin utilizarea unor texte literare, filosofice si politice din sfera intelectual occidentala (in principal europeans), pornind din perioada Greciei Antice (sec. V - VII fen.) si pana in prezent. Din motive evidente, lista ganditorilor consultafi nu este exhaustiva si isi doreste a fi mai degraba reprezentativa inainte de a prezenta categoriile de afirmatii identificate, sunt utile o serie de Clarificari. Este necesar, in primul rand, s& stabilim definiii clare pentru termenii folosifi in acest articol. Cu alte cuvinte, ce infelegem prin ,arta” si ,culturi”? Cum putem avea o discutie riguroas despre efectele unor artefacte artistice foarte diversificate prin imparfirea acestora in genuri (ca arta literara, formele muzicale sau artele spectacolului) cdnd acestea sunt specifice perioadei de timp in care au fost create? incercarile realizate in sfera estetica de a aduce © definigie coerenta a artei sunt un exemplu perfect pentru dificultatea in care ne aflim, intrebarea ce este arta?”? a pus in dificultate teoreticienii de-a lungul secolelor’, Specificitatea temporala a definifiilor artei este o problema important pentru un studiu care vizeaza o perioada lunga de timp. in consecin{a, am ales o abordare flexibila si inductiva in definirea termenului de arta” prin acceptarea acestuia asa cum a fost descris de cdtre teoreticienii studiafi; astfel, ne-am putut adapta la schimbirile nofiunilor si conceptelor cu privire la definirea artei. Am incercat sa pastram particularitafile istorice ale argumentelor acestor teoreticieni, dar si s subliniem implicatiile pe care le-au avut asupra dezbaterilor contemporane. Avantajul unic conferit de o abordare istorica in infelegerea impactului artei este ci poate clarifica natura complexa a distincfiilor facute in trecut in jurul artei si a efectelor acesteia. In esenfa, analizarea acestor dezbateri din perspectiva istoricd ne-a permis si aducem Ja lumina si si examinam subiecte problematice, care sunt rareori Iuate in considerare in dezbaterile politice contemporane. De exemplu, studiul nostru arati c& retorica puterii civilizatoare a artelor a fost utilizata sistematic in Europa secolului al XIX-lea pentru a oferi o justificare morala colonialismului. Laitmotivul intervenjiilor militare europene ce aduceau lumina civilizafiei in teritorii barbare si nofiunea inrudita a ceea ce 1 Holden, J., Capturing Cultural Value, Demos, London, 2005 2 Davies, S., Definitions of art”, in The Routledge Companion to Aesthetics, ed. B. Gaut & D., 2001, pag, 1169-171 3 Harrington, 2004, pag. 23 Art and Social Theory: Sociological Argument in Aesthetics, Polity Press, Cambridge, 195Concept vol 17-18 ~ nr 2/2018 si nr 1/2019 Events Rudyard Kipling a numit ,povara omului alb” (aceea de a aduce civilizafia) reapar de nenumérate ori in literatura acestei perioade. Mai mult decat atat, aceasta retorica a misiunii civilizatoare a nafiunilor imperialiste a fost adoptaté nu doar de catre colonizatori, ci si de c&tre cei colonizafi‘, avand ca si consecinfA important incetinirea procesului prin care coloniile oprimate au inceput s& ceara decolonizarea. Similar, ideea c& artele pot ajuta in modelarea credinfelor si a simfului identitajii indivizilor a ocupat un loc central in dezvoltarea artei si culturii cu scopuri propagandiste in sisteme politice non-democratice si totalitare de-a lungul istoriei. Adoptarea perspectivei istorice ne permite si descoperim c& notiunile general acceptate despre efectele pozitive ale artei sunt bazate pe o simplificare ingelitoare a unui ansamblu bogat si divers de elaborari intelectuale. Analizarea acestui ansamblu de gandiri, precum si dezvoltarea sa de-a lungul secolelor, arat& c& teoriile despre modul in care arta se raporteaza la societate gi teoriile cu privire la puterile sale transformative au fost intotdeauna in centrul unor dezbateri puternic politizate. Aceasti observajie are, la randul sau reverberafii puternice asupra situatiei din prezent, unde exist’ lamentari cu privire la presiunile si cerinfele puse de guverne pe artele subventionate; privite pe termen lung, dintr-o perspectiva istoric’, aceste lamentari isi pierd din important. ,,Instrumentalizarea” exist’ de 2500 de ani, nefiind o degenerare adus& de catre partidele politice din prezent. Artele au fost folosite ca unelte de impunere si exprimare a puterii in relatiile sociale inc’ de la inceputul existenfei lor. Putem argumenta chiar faptul cA prima teoretizare lucida, concludenta gi sistematica a politicii culturale instrumentale poate fi gasita in Republica lui Platon’. in final, este important s explicdm ca identificarea categoriilor de impact propuse in acest articol a fost realizata printr-o metoda inductivi, iar literatura a fost analizata pentru a se identifica teme si afirmafii recurente. Acele afirmafii care au aparut cu regularitate au fost centralizate in ,,categorii” formulate pentru arte si funcfia lor social’. Aceasti abordare ne-a permis s& identificim un numar mare de categorii si sub-categorii, determinand un grad mare de diversitate si complexitate pentru fiecare dintre acestea. Deoarece o discusie exhaustiva a confinutului acestora nu face obiectul prezentului articol, vom prezenta doar argumentele centrale din aceasti analizi despre puterea artei de a ne afecta. Intreaga taxonomie este bazati pe identificarea a trei ramuri principale de teorii filosofice despre impactul social al artei. Prima const in ,,viziunea negativa”, ce sugereaz cA artele sunt 0 forfa de coruptie si distragere in societate. Cea de-a doua este ,,viziunea pozitiva” ce afirma 4 Mann, M., ,Torchbearers upon the path of progress”: Britain's ideology of a ,moral and material progress” in India. An introductory essay”, in Colonialism as a Civilising Mission: Cultural Ideology in British India, ed. H. Fischer-Tiné & M. Mann, Anthem Press, London, 2004, pag. 2-3 5 Belfiore, E,, Bennet, O., Rethinking the Social Impacts of the Arts: A Critical-Historical Review, CCPS Research Paper nr. 9, Centre for Cultural Policy Studies, University of Warwick, Coventry, 2006 196