Sunteți pe pagina 1din 17
Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Events 4 EPOCI, 4 CINEMATOGRAFE O ANALIZA COMPARATIVA A 4 CINEMATOGRAFE DIN CLUJ-NAPOCA Razvan Poting Universitatea Telmict din Cluj-Napoca razvanpoting@yahoo.com Abstract: Cinema, although it is one of the newest architecture programs (appeared in the early twentieth century), has seen a rapid and continuous evolution of unexpected complexity. The ; history of cinemas, albeit relatively short, becomes a true story | | of glory, decadence and reinvention, somehow similar to the scenarios of films projected on its screens, The complexity of this history has been determined by a wide variety of factors: the development of technology, the evolution of architectural styles, the changes in the public's way of life and taste and, finally, the cinema's commercial side. In the city of Cluj, since 1910, there have been 14 historically documented cinemas. Of these, 7 are still working today and the 8th one is near the end of a rehabilitation and reopening process. The large number of functional cinemas make Cluj a special and happy case among the other cities in the country, which are suffering from the lack of functional halls. Of the 8 functional cinemas, four examples were selected for this study, each of them relevant {for a different era: Arta Cinema - the pre-war period; Victoria Cinema - the interwar period; Cinema Florin Piersic (Republica) - the communist period and Cinema City Iulius Mall - the contemporary period. The opportunity to study 4 cinemas from different epochs, operating in the same city and sharing the same cultural sphere and the same public, enables us to do analyzes and comparisons with a significant degree of relevance. The history of the four examples will be briefly presented, highlighting the most important moments from opening to the present. Their current situation will be analyzed by highlighting the way they function and are being managed, the networks they are part of, the problems they are facing and their degree of adaptation to the requirements of the current public. The comparative analyzes will be made from a variety of points of view: architectural, urbanistic, social, operational, and cost-effective. These comparisons will also be based on a series of analysis sheets done by the author in the last two years of study at various screenings and events hosted by the four cinemas. Keywords: cinema, architecture, Cluj-Napoca, Arta, Victoria, Republica, Florin Piersic, Cinema City, Iulius Mall. au Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Events Cinematograful, cu toate ca este unul dintre cele mai noi programe de arhitecturé (aparut la inceputul secolului XX), a cunoscut o evolufie rapid& si continua, de o complexitate neasteptati. Istoria cinematografelor, chiar daca relativ scurti, devine o adevarata poveste despre glorie, decadere si reinventare, copiind parca scenariile filmelor proiectate pe ecranelor acestora. Complexitatea acestei istorii a fost determinata de o larga varietate de factori: dezvoltarea tehnicii, evolutia stilurilor arhitecturale, schimbarea modului de viata al publicului, schimbarea gusturilor si nu in ultimul rand, de latura sa comerciala. fn orasul Cluj au funcfionat, incepand cu anul 1910, 14 cinematografe documentate istoric. Dintre acestea astizi mai funcfioneaza 7, iar un al 8-lea este la finalul unui proces de reabilitare si redeschidere. Numarul mare de sali functionale face din Cluj un caz particular si fericit printre orasele din fara, care sufera din lipsa de sali deschise. Dintre cele 8 cinematografe funcfionale au fost alese pentru acest studiu 4 exemple, fiecare fiind relevant pentru cate o epoca diferit’: Cinema Arta ~ perioada antebelic’; Cinema Victoria - perioada interbelic’; Cinema Florin Piersic (Republica) - perioada comunista si Cinema City Iulius Mall - perioada contemporana). Posibilitatea de a studia 4 cinematografe din epoci diferite, care funcfioneaza in acelasi oras si impart aceeasi sfera cultural si acelasi public, permite realizarea unor analize si comparafii cu un mare grad de relevanf Istoria celor 4 exemple va fi prezentata pe scurt, fiind punctate momentele importante de la inaugurare pana in prezent. Cinema Arta - perioada antebelica Cinema Arta in anii '40 ~ pe atunci denumit Select rsa imaginii: arhiva personal Monica Sebestyén) ¢ 212 Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Events Date tehnice Nume (in ordine cronologica) Universitafii, Select, Maxim Gorki, Tineretului, Arta ‘Adresa ‘Cluj-Napoca, Strada Universitafii, nr.3 Anul deschiderii 1913 Reabilitari 1996, 2017-2018 Capacitate 208 locuri Arhitect ‘Aladar Karman si Gyula Ullman Reabilitare 2017-2018 - Attila Kim Scurt istoric Cinematograful Universitajii (Egyetem-mozgd) s-a deschis pe 30 octombrie 1913 la parterul palatului Sebestyén!, un nou-construit imobil de raport aflat pe strada Universitafii (Egyetem) din centrul orasului. Acesta a fost al doilea imobil de raport din oras care avea un cinematograf la parter, primul fiind Urania, situat pe actuala strad Horea. Palatul Sebestyén este parte a unui ansamblu de doua cladiri, realizat dupa planurile arhitecjilor Aladér Karmén si Gyula Ullman din Budapesta. Amplasamentul acestora este in punctul 0 al orasului, in colful sudic al piefei centrale. Odata cu trecerea Transilvaniei in administrarea Regatului RomAniei, dupa primul Razboi Mondial, numele cinematografului se schimba in Select, iar mai apoi in perioada comunist& acesta devine pe rand Maxim Gorki, Tineretului si in final Arta, Dupa schimbarea regimul din anul 1989, serile au inceput s& fie ocupate aproape exclusiv cu filme occidentale, pentru ca mai apoi cinematograful sa igi construiasca un profil specific, bazat pe difuzarea filmelor de arta? Chiar daca in anul 1996 cinematograful a fost renovat si modernizat prin inlocuirea scaunelor si aducerea unor noi aparate de proiecfie, anii ‘90-2000 au insemnat o scadere progresiv’ a numarului de spectatori. Aceasta a fost cauzaté de mai mulji factori: televiziunea, videotecile private, cresterea prefurilor biletelor si sciderea puterii de cumpirare, iar mai apoi generalizarea internetul si aparifia cinematografelor din mall-w fncepand cu anii 2000, cand intra in circuitul Eurimages (Europa Cinemas), Arta isi contureaza profilul specific de cinematograf unde se proiecteaza filme europene si nafionale, filme independente, documentare, ete. 1 Ujsag, 28 octombrie 1913 apud KORZO Asociafia, Cinematografil Arta - Studiu Istoric, Cluj-Napoca, 2016 2KORZO Asociatia, Cinematograful Arta - Studiu Istoric, Cluj-Napoca, 2016 213