Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Events SCENOGRAFIA DIGITALA, COMPONENTA PLASTICA A DECORULUI DE FILM, TELEVIZIUNE $I MEDIA iN SECOLUL XXI Maria Elena Peici UNATC LL. Caragiale” Bucuresti peicimaria@gmail.com Abstract: Contemporary scenography is in the process of reconfiguration, using technology as the main instrument of artistic creation. Means of the new visual artistic language are: movement, immersion, interaction, testing of perception. Digital worlds tend to unite arts in a single means of communication. Web culture is a new aesthetics and digital technology leads to the emergence of hybrid fusion in the performing arts. The main {feature is the mix of real elements and virtual elements, and the dissipation of boundaries between them. Digital scenography is associated with digital imaging and the use of techniques 3D modeling, scenography from light, interactive screens, video mapping projection, animation techniques, virtual reality, augmented reality, virtual sets, or holographic illusions. Keywords: Digital scenography, 3D worlds, video mapping, holographic illusions, interactive screens, virtual sets, virtual reality, augmented reality. Fuziunea dintre arta, stiinf4, tehnologie este un dat al lumii contemporane in care componenta digitala isi face progresiv simfité prezenfa in toate domeniile existenfei, de la viafa cotidiana la manifestarile artistice. Cultura web a introdus la nivel conceptual un nou mod de percepfie al realitafii, iar progresul tehnologic a deschis alte posibilitaji de manifestare si realizare a proiectelor cinematografice, de televiziune sau spectacol. Miscarea, imersia, interacfiunea, testarea perceptiei par si fie mijloacele noului limbaj artistic vizual, se vorbeste despre aparijia unei noi estetici derivate din limbajul calculatorului si despre apariia fuziunilor hibride in artele spectacolului. Lumile digitale au tendinfa de a uni artele intr-un singur mijloc de comunicare. ,Se observ © apropiere intre arte: instalafiile de arti au un ingredient tot mai dramatic, performance-ul se apropie de instalajiile de arta, in timp ce teatrul imprumuta povestile 187Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Events vizuale spuse pe ecran, specifice cinematografului”*. Numitorul comun consti in c&utarea de a materializa imaterialul lumii recreate virtual intr-o forma tridimensional animata si interactiva cu publicul, cao noua forma de imersiune in imaginarul povestilor. Cinema-ul, considerat el insusi o realitate alternativa a fructificat si a rispandit pe de alta parte iluzia lumilor 3D modelate pe calculator. Cea ce era digital a alterat si a adus in prim plan, sunt noile modalitaji de prelucrare ale imaginii. Tehnologia este capabild sa produc lumi virtuale pe care sa le mixeze insesizabil cu cele reale. Scenografia, personajele si narafiunea sunt afectate de procedeul numit de James Cameron drept ,,seducfia realitafii”2, caracterizata prin placerea pentru spectacol si estetica uimirii. Scenografia contemporana ia forme diferite fa}a de ce stiam c& defineste acest termen, ne indepartam de recuzita fizica si de mobilier pentru a construi ambianfe virtuale bazate pe graficd digitala. O importanta caracteristic’ a scenografiei actuale in film este aceea de a imbina clemente reale cu cele create digital, contopite prin cosmetizare grafic in post- productie. Pocesul de alterare al imaginii prin colorizare sau efecte vizuale cunoscute sub numele CGI - Computer Generated Imagery modificd perspectiva conceperii gi realizarii decorului fizic. Augmentarea realitafii imediate prin grafica digital, posibilitatea de a crea virtual o hiper-realitate surprinzAtoare, magica, ce aparfine doar acelui film sau spectacol, trasmite subliminal ideea unei libertaji imaginative totale, neingradita de lumea palpabild. Iuzia unei lumi imaginate are tendinga de a inlocui recrearea realitafii. in televiziune si eveniment magia vizuala este obfinuta prin impletirea imperceptibila a elementelor scenografice tridimensionale cu cele digitale din ecrane, linia subjire dintre fizic si imaginar fiind topita. Obiectele reale valideaza prin palpabil, continuarea lor virtual in imaginea video. Dualitatea real-imaginar susfine, de fapt, mirajul cinematografului, Aparifia si perpetua perfecfionare a luminilor si ecranelor LED revolutioneaz modul in care este perceputa lumina in decorul de televiziune, eveniment si spectacol. De la functia sa primar de modelare a spafiului si al volumelor, lumina devine ea insasi décor. Ecranele LED devin generatoare de imagini ce induc iluzia tridimensionalitati, inlocuind necesitatea construcfiei sale fizice, Jocul de-a iluzia, testarea percepfiei in incercarea de descifrare a ceea ce este realizat palpabil si ce este creat digital modifica funcfia scenografiei, Living Surfaces, suprafeje interactive ce fac parte din marea familie a ecanelor LED, conectate la senzori de miscare, capabile s raspunda prin modificari grafice la stimulii exteriori, sunt un participant vibrant in industria divertismentului muzical (Eurovision Song 1 Emmanouela Vogiatzaki-Krukowski, Santorineos, Manthos, Illusionistic Environments-Digital Spaces, 2011 2 Stephen Prince, Digital Visuals Effects in Cinema, The Seduction of Reality, Rutgers University Press New Brunswick, New Jersey, London, 2012 188Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Events Contest 2014, Copenhaga). Lumina LED, video proiecfiile, video mapping, utilizarea motion capture sunt cateva dintre mijloacele aflate in stransa legatura cu scenografia contemporani. Studiourile virtuale in televiziune suprapun munca scenografului cu cea a graphic designer-ului. Studioul virtual este o tehnologie video, bazata pe tehnica croma key ce combina in timp real actori filmafi in studio cu imagini video generate pe calculator. Decorul digital, studiourile virtuale si tehnologia LED transforma decorul in graficd digitala, structurile construite devenind doar suport pentru inglobarea tehnologiei. De la inceputurile civilizatiei oamenii au fost fascinafi de efecte care s& pacileasc’ ochiul, si trezeasc& simfurile, si fie transportafi vizual in alti dimensiune, de la jocurile perspectivei din pictura Renasterii la ferestre false pictate pe suprafeje plane sau trompe l'@il. in secolul 21 proiectia 3D video mapping este ultimul instrument in acest sens si poate fi parte din scenografia unui spectacol. Daca la inceputul anilor 2000 in cadrul unui eveniment era suficienta 0 proiecfie 2D frontal sau retro pe o suprafajé plana, urmatorul pas a fost capacitatea de a objine © imagine continua pe doua suprafefe perpendiculare facind si dispara unghiul celor dou& planuri (edge blending). S-a obfinut astfel imagine continua pe perefii unei incdperi. Proiecfia 3D mapping intrata in constiinja oamenilor prin festivalurile de video mapping precum Vivid Sydney Festival sau iMapp in Bucuresti, adaug’ maparea pe a treia dimensiune conectand imaginile pe trei direcjii. Maparea, de fapt, adauga texturé volumului suport, ciruia i se adauga alte volume auxiliare rezultate din imaginea proiectata. Daca pentru un eveniment sunt create volume sau obiecte special construite pentru proiectie, efectul este cu atat mai inselator. Testarea percepfiei este cel mai bine exemplificata prin utilizarea hologramelor in spectacolele de divertisment sau evenimente corporate. Hologramele ce folosesc iluzia ,oglinda magica” cunoscuta si ca efectul ,,Pepper Ghost” confera o dinamica intensa intre actori, tehnologie, spectator. Iuzia se bazeaza pe proiectia unei imagini pe sol si reflexia acesteia pe o folie transparent ce creazi posi proiecfia inregistrata in timp real. Sincronicitatea fiind obfinuta cu ajutorul senzorilor de miscare, dialogul dintre cei doi valideaz4 veridicitatea acfiunii, Folia, desigur, este insesizabila pentru public, care percepe proiecfia ca desfagurandu-se in aer, imprumutul elementelor de limbaj vizual de la un gen la altul - cinema, televiziune, eveniment, teatru, cat si convergenja mediilor si zonelor culturale, contribuie la tendinja unui alt mod de abordare al scenografiei dupa rejeta ,trei in unul”. Este ,,cool” si mixezi. Rezulta o eliberare de reguli, o crestere a creativitatii combinatoriale. Rapiditatea si anvergura ideilor duc la o nevoie de grandoare, de depsire a limitelor, la o cerinfa tot mai mare a spectaculosului. Evenimentele sunt din ce in ce mai ample, apeleaz la ultimele tehnologii nemaivazute, factorul surpriza fiind atributul dominant. Un slogan al IMAX din 2010 spunea: ,,Vezi mai mult, auzi mai mult, simfi mai mult. Gandeste la scar mare. IMAX, jlitatea actorului real s& interactioneze cu 189