Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Contabilitate IAS 20
(reformulat 1994)
Contabilitatea subvenţiilor
guvernamentale şi prezentarea
informaţiilor legate de asistenţa
guvernamentală
Cuprins
Paragrafele
ARIE DE APLICABILITATE
………………………………………………………………..1- 2
DEFINIŢII ……………………………………………………………………………...3-
6
SUBVENŢII GUVERNAMENTALE
…………………………………………………………7-33
Subvenţii guvernamentale nemonetare
23
Prezentarea subvenţiilor referitoare la active
24-28
Prezentarea subvenţiilor referitoare la venit
29-31
Rambursarea subvenţiilor guvernamentale
32-33
ASISTENŢĂ
GUVERNAMENTALĂ……………………………………………………….. 34-38
PREZENTAREA INFORMAŢIILOR
…………………………………………………………..39
PREVEDERI TRANZITORII
………………………………………………………………..40
Arie de aplicabilitate
Definiţii
4. Asistenţa guvernamentală îmbracă multe forme, variind atât în ceea ce priveşte natura
asistenţei acordate, cât şi în ceea ce priveşte condiţiile care sunt, de regulă, ataşate acesteia.
Scopul asistenţei poate fi acela de a încuraja o întreprindere de a se angaja într-o direcţie a
activităţii care, în mod normal, nu ar fi fost urmată dacă asistenţa nu ar fi fost acordată.
Subvenţii guvernamentale
10. Un împrumut nerambursabil primit de la guvern este tratat drept subvenţie guvernamentală
când există suficientă siguranţă că întreprinderea va respecta termenii stabiliţi pentru
nerambursarea împrumutului.
11. Odată ce o subvenţie guvernamentală este recunoscută, orice datorie sau activ contingent este
tratat în conformitate cu IAS 37, Provizioane, datorii si active contingente.
13. Pot fi diferenţiate două abordări cuprinzătoare ale tratamentului contabil pentru subvenţiile
guvernamentale: o abordare din punct de vedere al capitalului, sub incidenţa căreia o subvenţie
este creditată direct interesului acţionarilor, şi o abordare din punct de vedere al venitului, sub
incidenţa căreia o subvenţie este inclusă în venit de-a lungul uneia sau mai multor perioade.
14. Subvenţiile incluse în abordarea referitoare la capital sunt determinate după cum urmează:
(a) subvenţiile guvernamentale sunt procedee financiare şi trebuie operate ca atare în bilanţ, mai
degrabă decât
trecute în contul de profit şi pierdere pentru a compensa elementele de cheltuieli pe care le-au
finanţat. Din
moment ce nu este solicitată nici o rambursare, aceste subvenţii trebuie creditate direct
interesului acţionarilor;
şi
(b) este nepotrivit a se recunoaşte subvenţiile guvernamentale în contul de profit şi pierdere, din
moment ce ele nu
sunt realizate, ci reprezintă un stimulent acordat de guvern fără costuri aferente.
16. În abordarea din punct de vedere al venitului este fundamental ca subvenţiile guvernamentale
să fie recunoscute drept venit, pe o bază sistematică şi raţională, de-â lungul perioadelor care sunt
necesare pentru acordarea acestor subvenţii cu costurile aferente. Recunoaşterea în venit a
subvenţiilor guvernamentale pe baza intrărilor de numerar nu este în conformitate cu abordarea
cerută de contabilitatea de angajamente (a se vedea IAS 1, Prezentarea situaţiilor financiare) şi se
vor accepta doar dacă nu există nici o bază pentru alocarea subvenţiei în alte perioade decât aceea
în care ea fost primită.
17. În cele mai multe situaţii, perioadele de-a lungul cărora o întreprindere recunoaşte costurile şi
cheltuielile legate de o subvenţie guvernamentală sunt uşor identificabile şi astfel, subvenţiile
sunt recunoscute drept venit în aceeaşi perioadă ca şi cheltuiala relevantă. În mod similar,
subvenţiile legate de activele amortizabile sunt recunoscute, de regulă, drept venit de-a lungul
perioadelor şi în proporţia în care amortizarea acelor active este trecută pe cheltuieli.
19. Uneori, subvenţiile sunt primite ca parte a unui pachet de ajutoare financiare sau fiscale,
cărora li se ataşează vin număr de condiţii. In astfel de situaţii, este necesară asistenţa în
identificarea condiţiilor care duc la apariţia costurilor şi cheltuielilor care determină perioadele
de-a lungul cărora subvenţia este câştigată. Se poate considera potrivită alocarea unei părţi din
subvenţie pe o anume bază şi a altei părţi pe o bază diferită.
20. O subvenţie guvernamentală care urmează a fi primită drept compensaţie pentru cheltuieli
sau pierderi deja suportate sau în scopul acordării unui ajutor financiar imediat întreprinderii,
fără a exista costuri viitoare aferente, se recunoaşte ca venit în perioada în care devine creanţă
fiind înregistrat, dacă este cazul, în grupa veniturilor extraordinare (a se vedea IAS 8, Profitul
net sau pierderea netă aferentă perioadei, erori fundamentale şi modificări ale politicilor
contabile).
23. O subvenţie guvernamentala poate îmbrăca forma transferului unui activ nemonetar, cum ar fi
pământul sau alte resurse, pentru uzul întreprinderii. În astfel de circumstanţe este normal a se
aprecia valoarea justă a activului nemonetar şi a se contabiliza atât subvenţia, cât şi activul la
valoarea justă. Dacă, uneori, se urmează o direcţie alternativă, este pentru a se înregistra contabil
atât activul, cât şi subvenţia la valoarea nominală.
24. Subvenţiile guvernamentale pentru active, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă,
se prezintă în bilanţ fie ca venit amânat, fie prin deducerea subvenţiei pentru obţinerea valorii
contabile a activului.
25. Sunt considerate drept alternative acceptabile două metode de întocmire a situaţiilor
financiare ale subvenţiilor (sau o cotă parte potrivită adecvată din subvenţii) legate de active.
26. Una din metode stabileşte subvenţia drept venit amânat care este recunoscut ca şi venit pe o
bază sistematică şi raţională de-a lungul perioadei de viaţă utilă a activului.
27. Cealaltă metodă deduce subvenţia pentru a se obţine valoarea contabilă a activului. Subvenţia
este recunoscută drept venit de-a lungul ciclului de viaţă al activului amortizabil prin reducerea
cheltuielii cu amortizarea.
28. Achiziţionarea activelor şi primirea subvenţiilor legate de acestea pot cauza mişcări majore în
fluxurile de numerar ale unei întreprinderi. Din acest motiv şi cu scopul de a arăta investiţia brută
în active, respectivele mişcări sunt adesea prezentate ca elemente separate în situaţia fluxurilor de
numerar fără legătură cu faptul că subvenţia este sau nu dedusă din activul legat de aceasta, în
scopul întocmirii bilanţului.
29. Subvenţiile legate de venit sunt uneori prezentate în creditul contului de profit şi pierdere, fie
separat, fie cu titlu general, cum ar fi „Alte venituri”; în mod alternativ, ele sunt deduse în
raportarea cheltuielilor aferente.
30. Susţinătorii primei metode pretind că este inadecvată compensarea elementelor de venituri şi
cheltuieli, şi că separarea subvenţiei de cheltuieli facilitează compararea cu alte cheltuieli ce nu
sunt afectate de subvenţie. Argumentele în, favoarea celei de-a doua metode arată de ce
cheltuielile ar putea foarte bine să nu fie suportate de întreprindere, dacă subvenţia nu a fost
disponibilă, iar prezentarea cheltuielilor fără a fi compensate cu subvenţia ar putea fi, prin
urmare, eronată.
31. Ambele metode sunt privite ca fiind acceptabile pentru întocmirea subvenţiilor legate de
venit. Prezentarea informaţiilor privind subvenţia pot fi necesare în înţelegerea corectă a
situaţiilor financiare. Prezentarea informaţiilor privind efectul subvenţiilor asupra oricărui
element de venit sau cheltuială care este solicitat spre a fi separat prezentat este considerat, de
regulă, corespunzător.
33. Circumstanţele care duc la rambursarea unei subvenţii privind un activ pot necesita atenţie
sporită în ceea ce priveşte posibila depreciere a noii valori contabile a activului.
Asistenţă guvernamentală
34. Excluderile din definiţia subvenţiilor guvernamentale dată în paragraful 3 reprezintă anumite
forme de asistenţă guvernamentală care, în mod rezonabil, nu pot fi evaluate, iar tranzacţiile cu
guvernul nu pot fi separate de tranzacţiile comerciale obişnuite ale întreprinderii.
35. Exemple de asistenţă care nu poate fi evaluată sunt asistenţa tehnică gratuită sau de marketing
şi provizioanele pentru garanţii. Un exemplu de asistenţă care nu poate fi separată de tranzacţiile
comerciale obişnuite ale întreprinderii este politica guvernamentală de achiziţie care este
răspunzătoare pentru o parte din vânzările întreprinderii. Existenţa beneficiului poate fi de
necontestat, dar orice încercare de separare a activităţilor comerciale de asistenţă guvernamentală
poate fi arbitrară.
36. Semnificaţia beneficiului în exemplele de mai sus poate fi aceea că prezentarea informaţiilor
privind natura, extinderea şi durata asistenţei este necesară pentru ca situaţiile financiare să nu fie
greşit întocmite.
37. Împrumuturile obţinute la rate ale dobânzilor scăzute sau zero sunt o formă de asistenţă
guvernamentală, dar beneficiul nu este cuantificat prin imputarea dobânzii.
Prezentarea informaţiilor
39. Este necesar să fie prezentate următoarele informaţii:
(a) politica contabilă adoptată pentru subvenţiile guvernamentale, inclusiv metodele de
prezentare adoptate în
situaţiile financiare;
(b) natura subvenţiilor guvernamentale şi măsura în care acestea sunt reflectate în situaţiile
financiare, precum şi o
specificare a celorlalte forme de asistenţă guvernamentală care au adus întreprindem
beneficii directe; şi
(c) condiţii neîndeplinite şi alte situaţii neprevăzute legate de asistenţa guvernamentală care a
fost reflectată în
situaţiile financiare.
Prevederi tranzitorii
40. O întreprindere care adoptă acest standard pentru prima dată trebuie:
(a) să respecte cerinţele de prezentare, când este cazul; şi
(b) fie:
(i). să-şi ajusteze situaţiile financiare pentru modificarea politicii contabile în conformitate cu
IAS 8, Profitul net
sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale şi modificări ale politicilor contabile;
fie
(ii). să aplice prevederile contabile ale Standardului numai pentru subvenţiile sau cotele
subvenţiilor care urmează
a fi primite, sau rambursate după data la care acest Standard intră în vigoare.
41. Acest Standard Internaţional de Contabilitate intră în vigoare pentru situaţiile financiare
aferente perioadelor începând de la 1ianuarie 1984.