Romana

NOŢIUNI DE SINTAXĂ ŞI
MORFOLOGIE
PROFESOR, ANTON GH.
PROF. ANTON G., ŞŞ COALA CU CLAŞELE I-VIII, BRODOC/VAŞLUI Page 1

VERBUL
Def:Verbul este partea de vorbire flexibila care arata starea,actiunea sau

existenata.
Verbele pot fi:
-predicative(pot forma singure predicatul unei propozitii)
-nepredicative(nu pot forma singure predicatul unei propozitii)
Verbele nepredicative pot fi:
-copulative(ajuta la formarea predicatului nominal)
-auxiliare(ajuta la formarea unor moduri si timpuri)
Verbele copulative sunt:
-a fi
-a deveni
-a ajunge
-a ramane
-a se face
-a iesi
-a parea
-a insemna
Verbele auxiliare sunt:
-a fi
-a avea
-a vrea
Verbul auxiliar a fi:
I)ajuta la formarea diatezei pasive
ex: El este imbracat de mama lui.
El-subiect gramatical
mama-subiect logic
II)ajuta la formarea modului conjunctiv,timpul perfect
ex:Sa fi venit mai devreme era bine.
III)ajuta la formarea modului conditional-optativ,timpul perfect
ex:As fi vrut o inghetata.
IV)ajuta la formarea modului infinitive,timpul perfect
ex:a fi venit,a fi povestit.
V)ajuta la formarea timpului viitor anterior
ex:voi fi venit,voi fi ascultat

Verbul auxiliar a avea:
I)ajuta la formarea timpului perfect-compus
ex:Am ajuns ce ai vrut.
II)ajuta la formarea modului conditional optativ,timpurile prezent si perfect
Ex:as veni,as fi venit,ai manca,ati citi
Verbul auxiliar a vrea:
I)ajuta la formarea timpului viitor
ex:Eu voi incerca sa iau o nota buna.
II)ajuta la formarea modului indicativ,timp viitor anterior
ex:eu voi fi incercat
CONJUGARILE:
I)a:a manca
II)ea:a placea
III)e:a cere
IV)i:a iubi
Modurile personale.Timpurile verbale
I)Modurile personale sunt:
1)modul indicativ-arata o actiune sigura,reala
2)modul conjunctiv-arata o actiune posibila,ralizabila
3)modul conditional-optativ-arata o actiune conditonata de o alta actiune
4)modul imperativ-arata o actiune realizabila,un indemn,o porunca,un ordin
II)Modurile nepersonale sunt:
a)modul infinitiv
b)modul participiu
c)modul gerunziu
d)modul supin
I)Modurile personale
1)Modul indicativ
Timpuri:-prezent
-imperfect
-perfect-simplu
-perfect-compus
-mai mult ca perfect(m.m.c.p.)
-viitor
-viitor anterior

A lucra(conjugarea I)
1)Timpul present: 2)Timpul imperfect:
Eu lucrez eu lucram
Tu lucrezi tu lucrai
El/ea lucreaza el/ea lucra
Noi lucram noi lucram
Voi lucrati voi lucrati
Ei/ele lucreaza ei/ele lucrau
3)Timpul perfect-simplu: 4)Timpul perfect-compus:

Eu lucrai eu am lucrat
Tu lucrasi tu ai lucrat
El/ea lucra el/ea a lucrat
Noi lucraram noi am lucrat
Voi lucrarati voi ati lucrat
Ei/ele ucrara ei/ele au lucrat
5)Timpul m.m.c.p.: 6)Timpul viitor:

Eu lucrasem eu voi lucra
Tu lucrasesi tu vei lucra
El/ea lucrase el/ea va lucra
Noi lucraseram noi vom lucra
Voi lucraserati voi veti lucra
Ei/ele lucrasera ei/ele vor lucra
7)Timpul viitor anterior:

Eu voi fi lucrat
Tu vei fi lucrat
El/ea va fi lucrat
Noi vom fi lucrat
Voi veti fi lucrat
Ei/ele vor fi lucrat
A tacea(conjugarea a II-a)
Eu tac eu taceam
Tu taci tu taceai
El/ea tace el/ea tacea
Noi taceam noi taceam
Voi taceti voi taceati
Ei/ele tac ei/ele taceau
Eu tacui eu am tacut
Tu tacusi tu ai tacut
El/ea tacu el/ea a tacut
Noi tacuram noi am tacut
Voi tacurati voi ati tacut
Ei/ele tacura ei/ele au tacut

Eu tacusem eu voi tacea
Tu tacusesi tu vei tacea
El/ea tacuse el/ea va tacea
Noi tacuseram noi vom tacea
Voi tacuserati voi veti tacea
Ei/ele tacusera ei/ele vor tacea

Eu voi fi tacut
Tu vei fi tacut
El/ea va fi tacut
Noi vom fi tacut
Voi veti fi tacut
Ei/ele vor fi tacut
A incepe(conjugarea a III-a)
Eu incepi eu incepeam
Tu incepi tu incepeai
El/ea incepe el/ea incepea
Noi incepem noi incepeam
Voi incepeti voi incepeati
Ei/ele incep ei/ele incepeau

Eu incepui eu am inceput
Tu incepusi tu ai inceput
El/ea incepu el/ea a inceput
Noi incepuram noi am inceput
Voi incepurati voi ati inceput
Ei/ele incepura ei/ele au inceput
Eu incepusem eu voi incepe
Tu incepusesi tu vei incepe
El/ea incepuse el/ea va inepe
Noi incepuseram noi vom incepe
Voi incepuserati voi veti incepe
Ei/ele incepusera ei/ele vor incepe

Eu voi fi inceput
Tu vei fi inceput
El/ea va fi inceput
Noi vom fi inceput
Voi veti fi inceput
Ei/ele vor fi inceput
A toci(conjugarea a IV-a)
1)Timpul prezent: 2)Timpul imperfect:
Eu tocesc eu toceam
Tu tocesti tu toceai
El/ea toceste el/ea tocea
Noi tocim noi toceam
Voi tociti voi toceati
Ei/ele tocesc ei/ele toceau

Eu toci eu am tocit
Tu tocisi tu ai tocit
El/ea toci el/ea a tocit
Noi tociram noi am tocit
Voi tocirati voi ati tocit
Ei/ele tocira ei/ele au tocit
5)Timpul m.m.c.p. 6)Timpul viitor

Eu tocisem eu voi toci
Tu tocisesi tu vei toci
El/ea tocise el/ea va toci
Noi tociseram noi vom toci
Voi tociserati voi veti toci
Ei/ele tocisera ei/ele vor toci
Eu voi fi tocit
Tu vei fi tocit
El/ea va fi tocit
Noi vom fi tocit
Voi veti fi tocit
Ei/ele vor fi tocit
OBS!Sufixele pentru imperfect pot fi:a,ea.

OBS!Sufixele care ajuta la formarea perfectului-simplu sunt:
I)a II)u III)i(se) IV)i
OBS!Sufixele pentru m.m.c.p. sunt:grupul se urmat de sufixele perfectului –
simplu.
Timpul prezent ne indica faptul ca actiunea se desfasoara in momentul
vorbirii.
Valorile temporale ale prezentului:
1)arata un adevar general valabil
Ex:Apa trece,pietrele raman.
2)viitor
Ex:Maine merg la bunici.
3)trecut
Ex:Mihai Viteazul invinge turcii in batalia de la Calugareni.
4)o actiune care se petrce in mod repetat
Ex:Trenul pleaca la ora 10.
2)Modul conjunctiv
Timpuri:-prezent
-perfect
A lucra(conjugarea I)
1)Timpul prezent: 2)Timpul perfect:
Eu sa lucrez eu sa fi lucrat
Tu sa lucrezi tu sa fi lucrat
El/ea sa lucreze el/ea sa fi lucrat
Noi sa lucram noi sa fi lucrat
Voi sa lucrati voi sa fi lucrat
Ei/ele sa lucreze ei/ele sa fi lucrat
OBS!Conjunctivul prezent se formeaza cu:conjunctia sa+verbul de
conjugat(la indicativ prezent) cu exceptia persoanei a III-a.

Conjunctivul perfect se formeazacu:conjunctia sa+verbul auxiliar a
fi+participial verbului de conjugat.
3)Modul conditional-optativ
Timpuri:-prezent
-perfect
A incepe(conjugarea a III-a)
1)Timpul prezent: 2)Timpul perfect:
Eu as incepe eu as fi inceput
Tu ai incepe tu ai fi inceput
El/ea ar incepe el/ea ar fi inceput
Noi am incepe noi am fi inceput
Voi ati incepe voi ati fi inceput
Ei/ele ar incepe ei/el ear fi inceput
OBS!Conditionalul-opativ timpul prezent se formeaza din:verbul auxiliar a
avea+infinitivul verbului de conjugat.
Conditionalul-optativ timpul perfect se formeaza din:verbul auxiliar a fi(la
modul conditional-optativ present)+partcipiul verbului de conjugat.
4)Modul imperativ are doar persoana a II-a singular si plural.Este pozitiv si

negativ.
A tacea(conjugarea a II-a)
1)Pozitiv:Umple!
2)Negativ:Nu umple!
OBS! Modul imperativ se formeaza in felul urmator:
1)forma afirmativa:la pers a II-a sg:in general se formeaza de la pers a III-a
sg,indicativ prezent.(ex:Asculta!,Lucreaza!)sau de la pers a II-a indicativ prezent
Ex:Fugi! Taci!
2)forma negative:la pers a II-a sg:adverbul nu+verbul de conjugat la infintiv
Ex:Nu sta! Nu zice!
:la pers a II-a pl:adverbul nu+imperativul afirmativ
Ex:Nu stati! Nu mergeti!
OBS! Cu valoare de imperativ pot aparea si alte forme verbale:
I)conjunctivul:Sa pleci acum.
II)indicativul:Pleci imediat!
III)infinitivul:A nu se resturna.
IV)supin:De invatat poezia pentru maine.
Revenire la modul indicativ timpul viitor.
In limba romana viitorul se mai poate forma din:
1)particula o invariabila+conjunctivul present al verbului de conjugat
Ex:eu o sa invat
Tu o sa inveti
El/ea o sa invete
Noi o sa invatam
Voi o sa invatati
Ei/ele o sa invete
2)verbul a avea la indicativ prezent+conjunctivul prezent al verbului de
conjugat
Ex:eu am sa invat
Tu ai sa inveti
El/ea are sa invete
Noi avem sa invatam
Voi aveti sa invatati
Ei/ele au sa invete
3)formele verbale ale verbului a vrea prin caderea consoanei v+infinitivul
verbului de conjugat
Ex:eu oi invata
Tu ai invata
El/ea a invata
Noi om invata
Voi ati invata
Ei/ele or invata
II)Modurile nepersonale
1)Modul infinitiv denumeste numele actiunii si este forma care apare in
dictionare.Ca particularitate:particula a.
Infinitivul are doua forme:
a)o forma scurta(a scrie,a merge,a citi)
Infinitivul ajuta la formarea:
-indicativ,timpul viitor(voi citi,voi merge,voi scrie)
-conditional-optativ,timpul prezent(as citi,as merge)
-imperativ,forma negative(nu citi,nu scrie)
Infinitivul se prezinta sub forma:
-prezent(a citi)
-perfect(a fi mers)
b)o forma lung ace se obtine cu ajutorul sufixului re existand numai la modul
conditional-optativ,forma inverse(citire-ai,inchinare-as)
OBS! Acest infinitiv folosit in alte situatii se substantivizeaza.
2)Modul gerunziu arata o actiune aflata in

desfasurare.Particularitate:terminatia ind sau and.
Ex.mancad,band,parand,scriind,citind
Forma negativa a modului gerunziu se obtine cu ajutorul prefixului ne.
Ex:nemancand,necitind
3)Modul participiu arata actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un

lucru.Particularitate:sufixele t sau s.
Ex:citit,scris
Participiul ajuta la formarea:
-indicativ,timpul perfect-compus(am mancat)
-indicativ,timpul viitor anterior(vei fi scris)
-conjunctiv,timpul perfect(sa fi scris)
-conditional-optativ,timpul perfect(as fi mancat)
-infinitiv,timpul perfect(a fi mancat)
-supin(de mancat,la spalat,pentru scris)
4)Modul supin denumeste actiunea,starea sau existenta ca si

infinitivul.Particularitate:prepozitiile de,la,pentru,fara,dupa+participial verbului
de conjugat(de scris,de mancat,pentru citit).
OBS! Forma negativa a supinului se obtine cu ajutorul prefixului ne adaugat
participiului(pentru nespalat).
DIATEZA
Def:Diateza reprezinta relatia dintre subiect,actiune si obiectul pe care
actiunea il suporta.
Verbul are trei diateze:
1)Diateza activa arata ca subiectul grammatical este subiectul actiunii.
Ex:Elevul citeste o carte.
2)Diateza pasiva
OBS! Verbele la diateza pasiva se formeaza astfel:verbul auxiliar a
fi+participiul verbului de conjugat.
Diateza pasiva arata ca subiectul grammatical este subiectul care suporta
actiunea.
Ex:Cartea este citita de elev.
de elev-complement de agent
Complementul de agent poate fi exprimat prin:
-substantiv:Romanul este scris de un autor cunoscut.
-pronume:Tabla a fost sparta de el.
-numeral:Prajitura este mancata de doi.
3)Diateza reflexiva arata ca subiectul gramatical este autorul actiunii la care
participa intens.Verbele la diateza reflexive sunt insotite de pronume in cazul:
a)acuzativ:El se gandeste la filmul de aseara.
b)dativ:Ea isi inchipuie ca a venit Craciunul.
OBS! Pronumele reflexive intra in strucura verbului sin u se analizeaza
separat.
VERBELE ACTIVE PRONOMINALE
Verbele active pronominale sunt verbele la diateza active care sunt insotite de
pronume refelexive care indeplinesc finctie sintactica separat.
Ex:El se lauda.
lauda-verb la diateza active
se-pronume refexiv,caz acuzativ
OBS! Verbele active pronominale se caracterizeaza prin:
1)acceptarea dublarii pronumelui reflexiv forma neaccentuata cu o forma
accentuate.
Ex:El se lauda pe sine.
2)posibilitatea subsituirii pronumelui reflexiv cu alta forma pronominala.
Ex:Pe el il vad in curte.
Verbele active pronominale pot fi:
1)obiective
2)reciproce
3)posesive
1)Verbele active pronominale obiective sunt caracterizate prin identitatea
persoanei desemnate de subiect cu cea de complement direct sau complement
indirect.
c.d.:Ion se lauda pe sine.
c.i.:Ion isi spune(sie,insusi)cuvinte de imbarbatare.
2)Verbele active pronominale reciproce ne arata ca actiunea este repartizata
asupra a doua sau a mai multe persoane fiecare dintre ele suportand efectele
actiunii facute de calalalt.
OBS! Oricare dintre subiecte poate face sau suporta actiunea.Se
caracterizeaza prin subiect multiplu sau subiec simplu.
c.d.:Ei se iubesc.(unul pe celalalt)
c.i.:Ei isi scriu.(unul altuia,reciproc)
3)Verbele active pronominale posesive exprima o relatie de posesie
alineabila(obiectul posedat nu poate fi imprumutat) sau inalienabila(obiectl
posedat poate fi imprumutat)
OBS! Pronumele reflexive care insotesc verbele active pronominale se
analizeza separate,naintrand in structura verbului.

VERBELE PERSONALE.VERBELE IMPERSONALE
Verbele personale sunt verbele la diateza active a caror actiune este facuta de
o persoana.
Ex:Tata citeste ziarul.
citeste-verb personal
Verbele impersonale sunt verbele a caror actiune nu este facuta de o persoana.
OBS! Verbele impersonale pot avea sau nu subiect grammatical.
Verbele impersonale care nu au subiect:
1)exprima fenomene ale naturii
Ex:Ploua! Ninge! Se intuneca!
2)referirea la persoana se afce printr-un c.i.
Ex:Ii arde de joaca.
Verbele impersonale care au subiect:
1)exprimat printr-un substantive ce nu denumeste o persoana.
Ex:Este iarna.
2)verbul copulativ a fi poate fi impersonal.
Este noapte. Mi-e foame. Mi-e lene. Mi-e dor.
3)verbele impersonale pot fi la:
-diateza active:Geruieste.
-diateza pasiva:Ti-a fost scris sa plangi.
-diateza reflexive:Se sta comod in canapea.
4)unele verbe personale pot deveni impersonale.
Ex:Am ajuns acolo.
Mi-a ajuns cat am invatat.
5)verbele impersonale au numai forme de persoana a III-a numindu-se verbe
unipersonale.
Ex:a oua,a incolti,a inmuguri,a se intampla,a conta,a consta,a ploua,a se
cadea,a pasa,a trebui
LOCUTIUNILE VERBALE
Def:Locutiunile verbale sunt grupurile unitare de cuvintesinonime cu un verb

care se comporta in propozitii ca un ver,fiind determinate de
complemente(directe,indirecte,circumstantiale).
OBS! 1)Locutiunile verbale au intotdeauna in componenta lor un verb
2)Locutiunile verbale nu pot di determinate de attribute.

Ex:a baga de seama,a lua foc,a-si bate joc,a se face foc si para,a-si da
sufletul,a-si iesi din fire,a se lua la harta,a-si lua inima in dinti.
SUBSTANTIVUL
Def:Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumeste

finite,lucruri,fenomene ale naturii,actiuni,stari sufletesti si insusiri.
Ex:om,caine,bou,pix,catalog,ploaie,ninsoare,scris,citit,bucurie,tristete,bunatat
e,frumusete.
Substantivele pot fi:
1)commune/proprii:pix,masa,Stefan-cel Mare,Gabriele
2)simple/compuse:mama,sora,floarea-soarelui
Substantivul are doua numere:
1)singular:mar
2)plural:mere
Substantivul are trei genuri:
1)masculin:un/doi
2)feminine:o/doua
3)neutru:un/doua
Substantivul poate sta in toate cazurile:N,Ac,G,D,V.
Substantivele colective sunt cuvintele care au forma de singular si inteles de
plural.
Ex:popor,studentime,roi,bradet
OBS! Genul substantivelor
Exista:
1)substantive mobile(substantivele care formeaza masculinul de la feminin si
invers)
Ex:satean-sateanca
Elev-eleva
Portar-portarita
Ca,a,ta-sufixe motionale
2)substantive heteronime(sunt substantivele care au forma diferita la
masculine de cae de la feminin)
Ex:bou-vaca
Cal-iapa
Capra-tap
3)substantive epicene(au aceeasi forma pentru a desemna o fiinta si la feninin
si la masculin)
Ex:elefant,lebada,furnica,camila,strut

LOCUTIUNEA SUBSTANTIVALA
Def:Locutiunea substantivala este grupul unitary de cuvinte sinonim cu un

substantiv si care se comporta ca un substantiv,fiind determinat de attribute.
OBS! In general locutiunile substantivale provin din locutiunile verbale care
au verbul la infinitiv.
Ex:a baga de seama(loc. verbala)-bagare de seama(loc.subst)
A aduce aminte(lov. verbala)-aducere aminte(loc. subst)
Parere de bine,tinere de minte,bataie de joc,invatare de minte,nod in
papura,verzi si uscate,punct de vedere,aruncatura de ochi.
Functiile sintactice ale substantivului

I)cazul Nominativ
1)subiect:Copilul mananca o portocala.
2)nume predicativ:A ramas tot copil.
3)atribut substantival apozitional:Dan,copilul lui Mircea este cuminte.
II)cazul Acuzativ
1)c.d.:Am vazut un copil.
2)c.i.:Ma gandesc la copilul sarac.
3)atribut substantival prepozitional:Sufletul de copil este pur.
4)nume predicativ:Mancarea aste de copil.
5)c.c.l.:Maine merg la copilul tau.
6)c.c.t.:Dupa copilul tau,va vani si al lui.
7)c.c.m.:Te porti ca un copil.
8)complement de agent:Creionul a fost gasit de copil.
III)cazul Dativ este cerut de opt prepozitii:datorita,gratie,multumita,comform,
contrar,aidoma,asemenea,potrivit.
1)c.i.:I-am dat copilului cartea.
2)nume predicativ:El este aidoma copilului.
3)atribut subst prepozitional:Parintii asemenea copilului se intalneau des.
4)c.c.m.:Tatal sau se poarta aidoma copilului sau.
IV)cazul Genitiv este cerut de anumite prepozitii:contra,asupra,impotriva,in
fata,imprejurul,in spatele,in susul etc.
1)atribut subst. genitival:Cartea copilului este interesanta.
2)atribut subst. prepozitional:Profesorul contra copilului a fost el.
3)nume predicativ:El este contra elevului.
4)c.c.l.:Cartea se afla in fata copilului.
5)c.c.t.:Au venit inaintea copilului.
V)cazul Vocativ nu are functie sintactica
Copile,fi cumine.
PRONUMELE
Def:Pronumele este partea de vorbire flexibila care tine locul unui

substantiv.Pronumele este:
1)personal(eu,tu,voi)
2)de politete(dumneavoastra)
3)relexiv(sie,sine,siesi)
4)posesiv(al meu)
5)demonstrativ(acela,aceasta)
6)nehotarat(fiecare,cineva)
7)negativ(nici unul,nimeni,nimic)
8)interogativ(care?,cine?,ce?,cat?)
9)relativ(care,cine,ce cat)
10)de intarire(insami,insuti)
1)Pronumele personal indica forme diferite ale persoanlelor care participa la

actiune.
Pronumele are trei persoane:(I,II,III)
I)eu/noi
II)tu/voi
III)el/ea/ei/ele
Pronumele are doua numere(singular si plural) si doua genuri.
Pronumele personal are forme accentuate la toate cazurile si neaccentuate
numai la Ac si D.
OBS! In limba literara formele dansul,dansa,dansii,dansele sunt pronume
personale.
2)Pronumele de politete(de reverenta) arata respectul fata de o persoana.

Are forme numai pentru persoana a II-a si a III-a singular si pluralsi se
diferentiaza dupa gen numai la persoana a III-a singular.
Dumnealui/dumneaei
Dumneata/dumneavoastra
OBS! In limbajul solemn se folosesc formulele reverentioase care exprima cel
mai inalt grad de respect.
Maiestatea-ta,Alteta-ta,Excelenta-ta.

Functiile sintactice ale pronumelui personal
I)caz Nominativ
1)subiect:Eu merg la scoala.
2)nume predicativ:Maria este ea.
3)atribut subst apozitional:Niste persoane caudate,ei,stateau in fata scolii.
II)cazul Acuzativ
1)c.d.:Pe el l-am pedepsit.
2)c.i.:Ma gandeam la el.
3)atribut pronominal prepozitional:Cartea de la el a fost rupta.
4)nume predicativ:Vestile sunt de la ea.
5)c.c.l:Vin de la el.
6)c.c.t.:Am plecat dupa el,nu inainte.
7)c.c.m.:Se poarta ca el.
8)complement de agent:Cantecul a fost scris de el.
III)cazul Dativ
1)c.i.:I-am daruit inima mea.
2)nume predicativ:Copilul este asemenea lui.
3)atribut pronominal prepozitional:Purtarea asemenea lui nu m-a deranjat.
4)atribut pronominal in Dativ posesiv:Surasu-ti bland ma inveselea.
5)c.c.m.:Se purta asemenea lui.
6)c.c.l.:Deasupra-ti zburau fulgi de nea.
IV)cazul Genitiv
1)atribut pronominal gentitival:Prietenul ei este necivilizat.
2)atribut pronominal prepozitional:Tabla din fata lor este stearsa.
3)nume predicativ:Copiii erau contra lui.
4)c.c.l.:Eu ajung inaintea ta.
5)c.c.t.:Tu ai sosit inaintea mea.
V)cazul Vocativ nu are functie sintactica
Tu,iesi la tabla.
OBS! Forma neaccentuata a pronumelui de persoana a III-a singular feminin
nu are functie sintactica in urmatoarele situatii:
O duce de pe azi pe maine.
A luat-o la fuga.
A facut-o lata.
OBS! Tot fara functie sintactica sunt si pronumele din exemplele:
Pe unde mi-ai umblat?-Dativ epic
Vreau sa mi te omoare.-Dativ epic
3)Pronumele reflexiv exprima identitatea dintre obiectele asupra carora se

exercita direct sau indirect actiunea verbelor si subiectul acestora.
Ex:Dan se spala pe maini.
Dan-pers a III-a singular
se spala-pers a III-a singular
Eu ma coafez.
ma-pers I sg
coafez-pers I sg
ma-pronume reflexiv
Ea ma coafeza.
Ma-pers I sg
coafeaza-pers a III-a sg
ma-pronume personal
Pronumele reflexiv are forme proprii numai la persoana a III-a nedeosebindu-
se dupa numar si gen.
Pronumele reflexiv are forme accentuate si neaccentuate.
forma accentuata forma neaccentuata

caz Ac (pe)sine se,s-
caz D sie,siesi isi,si-
Pronumele reflexive este marca diatezei reflexive intrand in structura verbului.
FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI REFLEXIV

1)cazul Ac
-c.d.:S-au intalnit cu prietenii lor.
2)cazul D
-c.i:Isi zice ca va castiga.
-atribut pronominal(in Dativ posesiv):Si-a murdarit bluza.
Ma impresioneaza bunele-ti maniere.
4)Pronumele si adjectivul pronominal posesiv

Def:Pronumele posesiv inlocuieste atat numele obiectului posedat cat si numele
posesorului.
Este alcatuit din:articol posesiv,,al,ai,a,ale’’+forme specifice.
Formele pronumelui posesiv sunt:
1)Un obiect posedat si un posesor:
M+N:al meu,al tau,al sau
F:a mea,a ta,a sa
2)mai multe obiecte posedate si un posesor:

M+N:ai mei,ai tai,ai sai
F:ale mele,ale tale,ale sale
3)un obiect posedat si mai multi posesori:
M+N:al nostrum,al vostru,al lor
F:a noastra,a voastra,a lor
4)mai multe obiecte posedate si mai multi posesori:
M+N:ai nostri,ai vostri,ail or
F:ale noastre,ale voastre,ale lor
Cand determina un substantive si se acorda in gen,numar si caz,pronumele posesiv
devine adjective pronominal posesiv si indeplineste functia sintactica de atribut
adjectival.
OBS!Constructia ,,Un coleg de-al meu’’este gresita pentru ca dupa prepozitia care
cere cazul acuzativ folosim numai pluralul.
Corect este:,,Un coleg de-ai mei.’’
FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI POSESIV

1)cazul Nominativ:
-subiect:Ai nostri ne asteapta.
-nume predicativ:Bagajele sunt ale noastre.
-apozitie:Castigatorii concursului,ai nostri,au intarziat.
2)cazul acuzativ:
-c.i:I-am vazut pe ai nostri.
-c.i:Vorbim despre ai tai.
-compl de agent:Cartile au fost scrise de ai mei.
-c.cl.:Am fost la ai mei.
-c.c.t:Plec inaintea alor mei.
-c.c.m.:Ma port ca ai mei.
-nume predicativ:Desenul este de la ai mei.
3)cazul Dativ:
-c.i.:Le-am facut alor mei o surpriza.
-c.c.m.:Ma port asemenea alor mei.
-nume predicativ:Baiatul este asemenea alor tai.
-atribut pronominal prepozitional:Baiatul asemenea alor mei este fratele meu.
4)cazul Genitiv:
-atr.pronominal genitival:Ii invit pe prietenii alor nostri.
-atr.pronominal prepozitional:Pomul dinaintea alor mei este inalt.
-nume predicativ:Baiatul este contra alor nostri.
-c.c.l.:Am stat inaintea alor tai.
-c.c.t.:Am ajund inaintea alor vostri.
c.i.:S-a napustit asupra alor mei.
5)Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ

Def:Pronumele demonstrativ inlocuieste numele unui obiect aratand
apropierea,departarea,identitatea sau diferentierea fata de alt obiect.Pronumele
demonstrative sunt:
1)de apropiere
2)de departare
3)de identitate
4)de diferentiere
Pronume dem de apropiere
masculin feminin
singular plural singular plural
N Acesta Acestia Aceasta Acestea
Ac (asta) (astia) (asta) (astea)
D Acestuia Acestora Acesteia Acestora

G (astuia) (astora) (asteia) (astora)
Pronume dem de departare
masculin feminin
N Acela Aceia Aceea Acelea
Ac (ala) (aia) (aia) (alea)
D Aceluia Acelora Aceleia Acelora

G (aluia) (alora) (aleia) (alora)
Pronume dem de identitate

Masculin feminin

Acelasi aceiasi acceasi aceleasi
N,Ac
D,G aceluiasi acelorasi aceleiasi acelorasi
Pronume dem de diferentiere care exprima apropierea

masculin feminin
Singular plural Singular plural
N Cestalalt Cestilalti Ceastalalta Cestelalte
Ac (astalalt) (astilalti) (astalalta) (astelalte)
G Cestuilalt Cestorlalti Cesteilalte Cestorlalte
D (astuilalt) (astorlalti) (asteilalte) (astorlalte)
Pronume dem de diferenitere care exprima departarea

Masculin feminin
N Celalalt Ceilalti Cealalta Celelelte
Ac (alalalt) (ailalti) (aialalta) (alelalte)
D Celuilalt Celorlalti Celeilalte Celorlalte
G (aluilalt) (alorlalti) (aleilalte) (alorlalte)
OBS!Pronumele demonstrativ are si forme scurte determinate de un

atribut:cel cea,cei,cele.
Ex:Cel de langa ea este colegul meu.
FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI DEMONSTRATIV
I)cazul N
-subiect:Acela este tatal meu.
-nume predicativ:Sora mea este aceea.
-apozitie:Un caine vagabond,acela,a intrat in curte.
II)cazul Ac
-c.d.:Pe acesta nu l-am vazut niciodata.
-c.i.:Am vorbit cu acela despre tema.
-atribut pronominal prep:Cadoul de la acela n-a fost pe placul meu.
-nume predicativ:Cartea este de la acela.
-c.c.l.:Merg la acela.
-c.c.t.:Am venit dupa acela.
-c.c.m.:Se poarta ca acela.
-complement de agent:Tema a fost scrisa de acela.
III)cazul D

-c.i.:I-am scris aceluia.
-nume predicativ:El este asemenea celuilalt.
-atribut pronominal prep:Fata asemenea aceluia era frumoasa.
-c.c.m.:Scrie asemenea celorlalti.
IV)cazul G
-atribut pronominal genitival:Cartea aceluia este ingrijita.
-atribut pronominal prep:Fata contra acelora a castigat.
-nume predicativ:Fata este impotriva celorlalti.
-c.c.l.:El a mers inaintea celorlalti.
-c.c.t.:El a ajuns inaintea acelora.
-c.i.:Cand a vazut cadourile,s-a napustit asupra acestora.
OBS!Atunci cand determina un substantiv si se acorda cu acesta in gen,numar si
caz pronumele demonstrativ devine adjectiv pronominal demonstrativ si
indeplineste functia sintactica de atribut adjectival.
Ex:Fata aceasta este frumoasa.
6)Pronumele si adjectivul pronominal nehotarat.

Def:Pronumele nehotarat tine locul unui substantiv fara sad ea vreo explicatie
precisa asupra obiectului.
Clasificare:
1)simple:altul,alta,altii,altele,unul,una,atat,tot,cutare
2)compuse:fiecare,oricine,oricare,orice,oricat,cineva,ceva,careva,alceva,altcineva
,oarecine,oarecare,vreunul
OBS!Unele gramatici cinsidera ca fiind pronume nehotarate pe ‘’mult’’ si
‘’putin’’.
FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEHOTARAT
I)cazul N
-subiect:Fiecare vrea nota mare.
-nume predicativ:El a devenit altul.
-apozitie:Un elev,altul,a ajuns acolo.
II)cazul Ac
-c.d.:Am intrebat pe altcineva.
-c.i.:Ma gandesc la altcineva.
-atribut pronominal prep:Sfaturile de la cutare au fost bune.
-nume predicativ:Cadoul este de la altul.
-c.c.l.:Vin de la altul.
-c.c.m.:El se poarta ca cineva.
-complement de agent:Compunerea a fost scrisa de altcineva.
-c.c.t.:Vine inainte de altul.
III)cazul D
-c.i.:Am povestit tuturor intamplarea.
-nume preddicativ:Ea este asemenea oricui.
-atribut pronominal prep:Fata asemenea alteia ii este sora geamana.
-c.c.m.:El munceste asemenea fiecaruia.
IV)cazul G
-atribut pronominal genitival:Parerea unora a fost sa plecam.
-atribut pronominal prep:Fetele contra tuturor nu aveau dreptate.
-nume predicativ:Parerile ei sunt impotriva oricui.
-c.c.l.:Sta in fata unuia.
-c.c.t.:A plecat inaintea altcuiva.
-c.i.:S-a aruncat asupra oricui.
Cand pronumele nehotarat determina un substantiv si se acorda cu acesta in
gen,nr si caz devine adjective pronominal nehotarat si indeplineste f.s de atribut
adjectival.
Ex: Alti copii au castigat premiul.
OBS! Pronumele nehoatarate compuse de genul oricine,oricare,oricat pot avea
dubla functie sintactica atunci cand sunt elemante relationale in fraza.
Ex:Nu te cred,orice ai spune.
Orice-la nivelul propozitiei 2 este subiect
-la nivelul frazei este element de relatie
7)Pronumele si adjectivul pronominal negativ

Def:Pronumele negativ inlocuieste numele obiectelor prezentate ca
inexistente.Pronumele negative sunt:nimeni,nimic,nici unul,nici una.
OBS!Pronumele negative apar numai in propozitii negative.
FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEGATIV
I)cazul N
1)subiect:Nimic nu mai conteaza.
2)nume pred:Castigatorul nu este nici unul.
II)cazul Ac
1)c.d.:Nu insemni nimic pentru mine.
2)c.i.:Nu ma tem de nimic.
3)atribut pron prep:Prajitura de la nici una nu mi-a placut.
4)nume pred:Raspunsul correct nu era de la nici unul.
5)c.c.l.:N-am fost la nimeni.
6)compl de agent:Tema n-a fost scrisa de nimeni.
III)cazul D
1)c.i.:N-am spus nimanui.
2)atr pron prep:Purtarea asemenea nici unuia nu m-a surprins.
IV)cazul G
1)atr pron genitival:Haina nici unuia nu era curate.
2)nume pred:Actiunile lui nu sunt impotriva nimanui.
3)atr pron prep:Florile din fata nici unuia nu erau ofilite.
4)c.i.:N-am uneltit contra nici unuia.
5)c.c.l.:Nu s-a oprit in spatele nici unuia.
6)c.c.t.:N-a sosit inaintea nimanui.
OBS!Atunci cand determina un substntiv si se acorda cu acesta in gen,nr si caz
atunci pronumele deivine adjective pronominal negative si indeplineste funcia
sinatctica de atribut adjectival.
OBS!Pronumele ‘’nici unul’’,’’nici una’’ determina intotdeauna un substantive
nearticulat,iar cuvintele ‘’un’’ si ‘’o’’ sunt numerale cardinale,nu articole.
8)Pronumele si adjectivul pronominal interogativ

Def: Pronumele interogativ tine locul substantivului asteptat ca raspuns la o
intrebare:
Pronumele si adjectivele pronominale interogaive sunt:care?,cine?,ce?,cat?
Ex: Cine a venit?(sb)

Tata a venit(sb)
FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI INTEROGATIV
I)cazulN
1)Sb: Cine a venit?
2)Np: Cine este el?
II)cazul Ac:
1)C. direct: Pe cine ai intalnit?
2)C. indirect: La cine te gandesti?
3)Np: Din ce este cartea?
4)C.c.c.: La cine mergi?
5)C.c.t.: Dupa cine vii?
6)C.c.m.: Ca cine mergi?
7)C de agent: De catre cine este scrisa cartea?
III)cazul D:
1)C. indirect: Cui ai scris?
2)C.c.m.: Asemenea cui se poarta?
IV)cazul G:
1)Atr.pron. G: Al cui baiat a sosit?
2)Np: Impotriva cui esti?
3)C.indirect: contra cui ai uneltit?
4)C.c.l.: In fata cui ai stat?
5)C.c.t: Inaintea cui ai plecat?
OBS! Atunci cand determina un substantiv cu care se acorda in gen, numar

si caz, devine adjectiv pronominal interogativ, cu fs: atribut adjectival.
9)Pronumele si adjectivul pronominal relativ

Def:Pronumele relativ are rolul de a face legatura intre propozitia
subordonata si regenta ei.
Pronumele si adjectivele pronominal relative sunt: care, cine, ce, cat.
OBS! Exista si un pronume relativ compus: “ceea ce”
Grupurile “cel”, “cele”, “cei” sunt analizabile.
“ce”= pronume relativ(inlocuibil cu “care”)
ex: Cel ce a venit este fratele meu.
Cel= pronume demonstrativ(acela)

Ce= pronume relativ(care)
OBS! Exista si un pronume relativ regional: de: Omul de-l vezi…
Pronumele relative au dubla fs:
I)parte de propozitie in subordonata corespunzatoare.
II)element introductive pentru propozitia subordonata.
In cazul genitiv, pronumele relativ se acorda in gen, numar si gen cu

substantiuvul pe care il inlocuieste si articolul genitival se acorda in gen si
numar cu substantivul, determinat de pronumele relativ cu fs de atribut.
Ex: Tabloul a carui rama..
Fata al carei tata..
FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI RELATIV:
I)cazul N:
1)Subiect: Fata care a plecat este sora mea.
2)NP: Cine este autorul cartii, acela va fi premiat.
II)cazul Ac:
1)C.direct: Eleva pe care ai certat-o nu a fost de vina.

2)C.indirect: Baiatul la care te gandesti este fratele meu.
3)C. de agent: Ma intreb de catre cine a fost scrisa cartea.
4)C.c.l.: Casa in care locuim este noua.
III)cazul D:
1)C.indirect: Tabloul caruia i-am rupt o rama este al mamei.
IV)cazul G:
1)Atr.pron. G: Tabloul al carui rama este alba imi place.
2)C.c.l.: Casa deasupra careia zboara avioane este a mea.
3)C.indirect: Grupul asupra caruia s-a napustit era numeros.
4)C.c.t.: Persoana inaintea careia a sosit, este in varsta.
OBS! Sunt considerate pronume relative interrogative atunci cand

introduc propozitii subordonate care cer indirect o informatie.
Dupa verbele “a intreba ”, “a se informa”, “a chestiona”.
Ex: Te-a intrebat care copil n-a scris tema.
Care= pron rel interog.
Cand determina un substantiv nearticulat, inaintea caruia sta si cu care
se acorda, pronumele relative “care”, “ce”, “cine ”, “cat” devin adjective
pronominale relative cu fs de atribut adjectival.
Ex: Care lucrare a fost mai frumoasa, aceea a fost premiata.
10)Pronumele si adjectivul de intarire
OBS! Pronumele de intarire a disparut din limba romana, fiind considerat un

arhaism. Adjectivul pronominal de intarire se acorda in gen, numar si caz cu
substantivul determinat si are rolul de a preciza cu insistenta obiectul
determinat, indeplinind fs de atribut adejectival.
OBS! In vorbirea curenta, adjectivul pronominal de intarire este inlocuit cu
adverbul “chiar”.
Ex: Insusi (chiar) el a venit sa ne salute.
NUMERALUL
Def:Numeralul este partea de vorbire care exprima un numar sau ordinea

obiectelor prin numarare.
Clasificare:
1)numeral cardinal
2)numeral ordinal
3)numeral colectiv
4)numeral fractionar
5)numeral adverbial
6)numeral distributive
7)numeral multiplicativ
1)Numeralul cardinal exprima un numar si poate fi simplu(de la unu la

zece,suta,million,milliard)si compuse(de la unsprezece la nouasprezece,de la
douazeci la nouazeci,de la o suta in sus).
OBS! Se scrie si se pronunta corect
paisprezece,saisprezece,saptesprezece,optsprezece,saizeci.
Numeralul cardinal poate avea valoare substantivala(Mihai si George au
plecat la stadion.Cei doi se grabesc;cei-art demonstrativ)si valoare
adjectivala(Doi copii se bat).
FUNCTII SINTACTICE
1)subiect:Trei au plecat.
2)nume pred:Ei sunt doi la parinti.
3)atr pron genitival:Nu inteleg motivul protestelor celor cinci.
4)c.d.:I-a anuntat pe trei dintre ei.
5)compl de agent:Problema a fost rezolavata de patru dintre ei.
6)c.c.m.:Sahul se joaca in doi.
7)atribut adj:Au promovat nouasprezece elevi.
OBS! Atunci cand avem constructia substantive+numeral(A luat nota
zece),zece indeplineste f.s. de atribut substantival apozitional in nominativ.
2)Numeralul ordinal indica ordinea prin numarare si poate fi precedat de

articol demonstrativ.
Ex:Cel de-al treilea scrie.
Se formeaza din:a,al+numeral cardinal+art hot “le”+particular”a”
ex:a saptea,al saptelea
OBS! Numeralul cardinal se poate scrie si cu cifre
romane:I,II,II,IV,V,VI,VII,VIII,IX,X(zece),L(50i),LX(60),C(100),XC(90),D(
500),CD(400),M(1000),CM(900),MC(1100).
Numeralul ordinal poate avea valoare substantivala(Al doilea a castigat
concursul.) si adjectivala(Al doilea copil a castigat premiul).
3)Numeralul colectiv exprima insotirea aratand din cate obiecte este

formata o colectivitate.
Ex:tustrei,toti trei,catesitrei,amandoi,ambii
Forma de G-D a numeralului colectiv este amndurora.
Numeralul colectiv poate avea valoare substantivala(Tuspatru sunt harnici)
si adjectivala(Tuspatru copiii sunt cuminti).
4)Numeralul fractionar denumeste o fractie.Cea mai intalnita forma se

formeza cu ajutorul sufixului –ime.
Ex:doime,optime,doi pe patru,trei supra cinci
Ex:O treime dintre colegii mei au mers la spectacol.
5)Numeralul adverbial arata de cate ori se indeplineste o actiune sau in ce

proportie se gasescte o calitate sau cantitate a unui obiect.
Clasificare:
-numeral cardinal adjerbial:o data,de doua ori,de cincisprezece ori
-numeral ordinal adverbial:intaia oare,a saptea oara,a noua oara.
Numeralul adverbial se formeaza din:prep”de”+numeral
cardinal/ordinal+sunbst”ori”.
OBS! Numeralul adverbial determina un verb,un adjective sau un adverb
avand valoare adverbiala,indeplinid f.s. de compl circumst.de mod.
Ex:Ti-a spus de zece ori.
A intrat la faculate de prima data.
6)Numeralul distributive arata repartizare si gruparea numerica a

obiectelor.Se formeaza din:”cate”+num.cardinal.
Ex:cate doi,cate trei,cate zece,doi cate doi
OBS! Numeralul distributive poate avea valorile:
-adverbiala:S-au asezat cate doi-doi.
-adjectivala:Ma adresez pe rand cate unui candidat.
-substantivala:Strangea mainile la cate doi deodata.
7)Numeralul multiplicativ arata in ce proportie creste o cantitate sau o

calitate.
OBS! Numeralele multiplicative sunt derivate parasintetice formate cu
prefixul “in-” si sufixul “-it”.
Ex:indoit,intreit,inmiit,insutit.
OBS! Exista si sinonime neologice
Ex:dublu,triplu,cvadublu
Valori:
-adjectivala:A trait o bucurie intreita.
-adverbiala:Va castiga inmiit.
OBS! Atunci cand exprima o aproximare numerica,cuvintele
zeci,sute,milioane se considera substantive.
Ex:A parcurs zeci de metri.
A castigat milioane.
OBS! Numeralul cardinal poate fin intalnit si cu valoare de adverb.
Ex:El o tine una.
OBS! Numeralul ordinal poate fin intalnit si cu valoare de adverb.
Ex:Intai discuta si apoi hotaram.
ADJECTIVUL
Def:Adjectvul este partea de vorbire care exprima insusirile unui

obiect.Adjectivele sunt:
1)propiu-zise:baiat inalt,oras frumos
2)provenite din:
-vb. la participiu:pom infrunzit
-vb la gerunziu:maini tremurande,lebada murind
-adverbe:haine gata,barbat bine
-pronume:acel baiat,acea fata
In functie de cum isi modifica forma in vorbire adjectivele se clsifica in:
1)variable
a)cu patru forme:bun,romanesc,intreg,stralucitor
b)cu trei(sunt adjectivele terminate in “c” sau “g” sau in sufixele “-ator”,
”-esc”,”-iu”):mic,lung,visitor,satesc,auriu
c)cu doua forme(adjective terminate in “e”,in
diftong):limpede,balai,dibace,vechi
2)invarilable:mov,roz,precoce,perspicace,asemenea,anume,atare
Gradele de comparative ale adjecticului
1)pozitiv:inalt
2)comparative
a)de superioritate:advebul “mai”+adj:mai inalt
b)de inferioritate:adv “mai”+adv “ putin”+adj:mai putin inalt
c)de egalitate:loc adv(tot asa de,la fel de,deopotriva de)+adj:tot asa de
inalt
3)superlativ:
a)relativ
-de superioritate:art dem “cel”+adv “mai”+adj:cel mai inalt
-de inferioritate:art dem “cel”+adv “mai putin”+adj:cel mai putin inalt
b)absolut
-de superioritate:adv “foarte”+adj:foarte inalt
-de inferioaritate:adv “foarte”+adv “putin”+adj:foarte putin inalt.
OBS! Exista adverbe care nu admit grade de comparative pentru ca:
1)insusirea nu poate fi
modificata:complet,enorm,fundamental,principal,terminat,unic,vesnic,viu
2)sunt la origine comparative sau superlative(provin din limba
Latina):inferior,superior,maxim,minim,anterior,posterior,supreme,extreme
3)sensul lor nu admite comparatia:acvatic,energetic,electric,industrial
Adjectivul sta de obicei dupa substantivul determinat,iar atunci cand sta
inaintea lui preia de la acesta articolul hotarat.
Formele adjectivelor
Unele adjective s-au format prin:
1)derivare
-cu sufixe:-esc(lumesc),-iu(cenusiu),-nic(zilnic),-os(milos),-ator(fermecator),-
atic(primavaratic),-uriu(fumuriu),-cios(albicios)
-cu prefixe:ne-(necinstit),in-(inegal),stra-(stravechi)
2)prin compunere
-prin sudare:cumsecade,cuminte
-prin alaturare:propriu-zis
MIJLOACELE EXPRESIVE DE REDARE A SUPERLATIVULUI ABSOLUT
In limba romana superlativul absolute se poate forma astfel:

1)cu
adverbele:nemaipomenit,grozav,excesiv,teribil,minunat,asa,extraordinary+prep”de
”+adj
Ex:extraordinar de bun
2)cu locutiunile adverbiale din cale-afara,cu totul si cu totul,peste
masura+prep”de”+adj
Ex:din cale-afara de bun
3)cu sufixe si prefixe:arhi-,extra-,hiper-,ultra-,supra-,super-,-isim.
Ex:hiper bun
4)prin repetarea adjectivului
Ex:bun bun
5)prin repetarea unei vocale sau consoane
Ex:buuuuuun
6)cu anumite substantive:bun foc,frumoasa foc,beat tun
7)cu adverbe provenite din pronume relative in prop exclamative
Ex:Ce vara calduraosa!
Cat de inalt e muntele!

Locutiunea adjectivala
Def:Locutiunea adjectivala este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un

adjective si se comporta in prop ca adj.
Ex:zi de seama(importanta),martisoare mai nu stiu cum(mai deosebite),fete foarte
de treaba(cumsecade),pictor de geniu(genial),am bun de gura(guraliv),poet de
seama(celebru),copil fara minte(naiv),oameni cu scaun la cap(inteligenti).
Functiile sintactice ale adjectivului
1)atr.adj.:Fetele frumoase au castigat.
Imi plac oamenii de isprava.
2)nume pred:Baiatul este inalt.
Omul este cu judecata.
3)c.i.:Din rosu s-a facut verde.
4)c.c.t:Il cunosc de mic.
De mic a invatat engleza.
5)c.c.c:A tipat de fricos.
6)c.c.l:Inaintea mea se afla el.
ADVERBUL
Def:Adverbul este partea de vorbire neflexibila care arata caracteristica unei

actiuni,a unei stari sau a unei insusiri.
Clasificare:
1)dupa inteles-de loc
-de timp
-de mod
2)dupa modul de formare:
a)formate prin derivare cu sufixe:-is(pieptis),-este(voiniceste),-as(taras),-
mente(realmente)
b)prin compunere:undeva,alene,acasa,intotdeauna,oricum,niciodata
c)prin conversiune
-din adjective:Canta frumos.
-din subst:Vara merg la mare.
-din conjunctii:A si venit.
OBS! Unele adverbe pot avea grade de comparative ca si adjectivele.
Adverbele pronominale sunt adverbele care tin locul cuvintelor care exprima
imprejurari.Sunt de trei feluri:
1)adverbe relative:unde,cum,cand(sunt folosite in fraza ca elemente introductive
pentru propozitiile subordonate)

2)adverbe interrogative:unde,cand,cum(apar in prop interogative)
3)adverbe nehotarate:undeva,candva,oricum,oriunde,oricand(cand nu este
precizata imprejurarea).
LOCUTIUNEA ADVERBIALA
Def:Locutiunea adverbiala este grupul unitar de cuvinte care este sinonim

cu un adverb si se comporta in prop ca acesta.
Clasificare:
1)loc adv de loc:in spate,in fata,ici si colo,de jur imprejur,peste tot locul
2)loc adv de timp:din cand in cand,din vreme in vreme,cand sic and,pe
inserate,in veci
3)loc adv de mod:fara indoiala,talmes-balmes,cu de-a sila,cot la cot,punct
cu punct,mana in mana,din ce in ce,cat si cat
4)loc adv de cauza:de aceea,pentru aceea,pentru asta,in scopul
OBS! Adverbele si locutiunile advebilae urmate de conjunctiile
subordonatoare “ca” si “sa” indeplinesc f.s de predicat verbal.
Ex:cu siguranta,poate,fireste,desigur
Functiile sintactice
OBS! Exista adv fara
f.s:mai,chiar,cam,prea,si,iar,tot,doar,numai,decat,tocmai,nici,totusi
1)c.c.l.:El a plecat acolo.
Ea a umblat peste tot locul.
2)c.c.t.:A plecat ieri.
S-a trezit cu noaptea-n cap.
3)c.c.m.:Ea vorbeste frumos.
A invatat cu de-a sila.
4)atr adv:Casa de acolo este a lui.
Umblatul de colo pana colo l-a oboist.
5)P.V:Poate ca o sa vina.
Fara doar si poate ca va castiga.
6)nume pred:E bine sa stii.

E de prisos sa invati.
7)fara f.s:A si venit. A mai tras de timp.
PREPOZITIA

Def:Prepozitia este partea de vorbire neflexibila care leaga un complement
sau un atribut de cuv det:
Clasificare:
1)prep simple:a,cu,de,la,spre,sub,catre,fara,pe etc.
2)prep compuse:de la,de pe,de langa,despre etc
Regimul cazual al prep:
1)prep care cer cazul Ac:spre,din,pana,cu etc.
2)prep care cer cazul
G:contra,asupra,inaintea,inapoia,deasupra,dedesuptul,inauntrul
EXCEPTIE!
A)aceste prep cer cazul D cand se afla inaintea unui pronume personal
forma neacc:asupra-mi,asupra-le,inaintea-ti
B)aceste prep cer cazul Ac cand se afla inaintea unui adjective pron
posesiv:asupra mea,inapoia ta,inaintea voastra
3)prep care cazul D:asemenea,aidoma,contrar,conform,potrivit(provenite

din adv),datorita,multumita(prov din participiu),gratie(prov din subst).
LOCUTIUNEA PREPOZITIONALA
Def:Locutiunea prep este grupul unitar care se comporta ca o prep.

1)loc care cer G:in spatele,in fata,in mijloculde-a lungul,in urma,in jurul,in
preajma
EXCEPTIE!in juru-ti,in locu-ti,din pricina-le cer D
Se observa ca atunci cand sunt urmate de un pron personal forma neacc,loc
prep preiau articolul.
2)loc care cer Ac:fata de,impreuna cu,conform cu,in loc de,cu tot cu
CONJUNCTIA
Def:Conjunctia este partea de vorbire nefelxibila care leaga in fraza doua prop(de
acelasi fel sau diferite)sau leaga doua parti de prop de acelasi fel.
Clasificare:
I)dupa forma
-simple:si,iar,dar,sa,ca,desi,daca,sau,incat etc.
-compuse:ca sa,ci si

II)dupa rolul in enunt:
-coordonatoare(atunci cand leaga parti de prop de acelasi fel sau prop de acelasi
fel principale sau secundare).
-subordonatoare(cand leaga prop subordinate de regentele
lor):sa,ca,daca,desi,incat,fiindca
Conjunctiile coordonatoare pot fi:
1)copulative:si,nici
2)adversative:dar,iar,insa,ci
OBS! Inainte de aceste conjunctii se pune intotdeauna virgula.
3)disjunctive:sau,ori,fie
4)conclusive:deci,asadar
LOCUTIUNEA CONJUNCTIONALA
Def:Locutiunea conjunctionala este grupul unitary de cuvinte care se comporta

ca o conjunctie.
Clasificare:
I)coordonatoare
-copulative:precum si
-adversative:numai ca
-conclusive:prin urmare
II)subordonatoare:fara sa,macar ca,cu toate ca,pana sa,de vreme ce,o data
ca,pentru ca sa,pe langa ca,cu cat,chiar daca
INTERJECTIA
Def:Interjectia este partea de vorbire neflexibila care exprima senzatii,stari

sufletesti,indemnuri sau reproduce sunete din natura(onomatopee).
Clasificare:
I)dupa forma
-simple:o,ei,ah,vai,uf etc.
-compuse:tic-tac,tura-vura,hodoronc-tronc,hei-rup,ding-dang
OBS! Interjectiile simple repetate nu trebuie confundate cu interjectiile
compuse:mac-mac,mor-mor,cioc-cioc.
II)dupa sens
1)onomatopee(imitative):hap-ciu,vaj,zvr,ham

2)de exteriorizare a unei stari fizice sau sufletesti:of,au,value,bravo,ura,ehe etc.
3)de manifestare a unei dorinte sau vointe:hai,stop,iata,nani,cutu-cutu
OBS! Sunt considerate interjectii o serie de formule de salut sau de politete
imprumutate din alte
limbi:servus,adio,bonjur,pa,ciao,salve,pardon,mersi,poftim,hello
Exista si cateva locutiuni interjectionale:pe naiba,pacatele mele,Doamne fereste
Dupa interjectie se fol virgule sau semnul exclamarii.
Interjectii de adresare:ma,ba,bre.
Functiile sintactice:
1)subiect:S-a auzit buf!.
2)P.V.:Iata-l pe Dan.
3)nume pred:Miercea este tra-la-la.
4)c.c.m.:Venea lipa-lipa.
5)fara fs:Ti la cap mai e!
PREDICATUL VERBAL
Def:Predicatul este partea principala de prop care arata ce face,cine este,ce este
sau cum este subiectul.Predicatul se afla in relatie de interdependenta cu
subiectul.Predicatul poate fi de doua feluri:
1)verbal
2)nominal
Predicatul verbal se exprima prin:
1)vb pred la un mod personal la toate cele trei diateze
Ex:Bunica ne-a vorbit despre rude.
Albumul este pastrat de catre ea.
Ma gandesc la el.
2)locutiune verbala:
Mi-am dat seama de greselile facute.
3)adv si loc adv predicative
Imposibil sa nu vina.
Fara doar si poate ca o sa ia examnenul.
4)interjectie:
Iata un os!Cainele tusti!dupa el.
Predicatul nominal este format din verb copulativ si nume predicative.

Verbele copulative sunt:
-verbe copulative prin excelenta:a fi,a deveni

-verbe predicative care pot deveni copulative:a insemna,a ramane,a iesi,a se
face,a parea,a ajunge.
OBS! Verbul “a parea” este copulativ cand este personal(Ana pare cuminte) si
predicative cand este impersonal(Se pare ca stie adevarul.)
Numele predicative poate fi:
-simplu:George este inalt.
-multiplu:Ana este frumoasa si desteapta.
Numele predicativ se exprima prin:
1)substantiv in cazurile:
-N:Ea este sora mea.
-Ac:Bratara este de aur.
-D:Ea este asemenea parintilor.
-G:El este contra fumatului.
2)loc substantivala
Fotografiile sunt aduceri-aminte.
3)pronume in:
-N:Bunicul a ramas acelasi.
-Ac:Cadourile sunt de la ele.
-D:El este asemenea alor sai.
-G:Ei sunt contra lui.
4)numeral cu val substantivala in:
-N:Unchii mei sunt cei doi de acolo.
-Ac:Florile sunt de la cei trei.
-D:El este asemenea celor doi.
-G:Fata era contra celor doi.
5)adjectiv:
-propriu-zis:Ea este foarte frumoasa.
-provenit din verb-la participiu:Cerul este innorat.
-la gerunziu:Vocea ei parea tremuranda.
6)loc adjectivala
El este cu scaun la cap.
7)verb
-la infinitiv:Dorinta lui este de a urma un colegiu bun.
-la supin:Succesul ei este de admirat.
8)loc verbala
-la infinitiv:Dorinta sa este de a-si aduce aminte.
-la supin:Observatia lui este de bagat in seama.
9)adverb:Ea este astfel.
10)loc adverbiala:Este cu putinta ca el sa vina.
11)interjectie:El este tra-la-la!
SUBIECTUL
Def:Subiectul este partea de prop care arata cine face actiunea exprimata de un
predicat verbal sau cui I se atribuie o insusire exprimata de un predicat
nominal.Subiectul poate fi:
1)exprimat
2)neexprimat
1)Subiectul exprimat poate fi:
-simplu:Elevii silitori invata bine.
-multiplu:Fructele si legumele sunt scumpe.
Subiectul se exprima prin:
1)substantiv in cazul N:Elevii sunt in vacanta.
2)loc substantivala:Parerile de rau sunt inutile.
3)pronume in N:Dumneata n-auzi?
4)numeral cu val subs in N:Trei au venit.
5)verb:
-la infinitiv:E placut a innota in piscine.
-la supin:Ar fi bine de stiut ce vrei.
-la gerunziu:Se aude tunand.
6)loc verbala:
-la infinitiv:A pune pe roate o afacere e greu.
-la supin:De bagat in seama observatia e usor.
7)interjectie(numai dupa verbe impersonale):Se aude oac-oac!
OBS! Verbele impersonale pot avea subiect grammatical care este asezat de
obicei dupa predicat.
Ex:Ti se cuvine premiul.
Mi-e dor de bunica.
OBS! Nu sunt subiecte,ci attribute,cuvintele subliniate din exemplele:
Ai casei au plecat.
Au plecat din oameni.
OBS! Exista prop fara subiect.
Afara ploua.
Aseara a nins.

2)Subiectul neexprimat este de doua feluri:
-subinteles(poate fi dedus din context pentru ca a fost exprimat intr-o prop
anterioara si este la pers a III-a sg si pl).
Teii au inflorit si miros atat de frumos!
-inculs(cand poate fi dedus din desinenta verbului la pers I si a II-a sg si pl).
Vrei sa facem o plimbare?
(TU),(noi)-subiecte neexprimate incluse
-subiectul nedeterminat(nu poate fi indentificat din contest dar el este la per a II-
a,diateza activa)
Obs! Se raporteaza la o situatie generala:
Aici se doarme bine.
Nun e luam dupa aparente.
Scrie ca tine.
OBS! Sunt nerecomandabile prop in care apar subiectele exprimate prin pronume
pers de pers I si a II-a.Atunci cand apar aceste personae prop au valoare de
insistenta(Tu esti de vina)sau de diferentiere(Noi invatam,voi va plimbati).
ATRIBUTUL
Este partea secundară de propoziţie care arată însuşirea unui obiect
determinându-l, se numeşte atribut.
Atributul se exprimă prin:
Substantiv: Perdelele se mişcau uşor sub adierea vântului.

Pronume: Ea însăşi a pictat acest tablou.
Locutiune pronominală: Acel nu ştiu cine sună mereu la telefon.
Numeral: A doua dintre concurente a câştigat locul întâi.
Adjectiv: Frumoasa Oana a ajuns procuror.
Atribut multiplu: Perdelele albe de mătase din camera mea se mişcau
uşor.
Atribut adjectival
Adjectiv propriu-zis cu funcţia sintactică de atribut adjectival poate fi la
orice grad de comparaţie.
Atribute acordate
Numeral cardinal:În faţa mea mergeau doi tineri.

Numeral ordinal: Prima bancă este liberă.
Numeral multiplicative: Câştigul înzecit a fost neaşteptat.
Numeral distributive: În noapte răsuna din când în când câte o chemare,
urmată de câte trei fluierături.
Numeral colectiv: Amândoi copiii au adormit în fotoliu.
Adjectiv pronominal de întărire: Elevul însuşi a compus acest cântec.
Adjectiv pronominal posesiv: Băiatul meu şi prietena sa au plecat la
mare în staţiunea Neptun.
Adjectiv pronominal demonstrativ: Casa aceasta este nouă.
Adjectiv pronominal reflexiv: Lauda de sine nu miroase a bine.
Adjectiv pronominal nehotărât: Fiecare tânăr doreşte să se afirme.
Adjectiv pronominal interogativ: Care carte îţi place?
Adjectiv pronominal relativ: Ştiu/care carte îţi place/.

Adjectiv pronominal negativ: În dimineaţa senină de vară, nici un nor nu
era
pe cer.
Verb la participiu: Lecţia citită cu atenţie şi învăţată e uşoară.
Verb la gerunziu: El apucă pâinea cu mâini tremurânde.
Atribut substantival
Este exprimat prin:
Substantiv comun simplu: Cartea copilului este pe masă.
Substantiv comun compus: Dinţii unui câine-lup l-a muşcat.
Substantiv propriu simplu: Camera Oanei este ordonată.
Locuţiune prepoziţională: Banca din spatele clasei este liberă.
Numeral cardinal: Răspunsul celor doi a fost correct.
Numeral ordinal: Banca celui de-al treilea este ocupată.
Adjectiv: Lucrurile din jurul celui harnic strălucesc.
Atribut pronominal
Se exprimă prin:
Pronume:
personal: Camera lui este ordonată.
demonstrativ: Casa acestora a fost demolată.
de politeţe: Călătoria dumnealor a fost anulată.
posesiv: Victoria alor noştrii este de neuitat.
relativ: Parisul este oraşul/ ale cărui bulevarde sunt minunate/.
interogativ: A cărui elev este cartea?

nehotărât: Răspunsul tuturor a fost bun.
negativ: Nu mi-a plăcut răspunsul nici unuia.
Atribut verbal
Este exprimat prin:
Infinitiv: Plăcerea de a cânta este a mea.
Supin: Exerciţiul de rezolvat a fost uşor.
Gerunziu: Văd copacii înfrunziind în grădină.
Participiu: Cartea citită mi-a plăcut.
Atribut adverbial
Este exprimat prin:

Locuţiune adverbială de loc: Casa din dreapta este a mea.
Locuţiune adverbială de mod: Alergatul de jur-împrejur l-a oboist.
Locuţiune adverbială de timp: Nu ştiu ce-ţi aduce ziua de mâine.
Atribut interjecţional
Este exprimat prin:

Interjecţie: Sunetul “cioc” l-am auzit.
La uşă se auzeau bătăi: boc, boc!
COMPLEMENTUL
Partea secundară de propoziţie care determină un verb, adjectiv, adverb.
Clasificare:
1. Complemente circumstanţiale:a) Complement circumstanţial de loc

b) Complement circumstanţial de mod
c) Complement circumstanţial de timp

d) Complement circumstanţial de scop
e) Complement circumstanţial de cauză
2. Complemente necircumstanţiale: a) Complement direct
b) Complement indirect
Complemente circumstanţiale
Complementul circumstanţial de loc (C.C.L)
Este exprimat prin:

- substantiv: Căţelul aleargă înaintea copilului.(comun simplu)
Pisicul stătea fără frică în faţa câinelui-lup. (comun compus)
Maşina s-a oprit în dreptul lui Mihai. (propriu simplu)
Avioanele au zburat deasupra Curţii de Argeş. (propriu compus)
- pronume: Câinele aleargă înaintea lui. (pronume personal)
Voi mergeţi în dreptul acestora. (pronume demonstrativ)
Copilulu se juca în jurul alor săi. (pronume posesiv)
Scăpat în grajd, calul nu s-a oprit înaintea nimănui. (pronume
negativ)
Stele strălucesc deasupra tuturor. (pronume nehotărât)
Aceasta este camera/ în care am locuit./ (pronume relativ)
Către cine aleragă copilul? (pronume interogativ)
- locuţiune prepoziţonală: Eu locuiesc aproape de oraş.
- numeral: Eu plec la cei doi. (numeral cardinal)
Eu plec la cel de-al doilea. (numeral ordinal)
Eu merg la amândoi. (numeral colectiv)
Eu mă duc la o zecime. (numeral fracţional)
Eu merg la câte doi. (numeral distributiv)
- adjectiv: Eu merg la cel harnic.
Complementul circumstanţial de mod
Este exprimat prin:

- adverb: Eu învăţ rău.
- substantiv:Eu învăţ cu spor.
- pronume: Eu scriu ca el .
- numeral: Eu învăţ ca cei doi.
- adjectiv: Eu scriu ca cei harnici.
- verb: Eu scriu cântând.
Complementul circumstanţial de timp
Este exprimat prin:

- substantiv: Tu ai sosit la şcoală înaintea colegilor.
- adverb: Astăzi voi pleca la mare.
- locuţiune adverbială: Tu ai sosit acum.
- adjectiv: O , cunosc de tânără.
- verb la infinitiv: Până a veni voi, era linişte în casă.
- verb la gerunziu: Intrând în casa, te-a văzut.
- verb la perticipiu: Acestea zise, şi-a pus turbincasub cap şi
s-a culcat.
Complementul circumstanţial de scop
Complementul circumstanţial de scop se exprimă prin:
Genitiv: Noi am mers în excursie în scopul documentării.

Acuzativ: El a venit la noi în control.
Locuţiune substantivală: Medalionul mamei îl port spre aducere aminte.
Pronume interogativ: La ce ai venit la şcoală.
Pronume relativ: Ştiu/ la ce s-a dus până la magazin./
Adverb: De aceea ţi-a spus totul, ca să-l ierţi.
Verb la infinitiv: Am fost la bibliotecă pentru a lua o carte.
Verb la supin: Problema ţi-a fost dată spre rezolvat.
Complementul circumstanţial de cauză
Complementul circumstanţial de cauză se exprimă prin:
Substantiv: A lipsit de la şcoală din pricina bolii.

Locuţiune substantivală: A plâns mult din pricina părerilor de rău.
Pronume personal: N-a venit la şcoală din cauza lui.
Pronume demonstrativ: Ai întârziat din pricina acestuia.
Pronume posesiv: Sunt supărat din pricina alor mei.
Pronume nehotărât: Ai fost pedepsit din cauza altuia.
Pronume relativ: Cunosc fapte/ din cauza căruia ai fost pedepsit.
Pronume interogativ: Din pricina cui ai întârziat?
Numeral: Ai întârziat din cauza celor doi.
Adjectiv: Ai întârziat din cauza celui leneş.
Dativ: N-a reuşit la examen graţie pregătrii slabe din timpul anului.
Acuzativ: Tremuram de frică.
Verb la infinitiv: El a fost arestat pentru a fi furat o pâine.
Verb la gerunziu: Fiind atent a înţeles totul.
Verb la supin: Nu mai putea de obosit.
Complemente necircumstanţiale
Complementul direct
El răspunde la întrebările pe cine? ce?
Este partea secundară de propoziţie care dtermină un verb tranzitiv la mod
personal sau nepersonal sau o interjecţie.
Este exprimat prin:

Subsrantiv: Tu citeşti cartea.
Locuţiune substantivală: El are o bună ţinere de minte.
Pronume personal: L-ai chemat pe el.
Pronume demonstrativ: Voi admiraţi pe aceste.
Pronume posesiv: Eu îi văd pe ai tăi.
Pronume nehotărât: Tu îi cunoşti pe toţi.
Pronume negativ: Nu cumpăr nimic.
Pronume relativ: Iată omul/ pe care îl admir./
Pronume interogativ: Pe cine ai întrebat?
Numeral cardinal: I-ai văzut pe doi dintre copii.
Numeral ordinal: L-ai cumpărat pe primul.
Numeral colectiv: I-am văzut pe tustrei.
Numeral fracţional: El a luat o zecime din total.
Adjectiv: Îl respect pe cel harnic.
Verb la infinitiv: El ştie a vorbi româneşte.
Verb la gerunziu: Aud cântând pe undeva.
Verb la supin: Tu ai terminat de rezolvat exerciţiul.
Interjecţie: Deodată am auzit: buf!
Complementul indirect
Complementul indirect este partea secundară de propoziţie care numeşte
obiectul căruia i se atribuie o caracteristică sau o însuşire. Este exprimat
prin:

Substantiv: - Gerunziu: Vulturul s-a aruncat asupra puilor.
- Dativ: Dau puilor câteva boabe de porumb.
- Acuzativ: El îşi aminteşte de copilărie.
Pronume: - Gerunziu: Voi aţi luptat contra lui.
- Dativ: Îi dau lui cartea.
- Acuzativ: Mă gândesc la el.
Numeral: - Gerunziu: Ei au luptat împotriva celui de-al doilea.
- Dativ: Primului îi dau cartea.
- Acuzativ: Tu te temi de primul.
Adjectiv: - Gerunziu: Ei au luptat contra celui harnic.
- Dativ: Celui harnic i se cuvine aceste premiu.
- Acuzativ: Mă bucur de cel harnic.
Verb la infinitiv: El s-a bucurat de a afla această veste.
Verb la gerunziu: Tu te-ai plictisit auzind aceeaşi muzică.
Verb la supin: El era gata de plecat.
Adverb: E bine de copilul ascultător.
Interjecţie: Bravo vouă .
Felul propozitiilor
I. Dupa structura, propozitiile pot fi:

-simple: Alexandru mananca
-compuse: Soare stralucitor ma mangaie cu razele calde.
II. Dupa aspectul predicatului, prapozitiile pot fi :

-afirmative : Afara ploua cu galeata.
-negative: Nimeni nu lipseste astazi de la scoala.
III. Dupa scopul comunicarii, propozitiiile pot fi:

-enuntiative
-propiu-zise: Astazi avem Latina
-optative: Ar fi fost bine daca ar fi luat 10
-imperative: Copiati textul de la pagina 5!!!
-interogative
-propiu-zise: Cat este ceasul?
-optative: Ea ar fi plecat de la ora de mate?

IV.Dupa rapoturile sintactice propozitiile pot fi:
-regente: ( determinate de propozitii subordonate )
Am plecat/ pentru ca trebuia sa ajung la timp/
-subordonate: ( determina o propozitie regenta )
- coordonate: ( de acelasi fel )
Duapa ce mi-am facut tema si am manacat,/ am venit la tine.
V. Dupa inteles propozitiile pot fi:

-principale: ( au inteles de sine statator )
-secundare: ( depinde de intelesul altei propozitii )
Cine se scoala de dimineatza departe ajunge.
PROPOZIŢIILE SUBORDONATE
Propoziţia subordonată predicativă (PR)
Elemente definitorii
- PR se obţine prin extensia unui nume predicativ;
- Ea îndeplineşte funcţia de nume predicativ pe lângă un verb copulativ din regentă;
- Propoziţia regentă are un predicat nominal incomplet;
- Prin contragere, se obţine un nume predicativ;
- PR nu are element de relaţie specializat.
e.g. După terminarea şcolii, va ajunge ce doreşte.
ATENŢIE!
e.g. Prietenul meu este politicos, aşa cum îl ştii.
Dacă verbul copulativ are nume predicativ, subordonata nu mai poate fi PR.
Elemente regente
PR poate avea element regent un verb copulativ fără nume predicativ.
e.g. Se pare că e obosit.
Elemente de relaţie
- Conjuncţii subordonatoare: Călătoria părea că nu se mai termină.
- Prepoziţii: Problema este dacă va găsi drumul.
- Pronume relative: Întrebarea este cine se află acolo.
- Adverbe relative: Dificultatea va fi unde stăm la cabană.
- Adverbe nehotărâte: Meritul este al oricui se pregăteşte.
ATENŢIE!
Între două sau mai multe PR se poate stabili un raport:
- De juxtapunere: Datoria elevului este să înveţe, să ia notiţe, să fie atent.
- Adversativ: Şcoala pare că este mică, dar că e luminoasă.
- Conclusiv: Întrebarea este cine face referatul, aşadar, cine va fi autorul.
- Disjunctiv: Daniel a ajuns ce a vrut el sau ce au dorit părinţii.
- Copulativ: Problema este dacă a ajuns la cabană şi dacă s-a instalat.
Extensia numelui predicativ

Modificări:
- Apare un predicat;
- Apare un element de relaţie (ce, cum, dacă);
- Apare o propoziţie subordonată;
- Propoziţia este echivalentul numelui predicativ.
e.g. El a devenit blond.
El a devenit cum bănuiam.
Contragerea PR
Modificări:
- Dispare un predicat;
- Dispare elementul de relaţie;
- Dispare o propoziţie subordonată;
- Propoziţia regentă primeşte un nume predicativ, echivalent al PR.
e.g. Nu este pentru cine se pregăteşte. – Nu este pentru prieteni.
Topica
PR este aşezată aproape totdeauna după regentă.
e.g. Problema este pe cine vor pune comandant.
Punctuaţia
PR nu se desparte prin nici un semn de punctuaţie de regenta ei.
e.g. Copilul se făcea după cum sperau părinţii.
Propoziţia subordonată subiectivă (SB)
Echivalentul minor al SB este un subiect. SB se obţine prin extensia unui subiect.

Îndeplineşte funcţia de subiect al unei propoziţii regente.
Elemente regente
- Verbe personale: A venit cine era de aşteptat.
- Verbe unipersonale prin formă şi impersonale prin conţinut: Trebuie să plec.
- Verbe reflexive impersonale: Se zice că va ninge.
- Verbe personale: E bine.
- Adverbe şi locuţiuni adverbiale predicative: Probabil că va sosi la timp.

- Forme impersonale ale unor verbe personale: Îmi convine că pleacă.
- Verbe pasive imperosnale: Este ştiut că va câştiga.
Extensia subiectului
- Un predicat potrivit;
- Pentru SB aşezată înaintea regentei, cuvintele de relaţie: cine, cel, ce;
- Pentru SB după regentă: că, să.
e.g. Bolnavul va pleca mâine din spital.
Cel ce este bolnav va pleca mâine din spital.
Contragerea SB
- Dispare elementul de relaţie;
- Dispare un predicat.
Anumite adverbe şi locuţiuni adverbiale, anumite verbe impersonale nu permit
contragerea: fireşte, pesemne, trebuie.
Topica
SB este aşezată, de obicei, după regentă.
e.g. Mă deranjează că nu are încredere.
Punctuaţia
SB nu se desparte, în general, prin nici un semn de punctuaţie de regenta ei.
e.g. Urmează să-l caut mai târziu.
SB se desparte prin virgulă de regenta ei când stă înaintea regentei.
e.g. Cine nu greşeşte, acela nu este om.
Tipare-model
Ce ... este că ... .
Ceea ce ... este că ... .
Dacă ... înseamnă că ... .
Dacă ... se cheamă că ... .
Dacă ... este ca să ... .
Când ... este ca şi cum ... .
Când ... este ca şi când ... .
Când ... este parcă ... .
Când ... este de parcă ... .
e.g. Când măriţi o fată, este ca şi când ţi-ai arde casa.
Propoziţia subordonată atributivă (AT)
Propoziţia subordonată atributivă (AT) corespunde atributului, determinând aceleaşi părţi

de vorbire, adică substantive şi substituitele lui.

Elemente regente
- Substantiv: Timpul care este pierdut nu se mai recuperează.
- Locuţiune substantivală: Luarea de mită, pe care legea o pedepseşte, este un act
imoral.
- Pronume: Filmul este aceste pe care l-am văzut.
- Numeral: Primul care a vorbit, a susţinut ă e adevărat.
- Adjectiv substantivizat: Atributiva pe care o studiem nu e grea.
- Pronume relative: Propunerea pe care mi-ai făcut-o nu mă interesează.
- Conjuncţii subordonatoare: S-a emis presupunerea că teza se va amâna.
- Adverbe relative: Modul cum ai rezolvat exerciţiile m-a uimit.
- Pronume nehotărâte: Datoria oricui îl vede este să-l cheme.
Extensia atributului
e.g. Copilul cuminte este îndrăgit.
Copilul care este cuminte este îndrăgit.
Contragerea AT
e.g. Stiloul pe care l-am cumpărat este foarte frumos.
Stiloul cumpărat este frumos.
Punctuaţia
Când AT se află imediat după cuvântul regent, nu se desparte prin virgulă: Toţi elevii
cunosc situaţiile când se foloseşte virgulă.
Dacă AT este despărţită de unul sau mai multe cuvinte, atunci se separă prin virgulă: Toţi
elevii cunosc situaţiile tipice, când se foloseşte virgula.
Topica
AT stă totdeauna după regentă.
Propoziţia subordonată completivă directă (CD)
Propoziţia subordonată completivă direct (CD) arată obiectul asupra căruia se exercită
acţiunea din propoziţia regentă sau rezultatul acestuia şi îi corespunde, în planul frazei,
complementului direct.
Termen regent
- Verb tranzitiv: El a plecat spunând că va veni a doua zi.
- Locuţiune verbală tranzitivă: Profesorul a băgat de seamă că lipsesc doi elevi.
- Interjecţie predicativă: Iată ce ne-a explicat.

- Conjuncţii subordonatoare: că, să, ca să, ca ... să, dacă, de;
- Pronume relative: care, cine, ce, ceea ce, cât, câţi, câte;
- Pronume nehotărâte: oricine, oricare, orice, oricât;
- Adverbe relative: unde, cum, când.
Extensia complementului direct

e.g. Am pregătit ghiozdanul.
Am pregătit ce îmi trebuia.
Contragerea CD
e.g. Tu ai salutat pe cine cunoşti.
Tu ai salutat pe cunoscuţi.
Topica
Propoziţia CD poate sta înainte sau după regentă.
e.g. Că ai sosit, acum am aflat.
Am rezolvat ce trebuia.
Punctuaţia
CD, aşezată după regentă, nu se desparte de aceasta prin nici un semn de punctuaţie.
Dacă este aşezată înaintea regentei, ea poate fi despărţită prin virgulă, pentru a evidenţia
un anumit aspect al comunicării.
ATENŢIE!
Unele CD pot fi reluate sau anticipate în regentă, prin formele neaccentuate ale
pronumelui personal în acuzativ.
e.g. Îl apreciez pe cine e serios.
Verbele “a întreba”, “a ruga”, “a învăţa”, “a anunţa”, “a asculta”, “a sfătui” se construiesc
cu două CD sau pot avea un complement direct şi o CD.
e.g. Te rog să mă asculţi.
Propoziţia subordonată completivă indirectă (CI)
Propoziţia subordonată completivă indirectă (CI) corespunde, în planul frazei,

complementului indirect din propoziţie.
Termen regent
- Verb tranzitiv sau intranzitiv: Mă bucur că ai înţeles.
- Locuţiune verbală: El îşi aducea aminte cum fusese odinioară satul.
- Adjectiv: Fata era mirată că mama ştia tot.
- Adverb: Este bine de cine are curaj.
- Interjecţie: Vai de cine n-ascultă de părinţi.

- Conjuncţii subordonatoare (că, să, ca ... să, de, dacă): Era convins că va reuşi.
- Pronume sau adjective relative/nehotărâte (care, cine, ce, ceea ce, cât): Cui învaţă
bine i se dă un premiu.
- Adverbe relative (unde, cum, când): Nu-şi dădea seama unde se afla.
Extensia complementului indirect

e.g. Am dat fratelui un telefon.
Am dat un telefon cui trebuia.
Contragerea CI
e.g. Am mulţumit cui m-am ajutat.
Am mulţumit prietenului.
Topica
CI poate sta înaintea regentei sau după această.
CI poate apărea intercalată.
Punctuaţia
Când CI este aşezată după regentă ea nu se desparte prin virgulă de regenta ei.
e.g. Mă tem că am greşit.
Când este aşezată înaintea regentei, se foloseşte virgula pentru a evidenţia un anumit
element al construcţiei.
e.g. Oricui doreşte, îi acord sprijin.
Când este intercalată, CI se desparte în mod obligatoriu de restul regentei prin virgule.
e.g. Convins că va reuşi, s-a prezentat la examen
ATENŢIE!
CI poate fi reluată printr-un pronume, atunci când se intenţionează sublinierea ideii
exprimate.
e.g. Că nu va reuşi, de asta nu mă tem.

Romana

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Romana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NOŢIUNI DE SINTAXĂ ŞI

PROFESOR, ANTON GH.

PROF. ANTON G., ŞŞ COALA CU CLAŞELE I-VIII, BRODOC/VAŞLUI Page 1

Def:Verbul este partea de vorbire flexibila care arata starea,actiunea sau

PROF. ANTON G., ŞŞ COALA CU CLAŞELE I-VIII, BRODOC/VAŞLUI Page 2

PROF. ANTON G., ŞŞ COALA CU CLAŞELE I-VIII, BRODOC/VAŞLUI Page 3

3)Timpul perfect-simplu: 4)Timpul perfect-compus:

5)Timpul m.m.c.p.: 6)Timpul viitor:

7)Timpul viitor anterior:

5)Timpul m.m.c.p.: 6)Timpul viitor:

7)Timpul viitor anterior:

3)Timpul perfect-simplu: 4)Timpul perfect-compus:

7)Timpul viitor anterior:

3)Timpul perfect-simplu: 4)Timpul perfect-compus:

5)Timpul m.m.c.p. 6)Timpul viitor

OBS!Sufixele pentru imperfect pot fi:a,ea.

PROF. ANTON G., ŞŞ COALA CU CLAŞELE I-VIII, BRODOC/VAŞLUI Page 7

4)Modul imperativ are doar persoana a II-a singular si plural.Este pozitiv si

2)Modul gerunziu arata o actiune aflata in

3)Modul participiu arata actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un

4)Modul supin denumeste actiunea,starea sau existenta ca si

VERBELE ACTIVE PRONOMINALE

PROF. ANTON G., ŞŞ COALA CU CLAŞELE I-VIII, BRODOC/VAŞLUI Page 11

Def:Locutiunile verbale sunt grupurile unitare de cuvintesinonime cu un verb

PROF. ANTON G., ŞŞ COALA CU CLAŞELE I-VIII, BRODOC/VAŞLUI Page 12

Def:Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumeste

PROF. ANTON G., ŞŞ COALA CU CLAŞELE I-VIII, BRODOC/VAŞLUI Page 13

Def:Locutiunea substantivala este grupul unitary de cuvinte sinonim cu un

Functiile sintactice ale substantivului

Def:Pronumele este partea de vorbire flexibila care tine locul unui

1)Pronumele personal indica forme diferite ale persoanlelor care participa la

2)Pronumele de politete(de reverenta) arata respectul fata de o persoana.

PROF. ANTON G., ŞŞ COALA CU CLAŞELE I-VIII, BRODOC/VAŞLUI Page 15

3)Pronumele reflexiv exprima identitatea dintre obiectele asupra carora se

forma accentuata forma neaccentuata

Pronumele reflexive este marca diatezei reflexive intrand in structura verbului.

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI REFLEXIV

4)Pronumele si adjectivul pronominal posesiv

2)mai multe obiecte posedate si un posesor:

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI POSESIV

5)Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ

Pronume dem de apropiere

D Acestuia Acestora Acesteia Acestora

D Aceluia Acelora Aceleia Acelora

Pronume dem de identitate

PROF. ANTON G., ŞŞ COALA CU CLAŞELE I-VIII, BRODOC/VAŞLUI Page 19

Pronume dem de diferentiere care exprima apropierea

Pronume dem de diferenitere care exprima departarea

OBS!Pronumele demonstrativ are si forme scurte determinate de un

PROF. ANTON G., ŞŞ COALA CU CLAŞELE I-VIII, BRODOC/VAŞLUI Page 20

6)Pronumele si adjectivul pronominal nehotarat.

7)Pronumele si adjectivul pronominal negativ

8)Pronumele si adjectivul pronominal interogativ

Ex: Cine a venit?(sb)

OBS! Atunci cand determina un substantiv cu care se acorda in gen, numar

9)Pronumele si adjectivul pronominal relativ

ex: Cel ce a venit este fratele meu.

Cel= pronume demonstrativ(acela)

In cazul genitiv, pronumele relativ se acorda in gen, numar si gen cu

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI RELATIV:

PROF. ANTON G., ŞŞ COALA CU CLAŞELE I-VIII, BRODOC/VAŞLUI Page 24

OBS! Sunt considerate pronume relative interrogative atunci cand

10)Pronumele si adjectivul de intarire