Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
• 1 Istorie
• 2 Geografie
• 2.1 General
• 2.2 Resurse
• 2.3 Populație
• 2.4 Căi rutiere
• 2.5 Căi ferate
• 2.6 Zone etnografice
• 3 Politică
• 4 Președintele Consiliului Județean
• 4.1 Componența Consiliului Județean
• 5 Administrație
• 5.1 Împărțire administrativă
• 5.1.1 Municipii
• 5.1.2 Orașe
• 5.1.3 Comune
• 6 Referințe
• 7 Lectură suplimentară
• 8 Legături externe
• 9 Vezi și
Istorie
Articol principal: Istoria județului Hunedoara.
Geografie
Articol principal: Geografia județului Hunedoara.
General
Județul Hunedoara este așezat pe cursul mijlociu al râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni
(N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele
mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei, Râul Mare, Crișul Alb, și Jiu.
Depresiunile întinse ale Hațegului și Zarandului se află pe teritoriul județului.
Resurse
Județul Hunedoara este bogat în resurse minerale. Aici se extrag minereuri auro-argentifere, cărbuni
(în special huilă, în Valea Jiului) (vezi http://www.cnh.ro si http://www.gazetavaiijiului.ro). Alte
industrii bine reprezentate sunt cea constructoare de mașini, chimica, a energiei electrice, de mobilă,
a materialelor de construcție. Tot aici se găsesc stațiunile cu ape termale de la Geoagiu și Călan.
Populație
Județul Hunedoara se întinde pe o suprafață de 7.063 km² (2,9% din teritoriul României). In 2011
avea o populație stabilă de 396.253 locuitori.[1]
Județul Hunedoara - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Căi rutiere
Principala cale rutieră din județ este șoseaua DN7, care leagă județul cu partea de vest a României
(Arad, Timișoara, Oradea). Un alt drum național ce traversează județul este DN66, care face
legătura cu partea de sud a țării, prin defileul Jiului.
Căi ferate
Județul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Brașov - Sibiu - Simeria
- Deva - Arad - Curtici, care parțial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta -
Curtici - Sighișoara - Bucuresti - Constanța. O altă linie importantă este Magistrala CFR 202
Simeria - Petroșani - Filiași care asigură legătura intre Transilvania și Oltenia, precum și liniile Ilia -
Lugoj și Brad - Arad. De menționat ca ultimele două sunt căi ferate neelectrificate.
Zone etnografice
Frumusețea și varietatea cadrului natural, precum și bogăția elementelor cu caracter cultural
(artistic, etnografic, istoric) conferă județului Hunedoara un potențial turistic remarcabil, obiectivele
fiind grupate în 5 zone principale: Ținutul Pădurenilor, Țara Zarandului, Valea Mureșului, Țara
Hațegului, Valea Jiului.
Politică
Articol principal: Politica județului Hunedoara.
Președintele Consiliului Județean
În urma votului consilierilor județeni din 16 iunie 2015, președintele Consiliului Județean este
David Adrian Nicolae (PNL).
Administrație
Împărțire administrativă
Municipii
• Deva (reședința județului)
• Brad
• Hunedoara
• Lupeni
• Orăștie
• Petroșani
• Vulcan
Orașe
• Aninoasa
• Călan
• Geoagiu
• Hațeg
• Petrila
• Simeria
• Uricani
Comune
• Dobra • Șoimuș
• Bretea • General • Teliucu
• Baia de Română Berthelot Inferior
• Orăștioara de Sus
Criș • Buceș • Ghelari • Tomești
• Pestișu Mic
• Balșa • Bucureșci • Gurasada • Toplița
• Pui
• Bănița • Bulzeștii • Hărău • Totești
• Rapoltu Mare
• Baru de Sus • Ilia • Turdaș
• Răchitova
• Băcia • Bunila • Lăpugiu • Vața de
• Ribița
• Băița • Burjuc de Jos Jos
• Râu de Mori
• Bătrâna • Cerbăl • Lelese • Vălișoara
• Romos
• Beriu • Certeju de • Lunca • Vețel
• Sarmizegetusa
• Blăjeni Sus Cernii de • Vorța
• Sălașu de Sus
• Boșorod • Cârjiți Jos • Zam
• Sântămăria-Orlea
• Brănișca • Crișcior • Luncoiu
• Densuș de Jos
• Mărtinești
Referințe
1. ^ http://www.brasov.insse.ro/phpfiles/Populatia%20resendinta%20de%20judet%20din
%20total%20populatie%20judet%20.pdf
2. ^ http://hunedoaralibera.ro/cj-hunedoara-rezultatul-alegerilor-procente/
Lectură suplimentară
• Județul Hunedoara, Ion S. Gruiescu, Cornelia Grumăzescu, Editura Academiei RSR,
București, 1970
• Județul Hunedoara, Monografie, Ioan Mârza. Editura Sport Turism, București, 1980
• Repertoriul Arheologic al județului Hunedoara, Sabin Adrian Luca, Editura Altip, 2008 -
ISBN 973-7724-60-7
• Descoperiri arheologice in ṭinutul Hunedoarei: Archaeologische Ausgrabungen im
Huneader Comitat, Octavian Floca, 1937
• Cercetări arheologice in munții Hunedoarei, Dimitrie M. Teodorescu, Martin Roska, Editura
Cartea Românească, 1923
Legături externe
• Consiliul Județean Hunedoara
• Prefectura Județului Hunedoara
• Descoperiri din județul Hunedoara Wikimedia Commons conține
• Lista codurilor poștale aferente localităților din Județul materiale multimedia legate
Hunedoara de Hunedoara
Portaluri
• Portalul Județului Hunedoara
Hărți
• Harta interactivă a județului Hunedoara
Etnografie
• Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România (județul Hunedoara)
Vezi și
Portal România
• Județele României
• Județul Hunedoara (interbelic)
• Județele interbelice ale Regatului României
• Listă de localități din județul Hunedoara
• Listă de comune din județul Hunedoara
• Euroregiunea DKMT
• Lista monumentelor istorice din județul Hunedoara
• Listă de publicații din județul Hunedoara
• Lista rezervațiilor naturale din județul Hunedoara
• Galeria de steme și steaguri ale județului Hunedoara
[ascunde]
v•d•m
Împărțirea administrativă a României
Macroregiuni Macroregiunea 1 Macroregiunea 2 Macroregiunea 3 Macroregiunea
(NUTS-I)
Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud - București - Sud-Vest
Ve
Regiuni (NUTS- Muntenia Ilfov Oltenia
II) Bihor Alba Bacău Brăila
Bistrița-Năsăud Brașov Botoșani Buzău Argeș Dolj
Cluj Covasna Iași Constanța Călărași Gorj
C
Maramureș Harghita Neamț Galați Dâmbovița Mehedinți
București
Satu Mare Mureș Suceava Tulcea Giurgiu Olt
Ilfov
Județe (NUTS- Sălaj Sibiu Vaslui Vrancea Ialomița Vâlcea
III) Prahova
Teleorman
Categorie:
• Județul Hunedoara