EDUCATIA MORALA

„Nu din averi izvoraste virtutea, ci din virtute izvorasc si averile si celelalte bunuri omenesti”
(Platon)

Educatia morala este acea dimensiune interna a activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii care
vizeaza 'ceea ce este mai profund si mai accentuat subiectiv in fiinta umana' (Hubert, Rene).

Morala reprezinta o vasta categorie de principii si norme de viata, reguli de comportamente umane
specifice unei societati la nivelul dezvoltarii acesteia. Persoanele de-a lungul vietii isi stabilesc
anumite reguli de convietuire in dependenta de educatie si felul fiecaruia de a se forma si de a fi.

Esenta educatiei morale consta in crearea unui cadru adecvat interiorizarii componentelor moralei
social 252d35c e in structura personalitatii morale a copilului, elaborarea si introducerea profilului
moral tinind cont de normele impuse in societate. Astfel educatia morala tinde spre fomarea
individului ca subiect moral, subiect ce gandeste si actioneaza in spiritul cerintelor si exigentelor
moralei sociale, a idealului, a valorilor, normelor si regulilor pe care ea le detine.

Un ideal moral bine constituit e fundamentul oricarui sistem moral, caracteristic si definitoriu
tendintei si optiunilor comportamentale unei societati, cit si latura aliata a tuturor elementelor
componente ale acestui sistem moral. El intruchipeaza perfectiunea, in care fiinta umana e
protagonistul propriei dezvoltari morale. Omul insuseste conditia sa, se dezvolta, se (auto)educa si se
realizeaza atit fizic, cit si in mare masura in plan moral. Acesta tinde continuu spre ideal, indiferent de
faptul realitatii el urmeaza calea autodepasirii, el participa activ la autodezvoltare si autovalorizare.

Formarea conduitei si constintei morale favorizeaza unul din cele mai complexe planuri in formarea
personalitatii : se bazeaza pe actiuni si deprinderi morale, care abia prin cristalizarea si generalizarea
lor se vor structura ca trasaturi de ordin moral.
Frumusetea morala se manifesta si angajeaza copilul in aprecierea panoramei acesteia; ce are
contributie majora pentru perceperea, receptionarea,intelegerea si totodata stabilirea unui climat
armonios si benefic pentru o educatie morala superioara.

In procesul formarii valorilor morale se va respecta si o anumita gradatie specifica particularitatilor de

virsta. Concomitent familiarizarii copilului cu normele morale, se formeaza emotiile si sentimentele
morale, atitudinile morale, trasaturile de caracter, convingerile, obisnuintele ce reprezinta obiective
esentiale ale sistemului initial.

Louis Legrand considera constiinta morala ca o cunoastere a valorilor intiparite in comportamentul

persoanei, integrarea implicind obligatia in cazul cind vointa individuala nu se coreleaza cu
valorile.Deci gindirea operativa a persoanei denota felul prin care isi dirijeaza propiile actiuni,valori si
conduite ale vietii si tine cont de exemplele pe care le intimpina zi de zi..

Exemplele pe care le analizeaza si pe acelor maturi se bazeaza pe insusirea unor modele ce

intruchipeaza fapte si actiuni morale. Efectul pe care il are exemplul asupra lui il
constituie comportamentul celor din jur, iar pe de alta parte, tendinta spre imitatia proprie omului, in
general .De obicei noi imitam ceea ce corespunde la un moment dat cu preocuparile, dorintele si
aspiratiile noastre.Si de obicei aceasta imitare preia sau imbraca o serie de nuante, in functie de
personalitatea celui care preia exemplul, cit si de situatia in care actioneaza.

Un alt autor Geissler aborda educatia morala privind consecintele si problemele fundamentale ale
acesteia. Inainte de transmiterea oricarei valori cognitive, a continutului, elevul trebuie sa afle ca in
comportamentul sau patrund necontenit decizii valorice si trecind prin ratiuni sunt lipsite de
consistenta si stabilitate. O parte a educatiei morale trebuie sa se rezume la evidentierea valorilor
privind deciziile si conditiile unei acceptari sau respingeri diferentiate.

Respectiv pentru ca educatia morala sa denote un sens valoric, experienta trebuie sa fie baza care o
constituie in esenta.

Adolescentul permanent se confrunta cu luarea unor decizii care deseori influienteaza

comportamentul acestuia, cit si modul de gindire in care se accentueaza spontanietatea si rapiditatea
de care da dovada . Sunt anumite valori pe care le insusesc sau se conduc si anumite reguli morale pe
care le accepta sau le refuza total. Asta tine de particularitatea de virsta si dorinta de a asimila norme
de conduita etica constante in timp.

Evaluarea administrata pe o persoana cu valori bine definite reprezinta nucleul avansat al

cunostintelor, deprinderilor si conduitelor spirituale. In ceea ce priveste regulile morale, in cazul cind
provin devieri pe marginea unor fundaluri de semnificatie valorice, acestea isi pierd din
functionalitate si validitate. Exemplu: Cum trebuie un copil sa insuseasca o norma morala?; Dupa ce
reguli morale trebuie sa se conduca spre a se dezvolta ca o personalitate empatica cu un nivel ridicat
de inteligenta emotionala si cu o ghidare a propriilor ginduri si actiuni? Copilul trebuie dirijat spre
dezvoltarea abilitatilor de comunicare, prin achizitia unui sistem propriu de valori, prin dezvoltarea
strategiilor de rezolvare de probleme si de luare de decizii. Parintele trebuie sa comunice cu copilul
despre sentimentele sale ,sa-l asculte cind isi exprima gindurile si trairile, sa-i acorde atentie cind are
nevoie, sa trateze copilul ca o persooana valoroasa, sa-l lase sa faca alegeri chiar si atunci cind
greseste; sa nu-si respinga copilul, acesta are nevoie sa fie acceptat ca persoana, aceasta fiind temelia
asigurarii unei educatii morale eficiente.

In toata complexitatea ei, educatia morala sprijina persoanele in cauza sa obtina performante
educationale deosebite si o viata plina de succese, impliniri, armonie insotita de satisfactii si bucurii
spirituale.

Un aspect important al educatiei morale este povata o metoda ce se bazeaza pe valorificarea

experientei morale a omului, exprimata in proverbe, cugetari, maxime etc., si astfel se
formeaza constiinta morala .

Nu doar prin exemple si povete sau mesajele educative ce vin de la educatori, profesori nu pot
impune cerinte care sa orienteze sau sa verifice moralitatea , ci maximele, cugetarile, proverbele sau
aforismele: 'Seamana la tinerete, ca sa ai la batrinete'.

Si astfel indiferent de activitatea pe care o desfasoara si de imprejurarile in care se afla, individul

ne apare in ipostaza de subiect moral. In consecinta el actioneaza in virtutea unor norme morale
interiorizate in procesul interactiunii sale cu morala sociala, proprie societatii din care face
parte.Educatia morala urmareste conturarea si consolidarea profilului moral in concordanta cu
imperativele moralei sociale.

Un profil puternic structurat se va rasfrange in mod pozitiv asupra educatiei intelectuale.

Trasaturi ca : perseverenta, tenacitatea, spiritul de disciplina, respectul pentru adevar, spiritul de
raspundere, constinciozitatea au darul de a mobiliza resursele interne ale personalitatii in directia
unei productivitati mai mari a educatiei intelectuale a receptivitatii si asimilarii valorilor stiintifice.
Aceleasi influente pot fi extinse si asupra educatiei profesionale. Profilul moral imprima un consens
valorilor stiintifice si cele tehnologice prin prisma aplicarii lor in folosul oamenilor.

Educatia estetica este dependenta de cea morala prin interactiunea dintre idealul moral si cel estetic.
Morala stimuleaza implinirea de sine a omului prin intermediul valorilor estetice. Acestea la randul
lor, sensibilizeaza si stimuleaza cunoasterea si intelegerea valorilor morale. Judecata si aprecierea
estetica se intemeiaza si pe considerente de ordin moral.

Din toate acestea putem conchide ca educatia morala este o trecere de la morala la
moralitate, iar scopul educatiei morale fiind formarea individului ca subiect moral, care gindeste,
simte si actioneaza.

Problemele educatiei, educatia morala, presupun initierea persoanelor intr-un limbaj constringator
(normele etice) ce-i sprijina in manifestarea unor atitudini, trairi, conduite autonome, libere. De aici
porneste un conflict interior, si anume paradoxul educatiei morale de a forma persoanele
indrumindui catre constientizare, inteligenta si autonomie inalta. Deci o cauza ar fi achizitionarea
obisnuintelor de comportament si asumptii profund diriguitoare activitatii dezirabile prin strategii
relativ constringatoare.

Expunerea la nivele superioare de rationament moral, creeaza o anumita confuzie,

numita conflict cognitiv, ce contribuie la obtinerea de catre persoana a unui nivel superior de
rationament moral, fiind o cale de solutionare a conflictului.

Peters in 1965, pune o alta intrebare: cum poate fi format omul pentru autonomie prin
strategii heteronomice(legea impusa de altii)?Deci orice modalitate abordeaza primordial sistemul
de reguli , pe cind esenta moralitatii este respectarea normelor.

Heteronomia constituie o realitate externa, finalitatea acesteia fiind libertatea, moralitatea ca

responsabilitate proprie. Pe cind socionomia se deriva in cazul cind judecatile sunt formate si
modelate prin relationarea cu altii, la nivel social.

Educarea tinerilor in spiritul inaltei moralitati se realizeaza numai intr-o comunitate sanatoasa. Astfel
e necesar ca caracteristicile esentiale ale personalitatii sa fie formate in scoala, sistematic si
consecutiv, fundamental fiind exigenta fata de sine si disciplina constienta, care duc la democratizarea
si imbunatatirea relatiilor dintre oameni.

Procesul de formare a sentimentului moral trebuie sa contina un algoritm precizat, judicios, sa tina
cont de particularitatile individuale si de virsta ale copiilor cum am mentionat anterior.

Cercetarile psihologilor si practica pedagogica dau dovada concreta faptului ca educarea deprinderilor
morale si transpunerea acestora in abilitati stabile specifice personalitatii se realizeaza doar prin
prezenta, la cel educat, a motivelor comportamentului manifestat. Atitudinile pozitive, reiesite din
normele de conduita, trebuie sa se extinda in aptitudini de personalitate, pornind din motivatia
interna a elevului.

Sistemul profilului moral bio-psiho-social si pedagogic al moralei contine unele principii cum ar fi:

- principiul corespondentei dintre stiinta pedagogica si educatia traditionala a moralitatii;

- principiul valorificarii resurselor si disponibilitatilor pozitive ale personalitatii umane, in vederea

eliminarii celor negative;

- principiul unitatii si continuitatii axiologice intre toate formele, modalitatile, mijloacele si factorii
etnopedagogiei in proiectarea si realizarea educatiei morale;

- principiul diferentierii educatiei morale (in raport de functia culturala a acesteia are o pondere
specifica in cadrul activitatii de formare a personalitatii). (Nicolae Silistraru)

In ceea ce vizeaza convorbirea morala, in dialog se delimiteaza cunostintele morale combinate cu cele
emotionale, faptul cum comunicam, cum gestionam cu emotiile directionindule spre un scop si
totodata posedam capacitatea de a intui, de a ne canaliza energia,recunoaste emotiile celorlalti si
construi relatii interpersonale pozitive,de a invata sa respectam ceea ce duce la o dezvoltare si
educare superioara,valorifind experienta de viata, regulele de baza pornind de la diverse functii de
informare, de corectare, de intarire a constiintei si a conduitei morale.

Un exemplu moral se deriva din intuirea sau imaginarea unor modele ce intrunesc fapte si actiuni
morale, astfel forminduse metodele eficiente de comportament oferite de parinti,educatori,rude,
profesori, umanitate raportate la virsta specifica. Aici totusi trebuie sa fie activat un spirit deosebit de
observatie.indeosebi pe copil pentru a preveni influenta negativa, comunicarea inadecvata si
contactele defavorizante cu anumite persoane, doar asa putem valoriza copilul cu o atitudine buna si
o purtare morala,cu reguli satisfacatoare pentru viata sa.

Persoana nu se naste fiinta umana, ci devine, iar maniera in care devine depinde primordial de
educatia pe care o obtine. Totusi se naste cu inclinatie spre moralitate, cu simt moral . Copilul invata
morala ca pe un ansamblu de reguli transcedente, cu atit mai sacre cu cit le intelege mai putin.Vine
insa un moment in care copilul trebuie sa faca propriile alegeri, sa separe singur binele de rau, sa
decida pentru el insusi, aceasta este apogeul constiintei sale morale. Disciplina e o cale spre
valorizarea normelor, regulelor, culturii pentru o buna dezvoltare si un mod de comportare superior.

Persoanele construiec legaturi, formeaza atitudini fata de viata, dezvolta diverse sentimente,
cunostinte, capata experiente, realizeza conduite morale si parcurg o cale lunga de spiritualizare
permanenta.

Educatia morala initiaza cu o latura launtrica, ceea ce tainuieste mai profund in om, raportindu-l la
propria persoana.

Caci in esenta sa cea mai pura, in nazuinta catre implinire educatia morala se incadreaza intr-un
centru de insusire universala,iar omul devine protagonistul esential si maret in calea pe care o initiaza
si pe care o parcurge pe intregul curs al vietii.
BIBLIOGRAFIE

1.Ioan Nicola,Tratat de Pedagogie Şcolar, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996.

2.Ioan Nicola,Pedagogie,Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1994.

3.Ioan Bontaş,Pedagogie,Bucureşti, Editura All, 1994.