atunci el nu mâncase cârnaț și s-a dus l-a un vânător să-l învețe, cum să mănânce. Vânătorul i-a scris pe o hârtie cum să mănânce cârnațul și Tândală s-a dus acasă. Ajuns acasă , Tândală a pus cârnațul jos, a scos hârtia și a început să citească. În vremea asta de undeva sare un câine, înhață cârnațul și fuge. Tândală liniștit se uită în urma câinelui și zice: -Degeaba l-ai luat, că nu știi cum să-l mănânci, hârtia a rămas la mine.
RĂBDAREA LUI TÂNDALĂ
Îmi spune nevasta:
-Bre Tândală, du-te de-mi adă o căldare de apă. Eu răbd. -Taie-mi, omule, vreo două lemne! Eu răbd. - Bre Tândală, vezi de ce rag vitelea celea! Eu răbd. - Vină, bărbate, și-i mânca. Aici m-a scos din răbdări. Cei doi prieteni
de Lev Tolstoi
Doi prieteni mergeau prin pădure, cînd un urs le ieşi
înainte. Unul din ei o rupse de fugă, sări într-un copac şi se ascunse în frunzarul acestuia, celălalt rămase în mijlocul drumului. Neavînd altă ieşire se trînti la pământ şi făcu pe mortul. Ursul se apropie de el şi prinse a-l mirosi. Omul încetă pînă şi să respire. Ursul îi adulmecă obrazul şi, părîndu-i-se că într-adevăr este mort, plecă de acolo. După ce ursul se îndepărtă, celălalt coborî din copac şi îl întrebă râzînd: — Ia spune, ce ţi-a şoptit ursul la ureche? — Mi-a şoptit că-s nişte ticăloşi cei care fug şi îşi lasă prietenii în primejdie.