AGROTEHNICA

1. Aratura lucrare de baza a solului, clasificarea araturilor ;

2. Afinarea adinca si desfundarea ;
3. Pregatirea patului germinativ;
4. Lucrarea de semanat ;
5. Epocile de semanat a plantelor agricole ;
6. Adincimea de incorporare a semintelor si norma de saminta utilizata ;
7. Lucrari de ingrijire a culturilor neprasitoare de toamna ;
8. Lucrari de ingrijire a culturilor prasitoare de primavara ;
9. Buruieni dicotiledonate perene si particularitatile de inmultire ale acestora ;
10. Buruieni monocotiledonate perene si particularitartile de inmultire ale acestora ;
11. Metode agrotehnice de combatere a buruienilor ;
12. Clasificarea erbicidelor, patrunderea si translocarea erbicidelor in plante ;
13. Erbicidarea porumbului pentru combaterea lui Sorghum Halepense din rizomi;

A. FACTORII DE VEGETATIE I METODELE DE DIRIJARE A LOR

1. Caldura
2. Lumina
3. Aerul
4. Apa
5. Masuri de dirijare a apei
6. Substantele nutritive
7. Interactiunea dintre productie si factorii de vegetie

B. Fertilitatea solului si metode de ameliorare a acesteia

C. LUCRARILE SOLULUI SI SISTEMELE DE LUCRARI

1. Generalitati
2. Importanta
3. Maturitatea fizica a solului
4. Aratura – obiective, calitate, adancime, epoca de executare, metode de executie
5. Desfundarea
6. Afanarea adanca
7. Lucrarea cu grapa
8. Lucrarea cu cultivatorul
9. Lucrarea cu tavalugul
10. Lucrarea cu freza
11. Lucrarea solului cu agregate de masini
12. Sistemele de lucrari ale solului
13. S.L ale solului pt culturile de toamna
14. SL ale solului pt culturile de primavara
15. SL ale solului pt culturile succesive
16. SL ale solului dupa culturi compromise
17. Sistemul minim de lucrari ale solului
18. Sistemul fara lucrari- No tillege
19. Semanatul direct- Direct drilling

D. BURUIENILE DIN CULTURILE AGRICOLE

1. Notiuni generale
2. Pagube
3. Particularitati biologice ale buruienilor
4. Clasificarea buruienilor
5. Buruieni monocotiledonate anuale
6. Buruieni monocotiledonate perene
7. Buruieni dicotiledonate anuale
8. Buruieni dicotiledonate perene
9. Pragul economic de daunare
10. Cartarea buruienilor

E. COMBATEREA BURUIENILOR
1. Def, obiective, structura
2. Combatere integrata
3. Metode de combatere
4. Metode preventive
5. Metode curative
A. FACTORII DE VEGETATIE SI METODELE DE DIRIJARE A LOR
1. Caldura - In functie de cerintele fata de temperatura, plantele se impart in:
- MICROTERME- cresc, se dezvolta la 9-15 grade C
- MEZOTERME- 10-40 grade C
- MEGATERME- peste 40 grade C
CULTURA
Grau comun- Triticum aestivum
Grau dur- Triticum durum
Secara- Secale cereale
Triticale- Tritico secale
Orz- Hordeum vulgare
Orzoaica – Hordeum distichon
Ovaz – Avena sativa
Porumb – Zea mays
Sorg pt boabe – Sorgum bicolor var. Eusorghum
Sorg tehnic- Sorghum bicolor var. Tehnicum
Mei - Panicum miliaceum
Orez- Oryza sativa
Mazăre- Pissum sativum
Fasole- Phaseolus vulgaris
Soia- Glicine max
Linte- Lens culinaris
Naut – Cicer arietinum
Bob - Vivia faba
Lupin- Lupinus albus
Arahide- Arachis hypogaea
Fasolița- Vigna inensis
Floarea soarelui – Helianthus annus
Rapița – Brassica campestris
Inul pt ulei – Linum usitatissimum convar.
Mediterraneum
Șofrănelul- Carthamus tinctorius
Inul pt fibre- Linum usitatissimum convar. Elongatum
Canepa pt fibre - Canabis sativa
Canepa pt samanta- Canabis sativa
Bumbacul – Gossypium hirsutum
Cartoful – Solanum tuberosum
Sfecla pt zahar- Beta vulgaris
Cicoare – Cicorium inthybus
Tutun - Nicotiana tabacum
Hamei- Humulus lupulus
Pentru formarea culturilor se va tine cont de SUMA TEMPERATURILOR UTILE, adica suma tempraturilor
din perioada de vegetatie a plantelor = temperaturi mai mari decat temperatura minima de germinare, mai mari
de peste 5 grade C.
Din caldura emanata de catre Soare , 0.6-0.8% ajunge la suprafata solului si a plantei, restul fiind retinuta de
catre atmosfera. Solul si plantele absorb o parte din e nergia solara si ca urmare se incalzesc, iar o alta parte este
radiata in atmosfera.
Solul inmagazineaza caldura in functie de:
- suprafata solului- nivelata, neteda sau cu denivelari;
- prezenta sau absenta vegetatiei;
- prezenta sau absenta stratului de zapada;
- expozitia, latitudinea sau panta terenului;
- culoarea solului, textura si umidiatea acestuia;
- starea de afanare;
- continutul in materie organica, etc.
Regimul de caldura al solului , adica totalitatea fenomenelor de absorbtie, transfer, acumulare si cedare de
caldura, depinde de insusirile termice ale solului: capacitatea de iradiere, capacitatea calorica si conductibilitatea
calorica a solului.
Capacitatea de iradiere a solului= % de caldura reflectata sau absorbita la suprafata solului din cantitatea totala
de radiatii solare ajunsa la suprafata sa , se exprima prin indicele ALBEDO., acesta fiind influentat de : culoarea
solului invelisul vegetal si compoziti acestuia, prezenta/absenta zapezii, etc.
Capacitatea calorica a solului= cantitatea de caldura necesara pt incalzirea/racirea cu 1 grad C a unui gram de
sol uscat (1 cm cub), in intervalul de temperatura cuprins intre 14.5 si 15.5 grade Celsius, depinzand de alcatuirea
mecanica si mineralogica a solului,de continutul de humu, umiditate si porozitate etc.
Conductibilitatea calorica= insusirea solului de a conduce caldura- masurata prin cantitatea de caldura
exprimata in calorii care trece intr-o secunda printr-un trat de sol cu suprafata de 1cm patrat si groimea de 1 cm.
In iarna, adancimea stratului de sol inghetat depinde de nivelul temperaturilor negative ale aerului, prezenta
zapezii si grosimea ei, umiditatea solului, etc.
La culturile de toamna se poate manifesta fenomenul de descaltare= ruperea radacinilor plantelor si
dezradacinarea lor in primavara- datorita terenului insuficient maruntit si asezat, in urma alternantelor de inghet-
dezghet.
Metode pt folosirea eficienta a radiatiilor solare:
- zonarea si amplasarea plantelor de cultura in functie de cerintele fata de temperatura.
- stabilirea epocii optime de semanat , fiind necesar ca planta sa parcurga intreaga perioade de vegetatie si
de fructificare. , fiind necesar cunoasterea a : temperaturii minime de germinatie a semintelor si
adancimea optima de semanat. Temp aerului mica = adancimea de semanat mare.
- cumoasterea si folosirea corecta a soiurilor si hibrizilor in functie de grupa de precocitate;
- corectarea dozelor de ingrasamant tinand cont de faptul ca la temp mici ale aerului se aplica cantitati
mai mari de ingrasaminte.
Metodele de reglare a regimului termic al solului:
- eliminarea excesului de apa- un sol uscat si afanat se incalzeste mai repede in primavara decat un sol
umed si tasat, dar acesta se raceste mai repede in toamna. – excesul de apa se face prin lucrari de afanare
adanca, drenaj, santuri de scurgere, etc. avand ca scop grabirea incalzirii solului.
- aplicarea gunoiului de grajd semidescompus- gunoiul de grajd, ca si resturle vegetale, prin
descompunere elibereaza in sol energie calorica., avand ca efect incalzirea solului,
- aratura adanca de toamna – stratul de aer introdus in sol prin aratura adanca determina racirea
treptata a solului , avand un efect de ecran pentru zonele mai profunde.
- mulcirea solului – impiedica evaporarea apei si este favorizata incalzirea treptata a solului.
- retinerea zapezii – se realizeaza cu ajutorul parazapezilor, protejand culturile de toamna impotriva
temperaturilor scazute din timpul iernii.
- combaterea buruienilor – temperatura solului este mai mare cu 2-3 grade C pe solul fara buruieni.
- plantarea de perdele de protectie - asezate in calea vantului dominant, perdele de protectie
micsoreaza viteza curentilor de aer reci de la suprafata solului evitand evaporarea apei si retinea zapezii
pe suprafata culturilor.
- culoarea si expozitia solului- solurile cu expozitie sudica se usuca si se incalzesc mai repede - solurile
inchise la culoare se incalzesc mai repede si acumuleaza mai multa caldura decat cele deschise la
culoare - avand in vedere ca supraincalzirea solului este daunatoare culturilor, se recomanda reglarea
temperaturii solului prin irigatii.

A.2. Lumina
Lumina = energia radianta care se transmite de la sursa, Soare, prin particule numite fotoni.
O parte din enerhia solara este acumulata sub forma de energie potentiala in planta.
Din CO2 din aer, apa si substantele minerale din sol absorbite prin radacini, prin procesul de fotosinteza, sunt
sintetizate substantele organice mono si polizaharide.
Activitatea clorofiliana in timpul procesului de fotosinteza depinde de durata de stralucire a soarelui, sau durata
iluminarii, intensitatea si calitatea luminii.
- Durata de stralucire a soarelui – depinde de latitudine, nebulozitate, anotimp, expozitie, etc.,
- Intensitatea luminii - contitateasau nr de unitati luminoae transmise de la soare pe unitatea de
suprafata in unitatea de timp.
- Lumina mai intensa- favorizeaza infratirea, inflorirea, fructificarea, rezistenta la cadere, continutul in
zahar si amidon etc.
- Lumina mai slaba – provoaca alungirea internodurilor la cerealele paioae si caderea lor, scaderea
continutului de substante proteice din bob si a continutului de zahar la sfecla de zahar;
- Umbrirea – favorabila pt unele plante tehnice , inul si cantepa pt fuior, ajutand la cresterea mai inalta si
formarea de fibre subtiri mai rezitente si mai bune calitativ.
- Calitatea luminii – spectrul ce compune razele de lumina , avand urmatoarea structura :
- radiatiile VIZIBILE- 50% : rosu, orange, galben, verde, albastru, violet
- radiatiile INVIZIBILE – 49%: radiatii infrarosii care produc caldura.
- radiatiile ULTRAVIOLETE: 1% : radiatii invizibile
Radiatiile care au influenta asupra fotosintezei sunt cele :
- rosii si galbene – sub influenta lor plantele sintetizeaza in special glucide (hidrati de carbon)
- albastre – sub influenta lor plantele sintetizeaza in special substante proteice.

Metode agrotehnice pentru dirijarea regimului de lumina al plantelor:

- zonarea culturilor agricole – amplasarea culturilor in functie de cerintele plantelor fata de lumina,
realizarea unei densitati optime si a unei repartizari corecte a plantelor pe canp respectandu-se scheleme
de semanat.
- orientarea randurilor de plante pe directia N-S – astfel ca dimineata si seara razele solare cad
perpendicular pe randuri si lumineaza mai bine plantele, iar la mijlocul zilei plantele de pe acelasi rand
se umbresc unele pe altele ferindu-se de efectul caldurii excesive.
- culturile succesive – acele culturi care urmeaza, in acelasi an, dupa culturile principale ( orz, rapita,
borceag, cartofi timpurii) care elibereaza teenul devreme, la sfarsitul primaverii sau la inceputul verii.
 Culturile succesive au sansa de reusita umai in terenurile amenajate pentru irigatii sau in zonele in care
precipitatiile cad uniform in timpul verii.
- combaterea buruienilor din culturi – se creaza astfel conditii favorabile cresterii si fructificarii
plantelor de camp.
- cultivarea de soiuri si hibrizi de plante cu potential ridicat de utilizare a energiei luminoase
- cultivarea plantelor pe terenuri cu inclinatie si expozitie SUDICA - acestea primesc mai multa
lumina astfel ca pe astfel de terenuri se vor cultina plante iubitoare de lumina, precum: floarea soarelui,
porumb, tutun, vita de vie, etc. Pe terenurile cu expozitie NORDICA se vor cultiva culturile de ovaz,
cartof, trifoi, etc.

A.3. Aerul = amestec de mai multe gaze

- oxigen : 20.8 %
- azot: 78.2%
- argon : 0.8%
- CO2 : 0.03%
- amoniac, urme, si alte gaze :0.08%
- alte particule lichide si solide.

AERUL ATMOSFERIC – Plantele preiau din aerul atmosferic oxigenul necesar in procesul de respiratie si
doixidul de carbon necesar in fotosinteza.
AERUL DIN SOL ajuta la germinarea semintelor :
- patrunderea acestuia este favorizata prin prasit manual sau mecanic, avand ca scop afanarea solului si
distrugerea crustei;
- volumul aerului scade / creste in functie de umiditatea solului;
AZOTUL – Gaz inert, necesar in sinteza substantelor proteice,
- transformat din gaz in compusi azotati si amoniacali sub influenta proceselor chimice si biochimice;
- substantele nutritive cu azot ajung in sol prin diferite cai: fixarea de catre microorganisme,
descompunerea ingrasamintelor, etc
DIOXIDUL DE CARBON:
- utilizat in procesul de fotosinteza;
 - asigurarea necesarului se realizeaza prin efectuarea de araturi adanci in toamna, afanarea repetata a
solului si utilizarea ingrasamintelor organice, aceste masuri au ca scop intensificarea activitatii
microorganismelor care vor intensifica degajarea de CO2 ;
- poate fi absorbit prin radacini, cat si prin toate organele verzi ale plantei;
- aprox. 90% din cantitatea totala de CO2 provine din sol, fiind rezultatul activitatii microorganismelor de
descompunere a materiei organice.
OXIGENUL:
- folosit in procesul de respiratie pentru oxidarea substantelor hidrocarbonate, eliberand energia necesara
sintezei substantelor proteice
- necesar germinatiei semintelor, la alungirea mugurilor, cresterea radacinilor, activitatea
microorganismelor aerobe, etc.
- prin procesul de oxidare rezulta energia folosita de catre plante pt sintetizarea subst proteice si astfel,
CO2 este eliminat in atmosfera.
- are imprtanta si pt microorganismele aerobe din sol, fixatoare de azot, nitrificatoar, etc., cu rol important
in determinarea starii de fertilitate a solului.
AMONIACUL :
- se gaseste in aerul atmosferic in cantitati mici si se elibereaza in aerul din sol in urma proceselor de
descompunere a proteinelor, astfel ca se fixeaza in complexul coloidal al solului sau poate fi oxidat de
bacteriile nitrificatoare si transformat in azotiti si apoi in azotati.
REGIMUL DE AER AL SOLULUI = totalitatea fenomenelor de patrundere si eliminare din sol, de
circulatie a aerului, de modificare a compozitiei acestuia.
Schimbul de gaze,=aeratia, al solului cu atmosfera este un proces continuu datorita difuziei gazelor, prin procesul
de difuzie aerul din sol este schimbat cu aerul din atmosfera mai bogat in oxigen decat cel din sol care este mai
bogat in CO2. Schimbul de aer intre sol si atmosfera se mai realizeaza si prin irigatii, cand aerul din sol este
eliminat si locul lui este luat de apa, sau o data cu cresterea temperaturii si a presiunii atmosferice.

METODE AGROTEHNICE DE REGLARE A REGIMULUI DE AER DIN SOL- Metode

AGROAMELIORATIVE:
- afanarea solului pentru distrugerea crustei de la suprafata solului si pt determinarea unui raport favorabil
intre porozitatea capilara si cea necapilara;
- eliminarea excesului de apa- apa multa=aeratie scazuta;
 - aplicarea de ingrasaminte organice – amelioreaza starea fizica a solului;
- aplicarea de irigatii rationale- norme mici de udare;
- pt solurile excesiv de aerate- soluri nisipoase- se recomanda tavalugitul;

A. 4. APA – participa direct sau indirect la toate procesele fiziologice si biochimice care au loc in planta:
- din apa plantele isi procura hidrogenul si oxigenul folosite la formarea de proteine;
- prin intermediul apei , in care sunt dizolvate sarurile minerale din sol, plantele isi procura necesarul de elemente
nutritive sub forma de solutii diluate usor accesibila prin radacini;
- in sol, apa influenteaza activitatea microorganismelor , regimul de aer si temperatura, cresterea sist radicular, etc;
- apa care nu intra in compozitia plantelor, dupa depunerea subst nutritive, se elimina prin procesul de transpiratie,
avand rol de termoregulator;
- aproximativ 99% din apa absorbita din sol este eliminata in atmosfera prin transpiratie
COEFICIENTUL DE TRANSPIRATIE = cantitatea de apa, exprimata in grame sau kg, folosita de catre
plante pt a transforma un gram sau un kg de substanta uscata.
Coeficientul de transpiratie depinde de:
- specia de planta cultivata;
- conditiile pedoclimatice;
- regimul nutritiv din sol;
- marimea si varsta aparatului foliar;
- durata perioadei de vegetatie.
Nr.crt Planta Coeficientul de transpiratie
1 Grau – Triticum aestivum 271-693
2 Orz – Hordeum vulgare 404 – 664
3 Sorg – Sorghum bicolor 239 – 303
4 Porumb- Zea mays 239 – 495
5 Ovaz – Avena sativa 423 – 876
6 Orez- Oryzae sativa 395 – 811
7 Mazare- Pissum sativa 563 – 747
8 In- Linum ussitatisimum 400 – 942
9 Floarea soarelui- Hellianthus annus 490 – 577
10 Cartof- Solanum tuberosum 285 – 575
11 Sfecla de zahar- Beta vulgaris 304 – 377
12 Lucerna- Medicago sativa 568 – 1068

Valorile coeficientului de transpiratie are :

 - valori mici cand plantle sunt tinere, cand solul este aprovizionat echilibrat cu substante nutritive si apa;
- valori care cresc o data cu intensitatea vantului, a temperaturii, cu scaderea umiditatii aerului si a solului
In functie de necesarul de apa, plantele se impart in:
- XEROFITE - plante adaptate sa traiasca si sa vegeteze in conditii de seceta excesiva- cactusii
- MEZOFITE – plante adaptate sa traiasca si sa vegeteze in conditii moderate de consum de apa-
majoritatea plantelor de cultura;
- HIDROFITE – plante adaptate sa traiasca si sa vegeteze in conditii de umiditate excesiva- orezul.
FORMELE DE APA DIN SOL:
- APA IN STARE DE VAPORI – se gaseste in aerul din sol si provine din evaporarea apei lichide din
sol sau din atmosfera invecinata acestuia

2. Lumina
3. Aerul
4. Apa
5. Masuri de dirijare a apei
6. Substantele nutritive
7. Interactiunea dintre productie si factorii de vegetatie