Raport PNDR 2018

Raportul anual de punere în aplicare
Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru

perioada 2014 - 2020
Raportul anual de punere în aplicare

Perioada 01/01/2018 - 31/12/2018
Versiunea 2018.0
Statut - Nod curent Trimis - European Commission
Referință națională
Data aprobării de către comitetul de
21/06/2019
monitorizare
Versiunea programului în vigoare

CCI 2014RO06RDNP001
Tipul programului Program de dezvoltare rurală
Țară România
Regiune RO - National
Perioada de programare 2014 - 2020
Versiunea 9.0
Numărul deciziei C(2018)8660
Data deciziei 10/12/2018
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Autoritatea de gestionare (MADR) - Direcția Generală de Dezvoltare Rurală
(AM PNDR)
Datele și conținutul din tabelele F din raportul anual de implementare privind realizarea obiectivelor intermediare sunt corelate cu ultimul program de dezvoltare rurală
adoptat de Comisie.
1
Cuprins
1. INFORMAȚII ESENȚIALE PRIVIND IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI ȘI

PRIORITĂȚILE ACESTUIA................................................................................................................6
1.a) Date financiare ........................................................................................................................................6
1.b) Indicatorii comuni și indicatorii specifici programului, precum și valorile-țintă cuantificate ...............6
1.b1) Tabel de sinteză ....................................................................................................................................6
1.c) Informații esențiale privind implementarea programelor de dezvoltare rurală pe baza datelor de
la literele a) și b).................................................................................................................................15
1.d) Informații esențiale privind progresele realizate în direcția realizării obiectivelor de etapă
stabilite în cadrul de performanță, pe baza tabelului F (din 2017) ....................................................33
1.e) Alte elemente specifice din cadrul programelor de dezvoltare rurală [opțional]..................................36
1.f) După caz, contribuția strategiilor macroregionale și de bazin maritim.................................................37
1.f1) EUSDR................................................................................................................................................39
1.g) Cursul de schimb utilizat pentru conversie RAI (țări din afara zonei euro).........................................44
2. PROGRESUL ÎN IMPLEMENTAREA PLANULUI DE EVALUARE ................................................45
2.a) Descrierea oricăror modificări aduse planului de evaluare în PDR pe parcursul anului, cu
justificarea acestora............................................................................................................................45
2.b) O descriere a activităților de evaluare desfășurate în cursul anului (în legătură cu secțiunea 3 a
planului de evaluare) ..........................................................................................................................45
2.c) O descriere a activităților desfășurate în ceea ce privește furnizarea și gestionarea datelor (în
legătură cu secțiunea 4 a planului de evaluare)..................................................................................48
2.d) O listă a evaluărilor încheiate, inclusiv trimiterile la locul în care au fost publicate online ................50
2.e) Un rezumat al evaluărilor încheiate, cu accentul pe rezultatele evaluărilor .........................................51
2.f) O descriere a activităților de comunicare desfășurate în ceea ce privește publicitatea privind
rezultatele evaluărilor (în legătură cu secțiunea 6 a planului de evaluare) ........................................52
2.g) Descrierea măsurilor de urmărire ulterioară luate ca urmare a rezultatelor evaluării (în legătură
cu secțiunea 6 a planului de evaluare) ...............................................................................................57
3. PROBLEME CARE AFECTEAZĂ PERFORMANȚA PROGRAMULUI ȘI MĂSURILE
ADOPTATE ........................................................................................................................................58
3.a) Descrierea măsurilor luate pentru asigurarea calității și eficienței implementării programului...........58
3.b) Calitate și mecanisme de aplicare eficiente ..........................................................................................67
4. MĂSURILE ADOPTATE PENTRU IMPLEMENTAREA CERINȚELOR ÎN MATERIE DE
ASISTENȚĂ TEHNICĂ ȘI DE PUBLICITATE ÎN LEGĂTURĂ CU PROGRAMUL ...................69
4.a) Acțiuni întreprinse și situația la zi în ceea ce privește instituirea RRN și implementarea planului
său de acțiune .....................................................................................................................................69
4.a1) Acțiuni întreprinse și situația la zi în ceea ce privește instituirea RRN (structura de guvernanță
și unitatea de suport a rețelei) ........................................................................................................69
4.a2) Acțiuni întreprinse și situația la zi în ceea ce privește implementarea planului de acțiune................69
4.b) Măsurile luate pentru a se asigura publicitatea programului [articolul 13 din Regulamentul de
punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al Comisiei] ............................................................................71
2
5. ACȚIUNI ÎNTREPRINSE PENTRU ÎNDEPLINIREA CONDIȚIONALITĂȚILOR EX-ANTE ........74
6. DESCRIEREA IMPLEMENTĂRII SUBPROGRAMELOR .................................................................75
7. EVALUAREA INFORMAȚIILOR ȘI A PROGRESULUI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE
ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR PROGRAMULUI .....................................................................84
7.a) Întrebări de evaluare .............................................................................................................................84
7.a1) CEQ01-1A - În ce măsură au sprijinit intervențiile PDR inovarea, cooperarea și dezvoltarea
bazei de cunoștințe în zonele rurale? .............................................................................................84
7.a2) CEQ02-1B - În ce măsură au sprijinit intervențiile PDR consolidarea legăturilor dintre
agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de
altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de
mediu îmbunătățite?.......................................................................................................................88
7.a3) CEQ03-1C - În ce măsură au sprijinit intervențiile PDR învățarea pe tot parcursul vieții și
formarea profesională în sectorul agricol și în cel forestier? .........................................................93
7.a4) CEQ04-2A - În ce măsură au contribuit intervențiile PDR la îmbunătățirea performanței
economice, la restructurarea și la modernizarea exploatațiilor sprijinite, în special prin
creșterea participării la piață a acestora și prin diversificarea agricolă?........................................96
7.a5) CEQ05-2B - În ce măsură au sprijinit intervențiile PDR intrarea în sectorul agricol a unor
fermieri calificați corespunzător și, în special, reînnoirea generațiilor? ......................................100
7.a6) CEQ06-3A - În ce măsură au contribuit intervențiile PDR la îmbunătățirea competitivității
producătorilor primari sprijiniți, printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul
agroalimentar prin intermediul sistemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a
produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de
aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale? .....................104
7.a7) CEQ07-3B - În ce măsură au sprijinit intervențiile PDR gestionarea și prevenirea riscurilor la
nivelul exploatațiilor? ..................................................................................................................109
7.a8) CEQ08-4A - În ce măsură au sprijinit intervențiile PDR refacerea, conservarea și dezvoltarea
biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000, în zonele care se confruntă cu constrângeri
naturale sau cu alte constrângeri specifice, precum și agricultura cu mare valoare naturală și
starea peisajelor europene? ..........................................................................................................112
7.a9) CEQ09-4B - În ce măsură intervențiile PDR au stimulat îmbunătățirea gestionării apei, inclusiv
gestionarea îngrășămintelor și a pesticidelor? .............................................................................116
7.a10) CEQ10-4C - În ce măsură au sprijinit intervențiile PDR prevenirea eroziunii solului și
îmbunătățirea gestionării solului? ................................................................................................120
7.a11) CEQ11-5A - În ce măsură au contribuit intervențiile PDR la creșterea eficienței utilizării apei
în agricultură? ..............................................................................................................................125
7.a12) CEQ12-5B - În ce măsură au contribuit intervențiile PDR la creșterea eficienței utilizării
energiei în sectorul agricol și în cel al prelucrării alimentelor?...................................................127
7.a13) CEQ13-5C - În ce măsură au contribuit intervențiile PDR la furnizarea și utilizarea surselor
regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime
nealimentare în scopul bioeconomiei?.........................................................................................128
7.a14) CEQ14-5D - În ce măsură au contribuit intervențiile PDR la reducerea emisiilor de GES și de
amoniac generate de agricultură?.................................................................................................130
7.a15) CEQ15-5E - În ce măsură au sprijinit intervențiile PDR conservarea și sechestrarea
carbonului în sectorul agricol și în cel forestier? .........................................................................133
3
7.a16) CEQ16-6A - În ce măsură au sprijinit intervențiile PDR diversificarea, crearea și dezvoltarea
întreprinderilor mici și crearea de locuri de muncă?....................................................................136
7.a17) CEQ17-6B - În ce măsură au sprijinit intervențiile PDR dezvoltarea locală în zonele rurale?......140
7.a18) CEQ18-6C - În ce măsură au sporit intervențiile PDR accesibilitatea, utilizarea și calitatea
tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în zonele rurale? ............................................145
7.a19) CEQ19-PE - În ce măsură au sporit sinergiile dintre prioritățile și ariile de intervenție
eficacitatea PDR?.........................................................................................................................145
7.a20) CEQ20-TA - În ce măsură a contribuit asistența tehnică la îndeplinirea obiectivelor stabilite la
articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și la articolul 51
alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013? ..................................................................151
7.a21) CEQ21-RN - În ce măsură a contribuit RRN la îndeplinirea obiectivelor stabilite la
articolul 54 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013? ...............................................157
7.a22) CEQ22-EM - În ce măsură a contribuit PDR la îndeplinirea obiectivului principal al Strategiei
2020 a UE de a crește la cel puțin 75 % rata ocupării forței de muncă a populației cu vârsta
cuprinsă între 20 și 64 de ani?......................................................................................................161
7.a23) CEQ23-RE - În ce măsură a contribuit PDR la îndeplinirea obiectivului principal al Strategiei
2020 a UE de a investi 3 % din PIB-ul UE în cercetare și dezvoltare și în inovare? ..................164
7.a24) CEQ24-CL - În ce măsură a contribuit PDR la atenuarea efectelor schimbărilor climatice și la
adaptarea la acestea, precum și la îndeplinirea obiectivului principal al Strategiei 2020 a UE
de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20 % față de nivelurile din 1990
sau cu 30 % dacă există condiții favorabile în acest sens, de creștere până la 20 % a ponderii
energiei din surse regenerabile în consumul final de energie și de realizare a unei creșteri de
20 % a eficienței energetice? .......................................................................................................166
7.a25) CEQ25-PO - În ce măsură a contribuit PDR la îndeplinirea obiectivului principal al Strategiei
2020 a UE de reducere a numărului europenilor care trăiesc sub pragul național al sărăciei?....172
7.a26) CEQ26-BI - În ce măsură a contribuit PDR la îmbunătățirea mediului și la îndeplinirea
obiectivului strategiei UE privind biodiversitatea, și anume stoparea pierderii biodiversității
și a degradării serviciilor ecosistemice, precum și la refacerea acestora? ...................................176
7.a27) CEQ27-CO - În ce măsură a contribuit PDR la îndeplinirea obiectivului PAC de încurajare a
competitivității agriculturii?.........................................................................................................181
7.a28) CEQ28-SU - În ce măsură a contribuit PDR la îndeplinirea obiectivului PAC de asigurare a
gestionării durabile a resurselor naturale și a acțiunilor de combatere a schimbărilor
climatice? .....................................................................................................................................184
7.a29) CEQ29-DE - În ce măsură a contribuit PDR la îndeplinirea obiectivului PAC de realizare a
unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor și a comunităților rurale, inclusiv crearea
de locuri de muncă și menținerea acestora?.................................................................................192
7.a30) CEQ30-IN - În ce măsură a contribuit PDR la încurajarea inovării? .............................................196
7.a31) PSEQ01-FA - Întrebarea de evaluare specifică programului legată de ariile de intervenție
specifice programului...................................................................................................................200
4
7.a36) PSEQ01-TOPIC - Întrebarea de evaluare specifică programului legată de tema evaluării
7.b) Tabelul indicatorilor de rezultat..........................................................................................................221
7.c) Tabelul indicatorilor suplimentari și specifici programului utilizați pentru a sprijini constatările
evaluării............................................................................................................................................223
7.d) Tabelul indicatorilor de impact ai PAC ..............................................................................................224
8. IMPLEMENTAREA ACȚIUNILOR PENTRU A SE ȚINE SEAMA DE PRINCIPIILE
PREZENTATE LA ARTICOLELE 5, 7 ȘI 8 DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013 .......227
8.a) Promovarea egalității între bărbați și femei și nediscriminarea [articolul 7 din Regulamentul
(UE) nr. 1303/2013] .........................................................................................................................227
8.b) Dezvoltarea durabilă [articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013].........................................229
8.c) Rolul partenerilor menționați la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 în
implementarea programului .............................................................................................................230
9. PROGRES ÎNREGISTRAT ÎN ASIGURAREA ABORDĂRII INTEGRATE PENTRU
UTILIZAREA FEADR ȘI A ALTOR INSTRUMENTE FINANCIARE ALE UNIUNII ...............232
10. RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE
[ARTICOLUL 46 DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013].................................................241
11. TABELE DE CODARE PENTRU INDICATORII COMUNI ȘI INDICATORII SPECIFICI
PROGRAMULUI, PRECUM ȘI VALORILE-ȚINTĂ CUANTIFICATE.......................................254
Anexa II .....................................................................................................................................................255
Documente .................................................................................................................................................265
5
1. INFORMAȚII ESENȚIALE PRIVIND IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI ȘI PRIORITĂȚILE
ACESTUIA
1.a) Date financiare
A se vedea documentele anexate
1.b) Indicatorii comuni și indicatorii specifici programului, precum și valorile-țintă cuantificate
1.b1) Tabel de sinteză
Aria de intervenție 1A
Pe baza aprobat Utilizare Utilizare
Denumirea indicatorilor țintă Perioadă Realizat Ținta pentru 2023
(dacă este cazul) (%) (%)
2014-2018 0,01 0,86
T1: procentajul cheltuielilor în

temeiul articolelor 14, 15 și 35 din 2014-2017
Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 în 1,17
raport cu cheltuielile totale pentru 2014-2016
PDR (aria de intervenție 1A)
2014-2015
Aria de intervenție 1B
2014-2018 22,00 10,43

T2: Numărul total de operațiuni de
cooperare sprijinite în cadrul măsurii 2014-2017
de cooperare [articolul 35 din
211,00
Regulamentul (UE) nr. 1305/2013]
(grupuri, rețele/clustere, proiecte 2014-2016
pilot...) (aria de intervenție 1B)
2014-2015
Aria de intervenție 1C
2014-2018 2.849,00 1,54
T3: Numărul total al participanților

formați în conformitate cu 2014-2017
articolul 14 din Regulamentul (UE) 184.430,00
nr. 1305/2013 (aria de intervenție 2014-2016
1C)
2014-2015
6
2014-2018 0,05 56,87 0,04 45,49
T4: procentajul exploatațiilor agricole 2014-2017 0,03 34,12 0,01 11,37

cu sprijin prin PDR pentru investiții în
0,09
restructurare sau modernizare (aria de
intervenție 2A) 2014-2016 0,01 11,37 0,01 11,37
2014-2015
2014-2018 2,26 84,96
Procentajul de ferme de dimensiuni 2014-2017 0,88 33,08

medii sprijinite prin PDR pentru
2,66
investitii in restructurare sau
modernizare (%) 2014-2016
2014-2015
2014-2018 0,01 0,24
Procentajul de ferme de dimensiuni 2014-2017

mici sprijinite prin PDR pentru
4,10
investitii in restructurare sau
modernizare (%) 2014-2016
2014-2015
de Utilizare Utilizare
Indicator de realizare Perioadă Angajat Realizat Planificare 2023
minimis (%) (%)
O1 - Cheltuieli publice
M01 2014-2018 1.198.648,75 9,53 156.031,46 1,24 12.574.834,00
totale
M02 2014-2018 287.453,04 22,71 1.265.807,00
totale
M04 2014-2018 912.111.808,49 78,11 442.685.770,19 37,91 1.167.763.679,00
totale
M06 2014-2018 169.676.632,28 64,31 104.494.791,49 39,61 263.826.157,00
totale
Total 2014-2018 1.083.274.542,56 74,94 547.336.593,14 37,87 1.445.430.477,00
totale
7
2014-2018 0,29 119,47 0,28 115,36
T5: procentajul exploatațiilor agricole 2014-2017 0,28 115,36 0,04 16,48

cu investiții/planuri de afaceri pentru
0,24
tinerii fermieri sprijinite prin PDR (aria
de intervenție 2B) 2014-2016 0,10 41,20 0,03 12,36
2014-2015 0,03 12,36
2014-2018 20,57 116,54
Procentajul de ferme de dimensiuni 2014-2017 2,59 14,67

cuprinse intre 12 000 - 50 000 PS
17,65
sprijinite prin PDR pentru investitii
pentru tinerii fermieri (%) 2014-2016 2,00 11,33
2014-2015
minimis (%) (%)
M01 2014-2018 1.352.243,55 21,13 116.596,53 1,82 6.398.253,00
totale
M02 2014-2018 191.960,93 77,04 249.161,00
totale
M06 2014-2018 430.473.351,36 98,56 346.433.949,42 79,32 436.744.132,00
totale
Total 2014-2018 432.017.555,84 97,43 346.550.545,95 78,16 443.391.546,00
totale
Aria de intervenție 2C+

2014-2018 415,95 45,76
2014-2017 376,07 41,37

Km de drumuri forestiere realizați prin
909,00
proiectele finanțate (Număr)
2014-2016 295,00 32,45
2014-2015
minimis (%) (%)
M04 2014-2018 104.849.536,65 103,84 7.457.068,61 7,39 100.971.119,00
totale
Total 2014-2018 104.849.536,65 103,84 7.457.068,61 7,39 100.971.119,00
totale
8
2014-2018 0,03 65,48 0,03 65,48

T6: procentajul exploatațiilor agricole
care primesc sprijin pentru participarea 2014-2017 0,03 65,48 0,02 43,65
la sistemele de calitate, la piețele locale
0,05
și la circuitele de aprovizionare scurte,
precum și la grupuri/organizații de 2014-2016 0,03 65,48 0,03 65,48
producători (aria de intervenție 3A)
2014-2015 0,02 43,65
minimis (%) (%)
M01 2014-2018 3.022.797,00
totale
M02 2014-2018 3.416.227,51 96,83 3.528.122,00
totale
M03 2014-2018 0,00 0,00 10.181.232,00
totale
M04 2014-2018 125.486.436,56 56,97 31.434.025,21 14,27 220.286.485,00
totale
M09 2014-2018 7.108.272,89 35,48 4.018.933,93 20,06 20.037.124,00
totale
M14 2014-2018 691.576.065,22 89,07 435.447.114,12 56,08 776.408.606,00
totale
M16 2014-2018 5.907.824,55 18,84 568.812,04 1,81 31.356.903,00
totale
Total 2014-2018 833.494.826,73 78,28 471.468.885,30 44,28 1.064.821.269,00
totale
2014-2018
T7: procentajul exploatațiilor care 2014-2017

participă la sisteme de gestionare a 0,14
riscurilor (aria de intervenție 3B) 2014-2016
2014-2015
minimis (%) (%)
M01 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 3.434.967,00
M05 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 0,00 0,00 28.452.434,00
Total O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 0,00 0,00 74.684.888,00
9
Prioritatea P4
2014-2018
T13: procentajul terenurilor forestiere
care fac obiectul contractelor de 2014-2017
gestionare pentru îmbunătățirea
1,22
gestionării solului și/sau pentru
prevenirea eroziunii solului (aria de 2014-2016
intervenție 4C)
2014-2015
2014-2018
T8: procentajul pădurilor/al altor

suprafețe împădurite care fac obiectul 2014-2017
unor contracte de gestionare pentru 12,15
sprijinirea biodiversității (aria de 2014-2016
intervenție 4A)
2014-2015
2014-2018 2,07 54,53

T12: procentajul terenurilor agricole
care fac obiectul contractelor de 2014-2017 1,82 47,95
3,80
gestionării solului și/sau pentru
prevenirea eroziunii solului (aria de 2014-2016 1,12 29,51
intervenție 4C)
2014-2015
2014-2018 6,80 57,04
T10: procentajul terenurilor agricole 2014-2017 6,19 51,93

care fac obiectul contractelor de
11,92
gestionării apei (aria de intervenție 4B) 2014-2016 3,44 28,86
2014-2015
2014-2018 5,80 57,33

gestionare pentru sprijinirea 10,12
biodiversității și/sau a peisajelor (aria 2014-2016 2,74 27,08
de intervenție 4A)
2014-2015
minimis (%) (%)
M01 2014-2018 1.186.600,45 3,07 360.748,79 0,93 38.674.520,00
totale
M02 2014-2018 5.977.875,00
totale
M10 2014-2018 428.900.260,88 40,83 324.924.666,30 30,93 1.050.459.653,00
totale
M11 2014-2018 135.075.857,80 57,30 81.621.583,78 34,63 235.716.228,00
totale
M13 O1 - Cheltuieli publice 2014-2018 1.005.117.283,42 76,28 851.979.383,92 64,66 1.317.643.914,00
10
totale
M15 2014-2018 0,00 0,00 70.147.754,00
totale
Total 2014-2018 1.570.280.002,55 57,76 1.258.886.382,79 46,31 2.718.619.944,00
totale
2014-2018 113,87 38,69
T14: procentajul terenurilor irigate care 2014-2017 66,99 22,76

trec la utilizarea unui sistem de irigații 294,28
mai eficient (aria de intervenție 5A) 2014-2016 61,04 20,74
2014-2015
2014-2018 24,52 38,71
Procentajul terenurilor viabile pentru 2014-2017 14,42 22,76

irigatii care trec la utilizarea unui sistem 63,35
de irigații mai eficient (%) 2014-2016 13,00 20,52
2014-2015
minimis (%) (%)
M01 2014-2018 141.488,00
totale
M02 2014-2018 84.122,00
totale
M04 2014-2018 205.068.324,64 46,50 26.217.821,00 5,95 440.978.719,00
totale
M10 2014-2018 16.007,50 0,09 0,00 0,00 18.542.621,00
totale
Total 2014-2018 205.084.332,14 44,61 26.217.821,00 5,70 459.746.950,00
totale
11
2014-2018 1.691.264,11 86,36 830.971,11 42,43
T16: Totalul investițiilor în producția de 2014-2017 1.691.264,11 86,36 391.729,11 20,00

energie din surse regenerabile (EUR) 1.958.334,49
(aria de intervenție 5C) 2014-2016 170.320,00 8,70
2014-2015
minimis (%) (%)
M06 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 1.522.304,00 70,31 577.217,32 26,66 2.165.018,00
Total O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 1.522.304,00 70,31 577.217,32 26,66 2.165.018,00
Aria de intervenție 5D
2014-2018 5,36 53,99

gestionare pentru reducerea emisiilor de 9,93
GES și/sau de amoniac (aria de 2014-2016 2,74 27,60
intervenție 5D)
2014-2015
2014-2018 2,19 548,20
T17: procentajul de UVM vizate de

investiții în gestionarea șeptelului în 2014-2017 0,49 122,66
vederea reducerii emisiilor de GES 0,40
și/sau de amoniac (aria de intervenție 2014-2016 0,21 52,57
5D)
2014-2015
minimis (%) (%)
M01 2014-2018 3.358.663,00
totale
M04 2014-2018 224.877.475,93 103,59 58.181.712,13 26,80 217.074.737,00
totale
Total 2014-2018 224.877.475,93 102,02 58.181.712,13 26,39 220.433.400,00
totale
12
Aria de intervenție 5E
2014-2018 0,67 53,93
T19: procentajul terenurilor agricole și

forestiere care fac obiectul contractelor 2014-2017 0,66 53,13
de gestionare care contribuie la 1,24
sechestrarea și conservarea carbonului 2014-2016 0,47 37,83
(aria de intervenție 5E)
2014-2015
minimis (%) (%)
Total O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 5.079.744,28 4,01 162.312,26 0,13 126.801.632,00
2014-2018 5.070,00 20,72
T20: Locuri de muncă create în cadrul 2014-2017 1.333,00 5,45

proiectelor sprijinite (aria de intervenție 24.474,00
6A) 2014-2016 745,00 3,04
2014-2015
minimis (%) (%)
M04 2014-2018 151.224.792,11 45,68 33.900.781,71 10,24 331.050.111,00
totale
M06 2014-2018 286.440.037,45 99,82 137.958.170,24 48,08 286.946.862,00
totale
Total 2014-2018 437.664.829,56 70,82 171.858.951,95 27,81 617.996.973,00
totale
13
2014-2018 718,00 34,94
T23: Locuri de muncă create în cadrul 2014-2017 100,00 4,87

proiectelor sprijinite (Leader) (aria de 2.055,00
intervenție 6B) 2014-2016 80,00 3,89
2014-2015
2014-2018 20,53 77,08
T22: procentajul populației rurale care 2014-2017 4,06 15,24

beneficiază de servicii/infrastructuri 26,63
îmbunătățite (aria de intervenție 6B) 2014-2016 2,81 10,55
2014-2015
2014-2018 90,81 90,81
T21: procentajul populației rurale 2014-2017 90,81 90,81

vizate de strategiile de dezvoltare 100,00
locală (aria de intervenție 6B) 2014-2016 90,81 90,81
2014-2015
minimis (%) (%)
M07 2014-2018 1.439.626.318,52 109,08 255.721.107,68 19,38 1.319.831.144,00
totale
M19 2014-2018 351.777.668,17 55,17 129.219.010,02 20,27 637.589.491,00
totale
Total 2014-2018 1.791.403.986,69 91,52 384.940.117,70 19,67 1.957.420.635,00
totale
14
1.c) Informații esențiale privind implementarea programelor de dezvoltare rurală pe baza datelor de
la literele a) și b)
Prin Decizia de punere în aplicare nr. 3508 din 26 mai 2015, Comisia Europeană a aprobat Programul
Național de Dezvoltare Rurală al României (PNDR) pentru perioada 2014-2020.
Versiunea de Program aplicabilă anului de raportare 2018 este v.9.0 (ultima versiune aprobată de COM)
prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 8660 din 10 decembrie 2018 de aprobare a modificării
Programului de Dezvoltare Rurală al României pentru sprijinul acordat din Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală și de modificare a Deciziei de punere în aplicare C(2015)3508 final.
Urmare modificării Reg. UE. nr. 215/2014, respectiv a modificărilor aduse prin Reg. (UE) nr. 276/2018, art.
5 (3) conform căruia obiectivul de etapă și ținta pentru un indicator de realizare se referă la valori obținute
prin operațiuni în cadrul cărora toate acțiunile care conduc la realizări au fost puse în aplicare în
totalitate, dar pentru care nu au fost făcute în mod necesar toate plățile aferente, sau la valori obținute prin
operațiuni care au fost demarate, dar în cadrul cărora anumite acțiuni care conduc la rezultate sunt încă în
curs de desfășurare, sau la ambele, în cursul anului 2018 Programul a fost modificat pentru a putea aplica
noile prevederi referitoare la modalitatea de raportare a indicatorilor fizici și financiari în cadrul Raportului
Anual de Implementare, respectiv Cadrului de performanță începând cu anul 2019 (pentru anul de raportare
2018).
Ulterior modificării programului s-au actualizat și ghidurile metodologice (procedurile de monitorizare de la

nivelul instituțiilor implicate în implementarea programului) pentru a se asigura faptului că, operațiunile pe
baza cărora se calculează indicatorii raportați, îndeplinesc condițiile din Regulament, respectiv prevederile
din ghidurile COM referitoare la Sistemul COmun de Monitorizare și Evaluare/Cadrul de Performanță, cu
detalierea condițiilor și a modului de stabilire și verificare a statutului de operațiune demarată (de ex.
excluderea operațiunilor care au primit doar avans).
În secțiunea de mai jos se prezintă informații privind punerea în aplicare a programului și a

priorităților acestuia, prin referire la datele financiare, indicatorii comuni și specifici, valorile țintă
cuantificate, inclusiv modificările indicatorilor de rezultat, și obiectivele de etapă definite în cadrul de
performanță.
Programul (cap. 11 - Planul de indicatori) și Sistemul Comun de Monitorizare și Evaluare 2014-2020

(SCME) include indicatori comuni și adiționali, cu privire la execuția financiară, realizările și rezultatele
implementării măsurilor la nivel de priorități și domenii de intervenție.
Datele financiare cu privire la implementarea măsurilor sunt exprimate fie ca și „cheltuieli angajate” în
tabelul A, fie ca și „cheltuieli realizate” în celelalte tabele.
Cheltuielile angajate (tabelul A), în cazul proiectelor reprezintă suma publică totală angajată (contractată),
iar în cazul angajamentelor multianuale aceasta este definită anual atunci când cererea de plată este depusă.
Cheltuieli realizate (tabelele B-G), reprezintă cheltuielile publice totale efectuate pentru operațiunile
demarate (inclusiv cele finalizate) în anul de raportare și anii anteriori din perioada de programare (după
caz, dacă tabelul este anual sau cumulativ).
În cazul măsurilor de plăți compensatorii pe suprafață/animale, raportul reflectă operațiunile considerate

realizate la momentul în care cererea anuală a fost plătită integral.
15
Informațiile referitoare la implementarea Programului (respectiv chetuielile angajate în anul 2018)
per arie de intervenţie şi per măsură, se prezintă astfel (a se vedea Tabelul A):
DI 2A) Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea

restructurării și modernizării exploatațiilor, în special în vederea sporirii participării pe piață și a
orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole - au fost angajate cheltuieli în
valoare de 307.520.063,16 Euro.
M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare – au fost angajate cheltuieli în valoare
de 1.198.648,75 Euro.
M02 - Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei - au fost
angajate cheltuieli în valoare de 287.453,04 Euro.
M04 - Investiții în active fizice - au fost angajate cheltuieli în valoare de 252.852.211,37 Euro.
M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor - au fost angajate cheltuieli în valoare de 53.181.750,00

Euro.
DI 2B) Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a
reînnoirii generațiilor - au fost angajate cheltuieli în valoare de 12.837.804,67 Euro.
M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare – au fost angajate cheltuieli în valoare
de 1.352.243,55 Euro.
angajate cheltuieli în valoare de 191.960,93 Euro.

Euro.
DI 2C+) Îmbunătățirea performanței economice a pădurilor - au fost angajate cheltuieli în valoare de

42.605.178,00 Euro.
DI 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora
în lanțul agrialimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a
produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al
grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale - au fost angajate cheltuieli în valoare
de 189.230.172,61 Euro.
M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare – nu s-au angajat cheltuieli.
angajate cheltuieli în valoare de 3.416.227,51 Euro.
M03 - Sisteme de calitate pentru produsele agricole și alimentare – nu s-au angajat cheltuieli.
16
M09 - Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură - au fost angajate
cheltuieli în valoare de 546.353,95 Euro.
M14 - Bunăstarea animalelor - au fost angajate cheltuieli în valoare de 127.415.247,80 Euro.
M16 - Cooperare – au fost angajate cheltuieli în valoare de 3.587.796,35 Euro.
DI 3B) Sprijinirea prevenirii și a gestionării riscurilor la nivelul fermelor - nu s-au angajat cheltuieli.
M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare - nu s-au angajat cheltuieli.
M05 - Refacerea potențialului de producție agricolă afectat de dezastre naturale și de evenimente

catastrofale și instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare - măsura nu a fost lansată, nu s-au
angajat cheltuieli.
M17 - Gestionarea riscurilor - măsura nu a fost lansată, nu s-au angajat cheltuieli.
P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură - au fost

DI 4A) Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000 și în zonele
care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, a activităților agricole de
mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene
DI 4B) Îmbunătățirea gestionării apelor, inclusiv a gestionării îngrășămintelor și a pesticidelor
DI 4C) Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului
M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare – nu s-au angajat cheltuieli în anul
2018.
M02 - Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei - nu s-au
angajat cheltuieli.
M10 - Agromediu și climă - au fost angajate cheltuieli în valoare de 124.414.328,79 Euro.
M11 - Agricultură ecologică - au fost angajate cheltuieli în valoare de 50.189.684,03 Euro.
M13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice - au fost
M15 - Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor - nu s-au angajat cheltuieli.
DI 5A) Eficientizarea utilizării apei în agricultură - au fost angajate cheltuieli în valoare de

125.817.614,00 Euro.
angajat cheltuieli.
17
M04 - Investiții în active fizice - au fost angajate cheltuieli în valoare de 125.817.614,00 Euro
M10 - Agromediu și climă - nu au fost angajate cheltuieli.
DI 5B) Eficientizarea utilizării energiei în sectorul agroalimentar - nu a fost selectată nicio măsură în
cadrul strategiei pentru această arie de intervenție.
DI 5C) Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a

deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeconomiei – nu au fost
angajate cheltuieli în anul 2018.
M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor – nu au fost angajate cheltuieli în anul 2018.
DI 5D) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură - au fost angajate
cheltuieli în valoare de 86.009.254,00 Euro.
DI 5E) Promovarea conservării și sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură - au fost

M08 - Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor – au fost angajate
cheltuieli în valoare de 4.486.465,85 Euro.
DI 6A) Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea

de locuri de muncă - au fost angajate cheltuieli în valoare de 111.145.470,21 Euro.
angajat cheltuieli.

Euro.
DI 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale - au fost angajate cheltuieli în valoare de
483.724.279,11 Euro.
M07 - Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale - au fost angajate cheltuieli în valoare de
257.906.034,01 Euro
M19 - Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER (DLRC - Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea
comunității) - au fost angajate cheltuieli în valoare de 225.818.245,10 Euro.
DI 6C) Sporirea accesibilității, a utilizării și a calității tehnologiilor informației și comunicațiilor

(TIC) în zonele rurale - nu a fost selectată nicio măsură în cadrul strategiei pentru această arie de
intervenție.
M 20 – Asistenţă Tehnică - au fost angajate cheltuieli în valoare de 22.175.231,80 Euro (4.847.167,24
18
Euro pentru proiectele de asistenţă de tehnică şi 17.328.064,56 Euro cheltuieli directe).
Informațiile referitoare la indicatorii de realizare per măsură şi arie de intervenţie, se prezintă astfel
(a se vedea Tabelul B1):

orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole.
M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare: realizat - 6 acţiuni sprijinite, 508
persoane instruite, 115 zile de formare acordate tuturor beneficiarilor (beneficiarul final a primit 5 zile de
formare a cate 8 ore pe zi), 156.031,46 Euro cheltuieli publice.
M02 - Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei: nu s-au
realizat cheltuieli.
M04 - Investiții în active fizice: realizat - 1.625 operaţiuni sprijinite (din care 226 aferent tranziţiei,
respectiv una aferentă instrumentului financiar) cu o valoare totală a investiţiilor de 693.501.520,47 Euro
(din care 85.769.260,86 euro aferent operaţiunilor tranzitorii, respectiv 94.500 Euro aferent instrumentului
financiar), cheltuieli publice de 442.685.770,19 Euro (din care 54.759.569,67 Euro aferent operaţiunilor
tranzitorii, respectiv 45.000 euro aferent instrumentului financiar).
M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor: realizat - 20.496 operaţiuni sprijinite (din care 14.658 sunt
aferente tranziţiei), cheltuieli publice de 104.494.791,49 Euro (din care 34.657.500,00 Euro aferente
operaţiunilor tranzitorii).
reînnoirii generațiilor.
M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare: realizat - 5 acţiuni sprijinite, 345
M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor: realizat - 10.927 operaţiuni sprijinite (din care 1.038 sunt
aferente tranziţiei), cheltuieli publice de 346.433.949,42 Euro (din care 13.271.437,46 Euro aferente
operaţiunilor tranzitorii).
DI 2C+) Îmbunătățirea performanței economice a pădurilor.
M04 - Investiții în active fizice: realizat - 34 operaţiuni sprijinite aferente tranziţiei cu o valoare totală a
investiţiilor de 11.996.244,86 Euro şi o valoare a cheltuielilor publice de 7.457.068,61 Euro.
grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale.
19
M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare: nu s-au realizat cheltuieli.
M03 - Sisteme de calitate pentru produsele agricole și alimentare: nu s-au realizat cheltuieli.
M04 - Investiții în active fizice: realizat - 86 operaţiuni sprijinite (din care 16 aferent tranziţiei, respectiv una
aferentă instrumentului financiar) cu o valoare totală a investiţiilor de 109.524.203,21 Euro (din care
2.304.864,56 Euro aferent operaţiunilor tranzitorii, respectiv 28.417,65 euro aferent instrumentului
financiar), cheltuieli publice de 31.434.025,21 Euro (din care 1.923.865,27 Euro aferent operaţiunilor
tranzitorii, respectiv 14.208,83 aferent instrumentului financiar).
M16 - Cooperare: realizat - 22 de operaţiuni de cooperare sprijinite, 47 exploataţii participante la

operaţiunile de cooperare, cheltuieli publice de 568.812,04 Euro.
DI 3B) Sprijinirea prevenirii și a gestionării riscurilor la nivelul fermelor - nu s-au realizat cheltuieli.
M05 - Refacerea potențialului de producție agricolă afectat de dezastre naturale și de evenimente

catastrofale și instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare: măsura nu a fost lansată.
M17 - Gestionarea riscurilor: măsura nu a fost lansată.
DI 4A) Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000 și în

zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, a activităților
agricole de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene
M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare: realizat - 7 acţiuni sprijinite, 1.996
DI 5A) Eficientizarea utilizării apei în agricultura.
M04 - Investiții în active fizice: realizat - 82 operaţiuni sprijinite (din care 59 aferente tranziţiei provenind
din măsura 125 – componenta irigații), cu o valoare totală a investiţiilor de 34.129.240,74 Euro (din care
12.641.946,96 euro aferente operaţiunilor tranzitorii), cheltuieli publice de 26.217.821,00 Euro (din care
8.420.429,49 Euro pentru operaţiunile tranzitorii). Prin cele 82 de operaţiuni s-a sprijinit o suprafaţă de
151.977,18 ha (din care 95.416,18 ha aferente operaţiunilor tranzitorii).
DI 5B) Eficientizarea utilizării energiei în sectorul agroalimentar - nu a fost selectată nicio măsură în
20
cadrul strategiei pentru această arie de intervenție.
DI 5C) Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a

deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeconomiei.
M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor: realizat - 4 operaţiuni sprijinite cu o valoare totală a

investiţiilor de 830.971,11 Euro, cheltuieli publice de 577.217,32 Euro.
DI 5D) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură
M04 - Investiții în active fizice: realizat - 200 de operaţiuni sprijinite (din care 48 aferente tranziţiei), cu o
valoare totală a investiţiilor de 117.801.596,33 Euro (din care 17.883.930,33 euro aferente operaţiunilor
tranzitorii), cheltuieli publice de 58.181.712,13 Euro (din care 15.679.015,32 Euro aferente operaţiunilor
tranzitorii).
Numărul de UVM aferente celor 200 de operaţiuni este de 119.299,87, din care 57.180,95 aferente
operaţiunilor tranzitorii.
DI 5E) Promovarea conservării și sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură - nu au fost

realizate cheltuieli (în cadrul măsurii 8 pentru cele 28 de noi angajamente nu s-au efectuat cheltuieli
pentru înființarea terenurilor împădurite, iar aferent tranziției cheltuielile pentru înființarea
terenurilor împădurite au fost efectuate în perioada anterioară de programare iar cele de întreținere
și pierdere de venit agricol se raportează în tabelul B3).

de locuri de muncă
M04 - Investiții în active fizice: realizat - 97 operaţiuni sprijinite (din care 56 aferente tranziţiei), cu o
valoare totală a investiţiilor de 94.341.546,58 Euro (din care 23.120.271,58 euro aferente operaţiunilor
tranzitorii), cheltuieli publice de 33.900.781,71 Euro (din care 15.063.993,45 Euro aferente operaţiunilor
tranzitorii).
M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor: realizat 2.591 operaţiuni sprijinite (din care 260 aferent
tranziţiei, respectiv una aferentă instrumentului financiar) cu o valoare totală a investiţiilor de 97.889.951,91
Euro (din care 14.919.053,43 Euro aferent operaţiunilor tranzitorii, respectiv 70.075,35 Euro aferent
instrumentului financiar), cheltuieli publice de 137.958.170,25 Euro (din care 11.618.632,12 Euro aferent
operaţiunilor tranzitorii, respectiv 35.037,67 Euro aferent instrumentului financiar).
DI 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale
M07 - Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale: realizat 640 operaţiuni sprijinite (din care 232
sunt aferente tranziţiei) cu o valoare totală a investiţiilor de 399.278.436,91 Euro (din care 120.459.206,89
euro aferente operaţiunilor tranzitorii), cheltuieli publice de 255.721.107,68 Euro (din care 60.839.288,40
euro aferente operaţiunilor tranzitorii). Proiectele deservesc 1.973.318 locuitori.
DI 6C) Sporirea accesibilității, a utilizării și a calității tehnologiilor informației și comunicațiilor
21
(TIC) în zonele rurale - nu a fost selectată nicio măsură în cadrul strategiei pentru această arie de
intervenție.
Informațiile referitoare la indicatorii de realizare LEADER şi Asistență tehnică, se prezintă astfel (a

se vedea Tabelul B2):
Referitor la datele prezentate în Tabelul B2.1 – indicatori de realizare LEADER, menționăm faptul că
sunt selectate 239 GAL-uri care acoperă o populaţie de 9.793.458 locuitori, din care 8.726.539 populaţie
rurală.
Submăsura 19.1 Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală: realizat - 159 proiecte
cu o valoare a cheltuielilor publice de 1.975.014,76 Euro.
Submăsura 19.2 Sprijin pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală: realizat - 2.864 proiecte, din
care 1.932 proiecte aferente tranziţiei, împărţirea pe domenii de intervenţie, aşa cum este reflectată în tabel,
s-a realizat în funcţie de contribuţia predominantă. Pentru aceste proiecte s-a colectat câte un indicator de
realizare per proiect în funcție de domeniul de intervenție principal la care contribuie acesta, situația fiind
prezentată în Tabelul B2.2.
Tabelul B2.3 – indicatori de realizare Asistență tehnică, respectiv Rețeaua Națională de Dezvoltare
Rurală. Pentru Asistență tehnică (20.1) sunt realizate cheltuieli publice în valoare de 63.910.846,22 euro
reprezentând costuri administrative și 4.999.246,13 euro reprezentând valoarea plătită, aferentă celor 58 de
contracte de Asistență Tehnică pentru care s-au demarat activităţile şi s-au efectuat plăţi.
Pentru Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală, detaliile referitoare la activitățile desfășurate se regăsesc în
tabelul B2.3 (cumulat 2015-2018, aferent celor 3 proiecte pentru care s-au demarat activităţile şi s-au
efectuat plăţi), iar în secțiunea 1.e) se regăsesc informațiile privind activitățile desfășurate de RNDR pe
parcursul anului 2018.
Informațiile referitoare la indicatorii de realizare pentru angajamentele multi-anuale (a se vedea

Tabelul B3):
Anul 2018 a fost anul în care s-au realizat plăţile aferente Campaniei 2017 şi 2018 (avans şi plăţi finale).
Raportul anterior (RAI 2017), reflectă în mică măsură plăţile aferente Campaniei 2017 având în vedere că
până la sfârşitul anului 2017 se plătiseră majoritar (doar) avansuri, care, conform metodologiei SCME se
declară în cadrul RAI numai dacă sunt însoţite ulterior, până la 31 decembrie a anului de raportare şi de
plata finală. Aferent Campaniei 2017 majoritatea plăţilor finale s-au realizat în anul 2018 (limitările de la
nivelul bugetului de stat, din ultima lună a anului 2017, a fost un factor care a condus la aceasta situaţie),
astfel, prezentul raport (Tabelul B3) include atât realizările Campaniei 2017 cât şi ale Campaniei 2018
(avans şi plată finală). Datele sunt prelucrate ca urmare a interogarii sistemului informatic IACS dar şi a
modulului de gestionare a plăţilor efectuate de către APIA.
În vederea implementării măsurilor aferente PNDR 2014-2020 a fost necesară continuarea modificării
structurale a sistemului informatic, în ceea ce priveşte implementarea funcţionalităţilor specifice nou
introduce, aferente măsurilor de mediu şi climă.
Datele rezultate din ambele sisteme informatice au fost prelucrate în vederea completării cu informaţii a
acestui raport. În cazul în care un fermier a solicitat sprijin pentru Măsura 11 Submăsura 1, iar într-o
campanie ulterioară a solicitat, pe aceeaşi suprafaţă, Măsura 11 Submăsura 2, fermierul respectiv este luat în
calcul atât ca beneficiar al Măsurii 11 Submăsura 1, cât şi ca beneficiar al Măsurii 11 Submăsura 2, cu
22
suprafeţele aferente. De asemenea, precizăm că prelucrarea informaţiilor s-a efectuat prin luarea în calcul a
sirutelor în care s-a solicitat sprijin, astfel încât să nu se realizeze o dublă evidenţiere urmare a transferului
de exploataţie inter-campanii, realizat la nivel de măsuri/pachete.
în lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a
grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale
M09 - Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură: realizat - în anul 2018
s-a realizat plata anuală pentru 23 grupuri de producători prin care au fost sprijinite 355 exploatații (din care
13 grupuri de producători tranzitate din programul anterior). Valoarea cheltuielilor publice realizate este de
1.560.333,96 Euro. Numărul de exploataţii sprijinite este de 1.161 (cumulat, pentru calcularea indicatorului
ţintă T6, acestea reprezintă exploataţiile membre în grupurile de producători, pentru care s-au efectuat plăţi
în perioada 2015-2018).
M14 - Bunăstarea animalelor: realizat - cheltuieli publice (plată integrală) de 184.754.855,75 Euro (întreaga
sumă este aferentă angajamentelor tranzitorii) pentru 508 beneficiari și 2.256.641,12 UVM.
P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură
DI 4A) Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000 și în zonele
care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, a activităților agricole de
mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene
M10 - Agromediu și climă: realizat - 125.547 contracte, suprafața fizică care a facut obiectul sprijinului
fiind de 762.882,78 ha.
Cheltuielile publice realizate sunt în valoare de 161.347.125,05 Euro, din care 16.335.096,77 Euro (obiectiv
de mediu “Acoperirea solului, tehnici de arat, lucrări reduse, conservare” – Pachetul 4 “Culturi verzi”),
144.804.311,12 Euro (obiectiv de mediu “Menținerea sistemelor de pajiști și zone arabile HNV” – Pachet 1
„Pajişti cu înaltă valoare naturală (HNV)”, Pachet 2 „Practici agricole tradiţionale”, Pachet 3 „Pajişti
importante pentru păsări”, Pachet 6 „Pajişti importante pentru fluturi Maculinea sp.” și Pachet 7 „Terenuri
arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu Branta ruficollis”) și 207.717,16 Euro
(obiectiv de mediu “Altele” Pachet 8 „Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon”).
Suprafața totală pentru care s-au realizat plăți care contribuie la realizarea obiectivului de mediu
“Acoperirea solului, tehnici de arat, lucrări reduse, conservare” – Pachetul 4 “Culturi verzi” este de
133.147,58 ha.
Suprafața totală pentru care s-au realizat plăți care contribuie la realizarea obiectivului de mediu
“Menținerea sistemelor de pajiști și zone arabile HNV” – Pachet 1 „Pajişti cu înaltă valoare naturală
(HNV)”, Pachet 2 „Practici agricole tradiţionale”, Pachet 3 „Pajişti importante pentru păsări”, Pachet 6
„Pajişti importante pentru fluturi Maculinea sp.” și Pachet 7 „Terenuri arabile importante ca zone de hrănire
pentru gâsca cu gât roşu Branta ruficollis” este de 810.124,12 ha.
23
Tranziție – în anul 2018 pentru continuarea angajamentelor aflate în derulare aferente M214 din PNDR
2007-2013, cheltuielile publice realizate sunt în valoare de 33.440.301,50 euro, aferente angajamentelor
aflate în derulare, ale căror beneficiari au optat pentru aplicarea clauzei de revizuire.
M11 - Agricultură ecologică: realizat - 5.033 exploatații sprijinite, suprafața care a facut obiectul sprijinului
fiind de 56.069,48 ha (sM 11.1 – conversie) și 85.738,92 ha (sM 11.2 – menținere).
Cheltuielile publice realizate sunt în valoare de 39.788.357,19 Euro.
Tranziție – în anul 2018 pentru continuarea angajamentelor aflate în derulare aferente M214 din PNDR
2007-2013, cheltuielile publice realizate sunt în valoare de 2.237.335,77 euro, aferente angajamentelor
aflate în derulare, ale căror beneficiari au optat pentru aplicarea clauzei de revizuire.
M13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice: realizat
- 417.116 exploatații sprijinite, suprafața care a facut obiectul sprijinului fiind de 1.226.925,89 ha (sM 13.1
– ANC montan), 3.675.603,98 ha (sM 13.2 – ANC semnificativ) și 144.615,31 ha (sM 13.3 – ANC
specific).
Cheltuielile publice realizate sunt în valoare de 170.260.667,75 Euro (sM 13.1 – ANC montan),
210.679.416,13 Euro (sM 13.2 – ANC semnificativ) și 8.006.841,50 Euro (sM 13.3 – ANC specific).
M15 - Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor: nu s-au realizat cheltuieli.
DI 5A) Eficientizarea utilizării apei în agricultură
M10 - Agromediu și climă - pachetul 5 „Adaptarea la efectele schimbărilor climatice”, nu s-au realizat
cheltuieli în cadrul acestui pachet care din punct de vedere al obiectivelor de mediu corespunde categoriei
„Reducerea suprafețelor irigate și/sau rata de irigare, tehnici de irigare”.
DI 5E) Promovarea conservării și sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură
M08 - Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor: s-a realizat plata
anuală pentru 10 proiecte (exploatații forestiere tranzitate din PNDR 2007-2013) prin care au fost sprijinite
231,609 ha. Valoarea cheltuielilor publice realizate este de 50.419,00 Euro (întreținere și pierdere de venit
agricol).
Informațiile referitoare la cheltuielile publice ale operaţiunilor cu contribuţii secundare la alte arii de
intervenţie (a se vedea Tabelul B4):
Contribuţia secundară la DI 1A) Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe
în zonele rurale şi la DI 1B) Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și
silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări
mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite este de 164.720,46 Euro. Măsura
care a contribuit secundar la aceste DI-uri este M16 Cooperare.
Contribuţia secundară la DI 2A) Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor

agricole și facilitarea restructurării și modernizării exploatațiilor, în special în vederea sporirii
participării pe piață și a orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole este de
83.124.659,66 Euro. Măsurile care au contribuit secundar la acest DI sunt M04 - Investiții în active fizice,
M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor şi M09 - Înființarea de grupuri și organizații de producători
24
în agricultură și silvicultură.
Contribuţia secundară la DI 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai

bună integrare a acestora în lanțul agrialimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii
valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de
aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale este de
759.065.815,74 Euro. Măsurile care au contribuit secundar la acest DI sunt M04 - Investiții în active fizice
și M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor.
Contribuţia secundară la DI 4A) Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în

zonele Natura 2000 și în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri
specifice, a activităților agricole de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene este
de 933.763.279,97 Euro. Măsurile care au contribuit secundar la acest DI sunt M08 - Investiții în
dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor, M11 - Agricultură ecologică şi M13
- Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice.
Contribuţia secundară la DI 4B) Îmbunătățirea gestionării apelor, inclusiv a gestionării

îngrășămintelor și a pesticidelor este de 292.168.474,75 Euro. Măsurile care au contribuit secundar la
acest DI sunt M08 - Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor,
M09 - Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură şi M10 - Agromediu și
climă.
Contribuţia secundară la DI 4C) Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului este de
98.268.769,64 Euro. Măsurile care au contribuit secundar la acest DI sunt M04 - Investiții în active fizice,
M08 - Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor, M09 -
Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură şi M11 - Agricultură
ecologică.
Contribuţia secundară la DI 5A) Eficientizarea utilizării apei în agricultură este de 45.408.744,92

Euro. Măsura care a contribuit secundar la acest DI este M04 - Investiții în active fizice.
Contribuţia secundară la DI 5B) Eficientizarea utilizării energiei în sectorul agroalimentar este de

7.976.857,87 Euro. Măsurile care au contribuit secundar la acest DI sunt M04 - Investiții în active fizice și
M09 - Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură.
Contribuţia secundară la DI 5C) Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie,

a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul
bioeconomiei este de 23.162.329,38 Euro. Măsurile care au contribuit secundar la acest DI sunt M04 -
Investiții în active fizice, M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor și M09 - Înființarea de grupuri și
organizații de producători în agricultură și silvicultură.
Contribuţia secundară la DI 5D) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din
agricultură este de 298.036.267,14 Euro. Măsurile care au contribuit secundar la acest DI sunt M04 -
Investiții în active fizice, M09 - Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și
silvicultură și M10 – Agromediu și climă.
Contribuţia secundară la DI 5E) Promovarea conservării și sechestrării carbonului în agricultură și

silvicultură este de 132.844.964,73 Euro. Măsurile care au contribuit secundar la acest DI sunt M04 -
Investiții în active fizice, M09 - Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și
25
silvicultură, M10 – Agromediu și climă și M11 – Agricultură ecologică.
Contribuţia secundară la DI 6A) Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi

mici, precum și crearea de locuri de muncă este de 46.923.200,08 Euro. Măsurile care au contribuit
secundar la acest DI sunt M04 - Investiții în active fizice și M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor.
Informațiile referitoare la defalcarea pe tipuri de zone defavorizate, tipul şi dimensiunea

exploataţiilor sprijinite, gen şi vârstă (a se vedea Tabelul C):
Informațiile referitoare la tipurile de zone (a se vedea Tabelul C1.1):
M04 - Investiții în active fizice: total cheltuieli publice realizate 599.817.970,02 Euro, din această valoare
35% aparține zonelor non ANC, 11% zonei ANC montan, 52% zonei ANC semnificativ și 3% zonei ANC
specific.
M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor: total cheltuieli publice realizate 589.429.090,81 Euro, din
această valoare 48% aparține zonelor non ANC, 21% Zonei ANC montan, 28% Zonei ANC Semnificativ și
2% zonei ANC Specific.
În tabelul Tabelul C1.2 nu sunt disponibile informațiile referitoare la cheltuielile publice realizate în zonele
NATURA 2000 în cadrul M10 și M15 iar în Tabelul C1.3 nu sunt disponibile informațiile referitoare la
cheltuielile publice realizate pentru exploatații ecologice în cadrul M10, M13 și M15.
Informațiile referitoare la gen şi vârstă (a se vedea Tabelul C2.1):

orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole
M04 - Investiții în active fizice – în categoria Vârstă ≤40 au beneficiat de sprijin 434 bărbaţi şi 183 femei,
iar în categoria Vârstă >40 au beneficiat de sprijin 117 bărbaţi şi 39 femei (persoanele fizice sunt
beneficiarii autorizați în baza OUG 44/ 2008, fără personalitate juridică). Acestora li se adaugă 661
persoane juridice beneficiare de sprijin.
M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor – în categoria Vârstă ≤40 au beneficiat de sprijin 8.549
bărbaţi şi 5.440 femei, iar în categoria Vârstă >40 au beneficiat de sprijin 4.479 bărbaţi şi 1.997 femei.
Acestora li se adaugă 31 persoane juridice beneficiare de sprijin.
reînnoirii generațiilor
M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor – în categoria Vârstă ≤40 au beneficiat de sprijin 6.019
bărbaţi şi 4.204 femei. Acestora li se adaugă 704 persoane juridice beneficiare de sprijin.
P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii
reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic
M04 - Investiții în active fizice – în categoria Vârstă ≤40 au beneficiat de sprijin 47 bărbaţi şi 15 femei, iar
în categoria Vârstă >40 au beneficiat de sprijin 11 bărbați şi 4 femei. Acestora li se adaugă 123 persoane
juridice beneficiare de sprijin.
26
M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor - în categoria Vârstă >40 a beneficiat de sprijin 1 femeie,
la care se adaugă 3 persoane juridice.
P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale
M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor - în categoria Vârstă ≤40 au beneficiat de sprijin 439
bărbaţi şi 298 femei, iar în categoria Vârstă >40 au beneficiat de sprijin 260 bărbaţi şi 217 femei. Acestora
li se adaugă 1.376 persoane juridice beneficiare de sprijin.
Informațiile referitoare la împărţirea pe tip de ramură agricolă (a se vedea Tabelul C2.2):
M04 - Investiții în active fizice, după tipul de ramură agricolă, operaţiunile sprijinite în cadrul sM4.1 şi 4.2
s-au distribuit astfel:
 65,18% Culturi de câmp

 1,82% Horticultură
 0,17% Viticultură
 8,92% Culturi permanente (altele decât viticultura)
 3,47% Bovine pentru lapte
 2,53% Alte animale ierbivore
 3,47% Granivore
 5,01% Mixte (culturi şi animale)
 9,46% Sector non agricol (industrie alimentară…)
M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor, după tipul de ramură agricolă, operaţiunile sprijinite în
cadrul sM 6.1, 6.2, 6.3 şi 6.4 s-au distribuit astfel:
 12,13% Culturi de câmp

 5,68% Horticultură
 0,17% Viticultură
 1,26% Culturi permanente (altele decât viticultura)
 3,07% Bovine pentru lapte
 0,95% Alte animale ierbivore
 0,28% Granivore
 71,84% Mixte (culturi şi animale)
 4,62% Sector non agricol
În perioada anterioară de programare acest indicator nu a fost prevăzut pentru colectare în cadrul măsurii
141, dar din analiza operaţiunilor finanţate şi a specificului fermelor de semisubzistenţă, pentru majoritatea
acestora a rezultat caracterul mixt (animale şi culturi). Exploataţiile din grupa 2-8 UDE finanţate prin M141
au fost de regulă, exploataţii individuale tipice, cu un sistem de producţie mixt, care nu diferea foarte mult
de segmentul fermelor de subzistenţă (şi anume, combinaţia granivore-culturi de câmp), însă aveau o
orientare mai puternică spre piaţă. În fermele de semi-subzistenţă fermierii desfăşurau diverse activităţi
agricole de cultivare a plantelor şi de creştere a animalelor, bazate pe tradiţii specifice satului românesc.
Aceste ferme se caracterizau printr-o structură de producţie foarte diversificată, determinată de necesităţile
gospodăriei. Astfel, pentru cele 14.658 operaţiuni tranzitate nu s-a recolectat individual indicatorului „tip
ramură agricolă”, urmare analizei, s-au încadrat global, în categoria exploataţii mixte (culturi şi animale).
27
Informațiile referitoare la dimensiunea exploataţiei (a se vedea Tabelul C2.3):
M04 - Investiții în active fizice, după dimensiunea exploataţiei operaţiunile sprijinite în cadrul sM4.1 şi 4.2
(doar cele aferente beneficiarilor care se încadrează în categoria fermierilor), s-au distribuit astfel:
 9,06% < 5 Ha
 2,86% între >= 5 HA și < 10 Ha
 3,83% între >= 10 HA și < 20 Ha
 14,59% între >= 20 HA și < 50 Ha
 69,68% >= 50 Ha
M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor, după dimensiunea exploataţiei, operaţiunile sprijinite în

cadrul sM6.1, 6.3, 6.2 şi 6.4 (doar cele aferente beneficiarilor care se încadrează în categoria fermierilor
sau a membrilor gospodăriilor agricole) s-au distribuit astfel:
 71,60% < 5 Ha
 18,62% între >= 5 HA și < 10 Ha
 7,26% între >= 10 HA și < 20 Ha
 2,10% între >= 20 HA și < 50 Ha
 0,42% >= 50 Ha
Referitor la datele prezentate în Tabelul D – „Progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor”

(a se vedea Tabelul D):
T1: procentajul cheltuielilor în temeiul articolelor 14, 15 și 35 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 în
raport cu cheltuielile totale pentru PDR (aria de intervenție 1A)
Ținta pentru 2023:1,17%
Realizat 2014-2018: 0,01%
T2: Numărul total de operațiuni de cooperare sprijinite în cadrul măsurii de cooperare [articolul 35 din
Regulamentul (UE) nr. 1305/2013] (grupuri, rețele/clustere, proiecte pilot...) (aria de intervenție 1B)
Ținta pentru 2023: 211 operațiuni
Realizat 2014-2018: 22 operațiuni
T3: Numărul total al participanților formați în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) nr.
1305/2013 (aria de intervenție 1C)
Ținta pentru 2023: 184.430 participanți
Realizat 2014-2018: 2.849 participanți
T4: procentajul exploatațiilor agricole cu sprijin prin PDR pentru investiții în restructurare sau
modernizare (aria de intervenție 2A)
Ținta pentru 2023: 0,09%
28
Realizat 2014-2018: 0,04%
T5: procentajul exploatațiilor agricole cu investiții/planuri de afaceri pentru tinerii fermieri sprijinite prin
PDR (aria de intervenție 2B)
Realizat 2014-2018: 0,28%
T6: procentajul exploatațiilor agricole care primesc sprijin pentru participarea la sistemele de calitate, la
piețele locale și la circuitele de aprovizionare scurte, precum și la grupuri/organizații de producători (aria
de intervenție 3A)
Realizat 2014-2018: 0,03%
T7: procentajul exploatațiilor care participă la sisteme de gestionare a riscurilor (aria de intervenție 3B)
Realizat 2014-2018: 0,00%
T8: procentajul pădurilor/al altor suprafețe împădurite care fac obiectul unor contracte de gestionare
pentru sprijinirea biodiversității (aria de intervenție 4A)
Realizat 2014-2018: 0,00%
T9: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru sprijinirea
biodiversității și/sau a peisajelor (aria de intervenție 4A)
Realizat 2014-2018: 5,80%
T10: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea
gestionării apei (aria de intervenție 4B)
Realizat 2014-2018: 6,80%
T11: procentajul terenurilor forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea
gestionării apei (aria de intervenție 4B), nu se aplică.
T12: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea
gestionării solului și/sau pentru prevenirea eroziunii solului (aria de intervenție 4C)
29
Realizat 2014-2018: 2,07%
T13: procentajul terenurilor forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea
Realizat 2014-2018: 0,00%
T14: % din terenurile irigate care trec la utilizarea unui sistem de irigații mai eficient (aria de intervenție
5A)
Realizat 2014-2018: 113,87%
T15: Totalul investițiilor pentru eficiență energetică (aria de intervenție 5B), nu se aplică.
T16: Totalul investițiilor în producția de energie din surse regenerabile (aria de intervenție 5C)
Ținta pentru 2023: 1.958.334,49 euro
Realizat 2014-2018: 830.971,11 euro
T17: procentajul de UVM vizate de investiții în gestionarea șeptelului în vederea reducerii emisiilor de GES
și/sau de amoniac (aria de intervenție 5D)
Realizat 2014-2018: 2,19%
T18: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru reducerea
emisiilor de GES și/sau de amoniac (aria de intervenție 5D)
Realizat 2014-2018: 5,36%
T19: procentajul terenurilor agricole și forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare care
contribuie la sechestrarea și conservarea carbonului (aria de intervenție 5E)
Realizat 2014-2018: 0,67%
T20: Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite (aria de intervenție 6A)
Ținta pentru 2023: 24.474 locuri de muncă
Realizat 2014-2018: 5.070 locuri de muncă
30
T21: procentajul populației rurale vizate de strategiile de dezvoltare locală (aria de intervenție 6B)
Ținta pentru 2023: 100%
Realizat 2014-2018: 90,81%
T22: procentajul populației rurale care beneficiază de servicii/infrastructuri îmbunătățite (aria de

intervenție 6B)
Realizat 2014-2018: 20,53%
T23: Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite (LEADER) (aria de intervenție 6B)
Realizat 2014-2018: 718 locuri de muncă
T24: procentajul populației rurale care beneficiază de servicii/infrastructuri noi sau îmbunătățite (TIC)
(aria de intervenție 6C), nu se aplică.
Informațiile referitoare la monitorizarea cheltuielii publice aferente măsurilor tranzitorii (a se vedea

Tabelul E):
Totalul de 251.648.610,68 Euro cheltuială publică realizată pentru măsurile tranzitorii în anul 2018, s-a
distribuit astfel:
4,57% M04 - Investiții în active fizice (M121, M123, M125 PNDR 2007-2013);
0,83% M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor (M112, M141, M312, M313 PNDR 2007-2013);
6,04% M07 - Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale (M322, M313 componenta C PNDR
2007-2013);
0,02% M08 - Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor (M221
PNDR 2007-2013);
0,24% M09 - Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură (M142 PNDR
2007-2013);
13,29% M10 - Agromediu și climă (M214 PNDR 2007-2013);
0,89% M11 - Agricultură ecologică (M214 – pachet 5 PNDR 2007-2013);
0,02% M13 – Zone defavorizate (M211, 212 PNDR 2007-2013);
73,42% M14 - Bunăstarea animalelor (M215 PNDR 2007-2013);
0,68% M19 - Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER (M41 PNDR 2007-2013).
31
Informații referitoare la monitorizarea indicatorilor specifici programului (a se vedea tabelul G):
Tabelul G1: Indicatori țintă specifici RO
RO-TA1: Procentajul de ferme de dimensiuni mici sprijinite prin PDR pentru investiții în restructurare sau
modernizare.
Realizat 2014-2018: 0,01%
RO-TA2: Procentajul de ferme de dimensiuni medii sprijinite prin PDR pentru investiții în restructurare sau
modernizare.
Realizat 2014-2018: 2,26%
RO-TA3: Procentajul terenurilor viabile pentru irigații care trec la utilizarea unui sistem de irigații mai
eficient.
Realizat 2014-2018: 24,52%
RO-TA4: Procentajul de ferme de dimensiuni cuprinse între 12 000 - 50 000 PS sprijinite prin PDR pentru
investiții pentru tinerii fermieri.
Realizat 2014-2018: 20,57%
Km de drumuri forestiere realizați prin proiectele finanțate.
Ținta pentru 2023: 909 km
Realizat 2014-2018: 415,95 km
De asemenea, informații privind implementarea celor 24 de indicatori de realizare specifici RO se regăsesc

în tabelul G2.
32
1.d) Informații esențiale privind progresele realizate în direcția realizării obiectivelor de etapă
stabilite în cadrul de performanță, pe baza tabelului F (din 2017)
Stabilirea și evaluarea Cadrului de performanță se face pe baza listei de indicatori predefiniți de COM şi a
celor alternativi definiți de Statul membru, aplicabili la nivelul priorităților (indicatori financiari, indicatori
de realizare şi etape cheie de implementare).
Datorita gradului de complexitate al proiectelor, în special cele publice, care necesită o perioadă mai lungă
de implementare, în cazul operațiunilor care vizează serviciile de bază și infrastructură, precum şi irigaţiile,
s-au stabilit etape cheie de implementare (KIS). Etapa cheie de implementare este un stadiu important în
implementarea operațiunilor care trebuie atins până la sfârșitul anului 2018 (ex. selectarea sau contractarea
operațiunilor).
Rezerva de performanță reprezintă între 5 și 7% din alocarea pentru fiecare prioritate din program, cu
excepția priorității care vizează asistența tehnică. Cuantumul total al rezervei de performanță alocată pentru
fiecare fond este de 6%. Cuantumul corespunzător rezervei de performanță este menționat în program
defalcat pe priorități. Suma dedicată rezervei de performanță este alocată efectiv după evaluarea din 2019
realizată pe baza datelor din 2018. Rezerva se acordă dacă la jumătatea perioadei de programare (la sfârșitul
anului 2018) sunt atinse obiectivele de etapă (milestones).
Rezerva de performanță se alocă doar programelor și priorităților care și-au îndeplinit obiectivele de etapă.
Cuantumul rezervei de performanță stabilit pentru fiecare dintre prioritățile care și-au îndeplinit obiectivele
de etapă se consideră definitiv alocat pe baza deciziei Comisiei.
Indicatori ai Cadrului de performanță (Tabelul F1)
 Totalul cheltuielilor publice P2 (EUR)
 obiectiv 2023: 1.989.793.142 euro

 obiectiv etapă 2018 (din obiectivul 2023): 15%
 realizat în perioada 2014-2018: 901.344.207,70 euro (45,3%)
 Numărul exploatațiilor agricole cu sprijin prin PDR pentru investiții în restructurare sau
modernizare (aria de intervenție 2A) + exploatații cu investiții/planuri de afaceri pentru tinerii
fermieri sprijinite prin PDR (aria de intervenție 2B)
 obiectiv 2023: 12.760 exploatații

 realizat în perioada 2014-2018: 12.362 exploatații (96,88%)
 obiectiv 2023: 1.139.506.157 euro

 obiectiv 2023: 2.718.619.944 euro

33
 realizat în perioada 2014-2018: 1.258.886.382,79 euro (46,31%)
 obiectiv 2023: 809.147.000 euro

 Cheltuieli publice totale EUR P6 (EUR)
 obiectiv 2023: 2.575.417.608 euro

 Populația rurală vizată de GAL (aria de intervenție 6B)
 obiectiv 2023: 9.610.132 locuitori

 realizat în perioada 2014-2018: 8.726.539 locuitori (90,81%)
Indicatori alternativi ai Cadrului de performanță (Tabelul F2)
 Numărul de beneficiari sprijiniti pentru bunăstarea animalelor P3
 obiectiv 2023: 549 beneficiari

 realizat în perioada 2014-2018: 508 beneficiari (92,53%)
 Numărul de operațiuni sprijinite prin sM4.2 P3
 obiectiv 2023: 279 operațiuni

 realizat în perioada 2014-2018: 86 operațiuni (30,82%)
 Terenuri agricole care fac obiectul contractelor de gestionare care contribuie la biodiversitate (aria
de intervenție 4A) + îmbunătățirea gestionării apei (aria de intervenție 4B) + îmbunătățirea
gestionării solului și/sau prevenirea eroziunii solului + terenuri agricole care fac obiectul
contractelor de plăți ANC (aria de intervenție 4C) P4
 obiectiv 2023: 6.221.650 hectare

 realizat în perioada 2014-2018: 5.951.836,37 hectare (95,66%)
 Numărul de operațiuni sprijinite prin submăsura 4.1 (de exemplu, stocarea gunoiului de grajd,
tratarea gunoiului de grajd) P5
 obiectiv 2023: 435 operațiuni

34
 realizat în perioada 2014-2018: 200 operațiuni (45,98%)
 Suprafața (ha) vizată de investiții în vederea economisirii de apă (de exemplu, un număr mai mare
de sisteme de irigații eficiente) – etapă cheie de implementare (KIS) P5
 obiectiv 2023: 362.745 hectare

 realizat în perioada 2014-2018: 492.734,11 hectare (135,83%)
 Numărul de operațiuni contractate pentru a îmbunătăți serviciile de bază și infrastructura în zonele

rurale (P6B și P6C) – etapă cheie de implementare (KIS) P6
 obiectiv 2023: 1.192 operațiuni

 realizat în perioada 2014-2018: 2.064 operațiuni (173,15%)
Având în vedere informațiile de mai sus, precum și prevederile art. 6 din Regulamentul de punere în
aplicare (UE) nr. 215/2014, respectiv art. 21 și 22 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului, conform cărora, în urma examinării performanței, în anul 2019 pe baza RAI
2018, statele membre trebuie să atingă cel puțin 85% din valoarea unui obiectiv de etapă pentru a se
considera că acesta a fost atins, iar dacă ating <65% din obiectivul de etapă se consideră că au eșuat grav în
atingerea acestuia (existând derogări în funcție de numărul de indicatori stabiliți pe prioritate), în cazul
României toţi indicatorii aferenţi Cadrului de performanță PNDR 2014-2020, la 31 decembrie 2018, au atins
valoarea etapei 2018 sau au depaşit pragul de 85%.
35
1.e) Alte elemente specifice din cadrul programelor de dezvoltare rurală [opțional]
Informații privind implementarea PNDR 2014-2020 la nivelul teritoriului ITI Delta Dunării, în anul
2018.
Intervențiile finanțate din FEADR, în mod complementar cu investițiile din FEDR, FSE și FC, contribuie la
obiectivele stabilite prin Strategia de Dezvoltare Sustenabilă Integrată a Deltei Dunării (SIDD DD) printr-o
alocare indicativă separată care vizează investiții în active fizice, dezvoltarea exploatațiilor și a
întreprinderilor, servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale, agro-mediu și climă și LEADER.
Măsura de agro-mediu și climă contribuie complementar la obiectivele SIDD DD privind protejarea
mediului și a resurselor naturale, fără a avea o alocare indicativă.
Pentru a asigura coerența intervențiilor din aria de aplicabilitate a ITI cu strategia elaborată pentru acest
teritoriu, în anul 2018 au fost lansate sesiuni dedicate pentru teritoriul ITI, utilizând alocarea indicativă
aferentă sM6.2, sM 6.3 și sM6.4. Proiectele din teritoriul ITI cu finanțare din FEADR sunt admise la
finanțare doar dacă obțin avizul de conformitate ITI.
La data de 31 decembrie, rezultatele derulării sesiunilor anului 2018 la nivelul teritoriului ITI sunt
următoarele:
 sM6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole” - alocare licitată în valoare de 1,40 mil.
Euro, proiecte depuse: 57 în valoare de 3,77 mil. Euro, selectate: 18 proiecte în valoare de 1,26 mil.
Euro, contractate: 12 proiecte în valoare de 0,84 mil. Euro, pentru care au fost efectuate plăți în
valoare de 0,44 mil. Euro;
 sM6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” - alocare licitată în valoare de 3,71 mil. Euro,
proiecte depuse: 143 în valoare de 2,15 mil. Euro, selectate: 11 proiecte în valoare de 0,17 mil. Euro.
Până la sfârşitul anului 2018 nu s-au contractat proiecte din cadrul acestei sesiuni.
 sM6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole” - alocare licitată în valoare de
2,99 mil. Euro, proiecte depuse: 29 în valoare de 5,60 mil. Euro. Până la sfârşitul anului 2018 nu s-
au selectat proiecte din cadrul acestei sesiuni.
Informații privind activitățile desfășurate de RNDR
Pe parcursul anului 2018, RNDR a desfașurat activități care au condus la rezultatele de mai jos:
 au fost organizate 10 evenimente Grup de Lucru. Tematica întâlnirilor a vizat buna implementare a
Strategiilor de Dezvoltare Locală, la evenimentele GLL au participat 1.224 persoane interesate.
 Unitatea de Sprijin a RNDR a organizat, în cadrul Strategiei de Informare și Publicitate (SIP), 8
întâlniri de mare amploare, tip Conferință Regională a PNDR. Tematicile atinse au vizat necesitatea
schimbului de generație/stimularea procesului, asocierea și cooperarea, consilierea și CLLD.
Numărul total al participanților - 2.612 persoane.
 a început implementarea contractului de prestare servicii privind organizarea întâlnirilor tip
Reuniuni ale Experților, contract care se va derula pe perioada 2018-2021, s-au organizat 4 Reuniuni
ale Experților având ca teme instrumente financiare, măsuri de climă și mediu,
comunicare/informare. Au participat 80 de persoane implicate în domeniile de interes, incluzând
reprezentanții AM PNDR și AFIR.
 schimb de experiență în cadrul unei vizite de studiu organizată la Rețeaua Rurală din Grecia (13
consilieri ai USRNDR – de la nivel central și județean).
 participare la Târgul international INDAGRA şi la acţiuni cu profil agricol şi de dezvoltare rurală
36
organizate în ţară.
 reprezentanții RNDR au participat la 12 evenimente organizate de Rețeaua Europeană de Dezvoltare
Rurală și/sau Rețeaua PEI-AGRI, precum şi de alte organisme internaţionale.
 s-au realizat materiale de informare, comunicare şi promovare pentru asigurarea vizibilității și
informării publicului larg și a potențialilor beneficiari asupra implementării Programului Național de
Dezvoltare Rurală.
 au fost colectate şi diseminate prin RNR două exemple de proiecte reprezentând bune practici.
Acestea au fost publicate pe site-ul Reţelei Europene de Dezvoltare Rurală -
https://enrd.ec.europa.eu/projects-practice/supporting-young-farmer-expand-his-farm-holding_en şi
https://enrd.ec.europa.eu/projects-practice/improving-performance-agricultural-holding-agel-nicula-
ltd_en.
 au fost publicate cele 12 ediții ale newsletter-ului PEI Agri traduse în limba română.
 au fost transmise 10 newsflashuri, reprezentând informări de ultimă oră (până la momentul
transmiterii newsletterului) referitoare la măsuri compensatorii PNDR, Focus Grupuri PEI-AGRI și
evenimente LEADER organizate în alte state membre.
Referitor la cheltuielile privind sprijinul pentru funcționarea RNDR, menționăm că nu înregistrăm astfel de
cheltuieli. Unitatea de Sprijin a Rețelei este una internă AM PNDR, cheltuielile cu salariile și funcționarea
se suportă din măsura de Asistenţă Tehnică componenta 20.1, nu din bugetul destinat Rețelei (20.2) care se
consumă exclusiv pentru activitațile RNR.
Informații privind activitățile desfășurate de GAL-uri
GAL-urile au desfășurat activități de animare teritorială, de promovare a strategiei de dezvoltare locală și de

informare a comunității locale despre rolul GAL și oportunitățile de finanțare.
În cadrul celor 239 de GAL-uri funcționale de pe teritoriul României, s-a menținut numărul de persoane
angajate la nivelul GAL cu atribuții în asigurarea implementării și monitorizării SDL. Au fost realizate
acțiuni de întărire a capacității instituționale ale GAL, atât în ceea ce privește dezvoltarea competențelor
profesionale ale angajaților GAL (participare la cursuri, seminarii, grupuri de lucru, acțiuni de networking
cu alte structuri implicate în dezvoltarea rurală etc.), cât și prin organizarea în cadrul teritoriului de
evenimente de interes public în domeniul dezvoltării rurale.
Totodată, pentru a contribui la creșterea competitivității teritoriului prin consolidarea capacității, difuzare de
inovare, know-how și competențe noi, GAL-urile au inițiat acțiuni de cooperare interteritorială și
transnațională cu potențiali parteneri, atât din România, cât și din alte state europene.
1.f) După caz, contribuția strategiilor macroregionale și de bazin maritim
Astfel cum prevede Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 la alineatul (3) al articolului 27 privind "conținutul
programelor", la alineatul (3) litera (e) al articolului 96 privind "conținutul, adoptarea și modificarea
programelor operaționale în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de
muncă", la alineatul (3) și la alineatul (4) litera (d) ale articolului 111 privind "rapoartele de implementare
37
pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă" și în anexa 1 secțiunea
7.3 privind "contribuția programelor principale la strategiile macroregionale și privind bazinele maritime",
acest program contribuie la strategia (strategiile) macroregională (macroregionale) și/sau de bazin maritim:
 Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice (EUSBSR)

 Strategia UE pentru regiunea Dunării (EUSDR)
 Strategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (EUSAIR)
 Strategia UE pentru regiunea Alpilor (EUSALP)
 Strategia pentru bazinul maritim al Oceanului Atlantic (ATLSBS)
38
1.f1) EUSDR
Pilonul (pilonii) și domeniul (domeniile) prioritar(e) pentru care programul este relevant:
Pilon Domeniu prioritar
 1 - Interconectarea regiunii Dunării 1.1 - Mobilitate - căi navigabile
 1 - Interconectarea regiunii Dunării 1.2 - Mobilitate - transport feroviar, rutier și aerian
 1 - Interconectarea regiunii Dunării 1.3 - Energie
 1 - Interconectarea regiunii Dunării 1.4 - Cultură și turism
 2 - Protejarea mediului în regiunea Dunării 2.1 - Calitatea apei
 2 - Protejarea mediului în regiunea Dunării 2.2 - Riscuri pentru mediu
 2 - Protejarea mediului în regiunea Dunării 2.3 - Biodiversitate, peisaje, calitatea aerului și a

solului
 3 - Creșterea prosperității în regiunea 3.1 - Societatea cunoașterii

Dunării
 3 - Creșterea prosperității în regiunea 3.2 - Competitivitate

Dunării
 3 - Creșterea prosperității în regiunea 3.3 - Oameni și competențe

Dunării
 4 - Consolidarea regiunii Dunării 4.1 - Capacitate și cooperare instituțională
 4 - Consolidarea regiunii Dunării 4.2 - Securitate
39
Acțiuni sau mecanisme utilizate pentru a corela mai bine programul cu EUSDR
A. Coordonatorii macroregionali (în special coordonatorii naționali, coordonatorii de politică

coordonatorii de acțiuni orizontale sau membrii comitetelor de coordonare/ai grupurilor de
coordonare) participă la Comitetul de monitorizare a programului?
Da  Nu 
B. În criteriile de selecție, au fost atribuite puncte suplimentare pentru măsuri specifice de sprijinire a
EUSDR?
Da  Nu 
C. Programul a investit fonduri UE în EUSDR?
Da  Nu 
Suma exactă sau aproximativă în euro investită în EUSDR:
FEDR
FC
FSE
FEADR 4.886.562.548,00
FEPAM
ENI
IPA
orice alte fonduri
denumirea "oricăror alte fonduri"
D. Rezultatele obținute în ceea ce privește EUSDR (nu se aplică pentru 2016)
În mod complementar cu invesțiile finanțate prin FEDR, FC, FEPAM și FSE, intervențiile prin PNDR
40
contribuie la cei patru piloni ai Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD). La nivelul României,
Strategia UE pentru regiunea Dunării nu include numai judeţele situate de-a lungul fluviului, ci cuprinde
întreg teritoriul statului, astfel că PNDR a contribuit prin investiţii în active fizice, dezvoltarea exploataţiilor
şi a întreprinderilor, servicii de bază şi reînoirea satelor în zonele rurale, agro-mediu şi climă, cooperare şi
LEADER la îndeplinirea obiectivelor Strategiei SUERD.
E.
Programul dumneavoastră contribuie la obiectivele validate de coordonatorii naționali și de
coordonatorii domeniului prioritar în 2016 (încărcate pe site-ul EUSDR)? [Vă rugăm precizați
obiectivul (obiectivele)]
41
42
43
1.g) Cursul de schimb utilizat pentru conversie RAI (țări din afara zonei euro)
Măsurile fără plăți anuale, BCE 1 ian. an decizie acordare finanțare.

Măsurile cu plăți anuale, BCE 1 ian. an pt. care se face plata.
44
2. PROGRESUL ÎN IMPLEMENTAREA PLANULUI DE EVALUARE
2.a) Descrierea oricăror modificări aduse planului de evaluare în PDR pe parcursul anului, cu
justificarea acestora
2.b) O descriere a activităților de evaluare desfășurate în cursul anului (în legătură cu secțiunea 3 a
planului de evaluare)
Conform Manualului de procedură privind evaluarea și raportarea în vederea implementării Planului de

evaluare aferent PNDR 2014-2020 aprobat prin Ordinul MADR nr. 226/2016, la nivelul Biroului
de Evaluare a fost elaborat draft-ul planului de evaluare pentru Programul National de Dezvoltare Rurală
2014-2020 (PNDR 2014-2020), pentru anul 2018.
În vederea analizării și agreării acestuia, în data de 28 noiembrie 2017 a fost organizată o reuniune a
Comitetului de Coordonare a Planului de Evaluare (CCE), comitet constituit pentru sprijinirea activităților
de monitorizare și evaluare. Urmare discuțiilor care au avut loc, proiectul planului anual de evaluare a fost
agreat de către membrii CCE. În data de 2 decembrie 2017, planul de evaluare aferent anului 2018 a fost
aprobat de conducerea AM și prezentat membrilor Comitetului de Monitorizare în cadrul reuniunii CM din
data de 26 iunie 2018.
În cadrul proiectului Evaluarea on going a PNDR 2014-2020 în perioada 2017-2020 a fost realizat studiul
de evaluare Zona montană, studiul în urma căruia evaluatorul a formulat răspunsuri la 11 întrebări de
evaluare. Studiul de evaluare a pus accent pe analiza eficacității, eficienței și relevanței PNDR în zonele
montane. Astfel, pentru a se realiza analiza asupra eficacității, evaluarea a avut în vedere atingerea
indicatorilor de realizare specifici pentru zona montană și capacitatea de contractare a submăsurilor cu buget
dedicat pentru ZM, prin compararea rezultatelor de la nivelul zonei montane cu cele de la nivelul zonei non-
montane. În ceea ce privește eficiența programului, au fost analizate costurile unitare de la nivelul
proiectelor contractate, comparativ cu costurile unitare înregistrate pentru proiectele finalizate. Pentru a se
analiza relevanța programului în zona montană, a fost efectuată o analiză asupra criteriilor de selecție din
cadrul submăsurilor.
Evaluatorul a furnizat și Analiza contribuției nete a intervențiilor PNDR la schimbarea valorii indicatorilor
SEA pentru anul 2017 care a fost realizată conform prevederilor HG nr. 1076/2004.
În noiembrie 2018 a avut loc și prima conferință de diseminare a rezultatelor primelor doua studii de
evaluare realizate în cadrul proiectului, respectiv studiul de evaluare necesar pentru elaborarea RAI transmis
în anul 2017 și studiul de evaluare Zona montană.
Totodată, având în vedere faptul că pentru anul 2019 proiectul prevede elaborarea studiului de evaluare
necesar pentru elaborarea RAI transmis în anul 2019, primele discuții tehnice între reprezentanții AM și cei
ai evaluatorului au fost demarate încă din luna noiembrie 2018 în vederea identificării surselor de informații
necesare pentru studiul de evaluare, în special pentru calcularea valorilor indicatorilor de impact.
De asemenea, pe parcursul anului 2018 s-a derulat o serie de activități aferente proiectului Dezvoltarea
45
capacității de evaluare și monitorizare a personalului instituțiilor implicate în implementarea PNDR 2014-
2020. Proiectul vizează desfășurarea unor activități de întărire a capacității administrative necesare pentru
evaluarea PNDR 2014-2020 prin acțiuni ce au ca obiectiv asigurarea unui nivel calitativ de experiență și
cunoștințe în domeniul evaluării printre actorii implicați în implementarea PNDR, precum și creșterea
gradului de conștientizare în rândul acestor actori cu privire la rolul evaluării.
Proiectul a fost demarat în decembrie 2017 și se derulează pe o perioadă de 4 ani.
Pe parcursul anului 2018 au fost desfășurate următoarele activități:
1. Analiza sistemului curent de evaluare-monitorizare aferent PNDR 2014-2020 (realizată la

nivelul AM PNDR, AFIR, APIA, Comitetului de Monitorizare (CM), Comitetului de Coordonare a
Evaluării (CCE), Grupurilor de Acțiune Locală(GAL)), formularea unor propuneri de îmbunătățire a
sistemului de evaluare-monitorizare, inclusiv a procedurilor aferente activităților de evaluare și
monitorizare și elaborarea unui plan cu privire la capacitatea de evaluare și monitorizare, care a
identificat nevoile de formare și a prezentat activitățile necesare pentru consolidarea capacității
administrative, atât a personalului responsabil cu evaluarea și monitorizarea PNDR 2014-2020,
precum și a membrilor CCE, a membrilor CM și a reprezentanților GAL;
2. Organizarea a două sesiuni de instruire pe tema evaluare-monitorizare PDR pentru responsabilii

cu evaluarea și monitorizarea programului, dedicate reprezentanților AM PNDR și agențiilor de
plăți;
3. Organizarea a 4 ateliere de evaluare-monitorizare pentru GAL-uri în vederea sprijinirii

procesului de evaluare a Strategiilor de Dezvoltare Locală. Fecare GAL a beneficiat de căte două
sesiuni de instruire;
4. Organizarea unei sesiuni de instruire pe tema evaluare-monitorizare PDR dedicată membrilor

CCE;
5. Organizarea unei vizite de studiu în Madrid, Spania în vederea realizării unui schimb de
experiență pe teme referitoare la evaluarea și monitorizarea programelor de dezvoltare rurală pentru
personalul responsabil cu evaluarea și monitorizarea PNDR 2014-2020;
5. Organizarea a 3 reuniuni ale CCE, prin intermediul proiectului;
7. Sprijinirea în activitățile de evaluare și monitorizare desfășurate de Autoritatea de Management

pentru PNDR (AM PNDR) (analiza metodologiilor de evaluare aferente studiilor de evaluare
realizate în cadrul altor contracte și furnizate pe parcursul anului 2018, sprijin în analiza controlului
calității a două rapoarte de evaluare care au necesitat expertiză specifică/înaltă și care au fost
furnizate pe parcursul anului, traducerea fișelor indicatorilor de impact aferenți PNDR 2014-2020,
întâlniri de îndrumare metodologică și clarificare a unor documente de evaluare);
8. Elaborarea unui ghid operațional de evaluare a implementării strategiilor de dezvoltare locală de

către GAL, pe baza liniilor directoare furnizate de către Comisia Europeană, care a fost ulterior
diseminat către GAL pentru a le sprijini în procesul de evaluare.
Pe parcursul anului 2018 s-a derulat și finalizat procedura de achiziție publică aferentă proiectului
”Evaluarea impactului suprareglementării asupra implementării PNDR 2014-2020”. În luna august 2018 a
fost încheiat contractul cu operatorul economic câștigător, perioada de implementare a activităților fiind de
46
5 luni.
Obiectivul general al proiectului este realizarea unui studiu de evaluare privind identificarea
cerințelor/prevederilor legale care reprezintă supra-reglementarea în implementarea PNDR și propunerea
unor măsuri de simplificare, precum și evaluarea impactului pe care l-au avut acțiunile propuse în PNDR
2014-2020 pentru reducerea poverii administrative atât pentru beneficiari cât și pentru autorități.
Studiul de evaluare a vizat analizarea măsurilor de suport și inovare, a măsurilor de investiții, a celor cu
sprijin forfetar, a măsurilor cu costuri standard și a măsurilor cu plăți compensatorii din PNDR 2014-2020.
Conform graficului de implementare a proiectului, pe parcursul anului 2018 au fost parcurse etapele
aferente evaluării, respectiv structurarea, observarea, analizarea și evaluarea, studiul final fiind planificat a
fi livrat la începutul lunii ianuarie 2019.
Tot pe parcursul anului 2018 a fost derulată și finalizată procedura de achiziție publică aferentă proiectului
„Evaluarea măsurilor slab accesate din cadrul PNDR 2014-2020”. În luna octombrie 2018 a fost încheiat
contractul cu ofertantul câștigător, perioada de implementare a activităților fiind de 4 luni. Pe parcursul
implementării contractului, prestatorul a identificat nevoia derulării unor activități suplimentare de colectare
de date. În acest context, la solicitarea prestatorului, perioada de implementare a contractului a fost
prelungită cu încă două luni,.
Proiectul a avut ca obiectiv general realizarea unui studiu de evaluare privind identificarea măsurilor din
cadrul PNDR 2014-2020, care au fost mai putin accesate, cauzele care au determinat slaba accesare și
modalități, propuneri și strategii prin care se poate îmbunătăți implementarea măsurilor slab accesate și a
programului PNDR 2014-2020 în ansamblul lor.
Pe parcursul anului au fost create instrumentele necesare atât pentru analiza cantitativă cât și pentru analiza
calitativă, respectiv: chestionarele, ghidurile pentru realizarea interviurilor, ghidurile pentru realizarea focus
grupurilor, designului studiilor de caz, schemelor de analiză pentru interogarea bazelor de date disponibile,
pentru construirea extrapolărilor necesare. De asemenea, a fost demarată și etapa de colectare de date.
Conform graficului de implementare a proiectului, studiul de evaluare a fost planificat a fi livrat la începutul
lunii februarie 2019.
De asemenea, a fost elaborat Raportul Anual de Implementare a PNDR 2014-2020 pentru anul 2017 care a
fost acceptat de Comisia Europeană prin scrisoarea nr. Ares (2018)4180537-09.08.2018.
Persoanele cu atribuții în evaluarea PNDR au participat și la reuniunile Grupului de Experți pentru

Monitorizarea și Evaluarea PAC organizate de către Comisia Europeană - DG AGRI în lunile mai și
noiembrie 2018, precum și la un workshop organizat de Biroului European de Evaluare pentru Dezvoltare
Rurală ce a avut loc în mai 2018, în cadrul căruia au fost diseminate bune practice privind valoarea adăugată
a LEADER/CLLD în procesul de evaluare.
În 1 octombrie 2018 a fost organizată o reuniune a CCE în cadrul căreia au fost discutate aspecte referitoare
la acțiunile întreprinse pe parcursul anului în implementarea Planului de Evaluare, participanții fiind invitați
să formuleze propuneri pentru eventuale teme de evaluare ce pot face obiectul unor proiecte ce pot fi
demarcate în anul următor. Pe baza consultării cu reprezentanții CCE, a fost definitivat Planul de Evaluare
aferent anului 2019, care a fost aprobat de conducerea DGDR - AM PNDR în luna decembrie.
Pe parcursul anului 2018, MADR, cu sprijinul Biroului European de Asistentă în Evaluare (Evaluation
47
Helpdesk) pentru Dezvoltare Rurală, a organizat două evenimente care au avut ca temă “Evaluarea
LEADER/DLRC” (mai) și “Evaluarea realizărilor și impacturilor PNDR in 2019” (decembrie).
2.c) O descriere a activităților desfășurate în ceea ce privește furnizarea și gestionarea datelor (în
legătură cu secțiunea 4 a planului de evaluare)
Pentru realizarea studiului de evaluare privind Zona montană au fost utilizate surse de date primare
colectate prin ancheta pe bază de chestionar în rândul beneficiarilor de proiecte în implementare sau
finalizate, localizate în zona montană, interviuri semi-structurate cu actori cheie implicați în gestionarea,
implementarea și monitorizarea PNDR 2014-2020, studii de caz în rândul beneficiarilor cu proiecte
finalizate, localizate în zona montană și focus grup, respectiv surse de date secundare provenind din
sistemul de monitorizare al programului și date ale INS.
În ceea ce privește proiectul ”Evaluarea impactului suprareglementării asupra implementării PNDR 2014-
2020”, au fost realizate interviuri semi-structurate cu reprezentanți AM PNDR, AFIR și APIA și cu actori
cheie, a fost realizată anchetă pe bază de chestionar atât pentru beneficiari, cât și pentru nonbeneficiari,
precum și cu reprezentanți ai AM și AFIR. Colectarea de informații a fost completată cu focus grupuri și
studii de caz, precum și printr-o analiză benchmark.
De asemenea, pentru studiul „Evaluarea masurilor slab accesate din cadrul PNDR 2014-2020” a fost
demarată etapa de colectare de date prin intermediul interviurilor cu AM, AFIR și APIA.
În cee ace privește analiza sistemului curent de evaluare-monitorizare aferent PNDR 2014-2020, realizată în
cadrul proiectului Dezvoltarea capacității de evaluare și monitorizare a personalului instituțiilor implicate
în implementarea PNDR 2014-2020, informațiile au fost colectate și prin intermediul unor interviuri, focus
grupuri, chestionare aplicate reprezentanților AM, AFIR, APIA, GAL, CM și CCE.
Sistemul de informații statistice cu privire la implementarea și monitorizarea PNDR pentru evaluare îl

reprezintă bazele de date ale Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) - (SPCDR) și Agenția
de Plată și Intervenții în Agricultură (APIA) - (IACS) care înregistrează, stochează și gestionează
informațiile de monitorizare a PNDR și care vor fi necesare pentru a monitoriza și evalua progresul necesar
atingerii obiectivelor și țintelor programului. De asemenea, indicatorii de realizare necesari, conform
Sistemului Comun de Monitorizare și Evaluare, sunt centralizați si verificați de către serviciul specializat
din cadrul AFIR.
Datele rezultate din ambele sisteme informatice au fost prelucrate în vederea completării cu informații a
acestui raport. Informațiile referitoare la suprafetele și plățile efectuate pot suferi modificări, rectificări
rezultate în urma controalelor și verificărilor suplimentare efectuate în conformitate cu legislația în vigoare.
Totodată, prin Acordul de delegare încheiat între AM și AFIR, agenția de plăți va furniza indicatorii
financiari, indicatorii de realizare, indicatorii țintă și indicatorii specifici Cadrului de Performanță, precum și
indicatorii aferenți sub-programului și măsurilor de tranziție, colectați conform cerințelor Sistemului Comun
de Monitorizare și Evaluare. Totodată, pe parcursul implementării PNDR, AM va informa AFIR asupra
datelor specifice necesare pentru evaluare, precum și a modului de prezentare a informațiilor solicitate.
De asemenea, în Comitetul de Coordonare a Evaluării au fost implicați și furnizori de date precum INS și
Rețeaua de Informații Contabile Agricole (RICA), asigurând în acest fel o colaborare continuă cu aceste
48
structuri în procesul de evaluare a PNDR, ceea ce permite o cunoaștere a nevoii de date și informații.
Precizăm că, în contextul realizării Raportării anuale privind monitorizare SEA conform prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004, date statistice au fost solicitate și Institutului Național de Statistică.
Anul 2018 a fost anul în care s-au realizat plăți aferente Campaniei 2017 și Campaniei 2018 (avans și plăți
finale). Datele din prezentul raport sunt prelucrate ca urmare a interogării sistemului informatic IACS, dar și
a modulului de gestionare a plăților efectuate de către APIA.
În vederea implementării măsurilor aferente PNDR 2014-2020 a fost necesara continuarea modificării
structurale a sistemului informatic, în ceea ce priveşte implementarea funcţionalităţilor specifice nou
introduse aferente măsurilor de mediu şi climă.
Prelucrarea informatiilor s-a efectuat prin luarea în calcul a sirutelor în care s-a solicitat sprijin, astfel încat
să nu se realizeze o dublă evidențiere urmare a transferului de exploațatie inter-campanii, realizat la nivel de
măsuri/pachete.
49
2.d) O listă a evaluărilor încheiate, inclusiv trimiterile la locul în care au fost publicate online
Editor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Autor (autori) Asocierea ACZ Consulting SRL și T33 SRL
Titlu Evaluarea ongoing a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 în

perioada 2017-2020, Studiul de evaluare IV – Zona montană
Rezumat Studiul de evaluare a fost realizat pe baza datelor privind intervențiile și

acțiunile finanțate în perioada 2015-2017 prin intermediul PNDR 2014-2020, la
nivelul zonei montane, formulându-se răspunsuri la 11 întrebări de evaluare.
Studiul de evaluare a pus accent pe analiza eficacității, eficienței și relevanței
programului în zonele montane. Pentru a se realiza analiza asupra eficacității,
evaluarea a avut în vedere atingerea indicatorilor de realizare specifici pentru
zona montană și capacitatea de contractare a submăsurilor cu buget dedicat
pentru ZM, prin compararea rezultatelor de la nivelul zonei montane cu cele de
la nivelul zonei non-montane. În ceea ce privește eficiența programului, au fost
analizate costurile unitare de la nivelul proiectelor contractate, comparativ cu
costurile unitare înregistrate pentru proiectele finalizate. Pentru a se analiza
relevanța programului în zona montană, a fost efectuată o analiză asupra
criteriilor de selecție din cadrul submăsurilor.
Adresă URL https://www.madr.ro/pndr-2014-2020/implementare-pndr-2014-2020/evaluare-

pndr-2014-2020/rapoarte-de-evaluare.html
50
2.e) Un rezumat al evaluărilor încheiate, cu accentul pe rezultatele evaluărilor
Studiul de evaluare IV - Zona montană cuprinde rezultatele activităților de observare, analiză și evaluare a
datelor privind intervențiile și acțiunile finanțate în perioada 2015-2017 prin intermediul PNDR 2014-2020,
la nivelul zonei montane.
Prin intermediul studiului au fost formulate răspunsuri la 11 întrebări de evaluare, desprinzându-se o serie
de concluzii referitoare la eficacitatea, eficiența și relevanța PNDR 2014-2020 în zona montană.
Eficacitatea submăsurilor cu alocări distincte pentru zona montană, analizată din perspectiva atingerii
indicatorilor de realizare specifici, respectiv a capacității programului de a-și atinge obiectivele vizate în
zonele montane, evidențiază o situație mixtă :
• Anumiți indicatori sunt departe de a-și atinge ținta stabilită, precum RO-OA20 corespunzător sM
4.2, care înregistrează un număr redus de proiecte contractate și este departe de atingerea obiectivului
final, valoarea înregistrată la finalul anului 2017 reprezentând doar 8% din ținta finală;
• Anumiți indicatori sunt într-o situație intermediară: indicatorul RO-OA24 (sM 7.6) este departe de
ținta finală, însă submăsura corespunzătoare înregistrează un număr de proiecte contractate mai mare
decât ținta finală a indicatorului; indicatorul RO-OA22 (sM 6.3) progresează spre ținta finală,
submăsura corespunzătoare înregistrând un număr ridicat de proiecte finalizate, însă având mai puține
proiecte contractate decât ținta finală; indicatorul RO-OA19 (sM 4.1) care înregistrează progres și
capacitate de atingere a țintei finale, având în vedere numărul de proiecte contractate și finalizate până
la finalul anului 2017;
• Anumiți indicatori avansează către ținta finală înregistrând un potențial ridicat de atingere a
acesteia, având în vedere proiectele contractate, cum ar fi RO-OA21 aferent sM 6.1 și RO-OA23
aferent sM 7.2, care se dovedesc a fi cele mai eficiente submăsuri.
În ceea ce privește eficiența programului, cheltuielile publice (FEADR și bugetul de stat) raportate în cadrul
proiectelor încadrate pe submăsurile analizate nu diferă substanțial în zonele montane în comparație cu
zonele din afara teritoriului montan.
Cheltuielile publice necesare pentru crearea unui nou loc de muncă în activități non-agricole, realizarea
investițiilor în agricultură și pentru sprijinirea populației prin implementarea strategiilor de dezvoltare locală
sunt, de obicei, mai mari în zonele montane. Acest fapt confirmă necesitatea de a investi în zonele montane
pentru a promova dezvoltarea acestora care pare mai costisitoare și îngreunată comparativ cu alte zone ale
mediului rural. Sprijinirea dezvoltării fermelor mici costă, în general, mai puțin în zonele montane decât în
alte teritorii și mai mult dacă se sprijină inclusiv instalarea tinerilor fermieri.
În general, intervențiile PNDR prezintă un grad ridicat de relevanță și o contribuție directă sau potențială la
dezvoltarea zonei montane. Contribuția directă este furnizată de măsurile/submăsurile în cadrul cărora au
fost contractate proiectele localizate pe teritoriul zonei montane (ex. sM 4.1, 4.1a, 4.2, 4.2a, 4.3, 6.1, 6.2,
6.3, 6.4, 7.2, 7.6 etc.), în timp ce contribuția potențială este furnizată de restul măsurilor/submăsurilor
planificate în cadrul PNDR care pot contribui la dezvoltarea integrată a mai multor teritorii inclusiv a celor
situate în zonele montane (ex. sM 1.1). Există de asemenea măsuri care nu au contribuit până în prezent la
dezvoltarea zonei montane, respectiv cele în cadrul cărora nu au fost contractate proiecte până la finalul
anului 2017 sau cele care vizează în mod specific alte tipuri de zone, în afara zonei montane (ex. sM 1.2,
2.1, 3.1, 3.2, 6.5, 9.1a, 15.1 etc).
51
2.f) O descriere a activităților de comunicare desfășurate în ceea ce privește publicitatea privind
rezultatele evaluărilor (în legătură cu secțiunea 6 a planului de evaluare)
Se face trimitere la planul de evaluare și sunt descrise eventualele dificultăți întâmpinate în implementare,
împreună cu soluțiile adoptate sau propuse.
Data/Perioada 01/01/2018 - 31/12/2018
Titlul comunicării Acțiuni privind evaluarea Grupurilor de Acțiune Locală desfășurate în cadrul
privind proiectului privind Dezvoltarea capacității de evaluare și monitorizare a
activitatea/evenimentul personalului instituțiilor implicate în implementarea PNDR 2014-2020
și subiectul evaluării,
constatări
discutate/diseminate
Organizatorul general RNDR

al
activității/evenimentului
Canale de informații / Newsletter RNDR nr. 4 și 7/2018

format utilizat
Tip de audiență-țintă Publicul interesat
Număr aproximativ de 1973

părți interesate
contactate
Adresă URL https://us11.campaign-

archive.com/?u=be903f051aa1117da75fafaa9&id=26319b20ff
https://us11.campaign-
archive.com/?u=be903f051aa1117da75fafaa9&id=0baf71145c
Data/Perioada 01/01/2018 - 31/12/2018
Titlul comunicării Diseminarea Studiului de evaluare IV – Zona montană din cadrul proiectului
privind privind Evaluare on going PNDR 2014-2020 în perioada 2017-2020
activitatea/evenimentul
constatări
Organizatorul general Direcția Generală Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru

al PNDR – Biroul evaluare
52
Canale de informații / Format soft copy (e-mail)
format utilizat
Tip de audiență-țintă Comitetul de Monitorizare PNDR 2014-2020, Comisia Europeană – DG Agri,

AFIR, APIA, Direcția Generală Politici Agricole, Direcția Generală Politici în
Industrie Alimentară și Comerț, Agenția Națională a Zonei Montane
părți interesate
contactate

Data/Perioada 01/01/2018 - 31/12/2018
Titlul comunicării Diseminarea informațiilor privind activitățile de evaluare aferente Programului

privind Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (reuniuni CCE, Planul de Evaluare
activitatea/evenimentul aferent anului 2018, Ghidul Operațional privind Evaluarea Implementării
și subiectul evaluării, Strategiilor de Dezvoltare Locală, Ghidul privind evaluarea impactului PDR)
constatări

Canale de informații / pagina de internet www.madr.ro, secțiunea Dezvoltare rurală>Implementare

format utilizat PNDR 2014-2020> Evaluare PNDR 2014-2020
Tip de audiență-țintă Entitățile implicate în evaluarea PNDR 2014-2020 Publicul interesat

părți interesate
contactate
Adresă URL http://www.madr.ro/pndr-2014-2020/implementare-pndr-2014-2020/evaluare-

pndr-2014-2020.html
Data/Perioada 01/01/2018 - 31/12/2018
Titlul comunicării Ghidul Operațional privind Evaluarea Implementării Strategiilor de Dezvoltare

privind Locală
53
constatări

Canale de informații / Format soft copy (e-mail)

format utilizat
Tip de audiență-țintă Grupuri de Acțiune Locală

părți interesate
contactate
Adresă URL https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-

rurala/evaluare_/2018/Ghid_Evaluare_SDL_2018.pdf
Data/Perioada 01/01/2018 - 31/12/2018
Titlul comunicării Publicare Studiu de evaluare IV – Zona montană din cadrul proiectului privind
privind Evaluare on going PNDR 2014-2020 în perioada 2017-2020
constatări

al
Canale de informații / Pagina de internet a RNDR, secțiunea Evaluare PNDR

format utilizat
Tip de audiență-țintă Publicul interesat, beneficiari PNDR și GAL-uri

părți interesate
contactate
Adresă URL http://www.rndr.ro/evaluare.html
Data/Perioada 01/01/2018 - 31/12/2018
54
Titlul comunicării Publicarea Studiului de evaluare IV – Zona montană din cadrul proiectului
privind privind Evaluare on going PNDR 2014-2020 în perioada 2017-2020
constatări

al
Canale de informații / Newsletter RNDR septembrie 2018

format utilizat
Tip de audiență-țintă Publicul interesat

părți interesate
contactate
Adresă URL https://us11.campaign-

archive.com/?u=be903f051aa1117da75fafaa9&id=f097f5963b
Data/Perioada 01/01/2018 - 31/12/2018
Titlul comunicării Studiul de evaluare IV – Zona montană din cadrul proiectului privind Evaluare
privind on going PNDR 2014-2020 în perioada 2017-2020
constatări

Canale de informații / pagina de internet www.madr.ro, secțiunea Dezvoltare rurală>Implementare

format utilizat PNDR 2014-2020> Evaluare PNDR 2014-2020>Rapoarte de evaluare
Tip de audiență-țintă Entitățile implicate în evaluarea PNDR 2014-2020 Publicul interesat

părți interesate
contactate
55
56
2.g) Descrierea măsurilor de urmărire ulterioară luate ca urmare a rezultatelor evaluării (în legătură
cu secțiunea 6 a planului de evaluare)
Se face trimitere la planul de evaluare și sunt descrise eventualele dificultăți întâmpinate în implementare,
împreună cu soluțiile adoptate sau propuse.
Rezultatul evaluării Concluziile și recomandările furnizate în cuprinsul Studiului de evaluare I

este relevant pentru realizat pentru pregătirea RAI 2016 în cadrul Evaluării ongoing a PNDR 204-
acțiunile ulterioare 2020 au fost analizate de către Autoritatea de Management. Rezultatele evaluării
(Descrieți constatările au fost considerate relevante.
și menționați sursa
între paranteze)
Măsuri întreprinse Concluziile și recomandările furnizate în cuprinsul Studiului de evaluare I

realizat pentru pregătirea RAI 2016 în cadrul Evaluării ongoing a PNDR 2014-
2020 au fost centralizate. Monitorizarea acestora s-a realizat periodic împreună
cu serviciile responsabile de implementarea recomandărilor în vederea stabilirii
măsurilor necesare a fi intreprinse.
Autoritatea Autoritatea de management

responsabilă de
urmărirea ulterioară
57
3. PROBLEME CARE AFECTEAZĂ PERFORMANȚA PROGRAMULUI ȘI MĂSURILE ADOPTATE
3.a) Descrierea măsurilor luate pentru asigurarea calității și eficienței implementării programului
În urma analizei efectuate și ca urmare a derulării sesiunilor de depunere din prima perioadă de
implementare a PNDR 2014-2020 au fost identificate elementele de success, dar și cele care au adus
dificultăți procesului de implementare, pentru acestea din urmă propunându-se o serie de măsuri de
remediere, precizate în cele ce urmează.
Referitor la Măsura 1 - ”Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare”, comparativ cu

perioada anterioară de programare, când M1 a fost implementată prin proceduri de achiziție publică, în
programarea curentă s-a aplicat sistemul de apeluri de proiecte. Având în vedere că sistemul de apeluri a
avut un caracter de noutate pentru M1, s-au înregistrat întârzieri în ceea ce privește stabilirea procedurilor
de implementare și definirea criteriilor de evaluare.
În vederea creşterii nivelului de conştientizare al persoanelor angajate în sectoarele agricol și alimentar, cu

privire la domeniile specifice în care își desfășoară activitatea, a fost modificată fișa Măsurii 1 din cadrul
PNDR 2014-2020. În acest sens, după consultarea Grupurilor de Lucru și după avizarea de către Comitetul
de Monitorizare a fost lansat în luna decembrie 2018, Apelul 3 - „Acţiuni de informare pentru fermieri cu
privire la măsurile minime de biosecuritate și normele sanitar veterinare aplicabile activității de creștere a
suinelor”, cu o alocare de 409.980 euro.
Măsuri întreprinse
Au fost continuate măsurile de actualizare a procedurilor de implementare pentru o implementare mai facilă
a Măsurii 1 cu ambele componente: sM 1.1 și sM 1.2. În cursul anului 2018 a fost lansată platforma prin
care să se deruleze apelurile de selecție aferente sM 1.1 cu utilizarea opțiunii de cost standard unitar, până la
finalul anului 2018, la nivelul AFIR. De asemenea, în cursul anului 2018 au fost lansate 3 apeluri aferente
sM 1.2 în cadrul cărora au fost selectate 5 proiecte, care la finalul anului erau în etapă de contractare.
Referitor la Măsura 2 - ”Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în

cadrul fermei”, modificările legislative în domeniul achizițiilor publice au condus la întârzieri în lansarea
acestei măsuri.
În cursul anului 2018, a fost atribuită prima procedură “Consiliere acordată fermierilor care activează în
ferme mici” - Lotul 1 - regiunile Nord Est și Sud Est (judetele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava,
Vaslui, Brăila, Galați, Tulcea, Constanța, Vrancea și Buzău și procedura “Consiliere acordată fermierilor
care activează în ferme mici” - Lotul 7 - tot teritoriul României.
Contractele se află în implementare. Aferent acestor contracte, pentru Lotul 1, au fost întocmite și declarate
eligibile un număr de 600 de planuri de afaceri si un număr de 400 de planuri de afaceri aferente Lotului 7.
De asemenea, au fost semnate 7 contracte aferente procedurii de achiziție publică “Servicii de consiliere
acordată producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul
agricol”. Contractele se află în implementare. Aferent acestor contracte au fost consiliați un număr de
10.000 de producători agricoli și au fost înființate și dezvoltate 350 de forme asociative, din care 8 grupuri
de producători agricoli sunt recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare.
58
În cazul Măsurii 3 - „Scheme de calitate pentru produse agricole şi alimentare”, în special sM 3.1 -
“Sprijin pentru participarea pentru prima data la scheme de calitate”, în anul 2018 a fost lansată o sesiune
de depunere Cereri de finanţare la nivel național pe această submăsură, cu o alocare publică de 6,1 mil. euro.
Au fost identificate o serie de impedimente care ţin de contextul naţional. Unele dintre aceste impedimente
sunt generate de prevederile Regulamentului (UE) nr. 1305/2013, altele sunt legate de contextul naţional.
Astfel, impedimentele cele mai importate sunt:
 Nu este posibilă aderarea la scheme de calitate naționale, întrucât acestea nu au fost notificate
Comisiei Europene respectând criteriile din Titlul IV și procedura stabilită de Directiva (UE)
1535/2015 (pentru a se verifica îndeplinirea principiilor stabilite de Regulamentul (UE) nr. 1305/
2013).
 Submăsura a fost adăugată în PNDR 2014-2020 printr-o modificare a programului, în 2016, deci este
o măsură introdusă recent, pentru care a fost deschisă doar o sesiune de depunere de proiecte.
 Condiția ca solicitanții să fie fermieri activi în contextul în care produsele de calitate recunoscute în
România sunt produse alimentare este principala problemă care determină neatractivitatea sM 3.1,
majoritatea potențialilor beneficiari neputând să îndeplineasca această cerință deoarece sunt
procesatori;
 Numărul de produse din România deja certificate conform schemelor de calitate europene este foarte
mic, iar grupurile de inițiativă aferente sunt formate doar din procesatori mari (operatori economici
cu cifră de afaceri mare).
 Valoarea sprijinului disponibil, prevăzută de Regulamentul (UE) nr. 1305/ 2013, este mică. Sprijinul
acoperă costurile efective de aderare la schema de calitate. Cu toate acestea, costurile pe care un
fermier le are pentru a adera la aceste scheme sunt relativ mici (spre exemplu în cazul produselor
montane nu trebuie decât să demonstreze locul de proveniență al producție, nu și elemente legate de
calitate sa). În acest context nu justifică asumarea costurilor administrative de solicitare a sprijinului
și plăților pe bază de decont, în condițiile în care aceste costuri administrative nu sunt eligibile.
Cei mai mulți dintre potențialii beneficiari au considerat că sprijinul ar fi util dacă ar viza și costurile
prealabile certificării unui produs agricol/alimentar ca schemă de calitate, considerându-se că efortul
financiar și lucrativ este majoritar înaintea obținerii certificării unui produs și nu ulterior.
Referitor la sM 3.2 - ”Sprijin pentru activitățile de informare și de promovare desfășurate de grupurile de

producători în cadrul pieței interne”, cu o alocare totală de 4,1 mil. euro, este necesar sa se continue
demersurile în vederea clarificării cadrului de implementare.
Pentru lansarea măsurii au fost continuate demersurile în vederea clarificării cadrului de implementare și
demarate discuții de clarificare cu Comisia Europeană în legătură cu legislația națională pentru notificarea
schemelor naționale. Aceste demersuri se vor continua pe parcursul anului 2019.
În cazul Măsurii 4, în special sM 4.1 - “Sprijin pentru investiții în exploatații agricole”, rezultatele
implementării au arătat necesitatea unei mai bune orientări a sprijinului către fermele mici și cele de familie,
precum și stimularea asocierii lor, având în vedere că, așa cum arătau cifrele din monitorizarea din iunie
2018, țintele specifice de program riscau să nu fie atinse, deși măsura înregistra o foarte mare accesare.
Totodată, în cazul sM 4.1 cifrele arătau o orientare masivă a proiectelor de investiții către simple achiziții și
un anumit dezechilibru între cele două domenii de intervenție (DI) cărora sM 4.1 le răspundea în mod direct
- DI 2A „Îmbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor și facilitarea restructurării și
59
modernizării fermelor, în special în vederea creșterii participării și orientării către piață, cât și a
diversificării agricole”, atribuit cu precădere proiectelor din sectorul vegetal și DI 5D „reducerea emisiilor
de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură”, atribuit în special proiectelor din sectorul zootehnic.
Acest aspect a impus, pentru sesiunea de depunere deschisă în 2018 (de altfel și ultima), o majorare a
alocarii destinate sectorul zootehnic și o orientare a sprijinului către proiecte complexe (din sectorul vegetal
și cel zootehnic) care să demonstreze contribuția la DI 5D.
Crearea unor anvelope financiare distincte pentru fermele mici, fermele de familie, iar în cazul celorlalte
categorii de ferme (neîncadrate în primele două categorii), defalcarea alocării pentru sectorul vegetal și cel
zootehnic astfel încât atingerea țintelor de etapa și a țintelor de program 2023 să fie posibilă și să fie bazată
pe experienta reală rezultată din implementarea programului.
Alocarea unor fonduri mai mari pentru zootehnie pentru a echilibra situația între cele două DI, respectiv
sectoare agricole - vegetal și zootehnic.
Revizuirea punctajelor aplicabile criteriilor de selecție care să stimuleze asocierea și clasei de mijloc a
fermelor, plus valoarea adăgată produselor agricole la nivel de fermă, fermele de reproducție, dezvoltarea
fermelor mici și crearea/dezvoltarea fermelor de familie.
Aplicarea procentului de supracontractare de 20% din anvelopa financiară a sM 4.1, dată fiind cererea
crescută pentru această submăsură și având în vedere că prin sesiunea 2018 a fost licitată întreaga alocare
disponibilă.
În cazul sM 4.2 - “Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole/Investiții în

procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol”, accesul la finanţare al solicitanţilor a fost
dificilă, în special pentru solicitanţii care aplicau pentru investiţii colective, având în vedere rata ridicată de
cofinanțare privată (50%), corelată cu valoarea ridicată a sprijinului/proiect (până la 2,5 mil. de euro), aspect
ce a necesitat identificarea unor soluții pentru stimularea asocierii în vederea accesării sprijinului pe aceste
submăsuri.
De asemenea, datorită complexităţii proiectelor care prevăd Construcții+Montaj, procedura de achiziţii

lucrări este îngreunată, iar termenul de implementare al proiectului este mare.
Instrumentele financiare ar fi putut facilita implementarea sM 4.2, în momentul de față modalitatea de

implementare fiind supusă consultării sectorului bancar în vederea operaționalizării lor.
Având în vedere precizările făcute în cadrul Reuniunii Anuale de Comisia Europeană referitor la faptul că
actualele scheme naționale, respectiv schemele pentru produse tradiționale și pentru rețete consacrate, nu
sunt scheme notificate la Comisia Europeană, așa cum prevede Directiva 1535/2015 și nu sunt conforme cu
legislația europeană, în prezent acestea nu mai pot fi prioritizate în cadrul PNDR 2014-2020 prin
intermediul criteriilor de selecție, urmând a fi prioritizate după parcurgerea etapelor necesare notificării,
conform legislației europene.
Perioada scurtă de derulare a apelului de proiecte (3 luni) în anul 2017 a necesitat prelungire deoarece
solicitanții nu au avut suficient timp pentru pregătirea proiectelor, în special pentru obținerea avizelor
necesare, a impus identificarea unei soluții pentru a veni în sprijinul solicitanților și a contribui la absorbția
fondurilor pe sM 4.2.
60
Măsuri de remediere
A fost modificată Anexa II a Regulamentului nr. 1305/2013 în sensul majorării intensității sprijinului la
70% pentru investițiile colective pentru sM 4.2. Prin urmare, la cea de a cincea modificare a PNDR 2014-
2020, secțiunea ”Sume și rate de sprijin” aferentă submăsurii menționate a fost adaptată conform noilor
prevederi ale Regulamentului nr. 1305/2013, astfel încât intensitatea sprijinului pentru investiții colective va
fi de 70% din totalul cheltuielilor eligibile. Versiunea a VI-a a PNDR 2014-2020 a fost aprobată prin
Decizia de punere în aplicare a Comisiei 4952/20.07.2018.
Pentru cofinanțarea investiției, beneficiarii de grant vor putea accesa sprijinul prin intermediul creditelor de
co-finanţare PNDR și în acest sens vor fi selectați de către intermediarii financiari (bănci sau alte instituţii
de credit selectate) în baza criteriilor economico-financiare cuprinse în condițiile de creditare proprii pentru
asigurarea viabilității economice a proiectelor de investiții finanțate.
Eliminarea criteriilor de selecție cu privire la schemele pentru produse tradiționale și pentru rețete
consacrate din documentele de implementare ale sM 4.2, urmand ca la momentul notificarii schemelor
nationale, conform legislatiei europene, acestea sa fie reintroduse.
Documentele de implementare (ghidul solicitantului, procedura de evaluare-selectare-fișe specific) au fost

revizuite în acord cu elementele menționate anterior cu privire la intesitatea sprijinului pentru investiții
colective, instrumente financiare, criteriile de selecție.
Apelul de proiecte pentru anul 2018 a fost lansat pentru o perioadă de 6 luni.
În ceea ce privește Schema GBER 4.2/4.2a*, având în vedere precizările făcute în cadrul Reuniunii Anuale
de Comisia Europeană referitor la faptul că actualele scheme naționale, respectiv schemele pentru produse
tradiționale și pentru rețete consacrate, nu sunt scheme notificate la Comisia Europeană, așa cum prevede
Directiva 1535/2015 și nu sunt conforme cu legislația europeană, în prezent acestea nu mai pot fi prioritizate
în cadrul PNDR 2014-2020 prin intermediul criteriilor de selecție, urmând a fi prioritizate după parcurgerea
etapelor necesare notificării, conform legislației europene.
Aprobarea Regulamentului (UE) nr.1084 din 14 iunie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr.
651/2014 în ceea ce privește ajutoarele pentru infrastructurile portuare şi aeroportuare, pragurile de
notificare pentru ajutoarele pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului, ajutoarele pentru
infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncționale, precum şi schemele de
ajutoare regionale de exploatare pentru regiunile ultra periferice şi de modificare a Regulamentului (UE)
nr. 702/2014 în ceea ce privește calcularea costurilor eligibile, a impus modificarea cadrului legal național
de implementare a schemei GBER.
Perioada scurtă de derulare a apelului de proiecte (3 luni) în anul 2017 a necesitat prelungire deoarece
solicitanții nu au avut suficient timp pentru pregătirea proiectelor, în special pentru obținerea avizelor
necesare, a impus identificarea unei soluții pentru a veni în sprijinul solicitanților și a contribui la absorbția
fondurilor pe schema aferentă sM 4.2.
(* Lipsă de interes din partea solicitanților pentru schema aferentă sM 4.2a)
Eliminarea criteriilor de selecție cu privire la schemele pentru produse tradiționale și pentru rețete
consacrate din documentele de implementare ale schemei GBER aferente sM 4.2, urmând ca la momentul
61
notificării schemelor naţionale, conform legislaţiei europene, acestea să fie reintroduse.
Au fost efectuate demersurile necesare adaptării cadrului legal naţional de implementare a schemei GBER
în acord cu prevederile Reg. 1084/2017 referitoare la dispozițiile cu privire la beneficiarii care au
efectuat/intenționează să efectueze o relocare către unitatea în care are loc investiția inițială pentru care se
solicită ajutor .
Documentele de implementare (ghidul solicitantului, procedura de evaluare-selectare-fișe specifice) au fost

revizuite în acord cu elementele menționate anterior cu privire la criteriile de selecție, prevederile Reg.
1084/2017.
Apelul de proiecte pentru anul 2018 a fost lansat pentru o perioadă de 6 luni.
Pentru sM 4.3 - “Sprijin pentru investiții în infrastructură legată de dezvoltarea, modernizarea și adaptarea
sectoarelor agricol și forestier (componenta infrastructura agricolă, infrastructura silvică, infrastructura de
irigaţii), în anul 2018 nu au fost lansate sesiuni de depunere proiecte.
În ceea ce privește implementarea sM 4.3 - Componenta irigații, a existat o modificare în cursul anului
2018 (v6 a PNDR), ce a constat în completarea condiției de eligibilitate privind dovada deţinerii în folosinţă
a terenului/activului fizic aferent investiţiei. Completarea a fost necesară pentru îmbunătățirea implementării
submăsurii întrucât, deși Legea îmbunătățirilor funciare prevede că odată cu transmiterea prin
protocol/proces-verbal a dreptului de folosință/proprietate asupra infrastructurii de irigații către OUAI-
uri/FOUAI-uri se preia și terenul aferent acestora (al stațiilor de pompare predate/preluate), în prezent o
mare parte dintre potențialii beneficiari ai acestei componente a submăsurii, nu au preluat și terenul aferent
stațiilor, acesta fiind un impediment în depunerea proiectelor. Întrucât terenul aferent infrastructurii
secundare preluate în proprietate/folosință de către organizații/federații, aparține domeniului privat al
statului și se afla în administrarea ANIF, iar transmiterea în proprietatea organizațiilor/federațiilor s-ar putea
realiza exclusiv prin intermediul unei Hotărârii de Guvern, procedură care ar presupune o perioadă mare de
timp, procesul care ar conduce la întârzierea implementării acestei submăsuri, motiv pentru care s-a propus
completarea condiției de eligibilitate.
Pentru Măsura 6, cu precădere sM 6.1 - “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” şi sM 6.3 - “Sprijin
pentru dezvoltarea fermelor mici”, a fost semnalată următoarea problemă: solicitanții sprijinului financiar
acordat prin intermediul acestor două submăsuri, care au preluat terenuri după închiderea campaniei de
depunere a cererii unice de plată la APIA, neputând să înregistreze expoatațiile pentru care se solicita
sprijinul, nu puteau face dovada existenței acestora.
AM PNDR a solicitat AFIR identificarea unei soluții de verificare pentru această situație, care a propus ca
pentru aceste cazuri, verificarea să poată fi solicitată și realizată de către APIA. Astfel, Ghidul Solicitantului
a fost completat cu următoarea sintagmă: „În cazul exploataţiilor înfiinţate/consolidate după închiderea
campaniei de depunere a cererii unice de plată pe suprafaţă în Registrul unic de identificare de la APIA din
perioada de depunere aferentă anului 2018, se vor accepta şi înscrierile în APIA în afara campaniei
respective, prin cererea de transfer definitiv din anul 2018 a exploatației (suprafeţelor) înregistrată la APIA
cu precizarea implicit a transferului drepturilor de plată aferente”.
Pentru gestionarea gunoiului de grajd în situația fermelor zootehnice mai mici de 100 UVM s-a impus
clarificarea situației dacă pot fi acceptate și platformele/amenajările pentru depozitarea gunoiului de grajd în
sistem individual de tip grămezi de compost cu pat de paie sau întăritură de pământ și grămezile de compost
62
pe folii de plastic, din perspectiva respectării cerințelor de mediu.
AM PNDR a inițiat demersurile pentru a putea fi acceptate şi platformele temporare pe folii de plastic
sau pat de paie. Pentru stabilirea condițiilor în care se poate accepta eligibilitatea acestora cu respectarea
normelor împotriva poluării apelor cu nitraţi au fost initiate demersuri pentru modificarea legislației în
domeniu (incluzând și Ordinul ministrului sănătății, cu nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de Igienă
și sănătate publică privind mediul de viață a populației). S-au efectuat modificări asupra legislatiei mai sus
mentionate, preluându-se parțial observațiile MADR (OM 994/2018).
În ceea ce privește sM 6.2 - “Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” și sM 6.4 -
“Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”, s-a identificat necesitatea modificării
documentelor de accesare pentru aria de aplicabilitate teritoriul ITI - Delta Dunării.
Actualizarea documentelor de accesare pentru sM 6.2 și sM 6.4 ITI DD, au fost aprobate versiunea nr. 2 a
Ghidului solicitantului, respectiv a Manualului de evaluare general a proiectului pentru sM 6.2 ITI DD și sM
6.4 ITI DD.
În ceea ce privește sM 6.5 - “Schema pentru micii fermieri”, s-a constatat existența unui număr mic de
solicitanți și în cadrul celei de a doua sesiuni lansată în perioada ianuarie-mai 2018 (8 solicitanți), având în
vedere interesul scăzut al fermierilor datorat următoarelor cauze:
 perioada scurtă de acordare a sprijinului, până în anul 2020 (3 ani în cazul unui teren cedat în anul
2018);
 situaţia evidenţelor cadastrale din România, lipsa documentelor de proprietate la nivel național,
succesiunile deschise etc., care conduc la imposibilitatea efectuării transferurilor definitive (inclusiv
arendarea);
 transferul de solicitant a tuturor terenurilor pentru care a primit sprijin de la APIA, inclusiv a celor
aflate în arendă/concesiune;
 nedeclararea la APIA a transferului suprafețelor pentru care s-a primit sprijinul prin Pilonul I de la
un fermier la altul, conform documentelor de transfer (contract vânzare-cumpărare/ act de donație,
însoțit de cererea de transfer - formular tipizat la APIA); acest aspect conducea la încasarea în
continuare de solicitantul submăsurii 6.5 a sprijinului prin Pilonul I, în condițiile în care acesta nu
mai deținea în proprietate suprafețele respective, fiind astfel o dublă finanțare.
Luând în considerare interesul scăzut al solicitanților, precum și condițiile menționate anterior, se are în
vedere realocarea fondurilor disponibile.
În ceea ce privește Schema de ajutor de stat - ”Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe
împădurite” aferentă Măsurii 8 - “Sprijin pentru împăduriri/crearea de suprafețe împădurite”, sM 8.1 -
”Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite” a înregistrat un nivel scăzut de accesare în cele două
sesiuni de depunere a cererilor de sprijin. În perioada decembrie 2018 - iunie 2019 se desfășoară cea de-a 3-
a sesiune de depunere.
Motivele identificate care au condus la un nivel redus de accesare a submăsurii sunt:
63
 Perioada relativ scurtă de timp în care beneficiarii au posibilitatea de a parcurge etapele anterioare
depunerii cererii de sprijin (identificarea terenului propus pentru împădurire la APIA, pregătirea
proiectului tehnic de împădurire, obținerea avizului asupra proiectului tehnic de împădurire de la
Garda Forestieră);
 Perioada relativ lungă de timp (12 ani) de implementare a angajamentului;
 De asemenea, s-a constatat imposibilitatea încheierii la nivelul APIA a contractelor de finanţare
pentru beneficiarii selectaţi. Ca urmare a încheierii etapelor de evaluare și selecție a cererilor de
sprijin pentru schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe
împădurite" aprobată prin OMADR nr. 857/2016 și inițierii etapei de emitere și semnare a
contractelor de finanțare, centrele județene APIA au semnalat imposibilitatea semnării contractelor
de finanțare cu beneficiarii submăsurii 8.1. Blocajul semnalat de reprezentanții APIA a apărut ca
urmare a unor inadvertențe între legislația națională și prevederile procedurale în vigoare, potrivit
cărora APIA, deși are calitatea de organism delegat pentru implementarea acestei măsuri, nu are
competențele financiare necesare pentru a putea încheia contracte de finanțare cu beneficiarii.
În plus, s-a eliminat valoarea asociată schemei de plată unică pe suprafață (SAPS) din cadrul componentei
compensației privind pierderea de venit agricol din cadrul fișei sM 8.1 şi s-a inclus în cadrul cererii unice de
plată a posibilității ca beneficiarii sM 8.1. să fie eligibili pentru plățile acordate prin schemele de plăți
directe pentru terenurile împădurite eligibile. Aceste modificări au necesitat modificări subsecvente ale
documentelor de implementare, inclusiv ale legislației aplicabile plăților acordate prin Pilonul I, precum și
ale aplicațiilor informatice prin care este gestionată măsura. Aceste demersuri au condus la întârzieri în
desfășurarea primelor două sesiuni de depunere a cererilor de sprijin, precum și la dificultăți de înțelegere a
situației de către beneficiari cu posibile consecințe de renunțare la angajamente.
 Informarea potențialilor beneficiari în timp util asupra perioadei de organizare a următoarei sesiuni
de depunere a cererilor de sprijin;
 Actualizarea, aprobarea și publicarea de către APIA a documentelor de implementare cu cel puțin
trei luni înainte de demararea sesiunii de depunere a cererilor de sprijin în vederea pregătirii
documentelor și obținerii avizelor necesare depunerii cererii de sprijin;
 Creșterea perioadei de timp necesare depunerii cererii de sprijin;
 Modificarea fișei măsurii cu elementele care să conducă la creșterea atractivității sM 8.1 (de ex.:
majorarea Primei 1 prin includerea costurilor cu împrejmuirea plantației forestiere, precum și
modificări care să conducă simplificarea implementării);
 Modificarea PNDR şi a cadrului legislativ în sensul încheierii de angajamente în locul contractelor
de finanţare, pentru a elimina blocajul creat de imposibilitatea ca APIA să incheie contracte de
finanţare cu sursa FEADR;
 Intensificarea instruirilor experților APIA și Gărzilor Forestiere pentru implementarea eficientă a
submăsurii;
 Intensificarea campaniilor de informare și promovarea a submăsurii.
În cazul Măsurii 9, în special pentru sM 9.1/9.1a - ”Înființarea de grupuri de grupuri și organizații de

producători în agricultură/sector pomicol”, s-a constat o accesare slabă rezultată dintr-o serie de
impedimente care țin de contextul national. Astfel, principalul impediment este numărul mic de grupuri și
organizații de producători recunoscute de MADR și eligibile pentru finanțare datorită lipsei dorinței pentru
asociere a producătorilor agricoli și a fermierilor. Submăsura este relevantă pentru grupurile de producători
deja asociați, dar nu este suficient de relevantă pentru a crește nivelul de motivație al fermierilor să se
asocieze. Pentru sM 9.1a a mai existat și o altă piedică majoră privind accesarea fondurilor: în perioada 1
ianuarie 2014 - 31 decembrie 2017 nu a fost recunoscut niciun grup de producători din sectorul pomicol sau
64
care să includă producție aferentă sectorului pomicol (fructe).
La nivelul MADR au avut loc campanii de informare a potențialilor beneficiari cu privire la avantajele
asocierii și recunoașterii ca grup de producători.
Având în vedere procesul lent de recunoaștere a Grupurilor de Producători din sectorul agricol (inclusiv din
cel pomicol), pentru a permite recunoașterea unui număr mai mare de GP, în anul 2018 nu a fost lansată o
sesiune de depunere pentru sM 9.1 și sM 9.1a. Va fi lansată o sesiune în 2019.
În ceea ce privește Măsura 10 - ”Agromediu și climă”, s-a constatat un grad scăzut de accesare, comparativ
cu perioada anterioară de programare. De asemenea, pachetele noi introduse în anul 2018 (P9, P10, P11)
înregistrează un nivel foarte scăzut de accesare.
Motivele identificate care au condus la un nivel redus de accesare a măsurii sunt:
 Efectele controalelor realizate prin teledetecție în ceea ce privește sancțiunile pentru supra-declarare
care pot fi aplicate retroactiv și pentru întreaga suprafață declarată pentru plata unică;
 Conștientizarea faptului că acordarea plăților este condiționată de respectarea unor cerințe specifice,
nerespectarea acestora conducând la aplicarea de sancțiuni, coroborată cu neînțelegerea modului de
aplicare a acestor cerințe;
 Insuficienta informare a beneficiarilor asupra modului de implementare a măsurii, precum și
demararea târzie a campaniilor de promovare a măsurilor;
Au fost planificate din timp activitățile necesare implementării și promovării măsurii, iar pentru o mai bună
înțelegere a implementării măsurii s-a elaborat un ghid dedicat exclusiv acesteia.
A fost actualizat cadrul legislativ pentru evitarea sancțiunilor datorate unor cauze externe (modificări
legislative în alte domenii de activitate cu implicații asupra aplicării angajamentelor) și s-a recurs la
nesancționarea în cazul neconformităţilor constatate pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate, a
condițiilor de bază și specifice, ca urmare a identificării de diferenţe de amplasament sau de mărime a
parcelelor agricole din declaraţiile din cererile de plată şi/sau în legătură cu cereri de plată pentru ani
anteriori, rezultate în urma înregistrării sistematice sau sporadice a imobilelor prin legea cadastrului și a
publicității imobiliare.
Schema de ajutor de stat - ”Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor” aferentă
sM 15.1 - „Plăți pentru angajamente de silvomediu” a înregistrat întârzieri în evaluarea și selectarea
cererilor de sprijin depuse în prima sesiune (desfășurată în anul 2017).
Motivele identificate:
 Necorelarea documentelor de implementare specifice APIA și MAP-GF;

 Neadaptarea sistemului informatic APIA cu documentele de implementare și hărțile aferente cererii
de sprijin.
Au fost armonizate documentele de implementare specifice APIA/GF și s-a adaptat sistemul APIA la noile
65
documente și hărți.
De asemenea, au fost întreprinse o serie de măsuri în vederea creşterii atractivităţii măsurii pentru sesiunile
viitoare și pentru implementarea în bune condiții:
 Modificarea fișei submăsurii prin majorarea plăților compensatorii prin actualizarea costurilor
standard pentru cele două pachete ale submăsurii, precum și prin simplificarea unor condiții
prevăzute, respectiv prin clarificarea unor aspecte necesare îmbunătăţirii calităţii implementării;
 Intensificarea campaniilor de informare și promovare a submăsurii;
 Realizare de instruiri a experților APIA și organizarea de întâlniri cu instituțiile care implementeaza
măsura (APIA, AFIR, GF) pentru clarificarea modului de aplicare a prevederilor schemei de ajutor
de stat și a unor spețe identificate în implementare.
 Extinderea eligibilității și pentru beneficiarii care dețin terenuri forestiere în indiviziune, precum și
eliminarea restricției de asocire numai în baza Legii nr. 26/2000.
În cazul Măsurii 16, au fost lansate pentru prima dată, în cursul anului 2018, sM 16.1/16.a - „Sprijin
pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi
produse în sectorul agricol/pomicol” .
Mecanismul de derulare și implementare al acestor submăsuri presupune evaluarea și selectarea

potențialelor parteneriate (Grupuri Operaționale) în 2 etape, respectiv depunerea și evaluarea ideii de
proiect (Cererea de Exprimare a Interesului) în prima etapă, urmând ca în etapa a doua, să fie depuse
Cererile de Exprimare a Interesului complete.
Prima sesiune de depunere de Cereri de Exprimare a Interesului (CEI) s-a bucurat de un interes deosebit din
partea potențialilor beneficiari, fiind depuse un număr de 190 CEI în cadrul celor 2 submăsuri. În etapa a
doua de evaluare și selecție au fost invitate să depună proiectul complet, 24 de grupuri operaționale în
cadrul sub-măsurii 16.1 și 17 grupuri operaționale în cadrul sub-măsurii 16.1a.
Sesiunea de depunere a CEI aferente etapei 2 a fost deschisă la sfârșitul anului 2018, fiind în derulare și în
prima parte a anului 2019.
Fiind primul apel de proiecte, pentru îmbunătățirea implementării submăsurii vor fi analizate, după
încheierea celor două etape de evaluare și selectie, propuneri de modificare. În condițiile în care întregul
buget alocat celor 2 sub-măsuri a fost licitat, această analiză va servi la implementarea unor măsuri aferente
viitoarei execuții financiare.
În cazul sM 16.4/16.4a - ”Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și vertical între actorii din lanțul de
aprovizionare în sectorul agricol/pomicol”, după primelor sesiuni, accesarea nu este la nivelul scontat.
După experiența primelor apeluri, pentru îmbunătățirea implementării submăsurii au fost operate clarificări
la nivelul ghidului solicitantului (încadrarea cheltuielilor eligibile în liniile bugetare ale proiectului, tipuri de
cheltuieli eligibile, modul de rambursare a cheltuielilor, efectuarea achizițiilor și a plăților de către fiecare
partener în parte/leader, etc.).
La nivelul MADR au avut loc campanii de informare a potențialilor beneficiari cu privire la avantajele
66
cooperării și ale sprijinului acordat prin submăsurile menționate anterior.
Ca și măsură transversală, urmare a analizei efectuate la nivelul Autorității de Management și agențiilor de

plăți și ținând cont de rezultatele întâlnirilor cu potențialii solicitanți sau sesizărilor scrise din partea
acestora, în ghidurile solicitanților și procedurile aferente fiecărei măsuri au fost efectuate o serie de
reglaje/modificări, simplificări și au fost aduse clarificări în vederea facilitării implementării PNDR.
În ceea ce privește Măsura 19 - ”Dezvoltarea locală LEADER”, s-au identificat dificultăți în

implementarea unei singure submăsuri: pentru lansarea sM 19.3 - „Pregătirea și implementarea activităților
de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală”, au fost necesare clarificări privind aplicabilitatea regulii
de minimis pentru proiectele de cooperare implementate de GAL-uri.
S-au inițiat comunicări informale cu Comisia Europeană privind regula de minimis aplicabilă proiectelor de
cooperare implementate de Grupurile de Acțiune Locală și întâlniri tehnice cu Consiliul Concurenței pentru
stabilirea modalității de implementare a sM 19.3, din perspectiva regulii de minimis.
Totodată, au fost efectuate o serie de modificări în PNDR 2014-2020 care conduc la relaxarea
condițiilor de accesare. Modificarea fișelor următoarelor submăsuri din PNDR 2014-2020 s-a realizat
după cum urmează:
 Modificarea fișei submăsurii 6.4 - ”Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”, prin
completarea principiului de selecție - principiul prioritizării sectoarelor cu potențial de creștere
conform Strategiei Naționale de Competitivitate sau SIDD DD, astfel: principiul prioritizării
sectoarelor cu potential de creștere conform Strategiei Naționale de Competitivitate sau SIDD DD,
inclusiv investiții pentru producția de combustibil de biomasă (ex: fabricare de peleți și brichete) în
vederea comercializării, modificare ce se regăsește în cadrul versiunii a 6-a aprobate a PNDR 2014 -
2020.
 Modificarea fișei tehnice a M19 - ”Dezvoltarea Locală LEADER” în ceea ce privește finanțarea
acțiunilor de internet în bandă largă, respectiv includerea posibilității de a finanța operațiuni conexe
infrastructurii de bandă largă care să creeze premisele unei dezvoltări locale eficiente prin
interconectarea nevoilor cu oportunitățile care impactează comunitatea locală, cum ar fi: platforme
colaborative, alfabetizare digitală etc.
3.b) Calitate și mecanisme de aplicare eficiente
Opțiuni de costuri simplificate (OCS) 1, intermediar calculat în mod automat
[%]
Amploarea cheltuieli
OCS realizate
planificate prin
Alocare financiară totală [%] din intermediul
PDR [FEADR] totalul OCS din
alocărilor totalul
din cadrul alocării
PDR2 PDR
(cumulate3
Metodele specifice fondurilor, articolul 67 alineatul (5) litera (e) din RDC 8.127.996.402,00 48,04 26,59
67
1 Opțiunile de costuri simplificate sunt costuri unitare/rate forfetare/sume forfetare, în conformitate cu articolul 67 alineatul (5) din RDC, inclusiv
metodele specifice FEADR, în conformitate cu litera (e) din articolul respectiv, cum ar fi sumele forfetare pentru înființarea unei întreprinderi, rate de
plată forfetare către organizațiile de producători și costuri unitare legate de suprafață și de animale.
2 Calculate automat din versiunea programului pentru măsurile 06, 09, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 18
3 Calculate automat din declarațiile de cheltuieli pentru măsurile 06, 09, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 18
Opțiuni de costuri simplificate (OCS), pe baza datelor detaliate specifice statelor membre [opțional]
[%] cheltuieli realizate prin

Alocare financiară totală PDR Amploarea OCS planificate [%] din
intermediul OCS din totalul alocării
[FEADR] totalul alocărilor din cadrul PDR
PDR (cumulate
Total, articolul 67 alineatul (1)

literele (b), (c), (d) și articolul 67 8.127.996.402,00
alineatul (5) litera (e) din RDC
Metodele specifice fondurilor,
articolul 67 alineatul (5) litera (e) din 8.127.996.402,00
RDC
E-management pentru beneficiari [opțional]
[%] finanțare FEADR [%] Operațiuni vizate
Cererea de sprijin
Cererile de plată
Controale și asigurarea respectării normelor
Monitorizarea și raportarea către AM/AP
Limite de timp medii pentru primirea de către beneficiari a plăților [opțional]
[Zile] [Zile]
După caz, termenul SM Timpul mediu necesar
Observații
pentru efectuarea plăților pentru efectuarea plăților
către beneficiari către beneficiari
68
4. MĂSURILE ADOPTATE PENTRU IMPLEMENTAREA CERINȚELOR ÎN MATERIE DE ASISTENȚĂ
TEHNICĂ ȘI DE PUBLICITATE ÎN LEGĂTURĂ CU PROGRAMUL
4.a) Acțiuni întreprinse și situația la zi în ceea ce privește instituirea RRN și implementarea planului
său de acțiune
4.a1) Acțiuni întreprinse și situația la zi în ceea ce privește instituirea RRN (structura de guvernanță și
unitatea de suport a rețelei)
La nivel DGDR-AM PNDR, Serviciul RNDR reprezintă Unitatea de Sprijin a Rețelei (USR). USR are două
componente: o structură centrală formată dintr-o echipă de experți ce asigură managementul RNDR și
structuri regionale denumite Compartimente de Dezvoltare Rurală Județene (CDRJ) care implică personalul
DGDR - AM PNDR existent la nivel regional.
Structura centrală a USR este formată din 12 persoane, iar la nivel județean, în cele 17 CDRJ-uri, cu
atribuții în implementarea RNDR, coordonate de Biroul RNDR de la centru.
4.a2) Acțiuni întreprinse și situația la zi în ceea ce privește implementarea planului de acțiune
În cursul anului 2018, activitatea RNDR a fost direcţionată către 3 obiective majore:
1. Participarea persoanelor interesate de agricultură și dezvoltarea rurală la activitățile RNDR;
2. Buna implementare a PNDR 2014-2020, creșterea calității politicilor în agricultură și dezvoltare

rurală;
3. Informarea publică referitoare la PAC și creșterea interesului pentru PNDR 2014-2020.
Pentru realizarea acestor obiective, până la 31 decembrie 2018, a continuat activitatea de organizare a
întâlnirilor tip Grup de Lucru LEADER. Fiecare întâlnire a fost programată pe perioada a 2 zile, cu
participarea a 100 reprezentanţi GAL şi 15 reprezentanţi din Autoritatea de Management pentru PNDR,
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale și din partea altor autorități ale administrației publice centrale
cu acțiuni complementare LEADER, care au asigurat suportul tehnic al discuţiilor.
Au fost organizate 10 evenimente Grup de Lucru LEADER la: București, Piatra Neamț, Oradea, Ploiești,
Băile Tușnad, Drobeta Turnu Severin, Craiova, Gura Humorului, Sibiu și Sinaia. Tematica întâlnirilor a
vizat subiecte precum: buna implementare a Strategiilor de Dezvoltare Locală, finanţate din componenta
LEADER a PNDR 2014-2020, cooperarea transnațională și națională, implementarea strategiilor de
dezvoltare locală în comunități marginalizate din zona rurală și/sau din orașe sub 20.000 locuitori și
infrastructură socială. Numărul total al participanților la evenimentele GLL a atins 1.224 persoane.
Unitatea de Sprijin al RNDR a organizat, în cadrul Strategiei de Informare și Publicitate (SIP), un număr de
8 întâlniri de amploare, tip Conferință Regională a PNDR. Evenimentele au reunit un număr de 300 de
participanți, pe durata unei zile și s-au desfășurat la: Piatra Neamț, Târgul Jiu, Brăila, Amara, Buziaș, Baia
Mare, Brașov, Snagov. Tematica întâlnirilor a vizat subiecte precum: asocierea și cooperarea, consilierea și
dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea communității (CLLD). Numărul total al participanților a
atins 2.612 persoane.
69
Totodată, a fost semnat și a început implementarea contractului de prestare servicii privind organizarea
întâlnirilor tip Reuniuni ale Experților, contract care se derulează pe perioada 2018-2021 și cuprinde 6
evenimente pe an, respectiv 18 evenimente în total. Astfel, în cadrul acestui contract, au fost organizate 4
Reuniuni ale Experților, în format de 20 de participanți care s-au desfășurat la: Ploiești, Sarata Monteoru şi
Buşteni. Tematica întâlnirilor a vizat subiecte precum: instrumentele financiare, măsuri de mediu și climă,
comunicare/informare. Numărul total al participanților a atins 80 de persoane, implicate în domeniile de
interes, incluzând reprezentanții AM PNDR și AFIR.
În vederea creșterii capacității instituționale și a calității procesului de implementare a activităților

USRNDR, a fost semnat în martie 2018, contractul privind organizarea unor vizite de studiu, având o
perioadă de implementare de 2 ani, timp în care se vor desfăşura în total 4 vizite de studiu. În acest context,
în anul 2018 un număr de 13 consilieri ai USRNDR (de la nivel central și județean), au efectuat un schimb
de experiență în cadrul unei vizite de studiu, la nivelul Autorității de Management pentru Programul de
Dezvoltare Rurală din Grecia.
De asemenea, în anul 2018 au fost semnate o serie de contracte a căror implementare va începe în anul
2019. Printre acestea amintim:
 Achiziţionarea de servicii de organizare Conferinţe Tematice în cadrul planului de acţiuni al Reţelei

Naţionale de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Formatul este de 100 participanți/eveniment, pe durata a
2 zile, cu 4 conferințe/an, pe o perioadă de implementare de 3 ani (2019-2021).
 Organizarea întâlnirilor Comitetului Național de Coordonare al RNDR. Formatul este de 35 de
participanți/eveniment, pe durata a 2 zile, cu 4 evenimente/an, pe o perioadă de implementare de 3
ani (2019-2021).
 Servicii de organizare Conferințe Naționale în cadrul Planului Multianual de Acțiune
RNDR. Formatul este de 100 de participanți/eveniment, pe o perioadă de implementare de 3 ani, cu
3 conferinţe naţionale (1/an).
Reprezentanții RNDR au fost prezenți la 12 evenimente organizate de Rețeaua Europeană de Dezvoltare

Rurală și/sau Rețeaua PEI-AGRI. La realizarea obiectivelor Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală, a
contribuit și personalul RNDR din Unitatea de Sprijin al Reţelei, de la nivel central şi din cadrul
compartimentelor de dezvoltare rurală judeţene, prin participarea la numeroase acţiuni cu profil agricol şi de
dezvoltare rurală.
De asemenea, în vederea implementării celui de al treilea obiectiv, s-au realizat materiale de informare,
comunicare şi promovare pentru asigurarea vizibilității și informării publicului larg și a potențialilor
beneficiari asupra implementării Programului Național de Dezvoltare Rurală. În acest sens s-au achiziționat
și distribuit (din bugetul RNDR), materiale de informare și publicitate care sunt utilizate în cadrul acțiunilor
aferente primilor 2 ani de implementare a Planului Multianual de Acțiune al RNDR 2014 – 2020 iar din
bugetul SIP, urmare semnării contractului pentru achiziționarea de materiale de informare, publicitate și
promovare, au fost achiziționate o serie de alte materiale precum pliante, flyere, afise etc.
Pentru informare și comunicare, pe site-ul MADR, www.madr.ro, la sectiunea „Dezvoltare Rurală”, a fost
asigurată diseminarea informației într-o manieră corectă şi promptă, prin publicarea documentelor relevante
referitoare la implementarea programului iar pentru a facilita accesul la informaţii şi a răspunde solicitărilor
a fost utilizată platforma pndr@madr.ro. De asemenea a fost utilizată pagina web a Reţelei Naţionale Rurale
din România, www.rndr.ro precum şi pagina de comunicare Facebook RNDR. Cele două instrumente de
comunicare au fost actualizate periodic.
Lunar, s-a realizat și distribuit tuturor membrilor RNDR înregistrați și abonați, prin intermediul
70
mailchimp.com, newsletter-ul RNDR. Acesta a fost publicat și pe www.rndr.ro – sub-secțiunea Newsletter,
atât în română, cât și în limba engleză, având un format atractiv, cu articole de fond și informații recente,
interne şi internaţionale. Menționăm ca pe parcursul anului au fost traduse și publicate în limba română şi
cele 12 ediții ale newsletter-ului PEI Agri.
De asemenea, pe parcursul anului 2018 au fost transmise 10 newsflashuri, reprezentând informări de ultimă
oră, referitoare la măsuri compensatorii PNDR, Focus Grupuri PEI-AGRI și evenimente LEADER
organizate în alte state membre.
Referitor la social media, pagina facebook a RNDR a înregistrat un număr de 4.900

aprecieri (likeuri), 4.915 noi urmăritori (followers) și aproximativ 256 postări pe subiecte diverse precum
deschiderea sesiunilor(preluări pagini facebook MADR și AFIR), evenimente MADR și RNDR, evenimente
REDR (ENRD), sesiuni EIP AGRI și Orizont (Horizon) 2020, publicare newsletter, actualizări sesiuni, ce a
condus la atingere a 184.503 reach-uri organice (neplătite) ale postărilor pe facebook.
Contul de twitter al RNDR a înregistrat 280 tweeturi – reprezentând publicări proprii și preluări informații
de la instituții și organizații europene și naționale referitoare la: noua PAC post 2020, sate inteligente,
bioeconomie, schimbări climatice, evenimente, newslettere atât al RNDR cât și ale entităților europene
menționate anterior, sesiuni depunere proiecte și sesiuni europene (EIP, SALSA etc) și alte subiecte de
interes și/sau complementare dezvoltării rurale și agriculturii. Acesta atingând un număr de 326 urmăritori
(followers).
Contul de instagram al RNDR a înregistrat un număr de 44 postări privind activități agricole și obiceiuri,
sărbători cu impact în mediul rural, recolte și produse alimentare de sezon, publicare newslettere, sate
inteligente, bioeconomie, evenimente și alte subiecte de interes, înregistrând un număr de 180 urmăritori
(followeri).
4.b) Măsurile luate pentru a se asigura publicitatea programului [articolul 13 din Regulamentul de
punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al Comisiei]
a. Autoritatea de Management pentru PNDR
În vederea asigurării publicității programului, în anul 2018 au fost realizate/achiziționate o serie de

materiale de informare, comunicare şi promovare pentru asigurarea vizibilității și informării publicului larg
și a potențialilor beneficiari și de asemenea s-au organizat o serie de evenimente precum: Grupuri de Lucuru
LEADER, Conferințe Regionale, Reuniuni de experți.
b. Măsuri întreprinse de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale
AFIR a instituit și a comunicat obligaţia ca beneficiarii de fonduri europene să respecte anumite prevederi
cu privire la asigurarea publicităţii Programului. În acest sens, la sediul proiectelor PNDR sunt afișate
materiale de informare de tip publicitar (respectiv panouri informative publicitare, plăcuțe informative
publicitare, autocolante informative publicitare și afişe informative publicitare). Pentru proiecte mai mari de
500.000 de euro, beneficiarii au afișat panouri publicitare amplasate astfel încât publicul larg să aibă acces
la informaţii despre proiectul respectiv. Pentru proiecte de peste 50.000 de euro, beneficiarii au afișat
plăcuţe informative publicitare, inclusiv la sediile Grupurilor de Acţiune Locală. De asemenea, toţi
71
beneficiarii au lipit autocolante informative pe toate mașinile, utilajele și echipamentele achiziționate prin
proiectele finanțate cu fonduri europene. Totodată, beneficiarii care au obţinut finanţare de maximum
50.000 de euro au lipit afişe publicitare pe suprafaţa exterioară sau în imediata vecinătate a spaţiului unde se
desfăşoară proiectul.
Totodată, în ceea ce privește rezultatele evaluărilor proiectelor, AFIR a publicat pe site-ul oficial,
www.afir.info, 213 de rapoarte de evaluare, selecție, contestatii sau erate pentru submăsurile PNDR 2014-
2020. Rapoartele au fost promovate pe site și în secțiunea Noutăți, precum și prin e-mailuri trimise la toate
oficiile județene și centrele regionale din țară. Au fost publicate anunțuri privind rapoartele de selecție/
contestație pe canalele Facebook și Twitter ale Agenției. În plus, fiecare sesiune de primire de proiecte a
fost promovată printr-un Anunț de lansare publicat pe site – inclusiv pe Homepage, precum și în pagina
sesiunilor de primire a proiectelor, și pe canalele social media. Pe parcursul anului 2018, au fost publicate
10 anunțuri de primire a cererilor de finanțare, acestea fiind transmise și Oficiilor județene și Centrelor
Regionale pentru afișare în format fizic la sediul instituțiilor.
În a doua parte a anului 2018 a avut loc cel mai important eveniment agricol și de informare publică din
România, Târgul Internaţional de Produse şi Echipamente în Domeniul Agriculturii, Horticulturii,
Viticulturii şi Zootehniei – INDAGRA 2018. Pe întreaga perioada a desfășurării Târgului, personalul
RNDR, AFIR si APIA a fost prezent diseminând informații generale şi de specialitate despre implementarea
programelor și accesarea fondurilor europene.
În cadrul târgului a fost organizată „Conferința Națională privind Dezvoltarea Rurală ca element
fundamental al competitivității economice și al coeziunii la nivelul Uniunii Europene”, iar tematica
evenimentului a vizat subiecte precum continuarea transformării agriculturii și a satului românesc.
La nivel regional și județean, experții AFIR au acordat informații și clarificări către 37.774 de
solicitanți, prin comunicare telefonică având ponderea cea mai mare, comunicare în sistem electronic (e-
mail) şi comunicarea directă la sediu. În plus, în cadrul evenimentelor organizate în țară de către oficiile
județene și centrele regionale, au primit informații 12.067 de persoane.
De asemenea, AFIR a acordat informaţii la nivel central către aproximativ 6.979 de persoane. Un instrument
esențial în promovarea informațiilor despre programul FEADR în România este site-ul oficial al Agenției,
respectiv www.afir.info, acesta fiind actualizat zilnic cu informații referitoare la rapoartele de selecție sau
contestații, Ghidurile Solicitantului în variante consultative, consolidate sau finale, precum și la Anexele
acestora, anunțarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, modificări legislative sau de procedură
relevante sau încărcarea formularelor specifice submăsurilor PNDR 2020.
În privința informării publicului țintă prin intermediul canalelor mass-media, AFIR a elaborat şi transmis 40
de răspunsuri către jurnalişti din presa centrală și locală, au fost acordate 42 interviuri de către persoane din
conducere, de la nivel central al AFIR și au fost elaborate 73 de comunicate și informări de presă privind
activitatea curentă a instituţiei, simplificări procedurale și îmbunătățiri în procesul de accesare și
implementare a PNDR, lansări ale sesiunilor de primire de proiecte, stadii ale proiectelor depuse, informații
de interes pentru solicitanți și beneficiari PNDR etc. Participările la emisiuni radio și TV ale conducerii
AFIR, de la nivel central, sunt în număr de 42.
Referitor la pagina oficială de Facebook a AFIR avea un număr de 17.400 de urmăritori (likes) si un reach
mediu lunar de 11.000. Au fost publicate peste 1.000 de postări în cursul anului 2018. Au fost primite
aproximativ 980 de mesaje private și comentarii pentru obtinerea de informatii în mod rapid, eficient si
direct.
De asemenea au fost publicate 20 de mesaje (tweet-uri), majoritatea făcând trimitere către documente
72
(Anunțuri lansare sesiuni, Ghiduri, Anexe, note de clarificări etc.) și actualizări ale site-ului oficial. Pagina
de Twitter are 97 de fani (followers)
Pe canalul de YouTube al Agenției au fost încărcate 22 de clipuri care cuprind tutoriale privind diferite
funcții și module ale portalului web, interviuri cu directorul general AFIR, dar si diferite proiecte de succes
finanțate. La finalul anului canalul de YouTube avea 198 de abonați. Aparițiile media (centrală și locală)
referitoare la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), sunt în creștere atingând un număr total
de de 2.084.
De asemenea a fost implementat proiectul finanțat prin măsura de asistență tehnică „Simpozion național
AFIR – Dezvoltarea durabilă a mediului rural”.
c. Măsuri întreprinse de Agenția de Plăți şi Intervenţie pentru Agricultură
Din analiza datelor, în anul 2018, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – APIA, a efectuat cel
mai mare volum de plăți aferente formelor de sprijin financiar din fonduri europene, comparativ cu anii
precedenți, inclusiv raportat la plățile efectuate în avans în campaniile anterioare. Sumele atrase astfel de la
bugetul Uniunii Europene au constituit noi cifre de referință.
Astfel, au fost continuate și intensificate campaniile de informare şi promovare publică în vederea

informării publicului interesat prin: telefon și respectiv comunicări scrise/via e-mail, numărul de comunicate
de presă și acoperirea lor tematică precum și a ritmicității și relevanței acestora și păstrarea unui număr
ridicat de titluri și a cantității de materiale de informare – promovare referitoare la activitatea instituției și la
măsurile de sprijin destinate fermierilor.
Astfel, activitatea de informare publică şi relaţii cu publicul a avut următoarele componente:
Identitatea vizuală: Elementele de identitate vizuală au fost menţinute şi actualizate în cadrul aplicaţiilor de
comunicare internă şi externă specifice: toate categoriile de print, digital (online, poştă electronică etc.) și
audio-vizual, contribuind astfel la consolidarea imaginii instituţiei, la cristalizarea canalelor şi la
eficientizarea mecanismelor de comunicare dintre APIA şi beneficiari, potrivit cu necesitățile de comunicare
ale Agenției și forma de organizare a acesteia.
Informarea publică: S-a realizat prin mass-media și prin pagina web oficială a Agenției. A fost îmbunătățit
accesul la informațiile de interes prin crearea de secțiuni dedicate, cu vizibilitate mărită în cadrul paginii
oficiale Web, pentru fiecare grupă de măsuri de sprijin.De asemenea, au fost incluse link-uri către site-uri
specializate de informații despre fondurile europene, în Pagina de start (Homepage) a site-ului, în sectoarele
Link-uri utile și respectiv Informații utile.
Toate măsurile de sprijin pentru fermieri / agenți economici au beneficiat de promovare online, în cadrul
paginii oficiale web a Agenţiei, la adresa: http://www.apia.org.ro/ro/materiale-de-informare/materiale-
informare-anul-2018.
73
5. ACȚIUNI ÎNTREPRINSE PENTRU ÎNDEPLINIREA CONDIȚIONALITĂȚILOR EX-ANTE
Prezenta secțiune se aplică numai RAI 2015, 2016
74
6. DESCRIEREA IMPLEMENTĂRII SUBPROGRAMELOR
La nivelul Programului Național de Dezvoltare Rurală, a fost introdus subprogramul tematic pomicol.
Submăsurile dedicate sunt: 4.1a - Investiții în exploatații pomicole, 4.2a - Investiții în
procesarea/marketingului produselor din sectorul pomicol, 9.1a - Înființarea grupurilor de producători în
sectorul pomicol, 16.1a - Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale, dezvoltarea de
proiecte pilot, produse și procese, 16.4.a - Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din
lanțul de aprovizionare. Din analiza datelor administrative, recenzia literaturii de specialitate, sondajul de
opinie pe bază de chestionar și Interviului cu Autoritatea de Management, până la acest moment au rezultat
următoarele:
• Creșterea participării pe piață a beneficiarilor
Investițiile în sectorul pomicol au produs efecte privind creșterea participării pe piață a beneficiarilor și
alegerea de către aceștia unor canale de desfacere diferite. Mai mult de 54% dintre beneficiarii proiectelor
contractate pe submăsura 4.1a, care acoperă 51% din suprafața totală, au decis să producă în principal fructe
ecologice, pentru a exporta către celelalte țări europene. În plus, există o creștere semnificativă a numărului
de canale de desfacere, având în vedere cele 15 proiecte contractate din cadrul submăsurii 4.2a. Aceste
întreprinderi au o capacitate anuală de procesare de peste 8.000 de tone și posibilitatea de creștere a
producției, datorită celor peste 300 de nou angajați.
• Diversificarea activității beneficiarilor
Diversificarea activității este obiectivul principal al beneficiarilor care au decis să investească în sectorul
pomicol prin intermediul sub-măsurii 4.2a. Mai mult de 70% din proiectele aferente sM 4.2a se încadrează
în domeniul de intervenție 6A, în comparație cu 46% din proiecte încadrate pe același domeniu de
intervenție de la nivelul sub-măsurii clasice 4.2. În cazul sM4.1a, procesul de diversificare a activităților a
fost utilizat de beneficiarii care au decis să planteze noi categorii de fructe și să producă produse ecologice,
nu numai pentru piața locală, ci și pentru export.
• Crearea locurilor de muncă
Livezile nou înființate prin sM 4.1a creează noi oportunități de angajare. Pentru desfășurarea activităților
agricole la nivelul plantațiilor, este necesar un număr relativ scăzut de calificări profesionale. În acest sens, a
fost identificat pentru perioada de recoltare, un număr de lucrători sezonieri, ce prezintă, în general, un profil
de calificare redus. Astfel, cererea privind muncitorii locali este mai mare decât oferta efectivă și, uneori,
este necesară utilizarea de forță de muncă din străinătate.
În cazul sM4.2a, pe baza datelor de monitorizare, beneficiarii contractați au declarat o creștere cu 42% a
personalului nou angajat, o creștere semnificativ mai mare decât cea declarată în cadrul sM 4.2 – cu
aproximativ 8%.
• O mai bună integrare în lanțul alimentar
Integrarea în lanțul alimentar a fost stimulată de PNDR 2014-2020, prin criteriile de selecție impuse la
nivelul submăsurilor, care au oferit efecte preliminare pozitive, existând întreprinderi ce au optat pentru
integrarea în lanțul alimentar – concentrare ridicată a întreprinderilor (aproximativ 50%) în cele două regiuni
din nordul României, care sunt mai conectate cu piața europeană și cea de la nivel mondial. Între cele 364 de
proiecte contractate aferente sM 4.1a, 21% din totalul de 72 ferme, au sporit procesul de integrare în lanțul
75
alimentar, acestea acoperind 16% din suprafața totală și 30% din totalul cheltuielilor publice ale sM4.1.a.
Între aceste 72 de ferme există 62 de ferme care efectuează investiții pentru integrarea lanțului alimentar pe
verticală, în timp ce numai 3 beneficiari contractați doresc integrarea producției primare, în calitate de
membri ai OIPA (Organizația interprofesională pentru produse agroalimentare) și 5 au lărgit lanțul
alimentar, fiind membru al cooperativei sau grupului de producători.
În principal, lanțurile alimentare integrate au implicat 86% din proiectele contractate în cadrul sM4.2a,
dintre care 46% din proiecte sunt implicate în toate fazele diferite ale lanțului alimentar (colectare-
depozitare-condiționare-prelucrare și comercializare directă), în timp ce 38% nu sunt implicate în formarea
directă a lanțului alimentar, iar 15% nu procesează produsele.
• Creșterea valorii adăugate a produselor pomicole
Datorită noilor plantații înființate s-a înregistrat o creștere a valorii adăugate a produselor pomicole. În multe
cazuri, produsele noi sunt obținute și procesate, fie în conformitate cu cerințele specifice de calitate, cum ar
fi GLOBAL GAP sau agricultura ecologică (ceea ce conduce la îmbunătățirea calității), iar în unele cazuri
tehnologiile agronomice ale producției primare, cu o mai bună depozitare și comercializare, cresc valoarea
adăugată a produselor pomicole.
• Promovarea pe piețele locale
Promovarea pe piața locală a fost stimulată cu criteriile de selecție specifice în cazul sM16.4a, deoarece 72%
din proiectele contractuale au propus integrarea lanțurilor scurte de aprovizionare la nivel local. Nivelul
obținut este mai mic comparativ cu cel obținut în cadrul sM16.4, unde peste 82% dintre proiecte sunt
integrate pe piața locală. Acest aspect ar putea fi cauzat de importanța mai mare a exportului de fructe în
comparație cu celelalte sectoare. În sectorul fructelor, distanța dintre exploatația de origine a produselor și
punctul de vânzare este între 0 și <50 km, în două dintre cazuri, în timp ce în restul cazurilor, distanța este
cuprinsă între 50 și 70 km.
• Inovare
Se preconizează că proiectele finanțate în cadrul sM16.1a vor avea un caracter inovator puternic. Cu toate
acestea, aceste proiecte nu au produs încă un efect evident însă în cazul tuturor celorlalte submăsuri cu
proiecte finale analizate, implementarea PNDR 2014-2020, a ajutat la introducerea de noi tehnologii și
procese inovative.
Inovația a fost introdusă în toate fazele lanțului de aprovizionare al produselor pomicole. Cea mai
reprezentativă este semnalată în procesul de cultivare, fiind efectuată în baza unei tehnici prin care se
economisesc o serie de costuri și este mai eficientă față de metodele aplicate anterior. De asemenea, în
alegerea varietății de fructe, s-a acordat atenție deschiderii către noi piețe și introducerii de noi tehnici de
cultivare.
• Cooperare
În sectorul pomicol, cooperarea se regăsește în cazul unui număr relativ redus de beneficiari.
În cazul sM4.1a, au fost contractate de cooperative sau alte forme de asociere 27 de proiecte din totalul de
374, în cazul sM4.2a, au fost contractate de cooperative sau alte forme de asociere un număr de 2 proiecte,
în timp ce în cazul sM 16.4a toate cele 18 proiecte au fost realizate după principiul cooperării. În acest caz
specific, cooperarea între diferite tipuri de subiecți este o cerință obligatorie care încearcă să stimuleze
76
dezvoltarea unei noi rețele locale. În orice caz, numărul mediu de ferme implicate în cadrul 16.4a este de
numai 2, în timp ce toate celelalte tipuri asocierei (întreprinderi, ONG etc.) sunt de până la 5.
• O mai bună gestionare a mediului
În multe cazuri, datorită cofinanțării PNDR, noile activități implementate reduc impactul asupra mediului.
Peste 54% dintre beneficiarii măsurii 4.1a, au decis să producă în sistem ecologic pe o suprafață de 1.500 de
hectare (suprafața înființată (Ha) - 51% din total), utilizând aproximativ 94 de milioane de euro din valoarea
publică contractă (58% din total). Aceste valori sunt relevante, având în vedere că în cazul submăsurii
clasice 4.1, agricultura ecologică se regăsește într-o pondere redusă.
Datorită unei combinații de cauze pozitive (creșterea cererii de pe piață a produselor ecologice, criteriile de
selecție a stimulentelor privind tehnicile ecologice, etc.), submăsura 4.1a, a avut un impact important asupra
introducerii unui management favorabil pentru mediu. Mai puțin pozitiv a fost efectul stimulentelor realizate
prin criteriile de selecție privind economisirea apei, pentru proiectele care implică investiții pentru
modernizarea sistemelor de irigare la nivelul fermelor, activități întreprinse de numai 2 ferme – probabil
datorită faptului că majoritatea aplicanților dețineau deja sistem de irigații prin picurare, economiile fiind
deja realizate.
Datorită stadiului de implementare, programul a contribuit la îmbunătățirea sectorul pomicol cu precădere

prin submăsurile 4.1a, 4.2a, 16.4a, care reprezintă, aproximativ 97% din alocarea totală a PNDR 2014-2020,
către sectorul tematic pomicol. Investițiile în sectorul pomicol au început să producă primele efecte în
procesul de desfacerea către noi piețe și în alegerea canalelor de desfacere, iar diversificarea activității este
principalul obiectiv al beneficiarilor sM4.2a și 4.1a.
Proiectele contractate sunt de așteptat să creeze noi oportunități de locuri de muncă, în principal cu un nivel
de calificare scăzut, pentru perioada de recoltare, în cazul sM 4.1a. În același timp, se estimează o creștere a
numărului de locuri de muncă de 42% la nivelul proiectelor aferente sM 4.2a.
Integrarea în lanțul alimentar a fost stimulată de PNDR 2014-2020 prin criterii de selecție adecvate, care au
conferit efecte pozitive, cu o concentrare mai mare (aproximativ 50%) în cele două regiuni din nordul
României, care sunt mai conectate cu piața europeană și cea de la nivel mondial. Datorită noilor plantații s-a
înregistrat o creștere a valorii adăugate a produselor pomicole. Promovarea pe piața locală a fost stimulată
prin criterii specifice de selecție în cazul sM16.4a - 72% din proiectele contractate au propus activități de
integrarea a lanțurilor scurte de aprovizionare. Cel mai reprezentativ proces inovativ este semnalat în
procesul de cultivare, fiind efectuat în baza unei tehnici prin care se economisesc o serie de costuri. De
asemenea, a fost investit un efort substantial în alegerea varietăților de fructe având în vedere că în sectorul
pomicol, cooperarea implică un număr redus de asociați.
În multe cazuri, datorită cofinanțării PNDR 2014-2020, noile activități implementate reduc impactul asupra
mediului. Peste 54% dintre beneficiarii măsurii 4.1a au decis să producă fructe organice, pe o suprafață de
1.500 de hectare. Aceste valori sunt foarte relevante, având în vedere că în măsura clasică 4.1 numărul de
proiecte ce vizează agricultra ecologică este foarte scăzut.
Așa cum a fost sugerat și în anul 2017, una dintre principalele probleme ale sectorului pomicol din România
este furnizarea materialului săditor autohton, ținând cont atât de climatul continental al țării, cât și de
schimbările climatice înregistrate în ultimii ani. Menținerea și dezvoltarea plantațiilor mama, precum și
menținerea materialului săditor autohton sunt activități deosebit de importante. Prin urmare, se recomandă
investiții ce vizează, în mod direct, menținerea materialului săditor autohton.
În conformitate cu cerințele de raportare ale Sistemului Comun de Monitorizare și Evaluare 2014-

77
2020 (SCME), obiectivele/realizările și cheltuielile efectuate sunt monitorizate în tabelele agreate
pentru program și subprogramul pomicol. În conformitate cu art.75 alin.(3) și alin.(4) din
Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, în anul 2017 și 2019 trebuie să fie furnizate separat, realizările și
obiectivele pentru subprogramul pomicol, folosind modelele pentru tabelele B și D.
Informațiile referitoare la implementarea subprogramului pomicol per arie de intervenţie şi per

măsură conform tabelelor B sunt prezentate mai jos:
Tabelul B1 – Realizări obținute

orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole.
M04 - submăsura 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole” : realizat - 142 operaţiuni sprijinite (din care 3
aferente operaţiunilor din arealul ITI Delta Dunării) cu o valoare totală a investiţiilor de 82.645.241 Euro
(din care 1.929.189 euro aferente operaţiunilor ITI Delta Dunării), cheltuieli publice de 31.154.932,52 Euro
(din care 167.046,81 Euro aferente operaţiunilor ITI Delta Dunării).
grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale.
M04 - submăsura 4.2a „Investiţii în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol”: realizat - o
operaţiune sprijinită, cu o valoare totală a investiţiilor de 1.600.000 Euro, cheltuieli publice de 799.999,94
Euro;
M16 – submăsura 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de
aprovizionare – sector pomicol”: realizat - 7 operaţiuni de cooperare sprijinite, 16 exploataţii participante la
operaţiunile de cooperare, cheltuieli publice de 163.089,82 Euro.

de locuri de muncă
M04 - submăsura 4.2a „Investiţii în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol”: realizat - 3
operaţiuni sprijinite, cu o valoare totală a investiţiilor de 2.378.940 Euro, cheltuieli publice de 325.651,53
Euro
Tabelul B3 – Realizări pentru angajamentele multi-anuale
în lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a
grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale
M09 – submăsura 9.1a „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”: nu s-au realizat cheltuieli.
Tabelul B4 - Contribuție publică totală a operațiunilor care au contribuții suplimentare la alte

domenii de interes
78
Contribuţia secundară la DI 1A) Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe
în zonele rurale şi la DI 1B) Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și
silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări
mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite este de 51.865,00 Euro. Măsura care
a contribuit secundar la aceste DI-uri este M16 Cooperare.
Contribuţia secundară la DI 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai

bună integrare a acestora în lanțul agrialimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii
valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de
aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale este de 5.305.617,00
Euro. Măsura care a contribuit secundar la acest DI este M04 - Investiții în active fizice (sM4.1a).
Contribuţia secundară la DI 4C) Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului este de
15.871.875,00 Euro. Măsura care a contribuit secundar la acest DI este M04 - Investiții în active fizice
(sM4.1a).
Contribuţia secundară la DI 5A) Eficientizarea utilizării apei în agricultură este de 24.309.912,00 Euro.
Măsura care a contribuit secundar la acest DI este M04 - Investiții în active fizice (sM4.1a).
Contribuţia secundară la DI 5B) Eficientizarea utilizării energiei în sectorul agroalimentar este de

1.066.704,00 Euro. Măsura care a contribuit secundar la acest DI este M04 - Investiții în active fizice
(sM4.1a).
Contribuţia secundară la DI 5C) Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a

subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul
bioeconomiei este de 4.012.920,00 Euro. Măsura care a contribuit secundar la acest DI este M04 - Investiții
în active fizice (sM4.1a, 4.2a).
Contribuţia secundară la DI 5D) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din
agricultură este de 3.961.777,00 Euro. Măsura care a contribuit secundar la acest DI este M04 - Investiții în
active fizice (sM4.1a).
Contribuţia secundară la DI 5E) Promovarea conservării și sechestrării carbonului în agricultură și

silvicultură este de 2.970.756,00 Euro. Măsura care a contribuit secundar la acest DI este M04 - Investiții în
active fizice (sM4.1a).
Tabelul D – Progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor
raport cu cheltuielile totale pentru PDR (aria de intervenție 1A) - subprogramul pomicol
Realizat 2014-2018: 0,002%
T2: Numărul total de operațiuni de cooperare sprijinite în cadrul măsurii de cooperare-subprogramul

pomicol [articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013] (grupuri, rețele/clustere, proiecte pilot...)
(aria de intervenție 1B) - subprogramul pomicol
Ţinta pentru 2023: 113
79
Realizat 2014-2018: 7 operațiuni
T4: procentajul exploatațiilor agricole cu sprijin prin PDR pentru investiții în restructurare sau
modernizare- subprogramul pomicol (aria de intervenție 2A) - subprogramul pomicol
Realizat 2014-2018: 0,004%
T6: procentajul exploatațiilor agricole care primesc sprijin pentru participarea la sistemele de
calitate, la piețele locale și la circuitele de aprovizionare scurte, precum și la grupuri/organizații de
producători - subprogramul pomicol (aria de intervenție 3A) - subprogramul pomicol
Realizat 2014-2018: 0,0004%
T20: Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite - subprogramul pomicol (aria de
intervenție 6A) - subprogramul pomicol
Realizat 2014-2018: 26 locuri de muncă
80
Tabel_B1-pomicol
81
Tabel_B4-pomicol
82
Tabel_D-pomicol
83
7. EVALUAREA INFORMAȚIILOR ȘI A PROGRESULUI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ÎNDEPLINIREA
OBIECTIVELOR PROGRAMULUI
7.a) Întrebări de evaluare
7.a1) CEQ01-1A - În ce măsură au sprijinit intervențiile PDR inovarea, cooperarea și dezvoltarea bazei de
cunoștințe în zonele rurale?
7.a1.a) Răspunsul la întrebarea de evaluare
Secțiunea 1. Legătura cu logica de intervenție a programului
Măsuri/sub-măsuri direct programate în cadrul DI 1A:
 M01 – Acțiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare (sM 1.1 „Sprijin pentru
formarea profesională și dobândirea de competențe” și sM 1.2 „Sprijin pentru activități
demonstrative și acțiuni de informare”);
 M02 – Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul
fermei (sM 2.1 „Sprijin pentru ajutorul în vederea beneficierii de utilizarea serviciilor de
consiliere”);
 M16 – Cooperare (sM 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul
de aprovizionare în sectorul agricol” și sM 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală
între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul pomicol”)
Contribuțiile secundare derivă din intervențiile implementate prin Strategiile de dezvoltare locală în cadrul
sM 19.2 Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală.
În ceea ce privește implementarea sub-măsurilor care contribuie în mod direct la DI 1A, până la 31.12.2018,
se remarcă următoarele:
 În cadrul sM 1.1, proiectele selectate reprezintă 44% din aplicațiile depuse, iar proiectele contractate
reprezintă 29% din aplicațiile selectate. Nu se înregistrează proiecte finalizate;
 SM 1.2 nu prezintă încă proiecte contractate, aplicațiile selectate reprezentând 71,43% din totalul
celor depuse;
 În cadrul sM 2.1, se înregistrează 9 proiecte în curs de implementare, fără nicio plată aferentă
realizată până în prezent;
 În luna decembrie 2018, procesul de selecție a aplicațiilor depuse în cadrul sM 16.1 și sM 16.1a se
afla încă în desfășurare. Cererile de exprimare a interesului selectate în cadrul primei etape
reprezintă 21% din totalul celor depuse pentru sM 16.1 și 23% din cele depuse pentru sM 16.1a;
Proiectele aflate în implementare în cadrul sM 16.4 reprezintă 27% din aplicațiile selectate, iar plățile
aferente reprezintă 5% din valoarea alocată. În același timp, proiectele contractate în cadrul sM 16.4a
reprezintă 73% din proiectele selectate, iar plățile aferente constituie 2% din bugetul alocat pentru această
sub-măsură.
Secțiunea 2. Criterii de evaluare și indicatori
Criterii de evaluare
 Proiectele PDR sunt inovatoare și se bazează pe cunoștințele obținute
84
 Au fost create grupuri operaționale
 Diversitatea partenerilor implicați în grupurile operaționale PEI
 Grupurile operaționale PEI au implementat și diseminat acțiuni
Indicatori
 Indicatori țintă comuni
 Indicatori de realizare specifici
RO-OA10 Proiecte finanțate prin măsura de asistență tehnică (M20) – număr
RO-OA11 Persoane instruite prin acțiunile finanțate prin măsura de asistență tehnică (M20) - număr
RO-OA12 Evenimente de informare publică finanțate prin măsura de asistență tehnică (M20) - numărRO-
OA13 Personal plătit din măsura de asistență tehnică (ale căror salarii sunt cofinanțate din bugetul măsurii) -
număr
RO-OA14 Cheltuială publică realizată pentru cheltuielile directe (care nu implică implementare de proiect) -
număr (euro)
RO-OA18 Cheltuială publică realizată pentru proiecte referitoare la construcția capacității administrative,
gestionarea și implementarea programului - număr (euro)
 Indicatori adiționali
Numărul și tipurile de parteneri implicați în proiectele de cooperare
Secțiunea 3. Metode aplicate
 Analiza datelor administrative cu privire la: aspectele procedurale (analiza apelurilor de proiecte,
măsurilor lansate, numărul de proiecte contractate și proiecte finalizate), realizări preliminare
(analiza indicatorilor financiari, de realizare și de rezultat, analiza indicatorilor adiționali);
 Recenzia literaturii de specialitate, în special prin utilizarea următoarelor referințe pentru
reconstrucția fazei de programare și a contextului de implementare: documentele programului;
Evaluarea ex ante a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 și Evaluarea ex-post a
Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Rapoartele Anuale de Implementare 2016 și
2017; documentele de lucru și liniile directoare publicate de Comisia Europeană și de Biroul
European de Evaluare pentru Dezvoltare Rurală în vederea evaluării rezultatelor și impactului PNDR
precum și pentru sugestiile metodologice specifice cu privire la evaluarea aspectelor de inovare.
 Interviuri cu reprezentanții AM PNDR și AFIR (M1, M2, M16, M19) cu scopul de a colecta
informații actualizate cu privire la stadiul de implementare a măsurilor, puncte tari și aspecte critice,
precum și cu privire la eventuale evoluții (de exemplu viitoare proceduri de achiziții publice). De
asemenea, au fost realizate interviuri și cu alți actori cheie relevanți pentru intervențiile PNDR ce
vizează DI 1A (ex. FNGAL).
 Sondaj de opinie aplicat la nivelul unui eșantion de beneficiari din cadrul M1, M2 și M16 având ca
scop colectarea de informații primare cu privire la inovațiile și activitățile de cooperare introduse și
implementate prin intermediul proiectelor sprijinite.
85
 Focus grup privind inovarea, cooperarea și dezvoltarea cunoștințelor prin intermediul PNDR având
ca scop evaluarea primei contribuții a programului la obiectivul PAC pentru o creștere inteligentă
(același focus grup utilizat pentru a răspunde la ÎCE 2 și 3).
Secțiunea 4. Identificarea nevoilor și surselor de date
Principalele surse de date utilizate sunt sistemul de monitorizare PNDR și activitățile de evaluare calitativă
(interviuri cu autoritatea de management, chestionar on-line adresat beneficiarilor sM 1.1, focus grup
privind creșterea inteligentă etc.)
Secțiunea 5. Provocări și soluții adoptate
Nu au fost întâmpinate provocări metodologice specifice
Secțiunea 6. Răspunsul la întrebarea de evaluare
Implementarea concomitentă a M1, M2 și M16 vizează crearea condițiilor pentru dezvoltarea unui
mediu propice inovării în zonele rurale. Formarea profesională, serviciile de consiliere, precum și
activitățile de cooperare permit beneficiarilor să dezvolte idei de proiecte inovatoare, să-și îmbunătățească
abilitățile, să dobândească noi cunoștințe și să creeze rețele prin schimbul de experiențe, contribuind astfel
la dezvoltarea potențialului local, la introducerea practicilor inovatoare și la creșterea oportunităților de
afaceri într-un mod inovator.
În ceea ce privește sM 1.1, au fost lansate două apeluri de propuneri de proiecte până la data de 31/12/2018,
și anume: formare profesională pentru fermierii care dețin angajamente pe măsura 10 - Agro-mediu și climă
și formare profesională pentru fermieri care beneficiază de sprijin în cadrul sM 6.1 și 6.3. Temele
programelor de formare au fost stabilite în conformitate cu dispozițiile măsurilor implicate, prin urmare,
sesiunile de formare au abordat, de exemplu, gestionarea durabilă a terenurilor sau teme legate de punerea în
aplicare a angajamentelor de agromediu.
Furnizorii de formare profesională învestigați în cadrul sondajului online au declarat că principalele

beneficii ale activităților de formare au constat în dobândirea de noi competențe, crearea de rețele și
contribuția indirectă la implementarea măsurilor programului. Pe de altă parte, principalele provocări
întâmpinate în fazele de depunere și implementare a proiectelor au fost reprezentate de birocrație (volumul
documentelor care trebuie semnate) și noutatea platformei online pentru verificarea realizării cursurilor.
În ceea ce privește sM 1.2, până în luna decembrie 2018, au fost lansate trei apeluri de propuneri de
proiecte: i) primul apel „Acțiuni de informare pentru fermieri”, având ca grup țintă fermierii și grupurile de
producători, cu depunere continuă, ii) cel de-al doilea apel de propuneri de proiecte „Acțiuni demonstrative
pentru fermierii care vor beneficia de sprijin prin măsura de agricultură ecologică (M11)”, având o
perioadă de depunere de 3 luni, dar fără proiecte depuse și iii) cel de-al treilea apel de propuneri de proiecte
„Acțiuni de informare pentru fermieri cu privire la măsurile minime de biosecuritate și normele sanitar
veterniare în creșterea suinelor”, cu depunere în perioada decembrie 2018 – martie 2019.
Așa cum a fost subliniat de reprezentanții autorității de management, implementarea sM 1.1 a necesitat un
efort administrativ considerabil, având în vedere că modalitatea de implementare a fost modificată,
trecându-se de la implementarea prin intermediul achizițiilor publice, la implementarea pe bază de apeluri
de proiecte și ulterior la accesarea măsurii prin utilizarea costurilor unitare standard și a platformei web
pentru selecția cererilor de finanțare depuse. Această posibilitate de a depune proiectele online a permis
autorității de management să elimine o barieră birocratică importantă, care a încetinit implementarea acestei
86
măsuri în prima fază a perioadei de programare 2014-2020.
O altă măsură adoptată pentru accelerarea și simplificarea procedurilor este reprezentată de introducerea
utilizării costului standard, care a eliminat necesitatea de a depune documente justificative pentru prestarea
serviciilor.
M2 a fost lansată mai târziu decât era de așteptat din cauza modificărilor legislative din 2016 privind
achizițiile publice. Mai mult decât atât, a existat un interes scăzut din partea furnizorilor de servicii de
consiliere în ceea ce privește accesarea acestei măsuri, fiind lansate 3 proceduri dintre care 2 au fost
atribuite („Consiliere acordată fermierilor care activează în ferme mici” - Lotul 1, care vizează regiunile
Nord-Est și Sud – Est și Lotul 7, care acoperă întreg teritoriul României și "Servicii de consiliere acordată
producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol"), iar cea
de-a treia procedură pentru consilierea beneficiarilor care au angajamente de agromediu a fost anulată din
cauza interesului scăzut manifestat de potențialii ofertanți (a existat un singur participant, a cărui ofertă a
fost declarată neconformă).
M16 se așteaptă să fie una de succes, deoarece implică unități / institute de cercetare care nu pot beneficia
de finanțare prin multe măsuri PNDR. Procesul de selecție a proiectelor este împărțit în două etape: 1.
Depunerea ideilor de proiecte (care a fost deja finalizată în luna decembrie 2018) și 2. Depunerea
propunerilor finale de proiecte de către candidații selectați în faza I (încă în desfășurare în luna decembrie
2018).
Așa cum a fost subliniat de reprezentanții autorității de management, întârzierile înregistrate în lansarea
apelurilor de propuneri de proiecte în cadrul M16 s-au datorat noilor elemente introduse prin această
măsură, fiind necesare eforturi mai mari pentru a defini normele și procedurile de punere în aplicare. De
exemplu, una dintre problemele întâmpinate a fost interpretarea și aplicarea regulilor privind ajutorul de stat
pentru activitățile de cercetare și, în special, determinarea incidenței ajutorului de stat în raport cu produsul
final al proiectelor.
Concluzii și recomandări
Implementarea măsurilor care contribuie în mod direct la DI 1A a fost puternic influențată de modificările
aduse legislației privind achizițiile publice la începutul acestei perioade de programare, precum și de
caracteristicile inovatoare ale M16, care au întârziat începerea activităților de formare profesională,
serviciilor de consiliere și cooperării între întreprinderi și institute de cercetare. Toate acestea au o
importanță crucială pentru introducerea practicilor inovatoare în zonele rurale.
De altfel, este de așteptat ca implementarea sinergică a M1, M2 și M16 să joace un rol transversal în
construirea capacității de inovare, prin aptitudinile și cunoștințele dobândite, în toate sectoarele abordate de
PNDR.
În pofida acestor aspecte, analiza realizată în cadrul evaluării demonstrează o eficacitate relativ scăzută, în
principal din cauza implementării limitate a M01 (în special sM1.2) și M2; în același timp, M16 este mai
performantă, dar încă se situează sub valoarea finală așteptată.
Absorbția scăzută a măsurilor care contribuie la DI 1A nu permite evaluarea gradului de inovație introdus de
proiectele sprijinite și nici a valorii adăugate generate de grupurile operaționale (GO) susținute prin M16,
ale căror proiecte nu au ajuns încă la faza de contractare.
Prin urmare, se recomandă accelerarea procedurilor de selecție, în special în cazul sM1.2, 2.1 și 16.1. Într-
adevăr, capacitatea PNDR de a atinge valoarea țintă finală (T1: procentajul cheltuielilor în temeiul
87
articolelor 14, 15 și 35 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 în raport cu cheltuielile totale pentru PDR) se
bazează în mare parte pe capacitatea programului de a accelera selecția proiectelor depuse în cadrul M16
(unde numărul de proiecte depuse este unul foarte ridicat) și pe capacitatea de a susține proiecte
suplimentare în cadrul M01 (în special) și M02.
În ceea ce privește M1 și M2, merită subliniat faptul că simplificarea procedurilor de selecție a proiectelor,
în special posibilitatea de a transmite propuneri de proiecte on-line și adoptarea costurilor unitare standard,
împreună cu depunerea continuă a propunerilor, adoptate pentru inițiativele de informare în cadrul sM1.2,
au accelerat atât selecția, cât și implementarea intervențiilor în comparație cu nivelul de implementare
observat în anul 2016 (RAI 2017).
Cu toate acestea, efectele acestor măsuri de simplificare pot fi evaluate în totalitate numai în următoarele
etape ale exercițiului de evaluare, pentru a permite formularea unor recomandări privind mecanismele de
livrare în următoarea perioadă de programare.
Mai mult decât atât, în vederea funizării unor sesiuni de formare și a unor servicii de consiliere mai atractive
pentru potențialii beneficiari, se recomandă focalizarea pe măsurile cu cea mai mare rată de succes și
promovarea realizării unei analize având ca scop actualizarea nevoilor și identificarea temelor de maxim
intres pentru beneficiarii PNDR.
7.a2) CEQ02-1B - În ce măsură au sprijinit intervențiile PDR consolidarea legăturilor dintre agricultură,
producția alimentară și silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul
unei gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite?
Măsuri/sub-măsuri direct programate în cadrul DI 1B:
 M16 - Cooperare (sM 16.4 și 16.4a)
Până la data de 31/12/2018, sub-măsurile menționate mai sus au înregistrat câteva diferențe în ceea ce
privește implementarea:
 Procesul de selecție a aplicațiilor depuse în cadrul sM 16.1 „Sprijin pentru înființarea și

funcționarera grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse” și
sM 16.1a „Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale, dezvoltarea de proiecte
pilot, produse și procese – pomicol” este structurat în două etape, iar la finalul lunii decembrie
2018 se afla în curs de desfășurare. Cererile de interes selectate în cadrul primei faze reprezintă
21% din cererile depuse în cadrul sM 16.1 și 23% din cele depuse în cadrul sM 16.1a;
Proiectele aflate în curs de implementare, finanțate în cadrul sM 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală
și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol”, reprezintă 27% din proiectele
selectate, iar plățile aferente acoperă o pondere de 5% din valoarea bugetului alocat. În același timp,
proiectele contractate în cadrul sM 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din
lanțul de aprovizionare în sectorul pomicol” reprezintă 73% din proiectele selectate, iar plățile aferente
88
constituie 2% din bugetul alocat pentru această sub-măsură.
 A fost stabilită o colaborare pe termen lung între agricultură, producția de alimente și silvicultură,
entități și instituții de cercetare și inovare
 Au fost implementate operațiuni de cooperare între agricultură, producția alimentară și silvicultură,
pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, în scopul unei gestionări mai bune a mediului
și al unei performanțe de mediu îmbunătățite
Indicatori
Numărul și tipurile de parteneri implicați în proiectele de cooperare
(analiza indicatorilor financiari, de realizare și de rezultat, analiza indicatorilor adiționali), analize
privind sM 16.1 și 16.4;
Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013; Rapoartele Anuale de Implementare 2016
și 2017; documentele de lucru și liniile directoare publicate de Comisia Europeană și de Biroul
European de Evaluare pentru Dezvoltare Rurală pentru evaluarea rezultatelor și impactului PNDR.
 Interviu cu reprezentanți ai AM PNDR responsabili de implementarea M16 și AFIR, cu scopul de
a colecta informații actualizate cu privire la stadiul de implementare a măsurii, puncte tari și
aspecte critice precum și cu privire la eventuale evoluții. De asemenea, au fost realizate interviuri
și cu alți actori cheie relevanți din teritoriu, pentru colectarea unor informații utile privind
consolidarea legăturilor cu sectorul de cercetare (ex. Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru
Pomicultură Piteşti – Mărăcineni).
 Sondaj de opinie cu beneficiari ai sM16.4 și sM16.4a având ca scop colectarea de informații
primare cu privire la modul și măsura în care activitățile de cooperare permit consolidarea
legăturilor dintre cercetare și practică și rezultatele așteptate ale acestora. Informații suplimentare
privind metodologia de selecție a eșantionelor se regăsesc în Anexa I.
 Studiu de caz selectat pe baza criteriilor privind stadiul de implementare, punctajul obținut în etapa
de evaluare, dimensiunea economică a finanțării, relevanța etc.
 Focus grup privind inovarea, cooperarea și dezvoltarea cunoștințelor prin intermediul PNDR având
ca scop evaluarea primei contribuții a Programului la obiectivul PAC pentru o creștere inteligentă
89
 Studiu de caz, selectat pe baza criteriilor relevante, precum gradul de implementare, structura
parteneriatului, tipologia inovării / noile practici introduse
Principalele surse de date utilizate sunt sistemul de monitorizare PNDR și activități de evaluare calitativă
(interviuri, sondaj de opinie aplicat în rândul beneficiarilor sM 16.4, focus grup privind creșterea
inteligentă).
Răspunsul la această întrebare de evaluare se bazează pe observația datelor de monitorizare și pe

rezultatele evaluării calitative, și anume: interviu cu reprezentanții autorității de management, sondaj on-
line cu beneficiarii sM 16.4 și focus grup pe tema creșterii inteligente. Din cauza ratei scăzute de absorbție
la nivelul M16 (lipsa proiectelor finalizate), nu au putut fi aplicate studii de caz (acestea fiind selectate în
baza stadiului de implementare și a tipologiei de inovare introdusă în practicile rurale). Cu toate acestea,
informațiile cantitative și calitative colectate au permis echipei de evaluare să definească o imagine clară și
actualizată privind stadiul M16, inclusiv a blocajelor întâlnite pe parcursul implementării și a rezultatelor
așteptate în viitorul apropiat.
Prin implementarea M16, PNDR vizează crearea unor legături între agricultură, producția alimentară,
silvicultură și cercetare și inovare, astfel încât să consolideze capacitatea beneficiarilor de a inova
practicile rurale și de a îmbunătăți competitivitatea și gestionarea resurselor de mediu.
Conform politicii actuale de dezvoltare rurală, astfel de legături pot fi promovate în trei moduri [1]:
1. Cooperarea între o gamă largă de actori din sectorul agricol și forestier, lanțul alimentar și alte
entități care contribuie la atingerea obiectivelor politicii de dezvoltare rurală, precum și între
grupurile de producători, cooperativele și organizațiile interprofesionale;
2. Crearea de clustere și rețele, care sunt forme mai specifice, dar importante de cooperare;
3. Crearea GO PEI-AGRI, o nouă componentă a politicii de dezvoltare rurală, menită să apropie
cercetarea și practica.
PNDR urmărește obiectivul de promovare a cooperarării prin sM 16.1 și sM 16.1a, ale căror proceduri de
selecție a proiectelor erau încă în curs de desfășurare la nivelul lunii decembrie 2018 (numai faza I fiind
finalizată), și sM 16.4 și 16.4a, care, dimpotrivă, arată un anumit nivel de implementare, astfel că 27%
dintre proiectele selectate erau în curs de implementare, plățile aferente reprezentând 5% din valoarea
bugetului alocat.
Indicatorul țintă referitor la numărul total de proiecte de cooperare sprijinite arată o ușoară îmbunătățire
față de valoarea obținută în 2016 (RAI 2017), dar nu a atins încăobiectivulprevăzut pentru anul 2023.
Acest lucru se datorează în principal întârzierilor înregistrate la începutul perioadei de programare legate
de noile elemente introduse de această măsură, fiind necesare eforturi mai mari pentru a defini normele și
procedurile de punere în aplicare.
Cu toate acestea, se așteaptă ca toate submăsurile vizate să producă efecte pozitive în ceea ce privește
inovarea și cooperarea între sectorul de afaceri și sectorul de cercetare.
90
Cele mai importante criterii se selecție aplicate proiectelor depuse în cadrul sM 16.1 și 16.1a se referă la
"Principiul produselor de calitate, dezvoltarea de produse sau tehnologii cu valoare adăugată mare"
(maximum 35 puncte) și "Principiul respectării temelor prioritare și direcțiilor conform Strategiei
Naționale pentru Dezvoltare și Cercetare 2014-2020 și / sau Strategiei de cercetare și dezvoltare - Inovare
pe termen mediu și lung în sectorul agroalimentar 2014-2020-2030 "(maximum 30 de puncte), acestea
punând în evidență scopul programului de a îmbunătăți calitatea prin dezvoltarea de
produse/tehnologii cu valoare adăugată, în conformitate cu strategiile naționale care promovează
cercetarea și inovarea pe termen lung.
În ceea ce privește sM 16.4 și 16.4a, criteriile de selecție cele mai importante sunt reprezentate de calitatea
și relevanța parteneriatului, pe baza obiectivului proiectului (maximum 35 de puncte), și valoarea adăugată
(maximum 30 de puncte), așa cum sunt acestea prezentate în tabelul de mai jos. Criteriile subliniază în
mod clar necesitatea de a implica cei mai potriviți și mai calificați parteneri pentru atingerea
obiectivelor proiectului.
Criteriile de selecție aplicate sM 16.1 și 16.1a

Principiul respectării temelor și direcțiilor prioritare în funcție de Strategia Națională de
Dezvoltare-Cercetare și Inovare 2014-2020 și/sau Strategia de Cercetare - Dezvoltare - Max 30
Inovare pe termen mediu și lung în sectorul agro-alimentar 2014-2020-2030
Principiul produselor de calitate, dezvoltarea de produse sau tehnologii cu valoare
Max 35
adăugată mare
Principiul structurii adecvate de parteneriat pe baza obiectivelor proiectului Max 15
Principiul asocierii (Grupurile Operaționale care au în componența lor grupuri de
Max 20
producători sau cooperative din sectorul pomicol)
Criteriile de selecție aplicate SM 16.4 și 14.1a
Principiul reprezentativității cooperării, respectiv numărul de parteneri implicați Max 10
Principiul structurii adecvate de parteneriat, pe baza obiectivului proiectului Max 35
Principiul valorii adăugate (parteneriatele care produc și comercializează produse cu
valoare adăugată mare, care participă la scheme de calitate naționale și europene, Max 30
produse din sistemele agricole HNV, etc.)
Principiul “piețelor locale” (i.e. distanță geografică mai mică între punctul de producție
Max 25
și punctul de vânzare)
Sursa: Ghidul solicitantului pentru depunerea proiectelor aferente sub-masurilor 16.1/16.1a și
Ghidul solicitantului sub-masura 16.4/16.4a
Sondajul adresat beneficiarilor sM 16.4 a arătat că, în medie, proiectele au aproximativ 5 parteneri.
Parteneriatele create reprezintă, mai degrabă, prima încercare de cooperare între subiecții implicați decât
continuarea cooperărilor anterioare sau extinderea experienței unor parteneri care au mai colaborat sau
cooperat în cadrul altor programe de dezvoltare (ex. FEDR, FSE, etc.).
Parteneriatele aferente proiectelor investigate au contribuit la următoarele tipuri de inovații, ultimele două
fiind cele mai frecvente:
 Crearea grupurilor operaționale PEI (Parteneriatul European de Inovare);

 Derularea de actiuni de cooperare intre actorii locali pentru promovarea si comercializarea de
produse legumicole pe piața locală;
 Dezvoltarea de noi produse/servicii;
 Introducerea unor noi forme de cooperare și schimb de cunoștințe între sectorul de producție
91
alimentar și sectorul de cercetare.
O altă constatare a sondajului este aceea că, în general, se așteaptă ca proiectele de cooperare să aibă o
contribuție ridicată la stimularea dezvoltării bazate pe inovare și cunoaștere și să consolideze relațiile
dintre mediul de afaceri și mediul academic. Pe de altă parte, se așteaptă o contribuție scăzută la
îmbunătățirea managementului și a performanței de mediu.
Implementată pentru prima dată, M16 promovează legăturile dintre o gamă mai largă de actori decât
formele anterioare de cooperare și oferă mai multă flexibilitate în ceea ce privește scopul și compoziția
proiectelor de cooperare.
În cadrul PNDR, M16 a înregistrat întârzieri la începutul perioadei curente de programare, în special din
cauza problemelor legate de proceduri. Proiectele depuse pe sM 16.1 sunt încă în curs de evaluare, în timp
ce proiectele selectate în cadrul sM16.4 au creat primele parteneriate și dezvoltă primele proiecte care
vizează introducerea și consolidarea unor noi forme de cooperare pentru stimularea inovării într-o
varietate de sectoare productive și de servicii.
Absorbția încă scăzută a sub-măsurilor considerate poate fi probabil generată de gradul mai mare de
noutate comparativ cu cel al altor măsuri care prezintă caracteristici similare cu perioada anterioară de
programare.
Cu toate acestea, datele disponibile arată că numărul de proiecte poate crește în viitorul apropiat, având în
vedere că cererile de exprimare a interesului pentru ambele sub-măsuri sunt mai mari decât valoarea
operațiunilor preconizate.
În acest context, este de așteptat ca efortul depus de AM pentru definirea și clarificarea mecanismelor de
punere în aplicare a M16 (în special procedurile de selecție) să accelereze procesul de selecție.
Cu toate acestea, pentru a spori atractivitatea sM 16.1 și 16.4 și a promova astfel cooperarea între
sectoarele productive și cele de cercetare, se recomandă intensificarea activităților de comunicare astfel
încât să fie implicați un număr mai mare de potențiali beneficiari în promovarea inițiativelor comune
capabile să promoveze inovarea în practicile rurale.
Rezultatele proiectelor finanțate, cu referire specifică la durabilitatea parteneriatelor promovate și a

activităților de cooperare, pot fi, prin urmare, evaluate integral numai la un nivel mai avansat de
implementare, inclusiv prin implicarea directă a beneficiarilor capabili să ofere informații primare privind
eficiența și eficacitatea M16 în atingerea obiectivelor așteptate.
[1] Art. 35, Regulamentul (UE) 1305/2013 și ghidul privind măsurile de cooperare (versiunea noiembrie
2014)
92
7.a3) CEQ03-1C - În ce măsură au sprijinit intervențiile PDR învățarea pe tot parcursul vieții și formarea
profesională în sectorul agricol și în cel forestier?
Măsura direct programată în cadrul DI 1C este M01 – Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni
de informare (sM 1.1 „Sprijin pentru formarea profesională și dobândirea de competențe” și sM 1.2
„Sprijin pentru activități demonstrative și acțiuni de informare”);
Până la data de 31/12/2018, situația procedurală și financiară a măsurii este următoarea:
 În cadrul sM 1.1, proiectele selectate reprezintă 44% din aplicațiile depuse, iar proiectele contractate
reprezintă 29% din aplicațiile selectate. Nu se înregistrează proiecte finalizate.;
La nivelul sM 1.2 nu s-au înregistrat încă proiecte contractate, aplicațiile selectate reprezentând 71,43% din
totalul celor depuse.
 Numărul de locuitori ai mediului rural care au finalizat un proces de învățare pe tot parcursul vieții și
de formare profesională în sectoarele agricol și forestier a crescut
Indicatori
T3: Numărul total al participanților formați în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE)
nr. 1305/2013 (aria de intervenție 1C)
 Indicatori comuni de realizare
O1 – Cheltuieli publice totale
O3 - Numărul acțiunilor/operațiunilor care beneficiază de sprijin
O11 – Numărul zilelor de formare furnizate
O12 – Număr de participanți la formare
 Analiza datelor administrative cu privire la:

o Aspectele procedurale: Analiza apelurilor de proiecte, măsurilor lansate, numărul de proiecte
contractate și proiecte finalizate;
o Realizări preliminare: analiza indicatorilor financiari, de realizare și de rezultat.
93
Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013; Rapoartele Anuale de Implementare 2016 și
2017; documentele de lucru și liniile directoare publicate de Comisia Europeană și de Biroul
European de Evaluare pentru Dezvoltare Rurală pentru evaluarea rezultatelor și impactului PNDR.
 Interviu cu reprezentanți ai AM PNDR responsabili de implementarea M1, cu scopul de a colecta
informații actualizate privind stadiul de implementare a măsurii, puncte tari și aspecte critice,
precum și eventuale evoluții (de exemplu, cu privire la viitoare proceduri de achiziții). Acest interviu
a permis echipei de evaluare să abordeze atât temele aferente ÎCE nr. 1 (DI 1A) cât și temele
aferente ÎCE nr. 3 (DI 1C).
 Sondaj de opinie aplicat la nivelul sM 1.1, în rândul furnizorilor de formare profesională.
 Focus grup privind inovarea, cooperarea și dezvoltarea cunoștințelor prin intermediul PNDR, având
ca scop evaluarea primei contribuții a Programului la obiectivul PAC pentru o creștere inteligentă
Principalele surse de date utilizate sunt sistemul de monitorizare PNDR și activitățile de evaluare calitativă
(interviuri, sondaj de opinie, focus grup.
Răspunsul la această întrebare de evaluare se bazează pe analiza datelor de monitorizare și pe rezultatele

evaluării calitative. Datele de monitorizare disponibile, interviul cu reprezentanții autorității de management
și sondajul de opinie online adresat beneficiarilor sM 1.1 au permis echipei de evaluare să definească o
imagine clară privind stadiul actual al măsurii, blocajele întâlnite în implementare și măsurile corective
adoptate.
M1 – Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare prezintă o importanță pivotală

pentru asigurarea calității implementării PNDR și, în consecință, pentru atingerea rezultatelor programului,
datorită caracterilui sau transversal, având în vedere faptul că sesiunile de instruire / informare pot acoperi
toate temele legate de politica de dezvoltare rurală.
Cea mai mare parte a progresului procedural și financiar înregistrat la nivelul M1 (comparativ cu situația
datelor prezentate în RAI 2017) se datorează implementării sM 1.1, care deși nu înregistrează proiecte
finalizate încă, prezintă un număr de proiecte contractate..
În cursul anului 2018, această sub-măsură a sprijinit în total 43 proiecte (403 zile de instruire), care au vizat
2.849 de participanți la cursurile de formare, în special fermieri beneficiari ai sM 6.1, sM 6.3 și M10.
Așa cum s-a evidențiat deja în răspunsul la ÎCE 1 (DI 1A), furnizorii de formare profesională învestigați în
cadrul sondajului online au declarat că principalele beneficii ale activităților de formare au constat în
dobândirea de noi competențe, crearea de rețele și contribuția indirectă la implementarea măsurilor
programului. Pe de altă parte, principalele provocări întâmpinate în fazele de depunere și implementare a
proiectelor au fost reprezentate de birocrație (volumul documentelor care trebuie semnate) și noutatea
platformei online pentru verificarea realizării cursurilor.
La nivelul sM 1.2 nu s-au înregistrat încă proiecte contractate, aplicațiile selectate reprezentând 71,43% din
propunerile depuse pentru realizarea acțiunilor de informare adresate fermierilor și grupurilor de
producători, în cadrul apelului de proiecte cu depunere continuă. În cadrul celui de-al doilea apel „Activități
demonstrative pentru fermierii care vor beneficia de sprijin prin măsura de agricultură ecologică (M11)”,
94
care în anul 2018 a avut o perioadă de depunere de trei luni, nu a fost depusă nicio aplicație.
În interviurile realizate, reprezentanții autorității de management au subliniat faptul că întârzierile în

implementarea M1 s-au datorat faptului ca modalitatea de implementare a M1 a fost modificată trecându-se
de la implementarea prin intermediul achizitiilor publice la implementarea pe bază de Apeluri de proiecte și
ulterior la accesarea sub-măsurii prin utilizarea costului unitar standard, prin intermediul platformei web,
precum și schimbărilor legate de adoptarea procedurii de depunere on-line a aplicațiilor, ceea ce a
încetinit procesul de selecție în prima fază a perioadei de programare 2014-2020. Cu toate acestea,
posibilitatea de depunere online a permis AM să elimine o barieră birocratică importantă și să se aștepte la
proceduri de selecție mai rapide în viitorul apropiat.
O altă măsură adoptată pentru accelerarea și simplificarea procedurilor este introducerea utilizării
costurilor standard, care a eliminat necesitatea depunerii de documente justificative pentru furnizarea
serviciilor și care va facilita, la nivelul beneficiarilor, realizarea aplicațiilor și ulterior implementarea
sesiunilor de instruire / activităților demonstrative, iar la nivelul AM, selectarea și monitorizarea
operațiunilor finanțate.
Nivelul actual al implementării M1 este încă unul scăzut, iar ținta stabilită pentru anul 2023 nu a fost
încăatinsă, deoarece cele 2.849 persoane instruite în cadrul sM 1.1 reprezintă doar 1,54% din valoarea țintă.
Cu toate acestea, după cum a fost subliniat deja în cadrul răspunsului la ÎCE 1 privind DI 1A, simplificarea
procedurilor de selecție a proiectelor (posibilitatea de a depune on-line propuneri de proiecte, adoptarea
costurilor unitare standard și depunerea continuă a aplicațiilor), adoptată pentru inițiativele de informare din
cadrul M1, a accelerat deja selectarea și implementarea intervențiilor comparativ cu nivelul de implementare
observat în anul 2016 (RAI 2017).
Cu toate acestea, efectele acestor măsuri de simplificare pot fi evaluate în totalitate numai în următoarele
etape ale exercițiului de evaluare, atunci când rata de absorbție a măsurii va fi una mai ridicată. Această
analiză va permite evaluarea eficienței procedurilor și instrumentelor online adoptate, în vederea stabilirii
mecanismelor de livrare în următoarea perioadă de programare.
Mai mult decât atât, în vederea funizării unor sesiuni de formare și a unor acțiuni de informare mai atractive
pentru potențialii beneficiari și mai funcționale pentru atingerea obiectivelor specifice PNDR, se recomandă
fie focalizarea pe instruirile care dezvoltă teme legate de măsurile cu cea mai mare rată de succes, fie
promovarea realizării unei analize care să implice beneficiarii PNDR și care vizeze actualizarea nevoilor și
identificarea temelor de maxim intres pentru aceștia.
Acest lucru va permite M1 să fie mai eficientă în atingerea unui număr mai mare de beneficiari, care vor
avea șansa de a-și dezvolta cunoștințele și abilitățile, făcând astfel posibilă îmbunătățirea nivelului general
de implementare a măsurilor PNDR.
95
7.a4) CEQ04-2A - În ce măsură au contribuit intervențiile PDR la îmbunătățirea performanței economice, la
restructurarea și la modernizarea exploatațiilor sprijinite, în special prin creșterea participării la piață a
acestora și prin diversificarea agricolă?
Stadiul implementării măsurilor/submăsurilor cu contribuție principală la DI 2A: sM 1.1 (10 proiecte

contractate care vizează acțiuni de formare profesională pentru beneficiarii), sM 2.1 (1 proiect contractat
având ca obiectiv furnizarea de servicii de consiliere pentru beneficiarii), sM4.1 (1016 proiecte noi
finalizate și 56 proiecte din tranziție finalizate), 4.1a (15 proiecte finalizate), sM4.3 – investiții în
infrastructura agricolă (3 proiecte noi și 108 proiecte din tranziție finalizate), sM6.3 (386 proiecte noi
finalizate și 14.542 proiecte din tranziție finalizate), sM6.5 (3 proiecte contractate).
Stadiul implementării măsurilor/submăsurilor care contribuie secundar la DI 2A: SM 4.1 (84 proiecte noi și
40 proiecte din tranziție finalizate), SM 6.2 (44 proiecte noi contractate), SM 6.4 (9 proiecte noi finalizate),
SM9.1 (6 proiecte noi contractate și 15 proiecte din tranziție finalizate), sM19.2 (149 proiecte noi și 465
proiecte din tranziție finalizate).
Criteriile de evaluare:
 Producția agricolă per unitate anuală de muncă în cadrul exploatațiilor agricole sprijinite a crescut
 Fermele au fost modernizate,
 Fermele au fost restructurate
Indicatori:
o Indicatori țintă comuni
R1 / T4: procentajul exploatațiilor agricole cu sprijin prin PDR pentru investiții în restructurare sau
o Indicatori complementari de rezultat
R2: Schimbare în ceea ce privește producția agricolă a fermelor sprijinite /UAM (unități anuale de muncă)
(aria de intervenție 2A) - 191.914,488 lei
o Indicatori de impact
I.01 Venitul întreprinderii agricole: Venitul antreprenorial (Valoarea producției în prețuri de bază) / unități
anuale de muncă neremunerate. Valoarea înregistrată în 2018=4244.3 euro / UAM
I02 Venitul factorilor agricoli: Venitul factorilor agricoli (în termeni reali) / Numărul total de unități anuale
de muncă în agricultură. Valoarea înregistrată în 2018=4394 euro / UAM
I03 Productivitatea totală a factorilor în agricultură . Valoarea înregistrată în 2017 = 121
o Indicatori țintă specifici
96
RA-TA1 Procentajul de ferme de dimensiuni mici sprijinite prin PDR pentru investiții în restructurare sau
modernizare
RA-TA2 Procentajul de ferme de dimensiuni medii sprijinite prin PNDR pentru investiții în restructurare
sau modernizare
o Indicatori comuni de realizare
O1 - Cheltuieli publice totale
O2 - Total investiții
O4 - Numărul de exploatații/beneficiari ai unui ajutor
O20 - Numărul de proiecte LEADER care beneficiază de asistență
o Indicatori de realizare specifici
RO-OA1 Ferme mici sprijinite prin submăsura 4.1 (8000/11999 PS) (număr)
RO-OA19 Exploatații din zona montană care beneficiază de ajutor pentru investiții în exploatațiile agricole
(număr)
RO-OA2 Ferme medii sprijinite prin submasura 4.1 (12.000/250.000 PS) (număr)
RO-OA22 Beneficiari (exploatații) din zona montană care beneficiază de ajutor pentru ferme mici (număr)
o Indicatori comuni de context
C17 - Exploatații agricole (ferme) - total (2013) (Nr)
o Indicatori adiționali
Dimensiunea economică a exploatațiilor sprijinite
(analiza indicatorilor financiari, de realizare și rezultat), analize privind sM 4.1;
 Recenzia literaturii de specialiate, în special prin utilizarea următoarelor referințe pentru
Evaluarea ex ante a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020; Rapoartele Anuale de
Implementare 2016 și 2017, alte surse în domeniul inovării și agriculturii.
 Interviu cu reprezentanții AM PNDR și AFIR pentru a înțelege obstacolele și blocajele întâmpinate
în implementarea măsurilor, stadiul actual al implementării măsurilor, dificultățile specifice
întâmpinate în evaluarea proiectelor. De asemenea, au fost realizate interviuri și cu alți actori cheie
relevanți pentru DI 2A (ex. Federația Națională PRO AGRO etc.)
 Sondajul de opinie, prin aplicarea unor chestionare diferențiate în funcție de scopul colectării
datelor;
97
 Studiu de caz, selectat în baza criteriilor privind stadiul de implementare, punctajul obținut în etapa
 Focus grup: același focus grup organizat pentru a colecta informații în vederea furnizării unui
răspuns la ÎCE legate de competitivitate.
 Metode cantitative: calculul indicatorului complementar de rezultat R.2, în baza analizei
contrafactuale.
Principalele surse utilizate sunt: sistemul de monitorizare PNDR, activitățile de evaluare și colectarea
datelor (interviuri, sondaje, focus group), baze de date RICA, Eurostat.
Nu au fost întâmpinate provocări metodologice specifice.
În pofida dificultăților legate de experiența din perioada 2007-2013 (M112, M121 și M125), așa cum a fost
subliniat în evaluarea ex-post și în evaluarea on-going din 2017, nivelul actual de implementare a
măsurilor legate de DI 2A (cu excepția M1 și M2) ar putea fi considerat unul pozitiv datorită noilor
proiecte, dar și proiectelor din tranziție, care, în anumite cazuri, sunt foarte relevante (sM 6.3 și 4.3).
Sondajul de opinie a indicat faptul că 2/3 dintre beneficiarii chestionați ai sM 4.1 nu au implementat
proiecte finanțate în perioada de programare 2007-2013. Prin urmare, PNDR a contribuit la creșterea
posibilităților de modernizare pentru multe ferme din România, în loc să se concentreze în mod restrâns
asupra acelor fermieri care au beneficiat de finanțări și în perioada anterioară de programare. Mai mult decât
atât, sondajul arată că valoarea adăugată a intervențiilor sprijinite prin sM4.1 este mai mică decât a altor
sub-măsuri. În mod particular, 2/3 dintre beneficiarii intervievați ai sM 6.2 au declarat că nu ar fi realizat
investiția fără sprijinul PNDR. Aceste constatări sunt similare la nivelul diferitelor teritorii și tipuri de
producție.
 Producția agricolă per unitate anuală de muncă în cadrul exploatațiilor agricole sprijinite a
crescut
În România, investițiile au contribuit la scăderea costurilor agricole variabile, la creșterea productivității

terenurilor și a forței de muncă, susținând în același timp crearea de noi locuri de muncă în sectorul agricol.
În perioada 2014-2018, productivitatea muncii în agricultură (I02 - Venitul factorilor agricoli) a crescut cu
10%, mai mult decât în Ungaria (+ 7,18%) și mai puțin decât în Polonia (+ 18,64%).
Indicele A reprezintă raportul între factorul veniturilor și totalul unităților anuale de muncă. În România,
factorul veniturilor a crescut cu 10% în perioada 2014-2018, în timp ce în aceeași perioadă, totalul unităților
anuale de muncă a crescut cu doar 2%. Acest lucru înseamnă că variația indicelui A ar trebui să fie atribuită
mai degrabă numărătorului (factorul venit) decât numitorului (totalul unităților anuale de muncă).
Datele colectate prin sondajul de opinie arată că 90% dintre beneficiarii sM 4.1 au înregistrat o creștere a
cifrei de afaceri. Dintre aceștia, cifra de afaceri a crescut între 10-30% pentru 60% dintre beneficiari, între
30-50% pentru 22% dintre beneficiari, peste 50% pentru 7% dintre beneficiari și sub 10% pentru 12% dintre
beneficiari. Mai mult de jumătate dintre beneficiari au înregistrat și o creștere a numărului de locuri de
muncă odată cu implementarea proiectului, indiferent de zona de investiții și de tipul de producție agricolă.
98
 Fermele au fost modernizate/ restructurate
În ceea ce privește criteriul de evaluare ”Fermele au fost modernizate/restructurate”, PNDR a produs efecte
pozitive în ceea ce privește modernizarea echipamentelor (Utilaje și echipamente), acolo unde sunt
concentrate 97% din investiții și, în mod rezidual, în ceea ce privește modernizarea infrastructurii agricole
(Construcții agricole / inclusiv echipamentele asociate). Pe de altă parte, mai mult de 92% din resurse au
fost utilizate pentru modernizarea sectorului vegetal și doar 7% pentru sectorul zootehnic. Valoarea
indicatorului de rezultat RO TA2 "Procentul fermelor mijlocii sprijinite de PDR pentru investiții în
restructurare sau modernizare" s-a îmbunătățit cu o rată de realizare a țintei de 85% (2,26 valoare țintă în
2018 față de 2,66 valoarea țintă în 2023).
Sondajul de opinie efectuat la nivelul beneficiarilor evidențiază efectele pozitive ale investițiilor
(introducerea inovațiilor tehnologice, oportunitățile noi pe piața locală, menținerea / creșterea numărului de
angajați). Fiecare exploatație agricolă, în funcție de piața țintă și de structura organizațională specifică,
încearcă să-și îmbunătățească propriile strategii bazate pe necesități, punând în aplicare fie o specializare, fie
o diversificare a producției. Creșterea oportunităților de angajare și a veniturilor întreprinzătorilor este legată
de adoptarea diferitelor strategii, așa cum arată analiza studiilor de caz, 79% dintre proiectele analizate
optând pentru "diversificare", în timp ce 21% pentru "specializare". Comparativ cu evaluarea realizată în
2017, adoptarea strategiilor de diversificare a crescut.
SM 4.1 a oferit posibilitatea extinderii modernizării la nivelul fermei. Aproape 80% dintre beneficiarii sub-
măsurii au investit în modernizarea echipamentului, sporind nivelul tehnologiilor inovatoare comparativ cu
alți fermieri locali, în timp ce numai 13% dintre beneficiari au realizat inovație de produs. Contribuția
proiectelor la creșterea nivelului de inovare se schimbă odată cu diferitele tipuri de regiuni. Proiectele din
zonele normale au un grad de noutate mai mare decât cele din zonele cu anumite constrângeri specifice sau
contrângeri semnificative. Aproape 65% dintre beneficiarii chestionați ai sM 4.1 (DI 2A) indică faptul că
investiția a creat noi oportunități pe piața locală, iar peste 60% au declarat că au stabilit cooperări cu alte
firme și cu alți fermieri.
În ceea ce privește sM 4.3 cu efecte primare asupra DI 2A, construcția de noi drumuri agricole a avut un
efect indirect asupra modernizării activității fermelor locale prin creșterea productivității muncii, în
principal în zonele rurale normale (mai degrabă decât în zonele marginale sau montane). Au fost sprijiniți
811 km de drumuri agricole în cadrul proiectelor din tranziție finalizate în cadrul M125. În zonele montane
și marginale, sprijinul a acoperit 211 km de drumuri agricole. Analiza proiectelor contractate arată o
tendință similară: sprijinul pentru construcția / modernizarea drumurilor agricole vizează în principal zonele
rurale obișnuite (595 km), în detrimentul zonelor marginale sau montane (195 km).
Aproape jumătate dintre proiectele contractate în cadrul sM 4.3a stimulează accesul la cel puțin 3 agenți
economici din sectorul agricol, dar și la alte entități din domenii economice neagricole, truism, agroturism
etc. Aceste proiecte, stimulate prin criterii de selecție adecvate, au sporit de asemenea accesul la rutele
secundare și alternative / rute de preluare a traficului utilizate de utilajele agricole, contribuind la reducerea
cheltuielilor de timp și creșterea productivității muncii. În orice caz, există o incidență mai mare a
drumurilor agricole care oferă acces direct la întreprinderile agricole decât la cele neagricole, în regiunea
Nord-Vest, în timp ce în regiunile Sud Est și Nord Est efectul sub-măsurii vizează în principal fermierii și
mai puțin alte tipuri de activități. Sondajul aplicat la nivelul beneficiarilor cu proiecte finalizate arată că sM
6.3 a permis investiții în tehnologii noi (sprijinind schimbarea practicilor de cultivare, îmbunătățirea
calității, noi modalități de creștere a animalelor, certificarea semințelor, noi platforme apicolă) și
introducerea de noi produse. Comparativ cu situația anterioară implementării proiectelor, marea majoritate a
beneficiarilor intervievați au înregistrat o creștere a cifrei de afaceri datorită strategiilor de diversificare și
99
creșterii gamei de produse oferite pe piață. Cu toate acestea, investițiile rareori au creat noi locuri de muncă.
Concluzii
Per ansamblu, se poate spune că analiza implementării sub-măsurilor care contribuie la DI 2A este una
pozitivă datorită noilor proiecte, dar și datorită proiectelor din tranziție, care în anumite cazuri sunt
foarte relevante (sM 6.3 și 4.3). Analiza arată că investițiile sprijinite prin aceste sub-măsuri au contribuit
la sporirea competitivității fermelor / exploatațiilor și mai departe la creșterea producției agricole pe
lucrător, prin creșterea cifrei de afaceri (în majoritatea cazurilor), dar și a numărului de locuri de muncă
(într-o măsură mai mică). În această privință, investițiile PNDR contribuie la creșterea productivității muncii
în agricultură, asigurând atât creșterea factorului venituri (într-o măsură mai mare), cât și factorului muncă
(într-o măsură mai mică), caracteristică specială evoluției productivității muncii în ultimul deceniu. Mai
mult decât atât, PNDR a produs efecte pozitive în principal în ceea ce privește modernizarea
echipamentelor și în sectorul vegetal. Comparativ cu situația anterioară implementării intervențiilor,
majoritatea beneficiarilor au cunoscut o creștere a cifrei de afaceri datorită strategiilor de diversificare
și creșterii gamei de produse oferite pe piață.
Recomandări
 Redefinirea criteriilor de selecție pentru sM 4.1 (sectorul legumicol) astfel încât să fie încurajată
finanțarea proiectelor de calitate și în alte sectoare agricole și de a reduce supra-depunerea (ex. a se
evita supra-depunerea in sectorul cerealelor).
De exemplu, AM ar putea lua în considerare pentru consolidarea criteriilor de selecție următoarele

elemente: (1) încercarea de a separa alocarea fondurilor pentru construcții de celelalte fonduri pentru
mașini și echipamente, sau prin utilizarea unui criteriu de selecție dedicat, prin care se stimulează
construcțiile; (2) lansarea unui model simplificat care să sprijine aplicațiile de la tineri fermieri cu
idei de proiecte inovatoare; (3) acordarea unei importanțe mai mari aspectelor imateriale (de
exemplu, promovarea proiectelor care doresc îmbunătățirea producției interne de produse).
 Îmbunătățirea participării și comunicării cu părțile interesate pentru a înțelege mai bine nevoile
acestora și pentru a obține informații privind actualizarea / confirmarea criteriilor de selecție.
7.a5) CEQ05-2B - În ce măsură au sprijinit intervențiile PDR intrarea în sectorul agricol a unor fermieri
calificați corespunzător și, în special, reînnoirea generațiilor?
Potrivit datelor colectate din sistemul de monitorizare (la finalul lunii decembrie 2018), în cadrul sM6.1
"Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri" se înregistrau 2749 proiecte noi și 1038 proiecte din tranziție
finalizate. Numărul proiectelor depuse a fost unul foarte mare (14.162), însă doar 70% au fost contractate
(9.899). De asemenea, este important de menționat faptul că sM 6.1 "Sprijin pentru instalarea tinerilor
fermieri" - ITI Delta Dunării a înregistrat 232 proiecte depuse și 203 contracte.
Cât privește celelate sub-măsuri cu contribuție principală la DI 2B, sM 1.1 și 2.1, acestea înregistrează doar
proiecte contractate (sM 1.1 – 9 proiecte care vizează desfășurarea de activități de formare profesională
100
pentru beneficiarii sM 6.1 și sM 2.1 – 1 proiect având ca obiectiv furnizarea de servicii de consiliere pentru
beneficiarii sM 6.1).
Stadiul implementării la finalul lunii december 2018 pentru măsurile/submăsurile care contribuie secundar
la DI 2B relevă faptul că la nivelul sM 19.2 existau 928 proiecte din tranziție finalizate și 132 proiecte noi
contractate.
Proporția de tineri fermieri calificați corespunzător în sectorul agricol a crescut
Numărul fermierilorcalificați corespunzător care au intrat în sectorul agricol a crescut
Indicatori
R3 / T5: procentajul exploatațiilor agricole cu investiții/planuri de afaceri pentru tinerii fermieri sprijinite
prin PDR (aria de intervenție 2B):0,04% (2018)
RO-TA4 Procentajul de ferme de dimensiuni cuprinse între 12 000 – 50 000 PS sprijinite prin PDR pentru
investiții pentru tinerii fermieri
I03 Productivitatea totală a factorilor în agricultură. Valoarea înregistrată în 2017 = 121
RO-OA 21 Beneficiari (exploatații) din zona montană care beneficiază de ajutor de instalare pentru tinerii
agricultori - număr
101
Metodele utilizate au inclus:
 Analiza datelor administrative referitoare la aspectele procedurale (analiza apelurilor de proiecte,

măsurilor lansate, numărul de proiecte contractate și proiecte finalizate, criterii de selecție) și
realizările preliminare (analiza indicatorilor financiari, de realizare și rezultat,)
Evaluarea exante a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020; Rapoarte anuale de
implementare 2016 și 2017, alte surse în domeniul inovării și agriculturii.
 Interviu cu Autoritatea de Management a programului și AFIR pentru discutarea aspectelor
procedurale privind implementarea măsurilor cu contribuție la DI 2B (obstacole, blocaje, stadiul
actual al implementării măsurilor, dificultăți specifice întâmpinate în evaluarea proiectelor).
 Sondajul de opinie realizat pe un eșantion de proiecte contractate în cadrul sM 1.1 și 1.2 și proiecte
finalizate în cadrul sM 6.1.
 Studiu de caz selectat în baza criteriilor privind stadiul de implementare, punctajul obținut în etapa
 Focus group: același focus grup organizat pentru a colecta informații în vederea furnizării unui
răspuns la ÎCE legate de competitivitate.
Principalele surse utilizate sunt sistemul de monitorizare PNDR și activitățile de evaluare (ex. interviuri,
sondaje de opinie, focus grupuri etc.).
Nu au fost întâmpinate provocări metodologice specifice.
Domeniul de intervenție 2B prezintă un nivel avansat de implementare, valorile indicatorilor țintă fiind deja
realizate și chiar depășite, datorită implementării cu succes a sM6.1 și în ciuda faptului că M1 și M2 sunt în
mare parte neperformante.
 Proporția de tineri fermieri calificați corespunzător în sectorul agricol a crescut
Numărul total al tinerilor fermieri calificați din România a crescut. De altfel, luând în considerare
beneficiarii din sM6.1, raportul dintre numărul proiectelor contractate (10.100, inclusiv ITI) și numărul total
de exploatații agricole (C17 Valoarea exploatațiilor agricole în 2013=3.629.660), se obține o valoare mai
bună (0,28%) comparativ cu cea a indicatorului țintă T5 (Procentajul exploatațiilor agricole cu investiții /
planuri de afaceri pentru tinerii fermieri susținut prin PDR = 0,24%).
Pornind de la acest punct, nu se poate spune, la fel ca la evaluarea ex-post, că stimulentele acordate tinerilor
fermieri prin sM 112 (echivalentul sM6.1 în perioada de programare 2007-2013) au fost "oarecum
ineficiente", deoarece acestea au implicat doar 46 % din ținta planificată de exploatații noi (5.907 din
102
12.970).
În plus, tinerii fermieri au fost sprijiniți de numeroase alte submăsuri ale PNDR și reprezintă o mare
oportunitate pentru modernizarea și calificarea agriculturii din România. Potrivit datelor evidențiate de
sondajul de opinie, în cazul sM 4.1, un număr relevant de beneficiari cu proiecte finalizate (48%) au mai
puțin de 40 de ani, în vreme ce numai 13% sunt fermieri cu vârsta de peste 40 de ani, iar restul de 39% sunt
întreprinderi conduse de tineri. Având în vedere numărul mare de benficiari tineri, se constată că nivelul
educațional al acestora este unul ridicat; de altfel, mai mult de 30% dintre aceștia au studii superioare. Deși
numărul beneficiarilor tinerilor din cadrul sM 6.3 este unul scăzut, se remarcă aspecte interesate privind
nivelul educațional, astfel că: 8% dintre beneficiari au o diplomă universitară, 60% au dobândit un certificat
de calificare profesională nivelul 1 în agricultură, 15% au competențe profesionale în domeniul agricol și
doar 17% nu au nicio competență în agricultură.
 Numărul fermierilor calificați corespunzător care au intrat în sectorul agricol a crescut
Datorită sM 6.1, nivelul de calificare al tinerilor fermieri în sectorul agricol a crescut. Numai 10%
dintre beneficiarii proiectelor finalizate au nivelul minim obligatoriu impus prin criteriile de selecție, în
vreme ce 13% au o bună cunoaștere a domeniului agricol. De asemenea, 7% dintre proiectele finalizate sunt
aplicații ale tinerilor cu diplomă de studii superioare în domeniul agricol, iar 6% ale beneficiarilor care au
absolvit studii postliceale sau secundare în domeniul agricol. Pe de altă parte, majoritatea beneficiarilor cu
proiecte finalizate (77%) au urmat un curs specific pentru obținerea nivelului 1 de calificare profesională.
Analiza beneficiarilor permite examinarea corelației dintre distribuția în funcție de gen, sector de activitate,
regiuni și calificarea fermierilor. Analiza în funcție de gen evidențiază faptul că nu există diferențe în ceea
ce privește nivelul de calificare al femeilor și bărbaților. Referitor la diferențele teritoriale, se observă că
18% dintre beneficiarii bine calificați[1] provin din regiunea București-Ilfov (15 din 84), 17% din regiunea
de Vest (59 din 350), 16% din regiunea de Sud-Est (75 din 452). Totodată, s-a evidențiat faptul că 9% dintre
beneficiarii mai puțin calificați provin din regiunea Sud Muntenia (53 din 561).
Aceste diferențe regionale pot fi explicate prin lipsa accesului la educația agricolă de nivel universitar în
zonele marginale. Acest aspect este confirmat de faptul că fermierii cu nivelul scăzut de calificare provin
din zona montană (10%) și din zonele rurale "normale" (13%).
Corelația dintre nivelul de calificare și sectorul de activitate evidențiază, de asemenea, constatări interesante.
Tinerii mai puțin calificați (4%) activează în sectorul creșterii bovinelor, în timp ce cei mai calificați tineri
fermieri (22%) tind să lucreze în sectorul culturilor permanente de vii și livezi, urmat sectorul culturilor de
camp (18%),. Sub-măsura 6.1 generează, de asemenea, alte efecte pozitive asupra beneficiarilor, cum ar fi
dobândirea de noi competențe, cooperarea cu alte ferme, noi oportunități pe piața locală și crearea de locuri
de muncă. Sub-măsura oferă tinerilor fermieri oportunitatea de a profita de strategiile de învățare pe tot
parcursul vieții, de a îmbunătăți condițiile de pe piață și de a dezvolta economia rurală. Aceste aspecte
satisfac ambele criterii de evaluare asociate acestei întrebări de evaluare.
[1] Sunt luați în considerare aplicanții care au absovit o formă de învățământ superioară în domeniul agricol
și aplicații care au absolvit studii postliceale sau secundare în domeniul agricol
Concluzii
Per ansamblu, analiza implementării arată că domeniul de intervenție 2B a atins obiectivele stabilite.
În general, PNDR a sprijinit tinerii fermieri, dar datorită sM 6.1 nivelul tinerilor fermieri calificați a crescut.
Analiza în funcție de gen sugerează că nu există diferențe în ceea ce privește calificările femeilor și ale
bărbaților, dar există disparități teritoriale substanțiale. Aceste diferențe regionale pot fi explicate prin lipsa
103
accesului la educația agricolă de nivel universitar în zonele marginale.
Așa cum a fost menționat anterior, cei mai calificați tineri fermieri (22%) tind să lucreze în sectorul
culturilor permanente de vii și livezi, iar cei mai puțin calificați (4%) activează în sectorul creșterii
bovinelor.
Submăsura 6.1 are și alte efecte pozitive asupra beneficiarilor, cum ar fi dobândirea de noi competențe,
cooperarea cu alte ferme, oportunități noi pe piața locală și crearea de locuri de muncă.
Recomandări
Valabil pentru ambele criterii de evaluare asociate cu această întrebare de evaluare:
 Furnizarea mai multor informații / oportunități de instruire / manuale și ghiduri pentru

beneficiari. Schemele de formare viitoare ar trebui lansate în perioada de după 2020, înainte de
implementarea programului și ar trebui concepute pe baza experienței implementării sM 1.1, care
înregistrează în prezent 15 proiecte contractate pentru mai mult de 4 mii de participanți așteptați.
 Susținerea suplimentară a tinerilor fermieri, prin adresarea nevoilor lor nu doar prin intervenții
specifice (ex. sM 6.1), ci și orizontal prin alte măsuri implementate în cadrul PNDR, ca de exemplu,
4.1 și 6.3.
7.a6) CEQ06-3A - În ce măsură au contribuit intervențiile PDR la îmbunătățirea competitivității

producătorilor primari sprijiniți, printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar prin
intermediul sistemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele
locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor
interprofesionale?
Analiza bazelor de date din sistemul de monitorizare (situația din decembrie 2018) evidențiază următorul
stadiu de implementare pentru măsurile/submăsurile cu contribuție principală la DI 3A : SM 1.2 (nu au fost
contractate proiecte), sM 2.1 (7 proiecte contractate cu contribuție principală la DI 3A), M3 (nu a fost
contractat niciun proiect), M14 (în anul 2018, s-au înregistrat 533 de solicitări de plată, dintre care au fost
aprobate 435 la nivelul M14 și 98 la nivelul M215, cu un total de 508), sM 4.2 (12 proiecte noi și 14
proiecte din tranziție finalizate), sM 4.2a (2 proiecte finalizate), sM 9.1 (10 proiecte noi contractate și 16
proiecte din tranziție finalizate), sM 9.1a a fost lansată, pentru prima oară, la începutul anului 2016, dar nu
au fost depuse proiecte (relansare în anul 2019). Proiectele aflate în curs de implementare, finanțate în
cadrul sM 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în
sectorul agricol”, reprezintă 27% din proiectele selectate, iar plățile aferente acoperă o pondere de 5% din
valoarea bugetului alocat. În același timp, proiectele contractate în cadrul sM 16.4a „Sprijin pentru
cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul pomicol” reprezintă
73% din proiectele selectate, iar plățile aferente constituie 2% din bugetul alocat pentru această sub-măsură.
Analiza măsurilor/sub-măsurilor care contribuie secundar la DI 3A relevă următorul stadiu de implementare

la decembrie 2018 : sM 4.1 (606 proiecte finalizate), sM 4.1a (65 proiecte contractate), sM 4.2 (2 proiecte
noi contractate și 27 proiecte din tranziție finalizate), sM 4.3 (1 proiect nou finalizat), sM 6.1 (2749 proiecte
104
noi și 1.1.038 proiecte din tranziție finalizate), sM 6.3 (1.118 proiecte noi și 14.542 proiecte din tranziție
finalizate) și sM 19.2 (3 proiecte noi finalizate și 3 proiecte din tranziție finalizate).
 Implementarea unor sisteme de calitate de către producătorii primari a crescut

 Gradul de participare a producătorilor primari la sisteme cu circuit scurt, grupuri de producători
orientate spre calitate și/sau organizații interprofesionale a crescut
 Competitivitatea producătorilor primari sprijiniți s-a îmbunătățit
 Ponderea din prețul final al produselor agricole care revine producătorilor primari a crescut
 Valoarea adăugată a produselor agricole ale producătorilor primari a crescut
Indicatori
R4 / T6: procentajul exploatațiilor agricole care primesc sprijin pentru participarea la sistemele de calitate,
la piețele locale și la circuitele de aprovizionare scurte, precum și la grupuri/organizații de producători (aria
de intervenție 3A)
I03 Productivitatea totală a factorilor în agricultură. Valoarea înregistrată în 2017 = 121
O8 - Numărul unităților vită mare sprijinite (UVM)
O9 - Numărul exploatațiilor care participă la sistemele sprijinite
RO-OA 20 Operațiuni din zona montană care au beneficiat de sprijin pentru investiții în prelucrarea și
105
comercializarea produselor agricole – număr
 Analiza datelor administrative cu privire la aspectele procedurale (analiza apelurilor de proiecte,

măsurilor lansate, numărul de proiecte contractate și proiecte finalizate) și realizări preliminare
(analiza indicatorilor financiari, de realizare și rezultat, tipologia proiectului), analiză pe tipologia de
întreprinderi și valoarea finanțărilor (per proiect), separat pe măsură și la nivel național, precum și pe
criteriile de selecție ale submăsurilor aferente etc.
Evaluarea ex ante a Pogramului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020; Rapoarte anuale de
implementare 2016 și 2017 alte surse în domeniul inovării și agriculturii
 Interviul cu Autoritatea de Management pentru a înțelege care sunt măsurile care prezintă probleme
în implementare (obstacole, blocaje, stadiul actual al implementării măsurilor, dificultăți specifice
întâmpinate în evaluarea proiectelor). De asemenea, au fost realizate și interviuri cu alți actori cheie
relevanți pentru DI 3A (ex. Federația PRO AGRO etc.)
 Sondajul de opinie, realizat pe un eșantion de proiecte finalizate/contractate în cadrul submăsurilor
cu contribuție principală (sM 4.2, sM 9.1, sM 16.4, sM 16.4a) și contribuție secundară la DI 3A (sM
4.1, sM 4.2, sM 6.1, sM 6.3).
 Studiul de caz, selectat în baza criteriilor privind stadiul de implementare, punctajul obținut în etapa
Principalele surse de date sunt: sistemul de monitorizare PNDR și activitățile de evaluare (interviuri șsondaj
de opinie, studio de caz).
Nu a fost întâmpinată nicio provocare metodologică specifică
Din punct de vedere al implementării, domeniul de intervenție 3A a atins 65% din valoarea țintă finală a
indicatorului T6, cu o ușoară îmbunătățire față de 2017, datorată în principal progresului sM 9.1 și sM 16.4.
Nu s-au înregistrat progrese în implementarea M3. SM 4.2 "Sprijin pentru investiţii în procesarea/
marketingul produselor agricole" este o măsură de succes cu peste 600 de solicitanți, mai mult de 240 de
proiecte selectate, 179 de proiecte contractate, dintre care 93 având ca obiectiv principal DI 3A (fără a lua în
considerare ITI). Proiectele depuse în cadrul acestei sub-măsuri au un anumit grad de complexitate, dar
beneficiarii au fost ajutați de consultanți calificați, care au experiențe și competențe în acest domeniu,
dezvoltate prin implementarea unor activități similare în perioada de programare anterioară.
 Implementarea unor sisteme de calitate de către producătorii primari a crescut
Nu există dovezi privind înregistrarea unei creșteri semnificative în adoptarea sistemelor de calitate de către
producătorii primari. Acest aspect este cauzat de numărul și tipicul produselor ce intră sub incidența
106
schemelor de calitate, creând astfel dificultăți în implementarea sub-măsurilor 3.1 ("Sprijin pentru
participarea pentru prima dată la schemele de calitate") și 3.2 ("Sprijin pentru activităţile de informare şi de
promovare desfăşurate de grupurile de producători în cadrul pieţei interne").
Unul dintre aspectele cele mai problematice ale sM 3.1 este faptul că schemele naționale nu au fost
notificate în 2018, iar fermierilor le-a fost foarte dificil să aplice pentru schemele europene. În iarna anului
2018 a fost creată o nouă schemă națională în cadrul căreia agricultorii au posibilitatea de a aplica și,
probabil, în viitorul apropiat, situația s-ar putea îmbunătăți și datorită bugetului total alocat de aproximativ
10 milioane de euro din măsura 10.
Mai mult decât atât, prin sM 16.4 s-a încercat furnizarea unui sprijin care să contribuie la o mai mare
difuzare a produselor de calitate, prin acordarea unui punctaj specific la criteriul de selecție privind
Principiul valorii adăugate (parteneriatele care produc și comercializează produse cu valoare adăugată mare,
care participă la scheme de calitate naționale și europene, produse din sistemele agricole HNV, etc.).
Rezultatele obținute în 2018 sunt destul de pozitive, cu peste 21% din parteneriate care vând produse de
calitate. Pe de altă parte, prin sM 14 s-au creat condiții de îmbunătățire a bunăstării animalelor (în special în
cazul porcinelor și a păsărilor de curte), drept urmare, carnea provenită de la aceste animale a atins o calitate
superioară[1]. În plus, calitatea a câștigat importanță și pentru producția tradițională susținută de sM 4.1,
care are contribuție secundară la DI 3A. În fapt, sM 4.1 a promovat producția de calitate datorită unui
criteriu specific de selecție legat de principiul soiurilor autohtone. Peste 400 de beneficiari, din totalul celor
600, vor conserva și dezvolta soiurile locale pe parcursul perioadei de implementare a proiectului, în
principalprin culturile de câmp.
 Gradul de participare a producătorilor primari la sisteme cu circuit scurt, grupuri de

producători orientate spre calitate și/sau organizații interprofesionale a crescut
Finanțarea oferită de PNDR a contribuit la creșterea gradului de participare a producătorilor primari la

sistemele cu circuit scurt. Datorită efectelor generate de noile investiții susținute prin sM 4.2, creșterea
participării pe piețele locale este ridicată în aproape toate sectoarele. Investițiile efectuate prin sM 4.2 au
contribuit la crearea unor lanțuri scurte de aprovizionare, în special în sectoarele pomicol, legumicol și
sectorul de procesare a cărnii; în timp ce integrarea grupurilor de producători în lanțul alimentar local este
parțială. De asemenea, sM9.1 (Înființarea grupurilor de producători) a prezentat unele efecte pozitive. SM
9.1 a fost contractată de un număr redus (10) de grupuri de producători, dar activitățile promoționale au fost
suficient de eficiente - au constat în utilizarea diferitelor materiale promoționale, cum ar fi postere, pliante,
broșuri, organizarea de întâlniri de informare etc.
Pe de altă parte, sM 16.4 "Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de
aprovizionare" a început, de asemenea, să genereze efecte pozitive. Sub-măsura a fost implementată în mod
eficient, dar nu la nivelul așteptat, probabil datorită faptului că valoarea sprijinului acordat nu a fost foarte
atractivă (100.000 euro) și datorită faptului că priectele depuse au un nivel calitativ redus, fiind contractate
numai proiecte mici, cu un impact redus asupra comunității locale. SM 16.4 a implicat un număr mare de
entități, dar numai jumătate din proiectele depuse au trecut etapa de selecție deoarece, în multe cazuri,
sumele solicitate nu au fost în concordanță cu activitățile propuse.. Datorită criteriilor de selecție adecvate,
sub-măsura a contribuit în mod concret la crearea unei noi rețele și a redus distanța geografică dintre
producție și punctele de vânzare în cazul a mai mult de 66% din proiecte.
În orice caz, colaborarea cu alte firme trebuie sprijinită nu numai prin intermediul sM 16.4, ci în cadrul
tutror submăsurilor, întrucât s-ar îmbunătăți nivelul producțiilor locale. În cazul sM 4.1, colaborarea cu alte
întreprinderi trebuie încurajată, deoarece în prezent nu implică mai mult de 50% dintre beneficiarii sM 4.1,
107
așa cum arată analiza chestionarelor completate de beneficiari.
 Competitivitatea producătorilor primari sprijiniți s-a îmbunătățit
Competitivitatea producătorilor primari a crescut datorită reducerii costurilor și creșterii productivității

terenurilor.
 Ponderea din prețul final al produselor agricole care revine producătorilor primari a crescut
Nu există dovezi privind creșterea ponderii prețului final al produselor agricole pentru producătorii primari.
Lanțul alimentar local necesită mai mult timp pentru a se dezvolta și a oferi o creștere efectivă a valorii
produselor primare. Exportul este încă limitat ca piață de destinație, iar piața locală nu este capabilă să
stimuleze o creștere semnificativă a calității și a prețului. Paradoxal, în anumite cazuri foarte specifice,
PNDR ar fi putut contribui la producerea unui efect negativ asupra creșterii ponderii prețului final al
produselor agricole pentru producătorii primari. De fapt, în sectorul cerealelor, criteriul de selecție "P3.
Principiul lanțurilor alimentare integrate" și subcriteriul de ”integrare producție agricolă primară cu
condiționare/ procesare și comercializare ca membru, prin intermediul grupurilor de producători sau
cooperativelor”, au contribuit, în anumite cazuri, la producerea unui efect distorsionant care conferă o
putere[2] mai mare asupra contractelor unor grupuri de producători sau cooperative.
Se pare că aceștia și-au folosit poziția pentru a reduce prețul cerealelor, având în vedere necesitatea ca
producătorul primar să obțină scorul necesar pentru a obține finanțarea oferită prin sM 4.1. Chiar dacă
această situație a sM 4.1 este limitată la câteva cazuri, este important să se reducă riscurile acestui posibil
efect distorsionant, care pare a fi în contradicție totală cu obiectivul domeniului de interevenție, acela de a
sprijini fermierii și producătorii locali.
 Valoarea adăugată a produselor agricole ale producătorilor primari a crescut
Creșterea valorii adăugate a producției agricole este ridicată în sectoarele pomicol, viti-vinicol și sectorul
procesării cărnii, în care exporturile sunt în creștere, și medie în celelate sectoare. În celelalte sectoare, se
înregistrează o creștere mai însemnată a producției pentru câțiva beneficiari, care de obicei nu este corelată
cu sectorul de activitate, ci cu întreprinderile specifice; în orice caz, cifra de afaceri a sectorului de
prelucrare a crescut la nivelul tuturor beneficiarilor investigați în sondaj, creșterea fiind mai mare (peste
20%) în sectorul cărnii, laptelui și vinului decât în cazul fructelor și legumelor (mai puțin de 10%).
Concluzii
În pofida dificultăților legate implementarea M3, măsurile programului, în special sM 16.4 "Sprijin pentru
cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare" și SM 4.1 "Investiţii în exploataţii
agricole", au contribuit cel puțin indirect la realizarea unor produse de calitate datorită definirii
corespunzătoare a criteriilor de selecție. Finanțarea oferită de PNDR a contribuit la creșterea gradului de
participare a producătorilor primari în lanțurile scurte de aprovizionare, în special datorită sM 4.2 și 9.1. SM
16.4 a început, de asemenea, să producă unele efecte pozitive, însă a fost implementată mai lent decât se
aștepta. Datorită criteriilor de selecție adecvate, sub-măsura a contribuit în mod concret la crearea de noi
rețele și a redus distanța geografică dintre punctul de producție și punctul de vânzare. Competitivitatea
producătorilor primari a crescut datorită reducerii costurilor și datorită creșterii veniturilor.
Este încă timpuriu să se vadă efectele pozitive asupra prețului final pentru producătorii primari locali,
deoarece lanțul alimentar local necesită mai mult timp pentru a se dezvolta, piața externă (exportul) are un
rol limitat, iar piața locală nu oferă niciun stimulent substanțial creșterea calității și a prețului. În plus, există
riscul ca, în câteva cazuri, criteriul de selecție "P3. Principiul lanțurilor alimentare integrate ", să producă un
108
efect de denaturare care confere o putere contractuală mai mare unui anumit grup de producători sau
cooperativă din sectorul cerealelor. Creșterea valorii adăugate a producției agricole este ridicată în
sectoarele legumicol, vinicol și sectorul prelucrării cărnii, în care exporturile sunt în creștere, și medie în
celelate sectoare.
Recomandări
 Pentru a îmbunătăți aplicarea sub-măsurii 9.1, se recomandă comunicarea facilităților stabilite la

nivel național (cum ar fi reducerile de impozite) pentru a încuraja înființarea grupurilor de
producători;
 Formularea viitoare a intervențiilor trebuie să ia în considerare riscurile posibilelor efecte
distorsionante asupra prețului pieței, cauzate indirect de criteriul "P3 - Principiul lanțurilor
alimentare integrate” între producătorii primari și grupurile de producători.
[1] Conform studiului elaborat de ANSVSA, s-a evidențiat faptul că începând cu anul 2012, când au fost
încheiate angajamentele multianuale privind bunăstarea animalelor, s-au înregistrat beneficii în privința
sănătății animalelor și beneficii pentru personalul care lucrează în aceste adăposturi, precum și o
îmbunătățire a calitatății produselor provenite de la porcine și păsări de curte.
[2] Necesitatea agricultorului de a obține un scor ridicat, pentru a fi selectat, produce un efect distorsionant.
Grupul de producători sau cooperativele pot decide să cumpere cerealele la un preț mai mic decât prețul de
pe piață, utilizând criteriile de selecție ca pârghie de negociere în contractul cu agricultorii.
7.a7) CEQ07-3B - În ce măsură au sprijinit intervențiile PDR gestionarea și prevenirea riscurilor la nivelul
exploatațiilor?
Până la sfârșitul lunii decembrie 2018 nu au fost înregistrate cheltuieli angajate în ceea ce privește M17 și
sM1.2.
În ultimul trimestru al anului 2018, ca urmare a problemelor generate de pesta porcină africană (PPA), s-a
decis introducerea sM 5.1 “Sprijin pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele
dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile" și
5.2 "Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate
de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale” în cadrul programului și
realocarea fondurilor disponibile pentru sM17.2 (Fonduri mutuale - care nu a fost activată) către noile
submăsuri, care corespund domeniului de intervenție 3B (sM 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a
animalelor și a plantelor).
109
Participarea fermelor la sistemele de prevenire a riscurilor și management a crescut
Indicatori
R5 / T7: procentajul exploatațiilor care participă la sisteme de gestionare a riscurilor (aria de intervenție 3B)

(analiza indicatorilor financiari, de realizare și rezultat, tipologia proiectelor);
 Interviul cu Autoritatea de Management pentru a înțelege care sunt măsurile pentru care se
întâmpină probleme în implementare
Evaluarea ex ante a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020; Rapoartele anuale de
implementare 2016 și 2017.
 Sondajul de opinie: prin aplicarea unei întrebări specifice în legătură cu fondurile mutuale, în cazul
chestionarului aplicat beneficiarilor sM 4.1.
Analiza se bazează pe sistemul de monitorizare PNDR și pe evaluarea calitativă (interviuri în special).
Principalele surse de date sunt: sistemul de monitorizare PNDR și activitățile de evaluare (interviuri, în mod
special, dar și prin sondajul de opinie).
Domeniul de intervenție 3B a fost conceput pentru a reduce și a preveni problemele legate de schimbările
climatice, cu intervenții de atenuare (M5) și management al riscurilor (M17). Bugetul total alocat acestor
submăsuri este de aproximativ 71 de milioane de euro, reprezentând 0,75% din totalul alocării planificate
PNDR 2014-2020. Măsura 5 a fost introdusă în ultimul trimestru al anului 2018, ca urmare a problemelor
privind pesta porcină africană, datorită realocării fondurilor disponibile pentru sM17.2 (Fond mutual), însă
până în prezent nu a produs niciun efect, cu excepția deschiderii unui prim apel în 2019 pe sM 5.1 și pe sM
5.2.
Măsura 17 privind gestionarea riscurilor este împărțită în două submăsuri 17.1 ”Prime de asigurare a
culturilor, a animalelor și a plantelor” – lansată în anul 2019 și 17.2 ”Fonduri mutuale pentru fenomene
meteorologice nefavorabile, boli ale animalelor și plantelor, infestări dăunătoare și incidente de mediu” - nu
a fost activată. Prin urmare, prin niciuna dintre cele două sub-măsuri nu au fost stimulați fermierii în direcția
aderării la fondurile mutuale sau să îi orienteze spre implementarea măsurilor de prevenire a riscurilor.
110
Sub-măsura 17.1 ”Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” a fost introdusă în PNDR
numai după revizuirea din august 2018 și a fost propusă în primele luni ale anului 2019, cu un buget de
aproximativ 42.797.487 euro, astefl că este prea devreme să se realizeze o evaluare a efectelor sale.
Din exeperiențele evaluărilor realizate în alte țări, se știe că majoritatea micilor producători ignoră
asigurarea agricolă din cauza lipsei de bani sau a informațiilor cu privire la semnificația instrumentelor de
gestionare a riscurilor. Pentru a înțelege mai bine acest aspect, în timpul anchetei pe bază de chestionar a
fost adresată o întrebare specifică privind opinia beneficiarilor în legătură cu realizarea asigurărilor. Mai
mult de 63% dintre beneficiarii M6 ar fi interesați de încheierea unei polițe de asigurări și de obținerea unor
informații suplimentare despre acest aspect fie prin e-mail, fie la momentul depunerii unei cereri de
asigurare care să le protejeze culturile.
O altă sub-măsură care teoretic ar fi trebuit să contribuie la prevenirea riscului este sM17.2 (Fonduri
mutuale pentru prevenire schimbarilor climatice, bolilor plantelor si animalelor, infestari cu organisme
daunatoare si incidente de mediu), însă aceasta nu a stimulat fermierii să adere la fondurile mutuale și nici
nu i-a orientat către implementarea măsurilor de prevenire a riscurilor prin adaptarea producției și a
fluxurilor de lucru.
Cauzele ar putea fi legate de faptul că la momentul introducerii sub-măsurii 17.2 nu exista niciun fond
mutual constituit la nivelul României. Această submăsură a fost planificată în PNDR înainte ca în România
să existe o legislație specifică privind fondul mutual. Prima reglementare a fost realizată odată cu Ordonanța
de Urgență a Guvernului nr. 64 din 19 iunie 2013 și modificată în 2015, însă legislația națională privind
fondul mutual nu era suficient de flexibilă și convenabilă pentru agricultori, comparativ cu alte forme de
asigurare privată. Ideea creării fondului mutual a fost a apărut pentru a compensa dezvantajele cauzate
fermelor de diferite situații de risc și pentru a asigura managementul riscurilor la nivelul fermelor. Fondul
mutual a fost o schemă la care fermierii puteau adera în mod voluntar și cu toate că au fost întreprinse
demersuri de convingere a fermierilor să adere la această schemă, nu a existat un interes din partea acestora.
În toamna anului 2018, după problemele cauzate de pesta porcină africană, s-a decis introducerea unor noi
submăsuri în cadrul programului și realocarea fondurilor disponibile pentru 17.2 (care nu a fost activată)
către noile submăsuri, care corespund domeniului de intervenție 3B. În orice caz, este importantă stimularea
aderării la fondurile mutuale și în perioada următoare de programare, având în vedere că mai mult de 85%
dintre beneficiarii sub-măsurii 4.1 au declarat că sunt interesați de acest tip de stimulent.
Concluzii
Neactivarea fondului mutual (sM 17.2) este cauzată în principal de factorii externi, cum ar fi lipsa
experiențelor anterioare și lipsa unui cadru instituțional și juridic bine stabilit și funcțional pe această temă.
Este prea devreme pentru a evalua efectele M5 și sM 17.2 introduse recent în program.
Recomandări
În ciuda dificultăților întâmpinate în perioada curentă de programare, apreciem în mod pozitiv ideea ca AM
să încerce continuarea aplicării măsurilor de gestionare a riscurilor. În teorie, fondurile mutuale pot fi
considerate mai transparente decât o asigurare, deoarece sunt deținute de participanți. Dacă fondurile
mutuale sunt organizate la nivel regional, avantajul este acela că fermierii își organizează propriul control,
reducând hazardul moral și selecția adversă. Pe de altă parte, fermierii români nu sunt întotdeauna suficient
de organizați pentru a crea o structură eficientă a fondurilor mutuale.
111
7.a8) CEQ08-4A - În ce măsură au sprijinit intervențiile PDR refacerea, conservarea și dezvoltarea
biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000, în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu
alte constrângeri specifice, precum și agricultura cu mare valoare naturală și starea peisajelor europene?
ÎCE vizează în principal domeniul de intervenție 4A privind refacerea, conservarea și dezvoltarea

biodiversității. Măsurile care contribuie la formularea răspunsului la această ÎCE sunt M10, M11, M13,
M15, M8 și M1.
La finalul anului 2018 se înregistrau 162.422 angajamente semnate în cadrul sM 10.1 (P1, P2, P3, P6, P7,
P8, P9, P10, P11), cu contribuție principală la DI 4A.
Stadiul implementării sM 15.1 în luna decembrie 2018 evidențiază un număr de 16 solicitanți cu cereri de
sprijin pentru angajamente de silvo-mediu.
În ceea ce privește contribuția măsurii 1 la DI 4A, se observă că la nivelul sM 1.1 existau 8 proiecte
contractate având ca obiect desfășurarea de activități de formare profesională pentru fermierii care dețin
angajamente pe măsura 10. Referitor la stadiul implementării măsurilor/submăsurilor cu contribuție
secundară la DI 4A, se remarcă următoarele: la finalul anului 2018, se înregistrau 8.531
exploatații/beneficiari ai M11 și 448.267 exploatații/beneficiari în cadrul M13. În ceea ce privește
contribuția secundară a sM 8.1 la DI 4A, se observă că până la finalul lunii decembrie 2018 se înregistrau
11 proiecte din tranziție pentru împădurirea sau crearea de suprafețe împădurite.
 Biodiversitatea pe terenurile care fac obiectul unui contract a fost restabilită, păstrată și consolidată
Indicatori
R6 / T8: procentajul pădurilor/al altor suprafețe împădurite care fac obiectul unor contracte de gestionare
pentru sprijinirea biodiversității (aria de intervenție 4A)
R7 / T9: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru sprijinirea
biodiversității și/sau a peisajelor (aria de intervenție 4A)
O5 - Suprafața totală (ha)
O6 - Suprafața fizică sprijinită (ha)
112
O7 - Numărul contractelor sprijinite
 Indicatori comuni de context
C18 - Terenuri agricole - SAU totală (2013) (ha)
C29 - Păduri și alte terenuri împădurite (PATI) (000) - total (2013) (1000 ha)
Răspunsul la ÎCE 9 se bazează pe utilizarea unui mix de instrumente metodologice cantitative și calitative.
Indicatorii comuni de rezultat oferă o imagine a acțiunilor care contribuie la conservarea biodiversității,
dar nu pot furniza informații cantitative cu privire la nivelul de restaurare, conservare sau îmbunătățire a
biodiversității ca urmare a implementării PNDR. Metodele statistice aplicate pentru analiza datelor
administrative au fost utilizate pentru a măsura intensitatea sprijinului destinat restaurării, conservării și
dezvoltării biodiversității. A fost efectuată o analiză GIS pentru a evidenția ponderea terenurilor din
siturile Natura 2000 care fac obiectul intervențiilor. Sondajul aplicat în rândul beneficiarilor a fost utilizat
pentru a extrage date calitative care să ajute la explicarea efectelor obținute privind nivelul calității
biodiversității (pe parcelele de teren, la nivel de fermă). Recenzia literaturii de specialitate a completat
constatările evidențiate prin celelalte metode aplicate.
Astfel, metodele utilizate au inclus:
 Analiza datelor administrative privind aspectele procedurale (analiza apelurilor de proiecte,

măsurilor lansate, numărul de angajamente semnate), realizări preliminare (analiza indicatorilor
financiari, de realizare și rezultat, tipologia angajamentelor etc.)
 Sondajul de opinie efectuat pe un eșantion de beneficiari cu angajamente sprijinite prin M10, M11,
M13, pentru a extrage date calitative privind nivelul calității biodiversității (la nivel de parcele și la
nivel de fermă)
 Interviuri cu reprezentanți ai Autorității de Management a programului, APIA și alți actori cheie
relevanți pentru sectorul de mediu
 Metodele cantitative: a fost efectuată o analiză teritorială pentru a determina ponderea terenurilor
protejate prin Natura2000, vizate de intervenții.
 Recenzia literaturii de specialitate: cu accent pe legătura dintre practicile agricole și conservarea
biodiversității. Analiza se va baza atât pe documente strategice de stabilire a obiectivelor și
analizare a contextului general (precum Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru
Conservarea Biodiversității 2013-2020) cât și pe lucrări științifice care abordează acest subiect în
România.
 Focus grup: prin colectarea de informații/validarea informațiilor deja obținute cu privire la
creșterea durabilă/sustenabilă.
Principalele surse de date pentru a răspunde la această întrebare de evaluare au fost sistemul de
monitorizare PNDR, atunci când vizează sprijinul acordat de program, dar și alte surse de date oficiale
pentru informații legate de zonele Natura 2000 sau alte aspecte privind biodiversitatea. Recenzia literatirii
de specialitate a fost folosită ca sursă suplimentară de informații pentru aspectele specifice privind
biodiversitatea (ex. specii unice). Totodată, au fost utilizate informațiile colectate prin activitățile de
evaluare (interviuri, sondaj de opinie, focus-grup).
113
Principala provocare este legată de faptul că indicatorii comuni de rezultat furnizează informații despre
acțiunile care contribuie la conservarea biodiversității, dar nu pot furniza informații cantitative cu privire
la nivelul de refacere, conservare sau îmbunătățire a biodiversității, obținut ca rezultat al implementării
PNDR.
Din acest motiv, în cadrul evaluării a fost planificată utilizarea instrumentelor care măsoară intensitatea
sprijinului acordat pentru refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității. S-au efectuat, de asemenea,
analize calitative suplimentare, privind calitatea biodiversității la nivlul suprafețelor de teren și a
exploatațiilor agricole.
Criteriu de evaluare: Biodiversitatea pe terenurile care fac obiectul unui contract a fost restabilită,
păstrată și consolidată
PNDR contribuie la obiectivele de conservare a biodiversității, în special la menținerea și sporirea

biodiversității și a valorii ecologice a terenurilor agricole. Principala contribuție este oferită de M10, care
susține practicile de agro-mediu, și M11, care sprijină agricultura ecologică. Sprijinul ambelor măsuri a
crescut în 2018 față de 2015. Pentru M10, sprijinul financiar oferit prin pachetele privind biodiversitatea a
crescut cu + 229% (în cazul P1) și + 379% (în cazul P6). Analiza spațială a sprijinului arată o intensitate
mai mare a contribuției măsurilor M10 și M11 în siturile Natura 2000, în special în zonele montane pentru
M10 și în partea de est a României pentru M11. Contribuția pozitivă a PNDR la susținerea conservării
biodiversității este confirmată și de sondajul de opinie, 71,4% dintre respondenți afirmând că intervențiile
PNDR au contribuit în mod eficient la creșterea biodiversității și a calității mediului natural.
PNDR contribuie în mod indirect la conservarea biodiversității prin implementarea M1 și M2, prin
sesiunile de formare și acțiunile de transfer de informații și cunoștințe privind protecția mediului,
incluzând protecția biodiversității. Cu toate acestea, contribuția este marginală, după cum rezultă din
rezultatele sondajului de opinie.
Contribuția PNDR la biodiversitate este estimată având în vedere intensitatea sprijinului acordat în siturile
Natura 2000 la nivel de cod siruta, utilizată ca proxy pentru măsurarea nivelului de conservare a
biodiversității (cu cât sprijinul în siturile Natura 2000 este mai ridicat, cu atât crește nivelul de conservare
obținut).
Rețeaua Natura 2000 în România este compusă din situri terestre, care în prezent acoperă 22,74% din
suprafață (434 situri de importanță comunitară și 171 arii de protecție specială avifaunistică). Siturile
terestre acoperă 54.214 km2, în timp ce siturile marine N2000 acoperă 6.362 km2.
Sprijinul oferit prin M10 și M11
PNDR sprijină biodiversitatea prin M10 și M11. M10 include diferite pachete care susțin în mod direct
biodiversitatea, precum P1 - Pajiști cu înaltă valoare naturală (HNV), P3 - Pajiști importante pentru păsări,
P6 – Pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.), P7 – Terenuri arabile importante ca zone de hrănire
pentru gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis). În versiunea actualizată a PNDR au fost introduse pachete
suplimentare, ca P9 - terenuri arabile (sP9.1) și pajiști permanente (sP9.2) importante ca zone de hrănire
pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), P10 - refugii ecologice pe terenuri arabil pentru speciile
de păsări comune asociate terenurilor agricole și P11 - terenuri agricole importante pentru dropie (Otis
114
tarda).
Pentru ultimele trei pachete, sprijinul a fost acordat începând cu anul 2018, iar până în prezent a acoperit
1252,34 ha (august 2018). Comparativ cu anul 2015, zonele acoperite de pachetele M10 au crescut cu +
229% (în cazul P1) și cu + 379% (în cazul P6). Pachetul cu cea mai mare acoperire este P1: 70% din
suprafața susținută de M10. Noile pachete acoperă o parte mică a suprafeței sprijinite de M10 (0,1% în
cazul P9 și 0,3%, respectiv 0,2% în cazul P10 și P11).
Contribuția PNDR la obiectivul de conservare a biodiversității
Calculul acoperirii teritoriale a sprijinului oferit de M10 și M11 - definit ca suprafața acoperită de
angajamente la nivel de siruta raportat la suprafață totală la nivel de cod siruta - permite o analiză
calitativă a nivelului contribuției PNDR la obiectivul conservării biodiversității. Analiza indică un nivel
bun de corelare între acoperirea teritorială a sprijinului acordat prin M10 și siturile rețelei Natura 2000, în
special în zonele montane. De asemenea, există o suprapunere între zonele cu o acoperire teritorială
ridicată a sprijinului oferit de M11 și zonele Natura 2000, în special în partea de est a României, unde
contribuția M11 este mai puternică, și în zonele centrale[1].
Într-adevăr, datele din tabelul de mai jos arată că o mare parte din contribuția M10 (82,3% din suprafețele
angajamentele) și M11 (82,6% din suprafețele angajamentelor) este concentrată în siturile Natura 2000 și
în împrejurimile acestora. Cu toate acestea, este de remarcat faptul că o mică parte (în termeni de
suprafață) a siturilor Natura 2000 este vizată de intervențiile M11 și M10.
Sprijin oferit prin M10 și M11 la nivelul Rețelei Natura 2000
Sprijinul PNDR Ponderea suprafețelor sprijinite Ponderea suprafețelor din rețeaua

considerat localizate în rețeaua Natura 2000 Natura 2000 sprijinite
M10 (tot) 82.5% 3.9%
M10_P1 82.6% 2.7%
M11 78.5% 0.9%
Rezultatul sondajului aplicat în rândul beneficiarilor M10 și M11 indică faptul că sprijinul PNDR a
contribuit în mod eficient la creșterea protecției biodiversității și a calității mediului natural (71,4% dintre
respondenți), în timp ce 28,6% consideră că sprijinul PNDR nu are un efect relevant asupra calității
mediului natural. Această ultimă categorie de răspunsuri ocupă o pondere mai mică în cazul beneficiarilor
M11 (25,0%) comparativ cu beneficiarii M10 (30,8%).
[1] Este importnat de reținut că, având în vedere principiul continuității ecologice în sistemele naturale
învecinate, suprafața rețelei Natura 2000 a fost extinsă, incluzând toate suprafețele Siruta care sunt doar
parțial incluse în siturile Natura 2000. Această abordare permite considerarea contribuției la biodiversitate
pentru intervențiile care nu se află în perimetrul sitului, contribuind (în mod pozitiv) la obiectivul de
conservare a biodiversității.
115
Suprafețele acoperite de sprijinul acordat prin M10
7.a9) CEQ09-4B - În ce măsură intervențiile PDR au stimulat îmbunătățirea gestionării apei, inclusiv
gestionarea îngrășămintelor și a pesticidelor?
ÎCE este legată de domeniul de intervenție 4B privind îmbunătățirea gestionării apei. Măsurile care
contribuie la acest domeniu de intervenție sunt M11, M10, M14, M15.1, M8.1 și M9.1.
Analiza bazelor de date din sistemul de moniorizare evidențiază faptul că în anul 2018, la nivelul M11 se
înregistrau 5.033 angajamente pentru conversia sau menținerea practicilor de agricultură ecologică. În ceea
ce privește contribuția măsurii 1 la DI 4B, până la finalul lunii decembrie 2018 nu au fost semnate
angajamente în vederea sprijinirii activităților de informare sau activităților demonstrative pentru beneficiarii
M11.
Stadiul implementării măsurilor/submăsurilor cu contribuție secundară la DI 4B:M10 – pachetele 1, 3, 4, 6,

7, 9, 10, 11 (125.574 angajamente de agromediu și climă înregistrate), M14 (nu au fost semnate
angajamente), sM15.1 (16 solicitanți cu cereri de sprijin pentru angajamente de silvo-mediu), sM8.1(27
solicitanți cu cereri de sprijin pentru împădurirea sau crearea de suprafețe împădurite), sM 9.1 (6 proiecte
contractate din tranziție, dintre care un proiect finalizat).
Calitatea apei s-a îmbunătățit
116
Indicatori
R8 / T10: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea
R9 / T11: procentajul terenurilor forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea
Metodele statistice de analiză a datelor administrative au fost utilizate pentru a măsura intensitatea
sprijinului oferit pentru calitatea apei. De asemenea, au fost utilizate informații suplimentare privind
calitatea apei pe terenurile care fac obiectul contractelor de gestionare. Deoarece ÎCE 10 este inclusă în ÎCE
27, analize suplimentare privind impactul nu sunt necesare aici; în schimb, răspunsul la ÎCE 10 este folosit
pentru a analiza contribuția specifică a DI4B la ÎCE 27. În concluzie, metodele utilizate sunt reprezentate de
:
 Analiza datelor administrative privind aspectele procedurale (analiza apelurilor de proiecte,

financiari, de realizare și rezultat, tipologia angajamentelor (măsură, sub-măsură, pachet, sub-pachet)
etc.
 Recenzia literaturii de specialiate: cu accent pe gestionarea apei. Analiza s-a bazat atât pe documente
strategice de stabilire a obiectivelor și analizare a contextului general (precum Planul Național de
Management al Apelor) cât și pe lucrări științifice care abordează acest subiect în România.
 Metodele cantitative: a fost efectuată o analiză teritorială, axată pe beneficiarii diferitelor pachete ale
M10 și M11 (apă, biodiversitate, climă și sol), împreună cu o comparație cu datele privind calitatea
apei, pentru a lua în considerare toate pachetele și / sau submăsurile dedicate altor probleme de
mediu (care nu sunt calculate în indicatorii de rezultat), care pot contribui la calitatea apei. Analiza a
fost efectuată pentru a verifica legătura între diferitele pachete sprijinite și calitatea apei;
 Interviuri cu reprezentanți ai Autorității de Managment, APIA și alți actori cheie relevanți pentru
117
sectorul de mediu;
 Sondaj de opinie aplicat pe un eșantion de beneficiari cu angajamente încheiate pe M11.
 Studiu de caz realizat în Delta Dunării.
 Focus grupul a vizat colectarea de informații/validarea informațiilor deja obținute cu privire la
creșterea durabilă/sustenabilă.
Principalele surse de date sunt: sistemul de monitorizare PNDR (pentru determinarea sprijinului financiar
acordat), baze de date ANAR (date privind calitatea apei) și activitățile de evaluare (sondaj de opinie –
utilizat pentru colectarea de informații suplimentare referitoare la contribuția PNDR la calitatea apei, în
special în ceea ce privește utilizarea pesticidelor; interviuri, studii de caz, focus grup).
Provocarea constă în măsurarea contribuției directe PNDR la calitatea apei. Analiza de corelare între starea
calității apei în fiecare bazin și intesitatea sprijinului furnizat la nivel național nu oferă răspunsuri
semnificative din punct de vedere statistic. Pentru a depăși această problemă, a fost efectuată o analiză
privind utilizarea pesticidelor în România (direct influențată de M11).
Criteriu de evaluare: Calitatea apei s-a îmbunătățit
PNDR contribuie la calitatea apei reducând consumul de pesticide și sporind mecanismul natural al ciclurilor
de azot și fosfor. Principala contribuție este oferită de M10, care susține practicile de agromediu, și M11,
care sprijină agricultura ecologică. Legătura directă dintre calitatea apei și sprijinul PNDR nu poate fi
cuantificată în această etapă de implementare a programului, pe baza datelor disponibile. Cu toate acestea, se
constată că există o legătură între sprijinul oferit de M11 și reducerea utilizării pesticidelor și
îngrășămintelor, aspect confirmat și de răspunsurile colectate prin sondajul de opinie.
PNDR sprijină măsurile privind calitatea apei în agricultură, incluse în Planul Național de Management al
Apelor și Planul Național de Management actualizat 2016-2021. Măsurile care contribuie cel mai mult la
reducerea presiunii asupra calității apei în corpurile de apă sunt M10 și M11.
Acoperirea teritorială a sprijinului oferit de M10 și M11 (definită ca raport între suprafața sprijinită la nivel
de cod siruta și suprafața totală națională la nivel de cod siruta) a fost analizată și comparată cu bazinele
hidrografice. Rezultatele arată că intensitatea sprijinului furnizat de M10 și M11 nu este uniformă la nivelul
bazinelor hidrografice. M10 prezintă o intensitate mai mare în zonele montane, în timp ce M11 prezintă o
intensitate mai mică în zonele centrale, caracterizate de munți, și o intensitate mai puternică în părțile de est
și de vest ale țării.
Referitor la implementarea M11, intensitatea sprijinului calculată în baza suprafeței acoperite de

angajamente a crescut în anul 2018 cu + 414,65%, față de anul 2015. Următorul grafic prezintă intensitatea
sprijinului din 2015 până în 2018, distribuit în funcție de cele două submăsuri, sM11.1 (sprijin pentru
conversia la practicile și metodele de agricultură ecologică) și sM11.1 (sprijin pentru menținerea practicilor
și metodelor de agricultură ecologică).
Suprafața vizată de implementarea practicilor și metodelor de agricultură ecologică a crescut în ultimii ani.
Implementarea M11 poate duce la o reducere semnificativă a utilizării pesticidelor și îngrășămintelor, având
în vedere că agricultura ecologică reprezintă unul dintre principalele instrumente complete pentru
118
minimizarea poluării apei, menite să asigure gestionarea adecvată a îngrășămintelor, protecția culturilor și a
resurselor de apă.
Adițional datelor prezentate în grafic, a fost luată în considerare și contribuția angajamentelor sprijinite prin
pachetul 5, M214 a PNDR 2007-2013. Aceste angajamente au contribuit în mod suplimentar cu 837,35 ha la
intensitatea sprijinului calculat pentru M11.1 și cu 52,1 ha la intensitatea sprijinului calculat pentru M11.2.
În continuare, a fost analizată legătura dintre intensitatea sprijinului și calitatea apei. Calitatea apei la nivelul
bazinului hidrografic (exprimată ca pondere a corpului de apă încadrat în clasele de calitate I - foarte bună și
II - bună, în conformitate cu Directiva-cadru privind apa) a fost comparată cu intensitatea sprijinului acordat
prin M10 și M11. Corelația rezultată nu este semnificativă statistic, dar este pozitivă pentru M10 și limitată
semnificativ statistic pentru Pachetul 11 (coeficientul de corelație Spearman ρ = 0,56, semnificativ cu n =
11, pentru α = 0,1).
Datele privind utilizarea pesticidelor în România arată o scădere clară pe termen lung și o scădere mai mică
în ultimii ani. Cantitatea de pesticide utilizată în 2016 este mai mică comparativ cu 2014 (-3,9%) și este
comparabilă cu valoarea din 2012 (+ 0,6%).
Potrivit Raportului privind indicatorii, publicat în 2017 (Ministerul Mediului și Agenția Națională pentru
Protecția Mediului, București, 2018), poluarea cu pesticide este slabă și moderată la nivel național. Poluarea
cauzată de pesticide (cu depășirea limitelor stabilite de legislație) este raportată doar în câteva județe și
vizează o suprafață de 2.076 ha, din care 1.986 ha în județul Bacău. Raportul menționează de asemenea
prezența pesticidelor în apele subterane, arătând evoluția punctelor de monitorizare cu o concentrație mai
mare de 0,1 μg / l pentru perioada 2011-2017. Datele procentuale indică valori de 6,12% în anul 2011 și 2%
în anul 2017, punând în evidență o scădere în anul 2017 a punctelor de monitorizare cu o concentrație mai
mare de 0,1 μg / l.
Contribuția M11 la reducerea utilizării pesticidelor este confirmată și de rezultatele sondajului de opinie.
Totalitatea respondenților au indicat o reducere cu mai mult de 70% a cantităților de pesticide utilizate după
conversia la agricultura ecologică (sprijinită prin PNDR). În ceea ce privește utilizarea îngrășămintelor,
cantitatea utilizată după conversia la agricultura ecologică este redusă cu mai mult de 70%, aspect indicat de
75% dintre respondenți, în timp ce 25% ce dintre beneficiarii investigați afirmă că reducerea a fost de peste
50%.
Concluzii
Analiza sugerează că sprijinul PNDR contribuie într-o anumită măsură la îmbunătățirea calității apei. Cu
toate acestea, în viitor, mecanismul de concentrare a sprijinului asupra zonelor afectate de probleme
specifice legate de calitatea apei ar trebui să sporească eficacitatea măsurii.
119
Suprafața sprijinită de M11
Cantitatea de pesticide utilizată în România în perioada 1990-2016
7.a10) CEQ10-4C - În ce măsură au sprijinit intervențiile PDR prevenirea eroziunii solului și îmbunătățirea
gestionării solului?
Întrebarea Comună de Evaluare (ÎCE) examinează contribuția PNDR la Domeniul de Intervenție (DI) 4C
asupra prevenirii eroziunii solului și ameliorării gestionării solului. Măsurile care contribuie la DI sunt M10,
120
M13, M15.1, M11, M4.1a, M9.1 și M1.
La finalul anului 2018 se înregistrau 2.613 de angajamente semnate în cadrul sM10.1 (pachetul 4) și
417.116 de angajamente încheiate în cadrul M13. Stadiul implementării sM 15.1 la finalul lunii decembrie
2018 evidențiază un număr de 16 solicitanți cu cereri de sprijin pentru angajamente de silvo-mediu.
În ceea ce privește contribuția măsurii 1 la DI 4C, se observă că la nivelul sM 1.1 existau 9 proiecte
contractate având ca obiect desfășurarea de activități de formare profesională pentru fermierii care dețin
angajamente pe măsura 10.
Referitor la stadiul implementării măsurilor/submăsurilor cu contribuție secundară la DI 4C, se remarcă

următoarele: M11 (5.033 de angajamente sprijinite), M10 - pachetul 5 (nu au fost încheiate angajamente),
sM8.1(27 de solicitanți cu cereri de sprijin pentru împădurirea sau crearea de suprafețe împădurite), sM 4.1a
(4 proiecte noi finalizate), sM 9.1 (5 proiecte contractate din tranziție, dintre care 1 proiect finalizat).
Managementul solului s-a îmbunătățit
Eroziunea solului a fost prevenită
Indicatori
R10 / T12: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea
R11 / T13: procentajul terenurilor forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare pentru
îmbunătățirea gestionării solului și/sau pentru prevenirea eroziunii solului (aria de intervenție 4C)
121
Metodele statistice de analiză a datelor administrative au fost utilizate pentru a măsura intensitatea
sprijinului pentru protecția solului. ÎCE 11 este inclusă în ÎCE 27, astfel încât analize adiționale cu privire la
impact, inclusiv referitoare la indicatorii de impact, vor fi dezvoltate în cadrul ÎCE 27. Răspunsul la ÎCE 11
va fi folosit pentru a analiza contribuția specifică a DI4C la ÎCE 27.

financiari, de realizare și rezultat, tipologia angajamentelor (măsură, sub-măsură, pachet, sub-
pachet);
 Recenzia literaturii de specialiate: documente științifice și alte documente relevante la nivel
european și național privind gestionarea și eroziunea solului;
 Interviuri cu reprezentanți ai Autorității de Managment a programului și APIA pentru identificarea
aspectelor cheie privind implementarea măsurilor care contribuie la DI 4C, analiza punctelor forte și
a punctelor critice (ex. blocaje administrative etc.)
 Sondaj de opinie realizat cu beneficiari ai M10, M11 și M4, pentru a verifica eficacitatea
contribuției în ceea ce privește protecția solului și pentru a colecta informații cantitative privind
gestionarea solului.
 Studiul de caz, selectat în baza criteriilor privind stadiul de implementare, punctajul obținut în etapa
 Focus grup având ca obiectiv colectarea de informații/validarea informațiilor deja obținute cu privire
la creșterea durabilă/sustenabilă
Principalele surse de date sunt: sistemul de monitorizare PNDR și activitățile de evaluare (sondaj de opinie,
interviuri, studio de caz, focus-grup).
Datele privind sprijinul financiar oferit prin intermediul PNDR sunt asigurate prin intermediul sistemului de
monitorizare al programului. Recenzia literaturii a fost utilizată drept sursă complementară de informare
pentru abordarea aspectelor legate de gestionarea solului.
Principala provocare este legată de lipsa datelor actualizate disponibile privind calitatea solului. A fost
efectuat însă un sondaj pentru evaluarea eficienței Programului în ceea ce privește contribuția acestuia la
calitatea solului.
Criterii de evaluare: Managementul solului s-a îmbunătățit/Eroziunea solului a fost prevenită
PNDR contribuie la îmbunătățirea calității solului prin promovarea practicilor de management care vizează
obținerea unei calități mai bune a solului. Principala contribuție este dată de pachetul 4 al M10, care sprijină
practicile agricole ecologice și prin M13, care vizează prevenirea abandonării solului în anumite zone. În
plus, agricultura ecologică introdusă și sprijinită prin intermediul M11 contribuie la menținerea materiei
122
organice în soluri.
Legătura directă între scăderea eroziunii solului și îmbunătățirea calității solului și acțiunile de sprijin ale
PNDR nu poate fi cuantificată în baza datelor publice disponibile (date care în bună măsură lipsesc ori nu
vizează în mod direct măsurarea acestei legături, sunt colectate pe o perioadă limitată sau vizează doar
anumite zone geografice). Cu toate acestea, un număr limitat de aspecte reies din analiza prezentă:
 Numărul acțiunilor sprijinite prin PNDR pentru limitarea eroziunii solului și îmbunătățirea calității
acestuia a crescut;
 Respondenții la sondaj au confirmat faptul că M11 este eficientă în a contribui la îmbunătățirea
calității solului, în timp ce beneficiarii M10 nu au observat nicio îmbunătățire.
 În ceea ce privește eroziunea solului, în baza rezultatelor sondajului, se constată că intervențiile

PNDR nu abordează în mod eficient această problemă. Problema eroziunii solului a rămas
neschimbată în comparație cu situația anterioară intervenției, conform majorității beneficiarilor
participanți la sondaj (M10, M11 și M13), iar în anumite cazuri chiar s-a înrăutățit (potrivit unui
procent mic de răspunsuri furnizate de beneficiarii M13,M10 și M11).
Pierderea solului vegetal prin eroziunea generată de vânt și de apă cauzată de gestionarea eronată a solului
este de departe cel mai mare factor care contribuie la proprietățile fizice, chimice și biologice ale solului și
la scăderea productivității majorității terenurilor agricole. Măsurile PNDR care contribuie în cea mai mare
măsură la îmbunătățirea gestionării solului și, în același timp, la reducerea eroziunii, sunt pachetul 4 al M10
(culturi verzi) și M13 (plăți în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau de altă natură) și parțial
SM 4.1a. (Investiții în exploatațiile de pomicultură).
Pachetul 4 al măsurii M10, prin promovarea culturilor verzi, contribuie la o calitate mai bună a solului și,
în consecință, la prevenirea eroziunii solului. Culturile de acoperire contribuie la îmbunătățirea proprietăților
fizice, chimice și biologice ale solurilor. Eroziunea solului elimină stratul superior de sol, care conține în
general cantități mari de materie organică din sol și nutrienți imobili (Fageria și colab. 2005). Culturile de
acoperire reduc fenomenul de îndepărtare a stratului superior al solului și sunt asociate cu creșterea
conținutului de materie organică a solului care îmbunătățește infiltrarea și capacitatea de depozitare a apei
din sol, precum și biodiversitatea solului.
Intensitatea sprijinului acordat prin M10 P4 (definită ca raport între suprafața sprijinită la nivelul SIRUTA și
suprafața totală a SIRUTA) a fost calculată pe baza suprafeței implicate. Sprijinul din 2018 a crescut cu
aproximativ 240%, comparativ cu anul 2015.
Așa cum reiese dintr-o analiză la nivel teritorial:
 Sprijinul prin M10 P4 este fragmentat, cu arii care nu sunt acoperite de către pachet;
 Zonele centrale din România, predominant muntoase, nu sunt acoperite de pachetul 4 (întrucât nu se
pretează culturilor eligibile pe acest pachet);
 Intensitatea sprijinului crește în partea estică a României, la nivelul cărora se practică predominant
activități specifice ramurilor tradiționale ale agriculturii precum și ale industriilor dezvoltate, iar
terenul agricol acoperă 65% din suprafața totală a regiunii;
 Există puncte de intensitate ridicată disipate, unde cu sprijinul M10 P4 sunt incluse peste 15 procente
din totalul suprafeței SIRUTA.
O analiză a intensității sprijinului oferit prin M13 a fost efectuată în ceea ce privește contribuția PNDR la
reducerea eroziunii solului. M13 are drept scop compensarea limitărilor naturale în ceea ce privește
123
productivitatea agricolă, cauzată de condițiile climatice și biofizice nefavorabile. M13 contribuie la
reducerea riscului de abandonare a activităților agricole. Combaterea abandonului contribuie în mod direct
la reducerea fenomenului de eroziune a solului.
În ceea ce privește contribuția PNDR, intensitatea sprijinului oferit prin M13 la nivelul anului 2018 a
crescut cu 2,36% față de anul 2015. Intensitatea poate fi diferențiată în funcție de cele trei tipuri de
dezavantaje compensate prin M13[1]. Sub-măsura 13.2, care adresează constrângerile de la nivelul zonelor
altele decât cele montane, este sprijinul care a indicat o intensitate mai mare.
În cele din urmă, în ceea ce privește submăsura 4.1a, la nivelul anului 2018, 55% din proiectele contractate
contribuie la DI 4C (ca și contribuție secundară). Această cotă crește până la 66,6% în raport cu proiectele
finalizate, cu o suprafață totală acoperită de intervenție de 4886,92 ha.
În baza sondajului, s-a observat de asemenea faptul că modificările introduse prin sprijinul M11 au
contribuit la creșterea calității solului (de exemplu, în termeni de productivitate mai mare sau de o nevoie
mai scăzută de a aplica îngrășăminte) confirmată de către 71,43% dintre respondenți, în timp ce în cazul a
25% dintre respondenți aceste modificări nu au fost considerate a fi relevante în ceea ce privește calitatea
solului, iar 3,57% dintre respondenți nu au știut dacă aceste modificări au avut impact asupra calității
solului. 62,50% dintre beneficiarii M10 nu consideră relevant sprijinul oferit prin PNDR pentru
îmbunătățirea calității solului (31,25% recunosc o contribuție la îmbunătățirea calității solului, în timp ce
6,25% nu știu dacă aceasta există).
În ceea ce privește eroziunea solului, răspunsul preponderent în cazul sondajului este acela că în ultimii
cinci ani fenomenul de eroziune a solului a rămas neschimbat (răspuns oferit de către 64,29% dintre
respondenții beneficiari ai M11, de 78,13% dintre respondenții beneficiari ai M10 și de 43,75% dintre
respondenții beneficiari ai M13), în timp ce unii beneficiari consideră că fenomenul s-a agravat (37,50%
dintre respondenții beneficiari ai M13, 28,57% respondenți beneficiari ai M11 și 15,63% respondenți
beneficiari ai M10).
Concluzii
Eficiența soluționării problemelor legate de calitatea solului și eroziunea solului nu poate fi cuantificată în
mod direct, însă există dovezi care indică faptul că PNDR a contribuit la reducerea eroziunii solului și la
ameliorarea managementului solului, cu diferențe însă de intensitate (depinzând de sprijinul oferit), inegal
dispersată între regiuni.
Respondenții la sondaj au confirmat eficiența M11 în ceea ce privește contribuția la creșterea calității
solului, în timp ce majoritatea beneficiarilor M10 nu observă o schimbare relevantă similară. În ceea ce
privește eroziunea solului, rezultatele sondajelor arată că intervențiile PNDR nu contracarează în mod
eficient problemele existente care au rămas fie neschimbate în perioada de analiză, conform majorității
beneficiarilor M10, M11 și M13 intervievați, fie s-au înrăutățit conform unora dintre beneficiarii M13, M10
și M11.
Recomandări
În ceea ce privește tipologiile de practică susținute de program, o îmbunătățire suplimentară ar putea fi

obținută prin introducerea unor măsuri mai prietenoase de gestionare a solului.. Aceste măsuri includ
folosirea sistemelor de cultură anti-eroziune pe pante, realizarea curbelor de nivel în fâșii, benzi cu iarbă și
terase arabile; executarea lucrărilor de prelucrare a solului pe direcția generală a curbelor de nivel și
adaptarea componentelor agricole care includ fertilizarea, controlul integrat al buruienilor (în special
124
aplicarea erbicidelor) și întreținerea, mecanizarea și recoltarea terenului specific.
[1] M13 oferă plăți compensatorii pentru trei tipuri de zone dezavantajate: zone montane (sM13.1), zone
care se confruntă cu contrângeri naturale semnificative (sM13.2) și zone care se confruntă cu constrângeri
specifice (sM13.3).
7.a11) CEQ11-5A - În ce măsură au contribuit intervențiile PDR la creșterea eficienței utilizării apei în
agricultură?
Această întrebare comună de evaluare investighează contribuția PNDR la DI 5A privind creșterea eficienței
utilizării apei în agricultură. Măsurile care contribuie la acest domeniu de intervenție sunt M4.3, M10, M4.1,
M4.1a.
Analiza bazelor de date din sistemul de monitorizare (la finalul lunii decembrie 2018) evidențiază următorul
stadiu de implementare a măsurilor/submăsurilor cu contribuție principală la DI 5A: la nivelul sM 4.3 se
înregistrau 185 proiecte contractate și 5 proiecte finalizate, iar la nivelul M10, pachetul 5, nu se înregistra
niciun beneficiar.
Referitor la măsurile/submăsurile care contribuie secundar la DI 5A, se remarcă următorul stadiu de

implementare: sM 4.1 (75 proiecte contractate și 31 proiecte noi finalizate), și sM 4.1a (285 proiecte
contractate și 10 proiecte finalizate, precum și 7 proiecte contractate în zona ITI).
Eficiența utilizării apei în agricultură a crescut
Indicatori
R12 / T14: procentajul terenurilor irigate care trec la utilizarea unui sistem de irigații mai eficient (aria de
intervenție 5A)
R13 Creșterea eficienței utilizării apei în agricultură în proiectele sprijinite prin PNDR
RO-TA3 Procentajul terenurilor viabile pentru irigații care trec la utilizarea unui sistem de irigații mai
eficient
125
C20 - Terenuri irigate - total (2013) (ha)
Răspunsul la această întrebare este bazat în principal pe calculul indicatorului complementar R13 (pentru
metodologia detaliată, se va consulta fișa de calcul a indicatorului). Informații calitative și cantitative au fost
colectate prin aplicarea sondajului de opinie în rândul beneficiarilor, pentru a identifica îmbunătățirile în
ceea ce privește eficiența utilizării apei, precum și consumul de apă de către sistemul de irigații. ÎCE 12 este
inclusă în ÎCE 27, astfel că analize adiționale cu privire la impact, inclusiv referitoare la indicatorii de
impact, vor fi dezvoltate în cadrul ÎCE 27. Răspunsul la ÎCE 12 va fi folosit pentru a analiza contribuția
specifică a DI5A la ÎCE 27.
Principalele metode aplicate au inclus:

măsurilor lansate, numărul de proiecte contractate și proiecte încheiate, angajamente încheiate),
realizări preliminare (analiza indicatorilor financiari, de realizare și rezultat, tipologia
proiectelor/angajamentelor);
 Recenzia literaturii de specialiate: cu accent pe analiza consumului de apă prin sistemul de irigații.
Analiza se va baza atât pe documente strategice de stabilire a obiectivelor și analizare a contextului
general (precum Planul Național de Management al Apelor) cât și pe lucrări științifice care
abordează acest subiect în România;
 Interviuri cu reprezentanți ai Autorității de Management a programului și APIA;
 Sondajul de opinie realizat prin aplicarea unor chestionare în vederea colectării datelor necesare
pentru calculul indicatorului complementar de rezultat R13;
 Metode cantitative: au fost utilizate pentru calculul indicatorului complementar de rezultat R13
Creșterea eficienței utilizării apei în agricultură în proiectele sprijinite prin PNDR.
Răspunsul se bazează în principal pe date provenite din sistemul de monitorizare PNDR și din activitățile de
evaluare (sondajul de opinie aplicat, interivuri, metode cantitative -rezultatele privind indicatorul R13.
Întrucât răspunsul la întrebarea de evaluare se bazează în principal pe indicatorul R13, provocările sunt
legate de dimensiunea eșantionului care nu permite o abordare statistică robustă.
126
Criteriu de evaluare: Eficiența utilizării apei în agricultură a crescut
Implementarea PNDR prezintă efecte pozitive în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței utilizării apei, în
special în zonele acoperite de submăsura 4.3.
PNDR sprijină măsurile incluse în Planul Național de Management al Apelor și Planul Național de
Management actualizat 2016-2021.
sM4.3 are o contribuție directă la DI 5A, prin investiții în sisteme de irigații (secundare) care contribuie la
economisirea apei în agricultură. În decembrie 2018, 56,06% din proiectele sprijinite în cadrul sM4.3 au
contribuit la DI 5A cu o suprafață de irigație de 384.298,93 ha. Este de reținut faptul că în 2016 proiectele
sprijinite prin aceeași sub-măsură au acoperit doar 87,381 ha.
Alte submăsuri care contribuie în mod secundar la DI 5A sunt: sM4.1 (DI 2A) ”Investiții în exploatații
agricole”, sM 4.1a ”Investiții în exploatații pomicole”.
Referitor la sub-măsura 4.1, la nivelul lunii decembrie 2018, proiectele având contribuție directă la DI 5A
au reprezentat 4,98% din totalul proiectelor, cu o suprafață vizată de investiții pentru sisteme de irigații
echivalentă cu 3.748,72 ha, în timp ce la nivelul anului 2016, suprafețele acoperite de sistemele de irigații au
fost de 1.700,55 ha.
În ceea ce privește submăsura 4.1.a, la nivelul lunii decembrie 2018, proiectele care au contribuit la DI 5A
au reprezentat 81,6% din proiectele finanțate, suprafața acoperită reprezentând echivalentul a 3.134,69 ha,
iar în decembrie 2016 suprafața sistemelor de irigații a fost de numai 122,74 ha.
Mai mult decât atât, este important de menționat că Pachetul 5 "Adaptarea la efectele schimbărilor
climatice" din cadrul măsurii 10, care contribuie la eficiența apei în agricultură, nu a înregistrat niciun
beneficiar.
În final, indicatorul complementar R13 arată o îmbunătățire netă a eficienței apei în zonele acoperite de
intervenții, atât pentru proiectele cu o contribuție principală, cât și pentru cele cu contribuție secundară.
Intensitatea utilizării apei a scăzut de la 103,8 m3/ha, înainte de implementarea proiectelor, la 1,8 m3 / ha,
după implementarea proiectelor în 2018 (pentru detalii suplimentare, se va consulta fișa indicatorului R13).
7.a12) CEQ12-5B - În ce măsură au contribuit intervențiile PDR la creșterea eficienței utilizării energiei în
sectorul agricol și în cel al prelucrării alimentelor?
Această întrebare este marcată ca fiind nerelevantă pentru această versiune a RAI
Domeniul de intervenție 5B nu a fost programat
127
7.a13) CEQ13-5C - În ce măsură au contribuit intervențiile PDR la furnizarea și utilizarea surselor
regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare în
scopul bioeconomiei?
ÎCE 13 investighează contribuția PNDR la DI 5C, referitor la promovarea energiei regenerabile. Măsurile
care contribuie la acest DI sunt sM6.4, sM4.1, sM4.1a, sM4.2, sM6.2 și sM9.1.
Analiza bazelor de date din sistemul de monitorizare (la finalul lunii decembrie 2018) evidențiază faptul că
la nivelul sM 6.4 se înregistrau 8 proiecte noi (dintre care 2 finalizate) cu contribuție principală la DI 5C.
Referitor la măsurile/submăsurile care contribuie secundar la DI 5C, se remarcă următorul stadiu de

implementare: sM 4.1 (27 proiecte noi contractate din care 3 finalizate și 14 proiecte din tranziție finalizate),
sM 4.1a (49 proiecte noi contractate și 1 proiect finalizat), sM 4.2 (9 proiecte noi contractate și 19 proiecte
finalizate din tranziție) – fără a include proiectele ITI, sM 4.2a (3 proiecte noi contractate), sM 6.2 (1 proiect
nou finalizat), sM 9.1 (un proiect contractat din tranziție).
Alimentarea cu energie din surse regenerabile a sporit
Utilizarea de energie din surse regenerabile a crescut
Indicatori
T16: Totalul investițiilor în producția de energie din surse regenerabile (EUR) (aria de intervenție 5C)
R15: Energie din surse regenerabile produsă prin proiecte sprijinite (aria de intervenție 5C)
O2 – Total investiții
O3-Numărul acțiunilor/operațiunilor care beneficiază de sprijin
O4-Numărul de exploatații/beneficiari ai unui ajutor
Răspunsul la această întrebare de evaluare se bazează pe utilizarea unui mix de instrumente metodologice
cantitative și calitative. Răspunsul este bazat în principal pe calculul indicatorului complementar R15
128
(pentru metodologia detaliată, a se vedea fișa de calcul a indicatorului). Informații cantitative privind
utilizarea surselor de energie regenerabilă au fost colectate prin aplicarea sondajului de opinie în rândul
beneficiarilor.

măsurilor lansate, numărul de proiecte contractate și proiecte încheiate), realizări preliminare:
Analiza indicatorilor financiari, de realizare și rezultat, tipologia proiectelor
 Recenzia literaturii de specialiate: cu accent pe domeniul biomasei și biocombustibililor. Analiza se
va bazaAnaliza s-a bazat atât pe documente strategice de stabilire a obiectivelor și analizare a
contextului general (precum Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013 -
2020) cât și pe lucrări științifice care abordează acest subiect în România.
 Interviuri cu reprezentanți ai Autorității de Mnagament a programului.
 Sondajul de opinie a presupus aplicarea unor chestionare în vederea colectării datelor necesare
pentru calculul indicatorului complementar de rezultat R15.
 Metode cantitative: au fost utilizate pentru calculul indicatorului complementar de rezultat (R15).)
care se va baza oricum, pe un număr foarte limitat de proiecte.
Răspunsul se bazează în principal pe prelucrarea datelor din sistemul de monitorizare al PNDR și al

activităților de evaluare (sondajde opinie – pentru determinarea informațiilor necesare pentru calculul
indicatorului complementar R15; interviuri, metode cantitative).
Riscul este reprezentat de dificultatea estimării producției de energie termică regenerabilă. Pentru a depăși
acest risc, au fost solicitate, prin intermediul sondajului, informații legate de intervenția asupra energiei
termice (ca puterea instalată).
Criterii de evaluare: Alimentarea cu energie din surse regenerabile a sporit/Utilizarea de energie din surse
regenerabile a crescut
Contribuția principală la producerea energiei regenerabile este dată de sM6.4, care are ca scop sprijinirea
fermierilor în diversificarea activității lor și reutilizarea produselor agricole pentru producția de biomasă. La
sfârșitul anului 2018, intervențiile cu o contribuție primară la DI 5C au avut un nivel scăzut din perspectiva
nivelului de implementare, cu doar două proiecte finalizate. Aceste două proiecte vizează producția de
peleți, care ar putea contribui la furnizarea energiei regenerabile din biomasă internă (care nu poate fi
cuantificată). În mod similar, intervențiile cu contribuție secundară arată un nivel scăzut de implementare,
cu 34 de proiecte finalizate (din care 30 provin din tranziție).
În cele din urmă, sondajul realizat pentru indicatorul complementar R15 nu a raportat niciun proiect care să
producă energie electrică regenerabilă, ca urmare a sprijinului oferit prin PNDR.
129
7.a14) CEQ14-5D - În ce măsură au contribuit intervențiile PDR la reducerea emisiilor de GES și de
amoniac generate de agricultură?
ÎCE 14 investighează contribuția măsurilor din PNDR la DI 5D privind reducerea emisiilor de GES și
amoniac în agricultură. Măsurile care contribuie la acest domeniu de intervenție sunt sM4.1a, sM4.2a,
sM9.1, sM19.2, M10, M14, sM15.1.
Referitor la stadiu implementării măsurilor/submăsurilor care contribuie secundar la DI 5D, se remarcă

urmtoarele: sM 4.1a (2 proiecte noi finalizate), sM 4.2a (un proiect nou contractat), sM 9.1 (un proiect
contractat din tranziție), sM 19.2 (un proiect nou finalizat), M10 – pachetele 1, 2, 3, 4, 6, 9, 10,1 1 (125.547
angajamente sprijinite), M14 (nu au fost încheiate angajamente), sM 15.1 (16 solicitanți cu cereri de sprijin
pentru angajamente de silvo-mediu).
Emisiile de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură au fost reduse
Indicatori
R16 / T17: procentajul de UVM vizate de investiții în gestionarea șeptelului în vederea reducerii emisiilor
de GES și/sau de amoniac (aria de intervenție 5D)
R17 / T18: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru reducerea
emisiilor de GES și/sau de amoniac
R18: Reducerea emisiilor de metan și de protoxid de azot (aria de intervenție 5D)*
R19: Reducerea emisiilor de amoniac (aria de intervenție 5D)*
O8 - Numărul unităților vită mare sprijinite (UVM)
130
RO-OA1 Ferme mici sprijinite prin submăsura 4.1 (8000/11999 PS) - număr
RO-OA19 Exploatații din zona montană care beneficiază de ajutor pentru investiții în exploatațiile agricole
–număr
RO-OA2 Ferme medii sprijinite prin submasura 4.1 (12.000/250.000 PS) -număr
C21 - Unități vită mare - total (2013) (LSU)
cantitative și calitative. Răspunsul este bazat în principal pe calculul indicatorilor complementari R18 și R19
(pentru metodologia detaliată, se va consulta fișa de calcul a indicatorilor). Informații cantitative au fost
colectate prin aplicarea sondajului pe bază de chestionar în rândul beneficiarilor.
Abordarea metodologică s-a bazat pe utilizarea următoarelor metode:

(analiza indicatorilor financiari, de realizare și rezultat, tipologia proiectelor);
 Recenzia literaturii de specialiate: analiza s-a bazat atât pe documente naționale de analiză a
contextului general (precum Inventarul gazelor cu efect de seră din România 1989-2013) cât și pe
lucrări științifice care abordează acest subiect în România.
 Interviuri cu reprezentanții Autorității de Management a programului.
 Sondajul de opinie a fost realizat pe un eșantion de proiecte finalizate în perioada 2017-2018, în
cadrul submăsurii 4.1 (proiecte noi și proiecte în tranziție cu contribuție principală la DI 5D)și 4.1a
(proiecte noi cu contribuție secundară la DI 5D) pentru colectarea informațiilor necesare în vederea
calculării indicatorilor complementari de rezultat R18 - Reducerea emisiilor de metan și de protoxid
de azot și R19 - Reducerea emisiilor de amoniac.
 Metodele cantitative utilizate au fost aplicate pentru calculul indicatorilor complementari de rezultat
(R18, R19).
Răspunsul la întrebarea de evaluare se bazează în principal pe datele colectate din sistemul de monitorizare
al PNDR și pe datele colectate prin sondajul de opinie efectuat pentru calculul indicatorilor complementari
R18 și R19 și celelalte activități de evaluare.
Provocările legate de această întrebare de evaluare sunt aceleași cu cele identificate pentru indicatorii
complementari R18 și R19, adică un număr redus de beneficiari, aspect care reduce consistența statistică a
eșantionului, precum și complexitatea calculului necesar pentru determinarea indicatorilor de reuzltat (a se
vedea fișele aferente indicatorilor R18 și R19). Numărul redus de proiecte finalizate reprezintă un risc,
deoarece poate afecta reprezentativitatea valorii indicatorilor de rezultat. Pentru aceasta, variația a fost
considerată drept raport între situația pre și post intervenție. ÎCE 14 este inclusă în ÎCE 23, astfel că analize
131
adiționale cu privire la impact, inclusiv referitoare la indicatorii de impact, vor fi dezvoltate în cadrul ÎCE
23. Răspunsul la ÎCE 14 va fi folosit pentru a analiza contribuția specifică a DI 5D la ÎCE 23.
Criteriu de evaluare: Emisiile de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură au fost reduse
Indicatorii complementari R18 și R19 prezintă la nivelul anului 2018 o scădere a emisiilor de gaze cu efect
de seră și amoniac de -38,5%, respectiv -29,8% față de situația anterioară intervenției. Aceste reduceri sunt
determinate, în principal, de modificările introduse în sistemele de gestionare a gunoiului de grajd. O analiză
calitativă a rezultatelor sondajului arată că PNDR a introdus și alte intervenții, pentru adăposturi de
animale, manipularea gunoiului de grajd și aplicarea gunoiului de grajd, care au avut capacitatea de a reduce
emisiile, în special pentru amoniac.
Emisiile de gaze cu efect de seră și amoniac sunt strâns legate de numărul de unități de animale din fermă.
Chiar dacă PNDR sprijină proiectele menite să reducă emisiile, creșterea numărului de unități de animale
contrabalansează acest efort.
Contribuția PNDR la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și amoniac este măsurată prin intermediul
indicatorilor complementari de rezultat R18 și R19.
În ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, au fost luate în considerare emisiile de CH4 și N2O,
provenite din sectorul creșterii animalelor. În baza rezultatelor obținute din calculul indicatorului R18, se
constată că deși numărul total de animale a crescut în 2018 față de situația anterioară implementării
(+8,97%), proiectele finanțate prin PNDR indică o reducere a emisiilor de -38,5%. Acest lucru se datorează
unor motive diferite: (i) numărul de bovine, care reprezintă categoria cu cel mai mare factor de emisie CH4,
rezultată din fermentația enterică, a înregistrat o creștere ușoară (+ 0,3%); (ii) principala modificare a
emisiei de N2O, între situația anterioară și de după intervenție, a rezultat dintr-o modificare a sistemului de
gestionare a gunoiului de grajd - în special schimbarea de la pășune/ câmpie/padoc la depozitarea solidă a
gunoiului de păsări de curte. Acesta din urmă conduce la o creștere scăzută a emisiilor din gestionarea
gunoiului de grajd și la o scădere netă corespondentă a emisiilor provenite din urină și bălegar depozitat pe
pășune.
În ceea ce privește emisiile de amoniac, analiza datelor privind indicatorul R19 arată o reducere cu 30 % a
emisiilor, în principal datorită modificării numărului de animale din fiecare categorie zootehnică. Mai mult
decât atât, se consideră că alți factori, cum ar fi azotul, influențează emisiile de GES (N2O) și amoniac.
Azotul este pulverizat pe sol, sub formă de îngrășământ cu azot sau ca gunoi de grajd, compost, nămol de
epurare și alte adaosuri organice de azot aplicate solurilor. Toți acești factori au fost luați în considerare la
nivelul sondajului aplicat beneficiarilor, pentru o evaluare calitativă.
Răspunsurile provenite din sondaj au arătat că înainte de intervenție nu a existat o variație a cantității de
îngrășământ azotat pulverizat pe sol (77,8% dintre respondenți nu au observat vreo variație, 22,2% nu au
știut să răspundă) sau în cantitatea de gunoi de grajd, compost, nămoluri de epurare și alte adaosuri organice
de azot aplicate solurilor (doar 1 beneficiar din 9 a observat o creștere de 30%). În situația actuală (cu
implementarea proiectului), 3 beneficiari din 9 raportează o reducere a cantității de îngrășământ azotat
utilizat (mai mare de 50% într-unul dintre cazuri și mai mare de 30% în celelalte două cazuri) și o creștere a
gunoiului de grajd, a compostului, a nămolurilor de epurare și a altor adaosuri organice aplicate solurilor,
conform răspunsurilor oferite de 4 respondenți (mai mult de 70% într-unul dintre cazuri și mai mult de 30%
în celelalte trei). În plus, trei respondenți au afirmat că au introdus acțiuni de reducere a emisiilor de gaze cu
efect de seră sau de amoniac la nivelul fermei, cu ajutorul intervenției finanțate de PNDR; aceste acțiuni au
vizat îmbunătățirea eficienței gestionării și aplicării îngrășămintelor și gunoiului de grajd în două dintre
132
cazuri și îmbunătățirea eficienței energetice în cealalt caz.
Intervențiile având ca obiectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și amoniac finanțate prin PNDR,
evidențiate la nivelul sondajului, sunt prezentate mai jos:
 Referitor la adăposturile animalelor:

o uscarea gunoiului de grajd (în special gunoi de pasare) - 1 beneficiar
o sisteme de podele cu emisii scăzute (echipate cu sisteme de evacuare) - 1 beneficiar
o izolația acoperișului sau controlul ventilației naturale - 1 beneficiar
 Referitor la manipularea gunoiului de grajd:
o Structură ermetică de acoperiș sau înveliș - 2 beneficiari
 Referitor la aplicarea gunoiului de grajd:
o Împrăștiere în fâșii la suprafața solului - 2 beneficiari
o Gunoi solid - 1 beneficiar
Conform raportului "Emisii din agricultură și potențialul lor de control"[1], elaborat de Institutul
Internațional de Analiză a Sistemelor Aplicate (IIASA), uscarea gunoiului de pasăre, de exemplu, poate
conduce la o reducere a emisiilor de amoniac cu până la 50%. Reducerea emisiilor de amoniac (cu
aproximativ 15-20%) se obține și prin aplicarea sistemelor de podele cu emisii scăzute. Un climat optim cu
izolație a acoperișului poate reduce emisiile cu 20%.
În ceea ce privește manipularea gunoiului de grajd, raportul IIASA estimează reducerea emisiilor cu până la
80% în cazul adăpostirii animalelor în locații cu acoperis ermetic. În cele din urmă, o reducere scăzută
(necuantificată) a emisiilor este așteptată și prin împrăștierea gunoiului de grajd în fâșii la suprafața solului.
Emisiile de gaze cu efect de seră și amoniac sunt strâns legate de numărul de unități de animale din fermă.
Chiar dacă PNDR sprijină proiectele menite să reducă emisiile, creșterea numărului de animale
contrabalansează efortul de reducere realizat.
Se pot face eforturi suplimentare pentru îmbunătățirea gestionării gunoiului de grajd și a adăposturilor
pentru animale în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și amoniac, prin tipologiile de
intervenții menționate în raportul IIASA, abordate deja în PNDR.
[1] Oenema, O., Velthof, G., Klimont, Z., & Winiwarter, W. (2012). Emissions from agriculture and their
control potentials. European Commission.
7.a15) CEQ15-5E - În ce măsură au sprijinit intervențiile PDR conservarea și sechestrarea carbonului în

sectorul agricol și în cel forestier?
ÎCE 15 investighează contribuția PNDR la DI 5E privind conservarea și sechestrarea carbonului în

agricultură și silvicultură. Măsurile care contribuie la DI 5E sunt sM8.1, sM4.1a, sM9.1, M10, M11,
sM15.1.
133
Au fost incluse în analiză submăsurile cu contribuție principală (sM 8.1) și contribuție secundară (sM 4.1a,
sM9.1 – proiecte din tranziție, M10, M11, sM 15.1) la DI 5E. Analizând datele provenite din sistemul de
monitorizare, în decembrie 2018 se constată că la nivelul sM 8.1 s-au înregistrau 10 solicitanți cu cereri de
sprijin (din tranziție) pentru împădurirea sau crearea de suprafețe împădurite.
În ceea ce privește stadiul implementării măsurilor/submăsurilor care contribuie secundar la DI 5E se

remarcă următoarele: sM 4.1a (3 proiecte finalizate), sM 9.1 (un proiect contractat din tranziție), M10 –
pachetul 4 (125.547 angajamente sprijinite), M11 (5.033 exploatații/beneficiari sprijiniți) și M15 (16
solicitanți cu cereri de sprijin pentru angajamente de silvo-mediu).
Sechestrarea și conservarea carbonului în agricultură și silvicultură a crescut
Suprafața terenurilor agricole și forestiere în cadrul contractelor de management care contribuie la

intensificarea sechestrării carbonului a crescut
Indicatori
R20 / T19: procentajul terenurilor agricole și forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare care
cantitative și calitative. Analiza teritorială a fost utilizată pentru a compara utilizarea terenurilor și
distribuirea intervențiilor și a sprijinului. Recenzia literaturii de specialitate a fost utilizată pentru susținerea
constatărilor. ÎCE 15 este inclusă în ÎCE 23/27, prin urmare analize adiționale cu privire la impact, inclusiv
referitoare la indicatorii de impact, vor fi dezvoltate în cadrul ÎCE 23/27. Răspunsul la ÎCE 15 va fi folosit
pentru a analiza contribuția specifică a DI 5E la ÎCE 23/27.
Abordarea metodologică s-a bazat pe următoarele tehnici:
134
măsurilor lansate, numărul de proiecte contractate și proiecte finalizate, angajamente încheiate),
realizări preliminare: Analiza indicatorilor financiari, de realizare și rezultat, tipologia proiectelor;
 Recenzia literaturii de specialiate: cu accent pe sechestrarea carbonului în sectorul forestier. Analiza
se va baza atât pe documente strategice de stabilire a obiectivelor și analizare a contextului general
(precum Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013 - 2020) cât și pe lucrări
științifice care abordează acest subiect în România.
 Interviuri cu reprezentanți ai AM PNDR și APIA.
 Metode cantitative: Analiza teritorială a fost utilizată pentru a compara utilizarea terenurilor și
distribuția intervențiilor și a sprijinului.
Datele utilizate pentru a răspunde la întrebarea de evaluare sunt extrase din sistemul de monitorizare PNDR,
atunci când este vizat sprijinul PNDR, și din alte baze de date oficiale, atunci când este vorba de
sechestrarea carbonului. În plus, au fost utilizate informațiile colectate prin celelalte metode de evaluare
(Interviuri,metode cantitative).
Riscurile sunt legate de nivelul de implementare al DI 5E, care permite doar o evaluare parțială. În ceea ce
privește soluția propusă, progresul efectiv al implementării DI va fi luat în considerare în mod explicit
pentru a răspunde la întrebarea de evaluare.
Criteriu de evaluare: Sechestrarea și conservarea carbonului în agricultură și silvicultură a crescut
PNDR contribuie la sechestrarea carbonului în două moduri diferite: prin sprijinirea înființării plantațiilor și
prin sprijinirea practicilor agricole care îmbunătățesc sechestrarea carbonului în sol.
Analiza realizată la nivelul eșantionului de proiecte finanțate în cadrul sM4.1a arată că 6,6% dintre
proiectele finanțe au contribuție secundară la DI 5E, dintre care 50% au fost dedicate înființării plantațiilor,
iar 35% au avut ca obiectiv reconversia livezilor existente; suprafața acoperită de plantațiile noi înființate în
cadrul proiectelor care contribuie direct la DI 5E a fost doar de 95,57 ha (baza de date din decembrie 2018).
Contribuția sM 4.1a la sechestrarea carbonului nu este relevantă la nivel național.
În general, după cum demonstrează diferite studii științifice (a se vedea, de exemplu, Rusu et al., 2015),
aplicarea unor tehnici specifice de prelucrare a solului în agricultură, fără intervenții sau cu intervenții
minime, poate reduce CO2 eliberat. Aceste practici sunt susținute de M10, în special prin pachetele care
reduc tipul de intervenții permise pe soluri (a se consulta secțiunea de mai jos pentru mai multe detalii).
Criteriu de evaluare: Suprafața terenurilor agricole și forestiere în cadrul contractelor de management

care contribuie la intensificarea sechestrării carbonului a crescut
Terenurile agricole aferente angajamentelor care contribuie la sechestrarea carbonului au crescut în

perioada de programare curentă. Suprafața totală susținută de M10 a crescut cu aproximativ +243%, din
anul 2015 până la finalul anului 2018, acoprind 851.290,41 ha. Diferitele pachete ale M10 contribuie la
sechestrarea carbonului, prin introducerea de practici durabile, cum ar fi lucrarile minime de prelucrare a
solului. Luând în considerare doar P4 (culturi verzi), se remarcă o creștere de +241%, în aceeași perioadă
de referință.
135
Agricultura ecologică susținută de M11 contribuie, de asemenea, la sechestrarea carbonului, îmbunătățind
ciclul natural al C și N în sistemul sol-plantă. Studiile experimentale[1] au evaluat creșterea stocării
carbonului în sistemul organic comparativ cu sistemele convenționale.
Sprijinul PNDR pentru agricultura ecologică a atins în anul 2018 o suprafață de 216.613,5 ha, cu o creștere
de + 416,7% față de anul 2015. Deși capacitatea de stocare a carbonului variază în baza mai multor factori
(tipologia culturilor, calitatea solului, condițiile climatice) o estimare a contribuției PNDR poate fi realizată
aplicând un coeficient mediu. Acesta indică o creștere potențială a stocării carbonului de 736.485,9 tone,
datorită agriculturii ecologice susținută de PNDR.
Submăsura 15.1, referitoare la plățile pentru angajamentele de silvomediu, a raportat întârzieri în

implementare. În anul 2018, angajamentele semnate acoperă 16,017 ha și vizează 16 municipalități.
Intensitatea teritorială a sprijinului (ca raport între suprafața sprijinită și suprafața totală la nivel Siruta) a
variat de la 0,28 la mai puțin de 0,01 (1%), cu o medie de 0,05.
În mod similar, sM8.1, care sprijină împădurirea și crearea de suprafețe împădurite, a raportat întârzieri în
implementare. În decembrie 2018, suprafața vizată de proiectele depuse a fost de 246,41 ha, cuprinzând 26
de municipalități. În acest caz, intensitatea teritorială a sprijinului furnizat este foarte scăzută, mai mică de
0,01, cu o valoare medie de 0,0015 (0,15%).
Concluzii
Contribuția actuală a PNDR la DI5E este una scăzută, din cauza întârzierilor observate în lansarea sM8.1 și
sM15.1. SM4.1 a contribuit la atingerea obiectivului domeniului de intervenție prin noile plantații, însă
suprafața totală acoperită nu este relevantă la nivel național. Pe de altă parte, contribuția indirectă a
agajamentelor de agro-mediu si climă și a agriculturii ecologice (M11 și M10) a crescut în ultimii ani, ceea
ce implică o îmbunătățire semnificativă a sechestrării carbonului în sistemele agricole. Chiar dacă această
contribuție nu poate fi cuantificată direct, extinderea suprafeței acoperite atât de M10, cât și de M11 și
estimarea creșterii stocării carbonului din agricultura ecologică permit formularea concluziei că agricultura
prezintă posibile contribuții pozitive la sechestrarea carbonului.
[1] Lazzerini, G., Migliorini, P., Moschini, V., Pacini, C., Merante, P., & Vazzana, C. (2014). O metodă
simplificată pentru evaluarea echilibrului carbonului în agricultură: o aplicație în micro-agroecosistemele
organice și convenționale într-un experiment pe termen lung în Toscana, Italia, Jurnalul Italian de
Agronomie, 9(2), 55-62.
7.a16) CEQ16-6A - În ce măsură au sprijinit intervențiile PDR diversificarea, crearea și dezvoltarea

întreprinderilor mici și crearea de locuri de muncă?
Măsurile direct programate în cadrul DI 6A sunt:
136
 M2 - Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul
fermei
 M4 - Investiții în active fizice
 M6 - Dezvoltarea fermelor și afacerilor
Alte măsuri / sub-măsuri programate în cadrul altor DI și care contribuie indirect la DI 6A: M1 - Acțiuni
pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare, M7 - Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele
rurale, M8 - Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite forestiere și în îmbunătățirea viabiității pădurilor,
M16 - Cooperare, M19 – Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER (DLRC – Dezvoltarea locală plasată
sub responsabilitatea comunității).
Referitor la stadiul implementării sub-măsurilor care contribuie direct la DI 6A, până la 31/12/2018:
 În cadrul sM 2.1 ”Sprijin pentru ajutorul în vederea beneficierii de utilizarea serviciilor de

consiliere” s-au înregistrat 9 proiecte în curs de desfășurare – cu toate acestea, toate aceste proiecte
sunt încadrate pe alte domenii de intervenție ;
 În ceea ce privește sM 4.2 ”Sprijin pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole"
(inclusiv linia bugetară ITI, schema de ajutor GBER și schema de minimis), proiectele contractate
reprezintă 77% din aplicațiile selectate, dintre care 7% sunt finalizate, iar plățile efectuate reprezintă
13% din bugetul alocat;
 În cadrul sM 6.2 "Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale”, proiectele
contractate reprezintă o cotă de 30% din operațiunile selectate, iar 10% dintre acestea sunt finalizate,
în timp ce plățile reprezintă 75% din bugetul alocat;
 În ceea ce privește sM 6.4 "Investiţii în crearea și dezvoltarea de activități neagricole", proiectele
contractate reprezintă 35% din aplicațiile selectate, dintre care 20% sunt proiecte finalizate, iar
plățile reprezentă 29% din bugetul alocat.
 Au fost create locuri de muncă

 Au fost create întreprinderi mici
 Întreprinderile mici și-au diversificat activitatea economică
Indicatori
o Indicator țintă comuni
R21 / T20: Locurile de muncă create în cadrul proiectelor susținute (aria de intervenție 6A)
O4 - Numărul de exploatații/beneficiari ai unui ajuto
137
RO-OA 20 Operațiuni din zona montană care au beneficiat de sprijin pentru investiții în prelucrarea și
comercializarea produselor agricole - număr
Procentul întreprinderilor mici create cu sprijinul acordat prin PNDR,
Procentul întreprinderilor mici din sectorul non-agricol create cu sprijinul acordat prin PNDR

contractate și proiecte finalizate
o Realizări preliminare: Analiza indicatorilor financiari, de realizare și rezultat, tipologia proiectelor.

Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, documentele de lucru și liniile directoare
publicate de Comisia Europeană și de Biroul European de Evaluare pentru Dezvoltare Rurală.
 Interviu cu reprezentanții Autorității de Management și AFIR pentru colectarea informațiilor primare
cu privire la progresul implementării programului.
 Sondaj de opinie adresat beneficiarilor M4, M6 și M19 (în special beneficiari cu proiecte finalizate)
pentru a colecta informații cu privire la primele rezultate ale proiectelor.
 Focus grupul cu beneficiari ai programului și părți cheie interesate, în scopul evaluării contribuției
PNDR la obiectivul PAC pentru o creștere economică durabilă.
Principalele surse de date sunt: sistemul de monitorizare PNDR și activitățile de evaluare (sondaj de opinie
cu beneficiarii sM 4.2, sM 6.2 și sM 19.2 pentru analiza contribuției indirecte a programului în ceea ce
privește locurile de muncă nou create, interviuri, studiu de caz, focus-grup privind creșterea incluzivă).
Răspunsul la această întrebare de evaluare se bazează pe combinația dintre sursele menționate anterior și
metodele și instrumentele de analiză. Prin urmare, nu au întâmpinate provocări în procesul de evaluare.
Indicatorul țintă referitor la DI 6A vizează evaluarea numărului de locuri de muncă create prin investițiile
efectuate în cadrul submăsurilor care contribuie la acest DI. Valoarea țintă stabilită pentru anul 2023 este de
24.474 locuri de muncă noi. Până la 31.12.2018, datele de monitorizare indică un progres comparativ cu cel
înregistrat în 2016 (RAI 2017), însă nivelul de atingere a obiectivului este încă relativ scăzut, reprezentând
138
20% din valoarea țintă.
Cea mai mare contribuție la crearea noilor locuri de muncă, în 2018, se datorează implementării sM 6.4 (atât
a proiectelor noi, cât și a proiectelor din tranziție), sM 4.2, și indirect M19, prin implementarea SDL.
În ceea ce privește distribuția locurilor de muncă în funcție de sex, se observă că proiectele sprijinite indică
anumite diferențe între bărbați (57% dintre angajații noi) și femei (43%).
Per ansamblu, toți beneficiarii submăsurilor care contribuie la DI 6A au înregistrat o creștere a numărului de
locuri de muncă în comparație cu situația anterioară intervenției. Mai mult de 80% dintre beneficiarii
chestionați în cadrul sM 6.2 au înregistrat, în majoritatea cazurilor, aproximativ 2 locuri de muncă nou
create. Aceste valori sunt confirmate de baza de date de monitorizare a programului referitoare la sM 6.2,
care arată că, în medie, au fost create 1,3 locuri de muncă pentru fiecare proiect finalizat, în vreme ce pentru
proiectele contractate sunt așteptate 1,2 locuri de muncă. În mod similar, proiectele finalizate în cadrul sM
6.4 au creat 1,5 locuri de muncă per proiect finalizat și 1,75 per proiect contractat.
Mai mult decât atât, în ceea ce privește M19, grupurile de acțiune locală participante la sondaj au declarat că
proiectele finanțate prin SDL-uri au contribuit la crearea în medie a 8 noi locuri de muncă per proiect.
Beneficiarii sM 4.2 au subliniat faptul că investițiile au contribuit la crearea de locuri de muncă, în special în
sectoarele pomicol, legumicol și sectorul cărnii.
În ceea ce privește capacitatea PNDR de a încuraja crearea întreprinderilor mici și diversificarea economiei
rurale, atât M4, cât și M6 prezintă un grad ridicat de atractivitate. Așa cum a fost evidențiat de reprezentanții
autorității de management, există un interes deosebit în crearea noilor unități de procesare în cadrul sM 4.2,
atât în domeniile sprijinite de submăsura clasică, cât și în cele care fac obiectul schemei GBER (brutărie,
patiserie, dulciuri etc.).
Beneficiarii sM 4.2 au confirmat faptul că investițiile au contribuit în mare măsură la crearea unor lanțuri
scurte de aprovizionare, în special în sectorul fructelor / legumelor și în sectorul prelucrării vinului. De
asemenea, aceștia au indicat o contribuție medie la susținerea formelor asociative, cum ar fi grupurile de
producători și cooperativele agricole, care contribuie la crearea de sinergii între fermieri.
Pe de altă parte, beneficiarii din cadrul sM 6.2 au subliniat faptul că intervențiile sprijinite au asigurat o
valoare adăugată mare în activitățile de artizanat (croitorie), producție și comercializare, având în vedere că
aproape toți au declarat că investițiile nu ar fi fost posibile fără contribuția PNDR. În cazul altor sectoare de
producție și prestări de servicii, jumătate dintre beneficiari nu ar fi realizat investițiile (de exemplu, în cazul
serviciilor privind fabricarea calculatoarelor și a echipamentelor periferice), iar cealaltă jumătate ar fi
realizat investițiile doar parțial.
În plus, 57% dintre respondenții din cadrul sM 6.2 au declarat că proiectele sprijinite au permis introducerea
de noi servicii și, în 25% din cazuri, noi procese de producție, în vreme ce alte tipuri de inovații au fost
amintite doar de o pondere foarte mică a respondenților (cum ar fi producția de energie din surse
regenerabile).
Analiza generală referitoare la DI 6A arată că submăsurile luate în considerare contribuie la crearea de noi
oportunități de afaceri și locuri de muncă (chiar dacă într-o măsură mai redusă ținând cont de valoarea-țintă
așteptată în 2023), diversificând totodată economia rurală.
139
De altfel, beneficiarii din cadrul sM 4.2 au declarat că investițiile au permis crearea de lanțuri scurte de
aprovizionare, prin prisma faptului că sunt investiții adresate atât fermierilor tradiționali, cooperativelor, sau
grupurilor de producători, în special în sectoarele pomicol și legumicol, iar proiectele sprijinite în cadrul sM
6.2 au permis realizarea unor investiții care nu ar fi fost posibile fără contribuția PNDR. Prin urmare, se
poate concluziona că intervenția a avut o valoare adăugată substanțială în susținerea noilor investiții și / sau
în accelerarea și dezvoltarea celor deja existente.
Așa cum a fost subliniat de reprezentanții autorității de management, interacțiunea dintre AM și potențialii
beneficiari a avut ca rezultat identificarea dificultăților administrative întâmpinate de beneficiari, fapt ce a
dus la o simplificare a documentației solicitate pentru depunerea propunerilor de proiecte și la o ușoară
modificare a criteriilor de eligibilitate, care a permis includerea unui număr mai mare de beneficiari.
În acest sens, merită amintită una dintre concluziile analizei eficienței și eficacității programului, inclusă în
acest raport de evaluare, care prezintă riscurile ineficienței pentru DI 6A, în termeni economici, proiectele
contractate în cadrul sM 4.2 și sM 6.4 înregistrând costuri mai mari, în medie, decât cele așteptate. Având în
vedere că a fost cheltuită o pondere mai mare din bugetul sM 6.4 (comparativ cu sM 4.2), acest lucru ar
putea complica realizarea obiectivului final al DI cu resursele date.
Mai mult decât atât, ținând cont de sinergiile dintre submăsurile care contribuie direct și indirect la țintele
DI 6A, se recomandă accelerarea procedurilor de selecție în cadrul sM1.2 și sM 2.1, cu scopul de a răspunde
nevoilor beneficiarilor în ceea ce privește serviciile de transfer de cunoștințe și consultanță, pentru a spori
capacitatea acestora de a implementa proiectele sprijinite.
În mod similar, proiectele de cooperare din cadrul sM 16.1 (care se află încă în a doua etapă a evaluării) ar
putea spori rezultatele așteptate în cadrul DI 6A prin încurajarea colaborărilor între sectoarele de afaceri și
cele de cercetare, contribuind astfel la introducerea inovării și diversificării suplimentare a practicilor
rurale.
7.a17) CEQ17-6B - În ce măsură au sprijinit intervențiile PDR dezvoltarea locală în zonele rurale?
Măsurile direct programate ăn cadrul DI 6B sunt:
 M07 – Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale (în special sM 7.2, sM 7.4 și sM 7.6)
 M19 – Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER (DLRC – Dezvoltarea locală plasată sub
responsabilitatea comunității)
În ceea ce privește situația actuală a sub-măsurilor care contribuie direct la DI 6B, până la 31.12.2018,
proiectele contractate în cadrul sM 7.2 (inclusiv linia bugetară pentru ITI Delta Dunării) reprezintă 98% din
intervențiile selectate, iar plățile aferente reprezintă aproximativ 50 % din bugetul alocat.
SM 7.4 nu a fost încă activată, în timp ce la nivelul sM 7.6 proiectele contractate acoperă o pondere de 93%
din totalul celor selectate, iar plățile aferente reprezintă 5% din bugetul alocat.
În ceea ce privește M19, până la 31/12/2018 măsura a fost închisă, deoarece proiectele în implementare și
140
cele finalizate reprezintă 92% din proiectele selectate, iar plățile aferente reprezintă 99% din bugetul alocat.
În ceea ce privește implementarea Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) în cadrul sM19.2, proiectele în
desfășurare și proiectele finalizate reprezintă 99% din aplicațiile selectate (dintre care 6% sunt proiecte
finalizate) a căror valoare reprezintă 46% din bugetul alocat acestei sub-măsuri, iar plățile aferente
reprezintă 16% din valoarea bugetului alocat.
SM19.3 a fost activată în anul 2018 (în speță, Componenta A – Asistență financiară pentru Cooperare),
proiectele în derulare reprezentând 13% din aplicațiile selectate, cu o valoare de 0,1% din bugetul alocat.
Până la 31/12/2018 nu s-au înregistrat plăți la nivelul acestei sub-măsuri.
În același timp, plățile realizate în cadrul sM19.4 pentru activitățile de gestionare a grupurilor de acțiune
locală (GAL-uri) și activitățile de animare a teritoriului reprezintă 42% din bugetul alocat.
În ceea ce privește cuantificarea indicatorilor de rezultat, analiza datelor de monitorizare arată o capacitate a
programului de a crea locuri de muncă relativ limitată, având în vedere rata de realizare de 35% din
obiectivului final, dar în același timp o eficiență ridicată în îmbunătățirea infrastructurii locale, având în
vedere rata de realizare a valorii țintă mai mare de 70%. Prin urmare, domeniul de intervenție prezintă un
succes mai mare în furnizarea infrastructurii de servicii și îmbunătățirea condițiilor de trai în zonele rurale,
decât în ceea ce privește crearea directă de locuri de muncă.
Teritoriul rural și populația vizate de GAL-uri au crescut
Accesul la servicii și la infrastructura locală s-a îmbunătățit în zonele rurale
Serviciile și infrastructura locală din zonele rurale s-au îmbunătățit
Oamenii din zonele rurale au participat la acțiunile locale
Persoanele din zonele rurale au beneficiat de pe urma acțiunilor locale
S-au creat oportunități de angajare prin intermediul strategiilor locale de dezvoltar
Indicatori
R22 / T21: procentajul populației rurale vizate de strategiile de dezvoltare locală (aria de intervenție 6B)
R23 / T22: procentajul populației rurale care beneficiază de servicii/infrastructuri îmbunătățite (aria de
intervenție 6B)
R24 / T23: Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite (Leader) (aria de intervenție 6B)
141
O3 - Numărul acțiunilor/ operațiunilor care beneficiază de sprijin
O15 - Populație care beneficiază de servicii /infrastructuri îmbunătățite (IT sau altele)
O18 - Populația vizată de GAL
O19 - Număr de GAL-uri selectate
O22 - Numărul și tipul promotorilor de proiecte
RO-OA 23 Operațiuni din zona montană care au beneficiat de sprijin pentru investiții în crearea și
modernizarea infrastructurii de bază la scară mică - număr
RO-OA6 Infrastructură rutieră de interes local finantata in cadrul submasurii 7.2 (km)
RO-OA7 Infrastructură de apă/apă uzată finantata prin submasura 7.2 (km)
o Indicatori de context
C1 - Populație - total (2012) (Inhabitants)
C1 - Populație - rural (2013) (% of total)
C1 - Populație - intermediar (2013) (% of total
Procentul cheltuielilor PNDR aferente LEADER în totalul cheltuielilor PNDR
Numărul proiectelor sprijinite prin SDL

contractate și proiecte finalizate
o Realizări preliminare: Analiza indicatorilor financiari, de realizare și rezultat, tipologia proiectelor

Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, documentele de lucru și liniile directoare
publicate de Comisia Europeană și de Biroul European de Evaluare pentru Dezvoltare Rurală; Ghid
pentru evaluarea LEADER/CLLD (August 2017); Ghidurile elaborate de AM și adresate GAL-urilor
pentru a le sprijini în elaborarea planurilor lor de evaluare și în evaluarea și monitorizarea
142
Strategiilor de Dezvoltare Locală.
 Interviu cu reprezentanții Autorității de Management care vizează colectarea de informații
actualizate cu privire la progresul măsurilor M7 și M19 și la primele realizări, inclusiv cu privire la
punctele tari și blocajele întâmpinate în implementare.
 Sondaj de opinie aplicat pe un eșantion de beneficiari cu proiecte finalizate în cadrul sM 7.2 și 7.6 și
pe un eșantion de proiecte finalizate în cadrul sM 19.2, pentru a colecta informații primare cu privire
la progresul implementării strategiilor de dezvoltare locală.
 Studiu de caz care se va selecta în funcție de criterii relevante, precum gradul de implementare,
structura parteneriatului, tipologia inovației/noi practici introduse.
 Focus grup cu GAL-uri și alți actori cheie relevanți, ce a urmărit evaluarea primei contribuții a
PNDR la obiectivul PAC pentru o creștere economică durabilă.
Principalele surse de date sunt: sistemul de monitorizare PNDR și activitățile de evaluare ( (Interviu cu
reprezentanții autorității de management, sondaj de opinie, studii de caz, focus grup privind creșterea
incluzivă).
Răspunsul la această întrebare specifică de evaluare se bazează pe observarea datelor de monitorizare

referitoare la M7 și M19, precum și pe rezultatele evaluării calitative care au implicat reprezentanți ai
autorității de management și GAL-uri. Datele de monitorizare au fost disponibile, iar rata de răspuns la
instrumentele de evaluare calitativă aplicate a fost una ridicată. Prin urmare, nu au fost întâmpinate
probleme în colectarea informațiilor cantitative și calitative.
Analiza datelor de monitorizare arată că operațiunile sprijinite în cadrul M7, menite să îmbunătățească
serviciile de bază și infrastructura din zonele rurale, reprezintă 53,69% din valoarea estimată pentru anul
2023 și că 20,53% din populația rurală beneficiază în prezent de servicii și infrastructuri îmbunătățite, grad
de atingere de 78% (valoare țintă 2023 – 26,63%).
Cu toate acestea, 98% dintre proiectele contractate sunt în desfășurare și se așteaptă ca acestea să contribuie
în viitorul apropiat, atunci când nivelul de implementare al programului va fi mai ridicat, la îmbunătățirea
accesibilității și la creșterea incluziunii sociale în zonele rurale (luând în considerare și efectele indirecte în
crearea de noi oportunități de afaceri și locuri de muncă).
În pofida absorbției scăzute a intervențiilor finalizate în cadrul M7, proiectele în curs de desfășurare
contribuie la introducerea, îmbunătățirea sau extinderea unei varietăți de infrastructuri la scară mică,
finanațate prin sM 7.2 (în special infrastructură educațională și socială, care au depășit numărul planificat de
75 de unități) și la conservarea patrimoniului cultural în satele mici, prin sprijinul acordat de sM 7.6.
Beneficiarii care au participat la sondajul online au declarat că, fără contribuția PNDR, investițiile culturale
(dotarea caminelor culturale sau protecția / conservarea monumentelor și patrimoniului cultural) ar fi fost
imposibile, indicând astfel o valoarea adăugată pozitivă a programului.
În ceea ce privește contribuția PNDR la încurajarea dezvoltării locale, trebuie remarcat faptul că
implementarea abordării LEADER în România se află la al doilea ciclu, prima dată fiind introdusă în
perioada de programare 2007- 2013.
143
Abordarea LEADER a fost fără îndoială consolidată cu un buget mai mare alocat pentru M19, care
reprezintă 7% din totalul resurselor publice alocate (în perioada de programare precedentă această pondere
era de 4,1%), ceea ce a permis selectarea a 239 de GAL-uri ale căror SDL acoperă 90,81% din populația
rurală, dublând numărul de 120 de GAL-uri planificat inițial[1].
Acest lucru a permis abordarea și implicarea unui număr mai mare de persoane care trăiesc și muncesc în
zonele rurale în proiectarea și implementarea strategiilor de dezvoltare locală, pe baza nevoilor teritoriale
reale. Promotorii proiectelor finanțate din sM 19.2 sunt reprezentați în principal de IMM-uri (51%) și
instituții publice (35%), urmați de alte tipuri de actori locali (11%) și ONG-uri (3%), care asigură adoptarea
unei abordări multisectoriale în implementarea SDL, reprezentând o varietate de nevoi, interese și puncte de
vedere[2].
Analiza SDL prin evaluarea calitativă urmărește, în principal, îmbunătățirea calității vieții și a atractivității
zonei locale (42%), stimularea inovării (11%), crearea și menținerea locurilor de muncă în zonele vizate de
intervenția LEADER (11%), precum și cresterea calității vieții prin accesul întregii populații, inclusiv a
minorităților, la infrastructură și servicii de bază (11%).
În pofida procentului scăzut de proiecte finalizate (6%), se poate preciza că M19 contribuie la crearea de noi
locuri de muncă prin implementarea SDL, atât pentru bărbați (73%), cât și pentru femei, chiar dacă într-o
măsură mult mai mică (27%).
În plus, GAL-urile participante la sondaj au declarat că, în 2018, proiectele finanțate în cadrul SDL
gestionate de acestea au creat, în medie, 8 noi locuri de muncă.
Cu toate acestea, o analiză mai precisă a locurilor de muncă create prin SDL va fi posibilă numai la un nivel
mai avansat de implementare a programului.
Numărul redus de proiecte finalizate în cadrul M7 nu permite formularea unui răspuns complet la această
întrebare de evaluare, o analiză mai aprofundată putând fi realizată ulterior, atunci când se va înregistra un
nivel mai avansat de implementare a programului. Cu toate acestea, se observă că proiectele în curs de
desfășurare contribuie la îmbunătățirea accesului populației rurale la servicii și infrastructură de bază, având
în vedere că 20,53% din populația rurală beneficiază de infrastructură îmbunătățită – reprezintă un grad de
atingere de 78% din valoarea țintă pentru anul 2023.
În acest scop, se recomandă accelerarea procedurilor necesare pentru a activa și sM 7.4, care vizează
îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază pentru populația rurală, inclusiv pentru petrecerea
timpului liber și activități culturale, precum și a infrastructurii aferente.
În ceea ce privește aplicarea abordării LEADER, PNDR a reușit să implice o mare parte a populației rurale,
întrucât SDL acoperă aproape întreg teritoriul național.
Așa cum se subliniază în acest raport de evaluare (a se vedea răspunsurile la ÎSE 17, 18 și 19), M19
contribuie la consolidarea capacității GAL-urilor de a gestiona strategiile de dezvoltare locală bazate pe
nevoile teritoriale reale, prin implicarea diferitelor tipuri de părți interesate și beneficiari locali.
În general, se poate spune că prin SDL, respectiv prin identificarea și utilizarea potențialului de dezvoltare
teritorială, au fost create noi oportunități de afaceri și noi locuri de muncă. Numărul locurilor de muncă nou
create a crescut considerabil din 2016, însă valoarea estimată pentru 2023 nu a fost încăatinsă, deoarece rata
144
actuală este de 35% din obiectivul final.
Pentru a evidenția mai bine contribuția specifică a PNDR la îmbunătățirea ratelor de ocupare a forței de
muncă în zonele rurale, se recomandă înregistrarea datelor de monitorizare privind locurile de muncă nou
create, utilizând, de asemenea, datele colectate de GAL-uri la nivel local prin propriile activități /
instrumente de monitorizare și evaluare, cu obiectivul de a valorifica rezultatele SDL și a pune bazele
monitorizării sustenabilității în timp a locurilor de muncă create (pe clase de vârstă și sex).
7.a18) CEQ18-6C - În ce măsură au sporit intervențiile PDR accesibilitatea, utilizarea și calitatea

tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în zonele rurale?
Domeniul de intervenție 6C nu a fost programat
7.a19) CEQ19-PE - În ce măsură au sporit sinergiile dintre prioritățile și ariile de intervenție eficacitatea
PDR?
Întrebarea vizează în mod direct logica de intervenție a programului.
 Măsurile sprijinite prin PNDR sunt complementare, astfel încât produc sinergii între prioritățile și
domeniile de intervenție.
Indicatori
 Nu se aplică.
Informații adiționale
 Interacțiuni pozitive și negative între măsurile PNDR sprijinite;
Contribuții secundare ale măsurilor PNDR sprijinite.
 Analiza datelor administrative cu privire la realizările preliminare: analiza indicatorilor financiari,

de rezultat, complementar de rezultat;
 Recenzia literaturii de specialitate: raportul de evaluare ex-ante oferă o referință privind
potențialele sinergii între prioritățile programului și domeniile de intervenție. Evaluarea va verifica
sinergiile previzionate.
145
 Interviuri cu reprezentanții AM PNDR: aspectele procedurale de la nivelul tuturor priorităților.
 Modelul logic utilizat pentru a verifica sinergiile existente între priorități, arii de intervenție,
măsuri și indicatori de rezultat, inclusiv matricile de analiză furnizate în anexa 10 a Ghidului CE.
 Focus grup: Abordare a tematicii privind sinergiile dintre priorități și ariile de intervenție în cadrul
focus-grupurilor organizate
Principalele surse de date sunt: sistemul de monitorizare PNDR și activitățile de evaluare, rezultând
inclusive următoarele informații cuprinse în analiză:
Grad de atingere a indicatorilor țintă, la nivel de DI
Rata de atingere
DI Idicator Țintă
(2018)
T1: procentajul cheltuielilor în temeiul articolelor 14, 15 și 35 din
1A Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 în raport cu cheltuielile totale 0,86%
pentru PDR (aria de intervenție 1A)
T2: Numărul total de operațiuni de cooperare sprijinite în cadrul
măsurii de cooperare [articolul 35 din Regulamentul (UE)
1B 10,43%
nr. 1305/2013] (grupuri, rețele/clustere, proiecte pilot...) (aria de
intervenție 1B)
T3: Numărul total al participanților formați în conformitate cu
1C articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 (aria de intervenție 1,54%
1C)
R1 / T4: procentajul exploatațiilor agricole cu sprijin prin PDR pentru
2A 45,49%
investiții în restructurare sau modernizare (aria de intervenție 2A)
R3 / T5: procentajul exploatațiilor agricole cu investiții/planuri de
2B afaceri pentru tinerii fermieri sprijinite prin PDR (aria de intervenție 115,36%
2B)
Km de drumuri forestiere realizați prin proiectele finanțate (aria de
2C+ 45,76%
interventie 2C+)
R4 / T6: procentajul exploatațiilor agricole care primesc sprijin pentru
participarea la sistemele de calitate, la piețele locale și la circuitele de
3A 65,48%
aprovizionare scurte, precum și la grupuri/organizații de producători
(aria de intervenție 3A)
R5 / T7: procentajul exploatațiilor care participă la sisteme de
3B 0,0%
gestionare a riscurilor (aria de intervenție 3B)
R6 / T8: procentajul pădurilor/al altor suprafețe împădurite care fac
4A obiectul unor contracte de gestionare pentru sprijinirea biodiversității 0,0%
R7 / T9: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor
4A de gestionare pentru sprijinirea biodiversității și/sau a peisajelor (aria 57,33%
de intervenție 4A)
R8 / T10: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul
4B contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării apei (aria 57,04%
de intervenție 4B)
4C T12: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de 54,53%
146
gestionare pentru îmbunătățirea gestionării solului și/sau pentru
prevenirea eroziunii solului (aria de intervenție 4C)
R11 / T13: procentajul terenurilor forestiere care fac obiectul
4C contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării solului 0,0%
și/sau pentru prevenirea eroziunii solului (aria de intervenție 4C)
T14: procentajul terenurilor irigate care trec la utilizarea unui sistem
5A 38,69%
de irigații mai eficient (aria de intervenție 5A)
T16: Totalul investițiilor în producția de energie din surse
5C 42,43%
regenerabile (EUR) (aria de intervenție 5C)
T17: procentajul de UVM vizate de investiții în gestionarea șeptelului
5D în vederea reducerii emisiilor de GES și/sau de amoniac (aria de 548,20%
intervenție 5D)
T18: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de
5D gestionare pentru reducerea emisiilor de GES și/sau de amoniac (aria 53,99%
de intervenție 5D)
T19: procentajul terenurilor agricole și forestiere care fac obiectul
5E contractelor de gestionare care contribuie la sechestrarea și 53,93%
conservarea carbonului (aria de intervenție 5E)
R21 / T20: Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite
6A 20,72%
R22 / T21: procentajul populației rurale vizate de strategiile de
6B 90,81%
dezvoltare locală (aria de intervenție 6B) = a/B
T22: procentaj al populației ce beneficiază de servicii îmbunătățite de
6B 77,08%
infrastructură
6B T23: Locuri de muncă nou create prin proiectele sprijinite 34,94%
Pondere medie de atingere a rezultatelor indicatorilor țintă, la nivelul tuturor
43,23%
domeniilor de intervenție[1]
[1] În calculul valorii medii a gradului de atingere a valorilor planificate, acolo unde valoarea țintă a fost
depășită, se consideră o pondere de atingere de 100%.
În vederea formulării unui răspuns pentru această întrebare comună de evaluare au fost colectate inclusiv
informații calitative prin intermediului interviurilor derulate cu entitățile responsabile de gestionarea
Programului.
Evaluarea sinergiilor dintre priorităţile şi ariile de intervenţie examinează relațiile interne între Măsurile
din cadrul programului. Astfel, au fost analizate acțiunile fiecărei măsuri pentru a determina gradul de
potențială sinergie între acestea, relevându-se faptul că toate măsurile sunt în concordanță cu strategia și
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.
Totodată, din analizele efectuate a rezultat faptul că există coerență/sinergie între rezultatul așteptat și cel
planificat.
PNDR prezintă o coerență internă ridicată și majoritatea DI sunt profund interconectate în abordarea
147
nevoilor comune și cu cele 6 priorități principale ale programului:
a. Majoritatea domeniilor de intervenție contribuie la consolidarea cunoștințelor și activelor de

inovare în zonele rurale și sectorul agricol.
b. Domeniile de intervenție 1A, 2A, 3A, 4B, 4C, 5B, 5C sunt interconectate în promovarea
competitivității sectorului agricol.
c. Domeniile de intervenție ale Priorităților 4 și 5 evidențiază legături puternice, prin prisma
interrelaționării în ceea ce privește gestionarea resurselor naturale
d. Dezvoltarea echilibrată este susținută în mod natural de DI 6A și 6B, dar și de către DI legate de
mediu.
PNDR și Pilonul I împărtășesc aceeași viziune și strategie, respectiv de a sprijini competitivitatea

întregului sistem, în special a fermelor mici. În acest sens, conform informațiilor colectate confirmă că
două dintre cele 6 priorități ale PNDR sunt considerate a fi puternic coerente cu Pilonul I al PAC.
 Prioritatea nr. 2 – Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de

agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovative și a gestionării durabile
a pădurilor
 Prioritatea nr. 4 - Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de
agricultură și silvicultură pe o bază voluntară și având în vedere obiective specifice de mediu.
Din punct de vedere al coerenței interne, respectiv sinergiei măsurilor în raport cu Domeniile de
Intervenție definite, au fost analizate contribuțiile primare și secundare ale măsurilor conform planficării
de implementare a acestora. În plus, a fost efectuată o analiză asupra gradului de atingere a indicatorilor de
rezultat, stabiliți la nivelul fiecărui domeniu de intervenție. Astfel, în medie, rata de atingere a indicatorilor
țintă este de 43,23%, considerând cumulat stadiul de implementare allá nivelul tuturor DI.
Domeniile de intervenție în cadrul cărora contribuie cele mai multe măsuri (atât contribuție principal, cât
și contribuție secundară) sunt 3A, 4A, 4B, 4C, 5D,. Astfel, din analiză se poate constata că la nivelul
domeniilor de intervenție 2B (100%), 6B (67,61%), 3A (65,48%), 4A (57,30% pentru unul din indicatori),
4B (57%), 4C (54,50% pentru unul din indicatori), 5D (100%, repectiv 54%), se înregistrează cele mai
ridicate valori de atingere a indicatorlori țintă, fapt ce corespunde cu contribuțiile principale și secundare
multiple ale măsurilor de investiții – excepții de la regulă sunt înregistrate în cazul domeniilor de
intervenție 2B și 6B, în cadrul cărora s-au atins țintele propuse într-o proporție ridicată, inclusiv datorită
specificului intervențiilor.
În schimb, domeniile de intervenție cu cele mai puține sinergii ale contribuțiilor principale și secundare
sunt DI 1B (10,43%), 1C (1,54%), 2C+ (45,76%), sau DI 6B. Astfel, în baza gradului de atingere a
indicatorilor țintă, situația diferă în funcție de specificul intervențiilor înreprinse la nivel de domeniu. În
cazul DI 1B și 1C, se înregistrează rezultate slabe, în timp ce DI 6B înregistrează un progres semnificativ
(atingere a țintei în proporție de peste 90%, în cazul unuia dintre indicatori)– rezultatele sunt influențate de
tipicului intervențiilor finanțate, precum și de măsurile prin care se contribuie la domeniul de intervenție.
Din perspectiva sinergiilor pozitive existente la nivel de DI se constată faptul că acestea se manifestă în
mod special la nivelul DI-urilor încadrate în aceeași Prioritate – astfel, măsuri cu orientare similară
contribuie la același domeniu de intervenție.
Toate măsurile sunt coerente cu strategia, conform logicii de intervenție a programului, iar sinergiile dintre
priorități și arii de intervenție au condus la creșterea eficacității PNDR. Dintr-o perspectivă funcțională,
148
este clar că singeriile facilitează implementarea programului și atingerea obiectivelor, în concordanță cu
următoarele aspecte de dezvoltare:
 Sprijin pentru activul capital uman (măsurile 1 și 2). După cum a fost subliniat anterior, în analiza
diagramelor arbore, aceste măsuri sunt cruciale, deoarece cea mai mare parte a succesului PNDR
depinde de capacitatea și capabilitatea beneficiarului de a implementa acțiunea și de a profita de
sprijin.
 Sprijinirea activului fizic (măsurile 4 și 6). Aceste măsuri oferă "hardware-ul" PNDR și sunt
esențiale pentru depășirea decalajelor în ceea ce privește investițiile în agricultură și industria agro-
alimentară.
 Sprijinirea activului organizațional (măsura 16 și măsura 9). Analiza socio-economică subliniază
necesitatea de a depăși fragmentarea și de a crea o masă critică. În plus, cea mai "bogată" măsură,
nr. 4, încurajează asocierea ca un principiu al criteriilor de selecție.
Din perspectiva sinergiilor existente între măsuri în cadrul diferitelor domenii de intervenție poate fi
concluzionat faptul că abordarea integrată a unui DI prin intermediul mai multor măsuri cu contribuții
primare și/sau secundare are un efect pozitiv asupra eficacității respectivului DI, în sensul în care acesta
înregistrează o evoluție peste medie a gradului de atingere a indicatorilor de rezultat asociați. Astfel
sinergiile existente la nivelul domeniilor de intervenție și implicit la nivelul priorităților contribuie în mare
măsură la sporirea eficienței programului.
Sinergii între priorități, domenii de intervenție și măsuri cu contribuție primară
149
Sinergii între priorități, domenii de intervenție și măsuri cu contribuție secundară
150
Analiza contribuțiilor primare și secundare conform anexei 10 la Ghidul CE
7.a20) CEQ20-TA - În ce măsură a contribuit asistența tehnică la îndeplinirea obiectivelor stabilite la

articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și la articolul 51 alineatul (2) din
Regulamentul (UE) nr. 1305/2013?
În conformitate cu cerințele reglementărilor UE, PNDR a activat M20 - Asistență Tehnică (articolele 51-
52).
Această măsură are un caracter transversal, având ca scop sprijinirea sistemului de management prin
suportarea costurilor implementării Programului.
151
 Capacitățile instituționale și administrative pentru managementul eficient al programelor de

dezvoltare rurală au fost consolidate
 Capacitățile partenerilor relevanți, astfel cum sunt definiți la articolul 5 alineatul (1) din
Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, au fost consolidate
 PDR a fost comunicat publicului și informațiile au fost difuzate
 Monitorizarea a fost îmbunătățită
 Metodele de evaluare au fost îmbunătățite și au furnizat rezultate solide ale evaluărilor
 Informațiile referitoare la practicile de evaluare au fost împărtășite cu alte părți interesate
 Implementarea PDR a fost îmbunătățită
 Sarcina administrativă asupra beneficiarilor a fost redusă
Indicatori
Nu se aplică
Informații adiționale: Analiza RAI și informații privind entitățile implicate în managementul programului,
abilități, tipul și numărul de activități de consolidare a capacității, activități de comunicare și diseminare
 Indicatori de realizare specifici
RO-OA10 Proiecte finanțate prin măsura de asistență tehnică (M20)
RO-OA11 Persoane instruite prin acțiunile prin acțiunile finanțate prin măsura de asistență tehnică
RO-OA 12 Evenimente de informare publică finanțate prin măsura de asistență tehnică
RO-OA13 Personal plătit din măsura de asistență tehnică (ale căror salarii sunt cofinanțate din bugetul
măsurii) – număr
RO-OA14 Cheltuială publică realizată pentru cheltuielile directe (care nu implică implementare de
proiect) –Euro
R0-OA15 Cheltuială publică realizată pentru RNDR
RO-OA16 Cheltuială publică realizată pentru proiecte de informare și comunicare
RO-OA17 Cheltuială publică realizată pentru proiecte de monitorizare și evaluare
RO-OA18 Cheltuială publică realizată pentru proiecte referitoare la construcția capacității administrative,
gestionarea și implementarea programului-Euro
152
Numărul personalului implicat în implemtarea PNDR
Calificările personalului implicat în implementarea PNDR
Tipul și numărul proiectelor privind capacitatea administrativă
Funcționalitatea sistemului IT PNDR,
Numărul activităților de comunicare și diseminare realizate prin PNDR,
Numărul persoanelor care primesc activitățile de informare referitoare la PNDR,
Informații referitoare la utilizarea rezultatelor evaluărilor
Durata procesării cererii de finanțare și a procesului de plată
Abordarea metodologică propusă se bazează atât pe metode cantitative, cât și pe metode calitative de
evaluare.
 Analiza datelor administrative: evaluarea activităților de asistență tehnică. Se vor analiza datele
provenite din sistemul de monitorizare referitoare la stadiul procedural al măsurilor, precum și
datele adționale furnizate de către Autoritatea de Management cu privire la activitățile de asistență
tehnică întrepinse.
 Interviu: realizat cu reprezentanții Autorității de Management.
Până la finalul anului 2018, M20 a fost implementată pentru acoperirea cheltuielilor directe ale sistemului
de management, a cheltuielilor directe aferente planului de comnunicare, a cheltuielilor ce țin de
monitorizare și evaluare, precum și a cheltuielilor ce țin de construcția capacității administrative,
gestionarea și implementarea programului.
Valoare atinsă până la

FA
data de 31.12.2018 ()
T O1 - Cheltuieli publice totale - costuri administrative

-- 63.910.846,22
(personal, materiale...)
Valoare atinsă până la

Indicator DI data de 31.12.2018 (Anexa
de Monitorizare a RA)
RO-OA10 Proiecte finanțate prin măsura de asistență
1A 61
tehnică (M20)
153
RO-OA11 Participanti la actiunile de instruire finantate
1A 4.062
prin masura de asistenta tehnica
RO-OA12 Evenimente de informare publica finantate
1A 13
prin masura de asistenta tehnica
RO-OA13 Personal plătit din măsura de asistență
tehnică (ale căror salarii sunt cofinanțate din bugetul 1A 1.862
măsurii)
RO-OA14 Cheltuială publică realizată pentru
cheltuielile directe (care nu implică implementare de 1A 63.910.846,22
proiect)
RO-OA15 Cheltuială publică realizată pentru RNR 1A 205.402,24
RO-OA16 Cheltuială publică realizată pentru proiecte
1A 194.137,80
de informare și comunicare
1A 214.734,84
de monitorizare și evaluare
referitoare la construcția capacității administrative, 1A 4.795.775,73
gestionarea și implementarea programului
Personal implicat în implementarea PNDR
Instituție Nr. personal

Autoritatea de Management 192
AFIR Central 375
CRFIR 497
OJFIR 832
APIA N.A.
Toal 1.896
Proiecte de dezvoltare a capacității administrative pentru implementarea PNDR.
Denumire Proiect/Curs Nr. personal instruit

Dezvoltarea capacității de evaluare și monitorizare a 24 – AM PNDR
personalului instituțiilor implicate în implementarea
PNDR 2014-2020 434 – GAL-uri
Instruirea personalului DGDR AM PNDR în vederea
dobândirii de noi cunoștințe și realizării eficiente a 138
activităților[1]
Toal Personal AM instruit 162
Sistemul Informatic integrat al AFIR ce gestioneaza implementarea fondurilor aferente PNDR este
compus din urmatoarele sisteme informatice:
 Depunerea cererilor de finantare (modul online)

 Semnare Contract (modul online)
 Modificare Contract (modul online)
154
 SPCDR cu modulele de Selectie-Contestatii, Contractare, Autorizare Plati, BDPR
 Achizitii privati (modul online)
 Baza de date cu preturi de referinta (BDPR) (modul online)
 Autorizare Plati (modul online)
 Contabilizare Plati
 Efectuare Plati
In perioada 2014-2018 au fost dezvoltate module noi si actualizate module existente ale sistemului
informatic AFIR, dupa cum urmeaza:
 Contabilizare Plati (actualizare modul)

 Baza de date cu preturi de referinta (dezvoltare modul nou)
 Depunere – Evaluare (actualizare modul)
 Semnare Contract (dezvoltare modul nou)
 Modificare Contract (dezvoltare modul nou)
 Efectuare Plati (actualizare modul)
 Selectie-Contestatii (actualizare modul)
 Autorizare Plati (modul online, modul nou)
- Autorizare Plati (modul SPCDR, actualizare modul)
[1] Cursurile includ: - Curs Evaluare proiecte; Curs Auditul fondurilor europene; Curs Achizitii publice și
utilizarea SEAP/SICAP; Curs Management de proiect; Curs Microsoft Office (EXCEL);
Nu au fost identificate probleme specifice.
Conform articolului 51 (2) din Reg. UE 1305/2013, statele membre pot aloca un procent de până la 4% din
cuantumul total alocat PNDR, destinat finanțărilor de pregătire, gestionare, monitorizare, evaluare,
informare și comunicare, colaborare în rețea, soluționare a reclamațiilor, control și Audit (conform art. 59
din Reg. UE 1303/2013.
Suma totală alocată pentru M20 este de 209.099.948 euro, reprezentând 2,21% din valoarea totală
acordată PNDR (suma include și rezerva pentru operarea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală), ceea ce
corespunde cu cerințele impuse prin legislația de la nivel european. Din totalul alocat pe M20, au fost
înregistrate cheltuieli publice directe în valoare de 63.910.846,22 euro, la finalul anului 2018 (30,56%).
Comparativ cu perioada anterioară de raportare (finalul anului 2016), când se înregistra o valoare de
numai 10.98% din cheltuielile planificate, M20 a înregistrat un progres semnificativ, fapt ce a sprijinit
buna implementare și gestionare a programului.
În baza analizei întreprinse se remarcă faptul că investițiile au vizat o serie de proiecte considerate
necesare și obligatorii, cum ar fi evaluarea ex-post a PNDR 2007-2013, evaluarea on-going a PNDR 2014-
2020, organizarea Comitetului de Monitorizare și auditul unor cheltuieli directe. În plus, prin măsura 20 au
fost finanțate investiții de ordin logistic (ex. servicii de telefonie, servicii de arhivare, servicii de
organizare evenimente), investiții în aparatură și echipamente IT pentru personalul AM PNDR, investiții
pentru îmbunătățirea capacității administrative pentru personalul AM, investiții pentru campania de
155
promovare a PNDR.
Cheltuiala publică realizată pentru proiecte referitoare la construcția capacității administrative, gestionarea
și implementarea programului este de 4.795.775,73 euro și a inclus, între altele, îmbunătățirea sistemului
informatic integrat și îmbunătățirea capacității administrative pentru personalul AM.
Se remarcă faptul că o sumă relativ redusă este alocată pentru activitățile de informare și promovare
(194.137,80 euro) – un număr de 13 proiecte finanțate, aspect cauzat de întârzierile întâmpinate, în anii
anteriori, în lansarea măsurii. O situație similară este observată și în cazul cheltuielilor alocate pentru
RNDR. Cu toate acestea, evoluția măsurii semnalează o creștere a acestor alocări în perioadele viitoare.
Numărul total al personalului implicat în gestionarea PNDR este de 1.896 persoane (fără a include
personalul APIA), iar personal plătit din măsura de asistență tehnică este 1.862[1], ceea ce ar corespunde
cu un procentaj de acoperire de 98%.
Astfel se remarcă următoarele efecte ale asistenței tehnice la nivel de criteriu de evaluare:
Criteriu de evaluare Detaliere Efect

Au fost acordate sume semnificative pentru
Capacitățile instituționale și
creșterea capacității instituționale și
administrative pentru
administrative prin cheltuielile întreprinse cu
managementul eficient al Ridicat
îmbunătățirea sistemului informatic integrat și
programelor de dezvoltare
îmbunătățirea capacității administrative. Număr
rurală au fost consolidate
relativ ridicat al persoanelor instruite.
Cheltuieli totale relativ reduse. Nu reiese în mod
Capacitățile partenerilor clar modul în care partenerii relevanți au fost
Redus
relevanți vizați de către investițiile de asistență tehnică (cu
excepția sesiunilor de instruire).
Cheltuieli financiare reduse și un număr limitat
de proiecte. Deși au fost întreprinse acțiuni pentru
PNDR a fost comunicat
atingerea planului de comunicare al programului,
publicului și informațiile au fost Redus
măsura de asistență tehnică a fost utilizată într-un
difuzate
mod limitat în această privință. Finanțare redusă
acordată RNDR.
Au fost alocate sume reprezentative pentru
îmbunătățirea sistemului informatic integrat și
Monitorizarea a fost îmbunătățirea capacității administrative a
Ridicat
îmbunătățită personalului AM PNDR. În plus, au fost sprijinte
achiziții publice privind dezvoltarea procesului de
monitorizare și evaluare a intervențiilor PNDR.
Au fost alocate sume reprezentative pentru
Metodele de evaluare au fost creșterea capacității administrative. În plus, au
îmbunătățite și au furnizat fost sprijinte achiziții publice privind dezvoltarea Ridicat
rezultate solide ale evaluărilor procesului de monitorizare și evaluare a
intervențiilor PNDR.
Informațiile referitoare la Practicile de evaluare au fost diseminate către
practicile de evaluare au fost părțile interesate, dar sunt necesareeforturi
Mediu
împărtășite cu alte părți suplimentare pentru diseminarea rezultatelor pe
interesate întreg teritoriul României.
Implementarea PDR a fost Prin prisma tuturor criteriilor de evaluare, se Ridicat
156
îmbunătățită poate preciza că implementarea PNDR a cunoscut
îmbunătățiri semnificative ca urmare a procesului
de asistență tehnică.
Îmbunătățirea sistemului informatic integrat și a
capacității administrative a instituției (în
Sarcina administrativă asupra
complementaritate cu inițiativele întreprinse Ridicat
beneficiarilor a fost redusă
pentru accelerare proceselor de selecție,
contractare) a redus povara asupra beneficiarilor.
Pe cale de consecință, se poate afirma că acțiunile de asistenţa tehnică contribuie într-un mod semnificativ
la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 59 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 şi la articolul 51
alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, având un impact pozitiv asupra modului de
implementare, gestionare, monitorizare și evaluare a PNDR.
Cu toate acestea, din anumite perspective, implementarea măsurii 20 poate fi îmbunătățită, astfel,
recomandările prezentate în continuare sunt relevante în raport cu toate criteriile de evaluare definite
pentru această întrebare de evaluare:
 Actualizarea nevoilor de asistență tehnică atât pentru AM, cât și pentru partenerii
Programului, pentru a se asigura că sunt detectate eventualele schimbări apărute față de
programarea inițială;
 Focalizarea pe nevoile de asistență tehnică ale partenerilor Programului, prin stabilirea unor
metode concrete de sprijnire a acestora (abordare decentralizată). Etapele vizează, selecția unui
partener, analiza nevoilor imediate ale acestuia, focalizare directă pe necesitățile identificate.
 Se recomandă acordarea de sprijin pentru implementarea unui sistem IT integrat la nivelul tutror
structurilor relevante din teritoriu, pentru facilitarea procesului de monitorizare.
 Creșterea cheltuielilor publice realizate pentru proiecte de informare și comunicare, la o cotă
de 10% din totalul cheltuielilor cu asistența tehnică. Oferirea de sprijin pentru acțiuni de
promovare și comunicare în teritoriu, într-un mod decentralizat. Creșterea numărului de proiecte de
diseminare și informare.
Se recomandă defalcarea acțiunilor de asistență tehnică și stabilirea unei ținte și a unui buget
estimativ (pondere din total) pe fiecare acțiune, pentru a oferi o coerență modului de implementare și
gestionare a activităților.
[1] Nu există suficiente informații pentru a determina dacă personalul plătit din măsura de asistenă tehnică
este asimilat în totalitate cu personalul implicat în gestionarea PNDR.
7.a21) CEQ21-RN - În ce măsură a contribuit RRN la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 54

alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013?
În conformitate cu dispozițiile art. 54 din Reg. (UE) nr. 1305/2013, Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală
(RNDR) înființată în cadrul PNDR urmărește următoarele obiective specifice:
157
 creșterea implicării părților interesate în implementarea dezvoltării rurale;
 îmbunătățirea calității implementării programelor de dezvoltare rurală;
 informarea publicului larg și a potențialilor beneficiari cu privire la politica de dezvoltare rurală și la
oportunitățile de finanțare;
 stimularea inovării în agricultură, producție alimentară, silvicultură și zone rurale.
În comparație cu perioada de programare anterioară, RNDR acționează ca activitate autonomă, dar în cadrul
Autorității de Management.
În acest scop, resursele prevăzute în cadrul M20 - asistență tehnică, sunt investite pentru structurile necesare
pentru funcționarea rețelei și pentru pregătirea și punerea în aplicare a planului de acțiune elaborat pentru
realizarea misiunilor RNDR.
 Numărul și tipurile de actori implicați în implementarea PDR au crescut

 Calitatea implementării PDR a fost îmbunătățită prin activitățile RRN, de exemplu prin:
I.Îmbunătățirea capacității beneficiarilor PDR

II.O mai bună conștientizare a evaluării
III.Lecțiile învățate din evaluări sunt luate în considerare la implementarea programului
IV. Publicul larg și potențialii beneficiari sunt informați cu privire la politica de dezvoltare rurală și
oportunitățile de finanțare prin activități ale RRN
V. Inovarea în agricultură, producția alimentară, silvicultură și zonele rurale a fost promovată de către
oportunitățile RRN
Indicatori
O24 – numărul de schimburi tematice și analitice stabilite cu sprijinul RNDR
O25 – numărul instrumentelor de comunicare RNDR
O26 - Numărul de activități ale Rețelei europene de dezvoltare rurală la care a participat RRN
Numărul stakeholderilor care sunt implicați în implementarea PNDR datorită activităților de sfășurate de
RNDR (inclusiv cele prin GAL-uri),
Numărul modificărilor programului ca urmare a constatărilor evaluării sau ca urmare a recomandărilor

formulate în grupurile de lucru organizate de RNDR,
% din proiectele implementate prin PNDR ca urmare a activităților desfășurate de RNDR,
Numărul personalului care a fost informat despre politica de dezvoltare rurală și despre oportunitățile de
finanțare prin instrumentele de comunicare ale RNDR,
158
Procentul proiectelor inovative realizate ca urmare a activății RNDR în totalul proiectelor inovative
finanțate prin PNDR
Răspunsul la această ÎE se va baza pe analiza cantitativă și calitativă care are scopul de a evalua amploarea
și calitatea sprijinului acordat de către Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală persoanelor responsabile de
gestionarea și implementarea programului și beneficiarilor. În plus, echipa de evaluare a luat în considerare
rezultatele sondajelor de opinie realizate pentru a răspunde la alte ÎE.
 Analiza datelor administrative: evaluarea activităților de asistență tehnică.

 Recenzia literaturii de specialiate: Raportul de evaluare ex-ante, Raportul Anual de Implementare și
alte documente care atestă principalele activități pentru obiectivele prevăzute la art. 54 și 59,
incluzând Planul Anual de Acțiuni al RNDR.
 Interviu cu Autoritatea de Management.
Principalele surse de date sunt: sistemul de monitorizare PNDR, informații furnizate de RNDR și activitățile
de evaluare (sondaj de opinie interviu).
Valoare atinsă până la data de

Indicator 31.12.2018 (Anexa de
Monitorizare a RA)
RO-OA15 Cheltuială publică realizată pentru RNR 205.402,24
O24 - Numărul de schimburi tematice și analitice stabilit cu
4
sprijinul RRN
O26 - Numărul de activități ale Rețelei europene de dezvoltare
36
rurală la care a participat RRN
Nu au fost întâmpinate dificultăți specifice.
Rețeaua de Dezvoltare Rurală a devenit funcțională în anul 2015. Anterior, a fost organizat un grup strategic
de lucru pentru a elabora abordarea strategică a acțiunilor RNDR și pentru elaborarea logicii de intervenție
împreună cu Planul de acțiune multianual, Planul anual de acțiune și stabilirea criteriilor de selecție pentru
membrii Consiliului Național de Coordonare al RNDR.
Procesul de informare a potențialilor beneficiari ai programului a fost realizat prin intermediul canalelor de
informare (radio și TV) destinate zonelor rurale. Pe lângă aceste acțiuni, în cadrul Unității de Sprijin a
Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală au fost create următoarele: o pagină web pentru RNDR, administrată
de RNDR; O pagină Facebook; un buletin informativ lunar, scris în limbile română și engleză. În general,
informațiile se referă la deschiderea sesiunilor de depunere a proiectelor, etapa alocării financiare, statutul
rapoartelor de selecție a proiectelor depuse, precum și rapoartele de apeluri/recurs. Pentru a stimula și a
motiva potențialii investitori, pe site-ul oficial RNDR au fost publicate materiale video și exemple de
investiții de succes prin PNDR. De asemenea, RNDR menține un contact permanent cu agricultorii și
159
potențialii beneficiari ai programului pentru a răspunde la toate întrebările pe care aceștia le pot avea.
Instrumente de comunicare RNDR, conform indicatorului O25 din Anexa RAI:
Categorie Instrument Număr

Exemple de proiecte adunate și diseminate de RRN 54
Evenimente organizate de rețelele rurale naționale 19
Număr de publicații: broșuri, buletine informative, reviste,
66
inclusiv publicații electronice
Alte instrumente (site web, rețele media sociale ...) 17
În prezent, RNDR este organizată atât la nivel central, cât și la nivel teritorial, având o Unitate de Suport a
RNDR și 17 compartimente județene. O componentă importantă a implementării PNDR este legată de
LEADER; Pentru aceasta, RNDR și FNGAL au propus și au organizat întâlniri între reprezentanții FNGAL
și reprezentanții GAL-urilor.
În paralel au fost organizate următoarele evenimente anual: întâlniri ale Comitetului Național de
Coordonare; Conferința Națională RNDR; 8 conferințe regionale sub formă de seminarii ad-hoc; Grupurile
de lucru LEADER pentru clarificarea implementării strategiilor de dezvoltare local (10 organizate în anul
2018); Întâlniri ale grupului de lucru tematic - Cooperare, Inovare și Transfer de Cunștințe în noua perioadă
de programare a PNDR.
De asemenea, RNDR desfășoară o activitate externă, reprezentată de comunicarea constantă cu Rețeaua

europeană de dezvoltare rurală, alături de care participă la o serie de acțiuni organizate de aceasta.
Concluziile prezentate în continuare sunt relevante în raport cu toate criteriile de evaluare definite pentru
această întrebare de evaluare.
RNDR a fost creată în conformitate cu cerințele UE de reglementare privind intervalul de timp, obiectivele
și modalitățile. De atunci, Rețeaua a dezvoltat strategia și instrumentele de comunicare adecvate, participând
la evenimente atât la nivel național, cât și european, cu scopul de a informa cu privire la posibilitățile de
finanțare, inclusiv aspecte procedurale, pentru a sprijini potențialii beneficiari în elaborarea propunerilor de
proiecte.
Pentru a asigura prezența sa în țară, RNDR poate conta pe o unitate de suport la nivel central și 17
compartimente județene care ar putea juca un rol esențial în promovarea oportunităților PNDR și sprijinirea
beneficiarilor în implementarea proiectelor, de exemplu prin organizarea de reuniuni / inițiative periodice la
nivel local pentru a garanta o strategie de sprijin și comunicare mai eficientă.
Mai mult, rețeaua a inițiat o colaborare cu FNGAL, care s-a dovedit a fi eficientă în a sprijini GAL-urile în
procesul de dezvoltarea SDL-urilor. În orice caz, compartimentele județene ar putea fi implicate pentru a
garanta un sprijin optim GAL-urilor (inclusiv prin formare) privind mecanismele și regulile PNDR pentru a
asigura implementarea optimă a SDL selectate și finanțate. Datele statistice arată faptul că GAL-urile au fost
sprijinite prin acțiuni de formare, exemple de bune practici sau prin furnizarea de informații privind
cerințele administrative.
În ceea ce privește stadiul de implementare al Măsurii 20, au fost înregistrate cheltuieli publice totale în
cuantum de 205.402,24 euro, o pondere scăzută în totalul cheltuielilor de asistență tehnică.
160
Recomandări
Recomandările prezentate în continuare sunt relevante în raport cu toate criteriile de evaluare definite pentru
această întrebare de evaluare:
 Pentru a consolida sprijinul la nivel local, se recomandă facilitarea organizării de întâlniri

periodice prin intermediul compartimentelor județene, inclusiv prin implicarea activă a AM
PNDR (responsabile pentru alte măsuri), părților interesate și beneficiarilor relevanți;
 Trebuie acordată o atenție deosebită organizăriii activităților de instruire și de networking adresate
GAL-urilor (în special celor noi) pentru a le sprijini în gestionarea, implementarea și monitorizarea
SDL. Activitățile de formare ar putea dezvolta, de exemplu, teme legate de criteriile de selecție,
metode și instrumente de monitorizare și evaluare, precum și de strategii de comunicare pentru
diseminarea rezultatelor proiectului.
Se recomandă defalcarea investițiilor sprijinite prin Măsura 20 pe acțiuni specifice de sprijin a RNDR, cu
stabilirea țintelor și a bugetelor aferente.
7.a22) CEQ22-EM - În ce măsură a contribuit PDR la îndeplinirea obiectivului principal al Strategiei 2020 a
UE de a crește la cel puțin 75 % rata ocupării forței de muncă a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64
de ani?
Măsurile care contribuie la obiectivul de creare a locurilor de muncă și creșterea ratei de ocupare în rândul
populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani sunt M1, M2, M3, M4, M6, M7, M9, M16, M19.
Rata ocupării forței de muncă în mediul rural a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani a crescut
Indicatori
R3 / T5: procentajul exploatațiilor agricole cu investiții/planuri de afaceri pentru tinerii fermieri sprijinite
prin PDR (aria de intervenție 2B)
R4 / T6: procentajul exploatațiilor agricole care primesc sprijin pentru participarea la sistemele de calitate,
la piețele locale și la circuitele de aprovizionare scurte, precum și la grupuri/organizații de producători (aria
161
de intervenție 3A)
R21 / T20: Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite (aria de intervenție 6A)
R24/T23: Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite (Leader) (aria de intervenție 6B)
Rata de ocupare a forței de muncă în mediul rural (indicator de impact 14) indică o contribuție medie a
PNDR, considerând că locurile de muncă create în cadrul DI 6A reprezintă 20,72% din valoarea țintă, în
timp ce locurile de muncă create prin abordarea LEADER reprezintă 35% din valoarea țintă.
Rata de ocupare a populației cu vărsta între 24-64 la nivel național
Răspunsul la această ÎE va fi axat pe contribuția generală a PNDR la creșterea ratei de ocupare a forței de
muncă în rândul populației rurale cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani. Pentru a furniza un răspuns,
echipa de evaluare va lua în considerare valorile privind locurile de muncă create în cadrul DI 1A, 1C, 2B,
3A, 6A și 6B, analizate în cadrul răspunsurilor la ÎCE anterioare. Abordarea metodologică prevede o analiză
cuprinzătoare a datelor administrative referitoare la măsurile care contribuie la realizarea DI-urilor
menționate, precum și o recenzie a literaturii de specialitate a documentelor de programare și a altor studii
de specialitate (de ex. elaborate de Banca Mondială). Răspunsul se bazează și pe interviuri cu reprezentanți
ai AM responsabili de gestionarea și implementarea măsurilor și ține cont de rezultatele sondajelor de opinie
realizate pentru a răspunde la alte întrebări de evaluare, care conțin întrebări specifice privind locurile de
muncă create.
În consecință, au fost utilizate următoarele tehnici:
 Analiza datelor administrative: Analiza criteriilor de selecție legate de crearea de locuri de muncă
pentru anumite măsuri care au legătură cu această întrebare de evaluare (M01, M02, M03, M04,
M06, M07, M09, M16 and M19);
 Analiza și calcularea indicatorilor aferenți;
 Recenzia literaturii de specialiate, conform documentelor de ghidare elaborate de Comisia
Europeană și Biroul European de Evaluare pentru Dezvoltare Rurală;
 Interviu cu Autoritatea de Management;
 Sondajul de opinie pe bază de chestionar, realizat pe un eșantion de proiecte finalizate;
 Focus group: cu părți cheie interesate;
Principalele surse de date sunt: sistemul de monitorizare PNDR și activitățile de evaluare (sondaj de opinie
cu beneficiarii interviu, focus-grup).
Nu au fost întâmpinate provocări specifice, cu excepția disponibilității datelor la nivelul anului 2018.
Analiza tendinței indicatorilor la nivel național permite finalizarea evaluării pentru zonele rurale.
162
O treime din statele membre au atins deja obiectivul privind ocuparea forței de muncă din cadrul Europa
2020, în timp ce România, în pofida unei creșteri ridicate înregistrată în ultimii ani, este încă sub nivelul
țintă pentru zonele rurale.
Comparativ cu anul 2014, rata de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și
64 ani a crescut în anul 2018 în toate statele membre. Acest indicator a crescut cel mai puternic în Bulgaria
(+11,21 puncte procentuale), Grecia (+ 11,63 puncte procentuale), Spania (+11,85 puncte procentuale),
Portugalia (+11,54 puncte procentuale), Ungaria (+11,54 puncte procentuale), Solvenia (+11,37 puncte
procentuale) și Croația (+ 10,46 puncte procentuale).
Rata de ocupare a forței de muncă de peste 75% a fost înregistrată în Suedia (82,6%), Germania (79,9%),
Estonia (78,7%), Republica Cehă (79,9%), Olanda (79,2%), Regatul Unit (78,7%), Danemarca (78,2%),
Lituania (77,8%), Letonia (76,8%) și Austria (76,2%).
În anul 2018, rata de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani
în Uniunea Europeană (UE) a fost de 73,2%, comparative cu valoarea de 72,2% înregistrată în anul 2017.
Strategia Europa 2020 urmărește să atingă până în 2020 o rată totală a ocupării forței de muncă în rândul
persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, de cel puțin 75% în UE. Acest obiectiv a fost transpus în
diferite obiective naționale pentru a reflecta situația și posibilitățile fiecărui stat membru să contribuie la
atingerea scopului comun. În România, obiectivul pentru anul 2020 este de 70%.
La nivelul UE, Republica Cehă, Germania, Estonia, Lituania și Suedia au atins deja sau depășesc țintele
naționale pentru 2020 pentru acest indicator la nivelul anului 2018, aceeași situație întâlnindu-se și Irlanda,
Croația, Letonia și Malta.
În anul 2018, rata de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani în România a fost de 69,9%, față de
valoarea de 68,8% înregistrată în anul 2017. În comparație cu anul 2014, rata de ocupare pentru cei cu
vârsta cuprinsă între 20 și 64 ani a crescut în 2018, cu o valoarea medie (+ 6,39% puncte procentuale). Cu
referire specifică la zonele rurale, rata ocupării forței de muncă a fost mai mare decât cea la nivel național,
atât în 2013 (65,4% față de 64,7%), cât și în 2014 (66,4% în mediul rural, față de 65,5% întreaga țară).
Chiar și așa, și spre deosebire de tendința națională, o scădere ușoară a ratei de ocupare a forței de muncă în
mediul rural a fost înregistrată în 2015 (65,5%) și în 2016 (64,4%), pentru ca aceasta să se modifice din nou,
în 2017, când a fost înregistrată valoarea de 67,7%. O asemenea creștere este în concordanță cu tendința
înregistrată la nivel național, ceea ce demonstrează că condițiile de angajare se îmbunătățesc și în zonele
rurale.
Datele de monitiorizare din PNDR, în special cele legate de cuantificarea indicatorilor de rezultat / țintă
(R21 / T20 și R24 / T23), arată că programul contribuie la crearea de noi locuri de muncă, chiar dacă
valorile țintă nu au fost încăatinse. În ceea ce privește datele referitoare la DI 6A, există progrese
comparativ cu colectarea datelor din 2016, dar valoarea atinsă este încă relativ scăzută fiind de 20,72% din
valoarea estimată în 2023. Cea mai mare contribuție la valoarea din 2018 provine din sM 6.1 și sM 6.4, în
special proiecte noi și din tranziție, dar și din implementarea de la M19, sM 6.2 sau sM 4.2 , în timp ce
submăsurile ITI și 4.2a au o contribuție limitată.
De asemenea, în cazul DI 6B, capacitatea programului de a crea locuri de muncă rămâne relativ limitată,
rata de realizare fiind de 35% din obiectivul final.
Concluzii
163
O treime din statele membre și-au atins deja obiectivul de ocupare a forței de muncă Europa 2020, iar în
ceea ce privește România, chiar dacă a înregistrat o creștere puternică în ultimii ani, se află încă sub
valoarea estimată în zonele rurale. În anul 2018, rata de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani în
România a fost de 69,9%, față de 68,8% înregistrată în anul 2017. În comparație cu anul 2014, rata de
ocupare pentru cei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 ani a crescut în anul 2018, cu o valoare medie (+ 6,39%
puncte procentuale).
Cu referire specifică la zonele rurale, rata de ocupare a forței de muncă în 2017, a înregistrat valoarea de
67,7%, fiind o creștere aliniată tendinței naționale, ceea ce demonstrează că condițiile de angajare se
îmbunătățesc și în zonele rurale. În acest context, PNDR contribuie la îmbunătățirea ratei de ocupare a forței
de muncă, în special prin diversificarea economiei rurale și, prin urmare, prin crearea de noi oportunități de
locuri de muncă.
7.a23) CEQ23-RE - În ce măsură a contribuit PDR la îndeplinirea obiectivului principal al Strategiei 2020 a
UE de a investi 3 % din PIB-ul UE în cercetare și dezvoltare și în inovare?
Principalele măsuri din PNDR care contribuie la obiectivul de stimulare a cercetării și inovării sunt măsurile
care corespund DI 1A și 1B, respectiv M1, M2 și M16.
În cadrul cu sM 1.1, proiectele selectate reprezintă 44% din intervențiile depuse, iar proiectele contractate
(atât în curs de desfășurare, cât și finalizate) reprezintă 29% din cele selectate. Proiectele finalizate
reprezintă un procent de 11%, iar plățile aferente reprezintă 1% din valoarea alocată;
SM 1.2 nu are încă proiecte contractate, iar proiectele selectate reprezintă 77% din proiectele depuse.
În cadrul sM 2.1, există 9 proiecte în curs de desfășurare, la nivelul cărora nu au fost încă efectuate plăți.
La nivelul lunii decembrie 2018, procesul de selecție a intervențiilor în cadrul sM 16.1 și sM 16.1a, care este
împărțit în două etape, se afla încă în curs de desfășurare. Proiectele selectate în cadrul primei faze
reprezintă 21% din proiectele depuse în cadrul sM 16.1 și un procent de 23% în cadrul sM 16.1a. În plus,
prin prisma selecțiilor anterioare, au fost înregistrate plăți către beneficiarii proiectelor aferente sM 16.1 și
16.1a, contribuind astfel la atingerea țintelor planificate.
Investițiile în cercetare și dezvoltare au crescut
Inovația a fost încurajată
Indicatori
164
% din PIB-ul UE ce urmează a fi investit în cercetare și dezvoltare / inovare
Principalul criteriu de evaluare care este adoptat pentru a răspunde la această ÎE urmărește să evalueze dacă
investițiile în cercetare și dezvoltare au crescut și dacă s-a încurajat inovația. Analiza se bazează atât pe
metode cantitative, cât și pe metode calitative de evaluare, pornind de la analiza datelor administrative
legate în principal de M1, M2 și M16, împreună cu alte măsuri care pot stimula cercetarea și dezvoltarea și
inovarea.
Astfel, au fost utilizate următoarele tehnici:
 Analiza datelor administrative cu privire la: M01, M02, M16 și toate celelalte măsuri care vizează
încurajarea cercetării și dezvoltării și a inovării;
 Recenzia literaturii de specialiate, conform documentelor de ghidare elaborate de Comisia
Europeană și Biroul European de Evaluare pentru Dezvoltare Rurală
 Interviu cu Autoritatea de Management;
 Studiu de caz, selectat în baza criteriilor privind stadiul de implementare, punctajul obținut în etapa
 Focus group: cu principalele părți cheie interesate implicate în procesul de inovare
 Sistemul de monitorizare al PNDR

 Evaluare calitativă (interviuri, sondaje, Focus Grupuri)
 În ceea ce privește recenzia literaturii de specialitate, referințele principale sunt: publicația OCDE
”Research and Development Expenditure in Industry 2016”, care furnizează date statistice privind
cheltuielile de cercetare și dezvoltare defalcate pe sectoare industriale și de servicii;
Dezindustrializarea și reindustrializarea în România: Strategia economică și orientările CE privind
evaluarea inovării în programele de dezvoltare rurală 2014-2020. Pe de altă parte, evaluarea
calitativă se va baza pe organizarea de interviuri cu reprezentanții AM responsabili de gestionarea și
implementarea măsurilor și pe constatările Focus grupului organizat cu scopul evaluării contribuției
PNDR la obiectivul UE de creștere inteligentă.
Disponibilitatea datelor actualizate privind cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare. Au fost utilizate datele
disponibile la momentul elaborării prezentei evaluări.
Cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare (% din PIB) în România au fost raportate la 0,504% în anul 2017,
conform datelor OECD și Word Bank privind colectarea indicatorilor de dezvoltare, compilate din surse
165
recunoscute oficial. Valoarea înregistrată pentru anul 2017 este în creștere față de 2014 (+ 32%), dar în orice
caz este destul de departe de valoarea înregistrată de toate celelalte state membre.
Chiar dacă programul a alocat 12,5 milioane de euro pentru sM 16.1, cu aproximativ jumătate din budget
alocat sectorului pomicol, sM 16.1 nu a produs încă niciun efect direct.
Programul a adoptat o abordare în două etape în conformitate cu orientările UE. În prima etapă, sunt
transmise expresii de interes pentru crearea și funcționarea grupurilor operaționale, în timp ce în a doua
etapă se realizează prezentarea, evaluarea și selectarea proiectelor. SM 16.1 a înregistrat un interes deosebit,
valoarea proiectelor depuse fiind de șase ori mai mare decât valoarea alocată prin program. Proiectele
finanțate în cadrul sM16.1 vor avea un caracter inovator puternic. Cu toate acestea, sM 16.1 nu a produs
încă niciun efect, deoarece acestea se afla încă în prima fază procedurală, la finalul anului 2018.
Concluzii
Cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare (% din PIB) în România au fost raportate la 0,504% în 2017,
înregistrând o valoare destul de departe de valoarea raportată de toate celelalte state membre. Chiar dacă
programul a alocat 12,5 milioane de euro pentru sM 16.1, cu aproximativ jumătate din budget alocat
sectorului pomicol, sM 16.1 nu a produs încă niciun efect direct.
7.a24) CEQ24-CL - În ce măsură a contribuit PDR la atenuarea efectelor schimbărilor climatice și la

adaptarea la acestea, precum și la îndeplinirea obiectivului principal al Strategiei 2020 a UE de reducere a
emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20 % față de nivelurile din 1990 sau cu 30 % dacă există
condiții favorabile în acest sens, de creștere până la 20 % a ponderii energiei din surse regenerabile în
consumul final de energie și de realizare a unei creșteri de 20 % a eficienței energetice?
Măsurile care contribuie la obiectivul de atenuare a efectelor schimbărilor climatice și reducere a emisiilor
de gaze sunt măsurile corespunzătoare DI 5B, 5C și 5D, respectiv: sM 4.1, sM 6.2, sM 6.4, M10, M14, sM
15.1.
Analiza datelor provenite din sistemul de monitorizare relevă următorul stadiu de implementare în
decembrie 2018:
 Măsuri/submăsuri cu contribuție secundară la DI 5B: sM 4.1 (10 proiecte noi contractate);

 Măsuri/submăsuri cu contribuție principală la DI 5C: sM 6.4 (8 proiecte din 2 proiecte noi finalizate)
și contribuție secundară la DI 5C: sM 4.1 (27 proiecte noi și 3 proiecte finalizate și 14 proiecte
finalizate din tranziție), sM 6.2 (1 proiect nou finalizat).
Măsuri/submăsuri cu contribuție principală la DI 5D: sM 4.1 (86 proiecte finalizate noi și 40 proiecte din
tranziție finalizate) și contribuție secundară la DI 5D: M10 – pachetele 1, 2, 3, 4, 6, 9, 10, 11 (118.289
angajamente sprijinite în campania din 2018), M14 (nu au fost încheiate angajamente), sM 15.1 (16
solicitanți cu cereri de sprijin pentru angajamente de silvo-mediu).
166
 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a emisiilor de amoniac

 Creșterea eficienței energetice și a utilizării energiei regenerabile
 Schimbările climatice au fost atenuate, iar sectoarele agricol, forestier și alimentar s-au adaptat
Indicatori
T15: Totalul investițiilor pentru eficiență energetică (aria de 5B).
T16: Totalul investițiilor în producția de energie din surse regenerabile (EUR) (aria de intervenție 5C)
R16/T17: procentajul de UVM vizate de investiții în gestionarea șeptelului în vederea reducerii emisiilor de
GES și/sau de amoniac (aria de intervenție 5D)
R17/T18: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru reducerea
emisiilor de GES și/sau de amoniac (aria de intervenție 5D
R20 / T19: procentajul terenurilor agricole și forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare care
R18: Reducerea emisiilor de metan și de protoxid de azot
R19: Reducerea emisiilor de amoniac
R15: Energia din surse regenerabile produsă prin proiectele sprijinite (aria de intervenție 5C).
I.07 Emisii din agricultură
Metodologia se bazează în primul rând pe analiza cantitativă a efectelor nete ale impactului și pe analiza
indicatorilor complementari de rezultat R15, R18, R19. Emisiile de gaze cu efect de seră și emisiile de
amoniac vor fi analizate din perspectiva indicatorului de impact comun al PAC I.07 "Emisiile de GES din
agricultură” și contribuția PNDR va fi calculată prin indicatorii complementari R18 și R19 (pentru detalii
privind metodologia a se vedea fișa indicatorilor). Pentru stabilirea contribuției investițiilor PNDR în
managementul terenurilor și al pădurilor la atenuarea efectelor schimbărilor climatice, a fost utilizată o
abordare calitativă, prin utilizarea chestionarelor și a studiilor de caz. Constatările referitoare la ÎCE 13 și
ÎCE 14 contribuie la furnizarea unui răspuns la această întrebare. Analiza producției de energie regenerabilă
și a eficienței energetice va fi realizată prin analiza indicatorilor comuni de context C43 și C44, iar
contribuția PNDR va fi analizată prin intermediul indicatorului complementar R15 (a se vedea fișa
indicatorilor pentru detalii privind metodologia).
 Sondajul de opinie în rândul beneficiarilor, realizat pentru a culege date calitative privind contribuția
167
investițiilor PNDR în managementul terenurilor și pădurilor la atenuarea efectelor schimbărilor
climatice
 Metodele cantitative: Analiză cantitativă privind efectele nete ale impactului și asupra indicatorilor
adiționali (Indicatorul comun de impact al PAC I.07 "Emisiile de GES din agricultură" pentru analiza
emisiilor de gaze cu efect de seră și emisiilor de amoniac, indicatorii complementari R18, R19 și R15
pentru analiza contribuției PNDR, indicatorii de context comuni C43 și C44, care să sprijine analiza
producției de energie regenerabilă și a eficienței energetice)
 Recenzia literaturii de specialitate: analiza se va baza atât pe documente oficiale, care analizează
contextul general (statistici naționale privind exportul, date la nivel național și regional), cât și pe
lucrări științifice care abordează subiectul în România
 Studiile de caz: utilizate pentru a realiza o analiză calitativă a contribuției investițiilor PNDR în
managementul terenurilor și pădurilor la atenuarea efectelor schimbărilor climatice
Datele privind emisiile de gaze cu efect de seră și de amoniac au fost colectate la nivel național (raportul
anual de inventar al Ministerului Mediului conform Convenției CEE-ONU), în timp ce datele privind
consumul și eficiența energetică au fost extrase din bazele de date naționale și europene (Eurostat, INS). În
plus, informațiile obținute din indicatorii complementari R18, R19 și R15 (surse: ancheta și sistemul de
monitorizare al PNDR) sunt utilizate pentru a completa răspunsul la această întrebare de evaluare.
Indicatorul R15 - măsurarea producției de energie regenerabilă în agricultură și silvicultură - este doar un
proxy pentru estimarea consumului final de energie, deoarece exportul de bioenergie (biogazul și
biodieselul-bioetanol) nu este semnificativ în România. Toate sursele posibile de date, inclusiv datele
furnizate de agențiile naționale / regionale responsabile de colectarea și raportarea datelor, au fost luate în
considerare pentru a răspunde la întrebarea de evaluare.
Implementarea PNDR a avut un impact asupra emisiilor de gaze cu efect de seră și amoniac. În special,
numărul de bovine și modul de gestionare a gunoiului de grajd influențează negativ valorile emisiilor de
CH4, N20 și amoniac. Chiar dacă sprijinul specific al PNDR acordat agricultorilor în cadrul priorității 5 a
vizat reducerea emisiilor, creșterea observată a unităților de animale contrastează puternic cu efortul de
reducere realizat în prezent.
Criteriu de evaluare: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a emisiilor de amoniac
În România, nivelul emisiilor de GES din agricultură a fost redus din 2007 până în 2016, dar emisiile de
GES în perioada 2012-2016 au crescut cu 3,99% (în 2016 emisiile sunt estimate la 18.859,78 tone echivalent
CO2); mai multe detalii despre acest aspect sunt prezentate în continuare:
 emisiile totale de CH4 în anul 2016 au fost de 497.820 tone, cu o scădere de 3.270 tone față de anul
2012. Datele arată o creștere a emisiilor de CH4 din fermentația enterică (în principal legată de
creșterea numărului de animale) de aproximativ + 5,3%, în timp ce emisiile provenite din gestionarea
gunoiului de grajd și din alte surse au scăzut considerabil (-20,6% și, respectiv, -42,2%);
 emisia de N2O a fost de 19.330 tone în 2016, fiind înregistrată o creștere cu + 14,8% față de anul
2012 datorită emisiilor indirecte și directe generate de activitățile de gestionare a solului. De reținut
este faptul că contribuția gestionării gunoiului de grajd a scăzut în același timp cu -3,6% (de la 2.220
168
de tone în 2012 la 2.140 de tone în 2016);
 emisiile de amoniac în anul 2016 (167.469 tone) au scăzut cu 2,48% față de anul 2012, fiind corelate
cu cele observate în perioada 2007-2016.
Submăsura 4.1 sprijină investițiile în instalații și facilități moderne de depozitare și aplicare a gunoiului de
grajd și a gunoiului de purificare, a instalațiilor de biogaz, a mașinilor utilizate în agricultură pentru a reduce
amprenta GES în agricultură, precum și adoptarea tehnologiilor care contribuie la o economie cu emisii
reduse de carbon în general. La nivelul lunii decembrie 2018, 15,61% din proiectele monitorizate în cadrul
submăsurii contribuie direct la DI 5D; o creștere față de cele raportate în 2016 (7,73%).
Măsura M10 contribuie indirect la reducerea emisiilor de GES, evitând utilizarea mecanizării și protejarea
solurilor. Sprijinul pentru M10, P4, care promovează culturi verzi, a crescut cu + 240% față de anul 2015. În
mod similar, M11, menținând sau introducând agricultura ecologică, reduce utilizarea de materii prime
chimice și, prin urmare, contribuie la reducerea emisiilor de GES. Este de remarcat faptul că, așa cum se
menționează în literatura de specialitate, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin sechestrarea CO2
poate fi influențată pozitiv de prezența culturilor de acoperire ca mulci de suprafață în sistemele de
producție fără plante. Culturile de acoperire, prin creșterea stocării C și N în sol, pot contribui la reducerea
efectelor dăunătoare ale încălzirii globale prin creșterea sechestrării CO2 și N atmosferice (Fageria et al.,
2005).
Contribuția PNDR la atenuarea schimbărilor climatice este relevantă și pentru măsura 4.1. Proiectele din
cadrul submăsurii 4.1, contribuie la DI 5C prin investiții în energie regenerabilă și eficiență energetică la
nivelul fermei. În decembrie 2018, proiectele din cadrul sM4.1 raportate în sistemul de monitorizare au
reprezentat 1,79% din proiectele din cadrul măsurii 4.1.
În 2018, indicatorii complementari R18 și R19 au raportat o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și a
amoniacului, respectiv cu -38,5% și -29,8%, comparativ cu situația observată înainte de intervenție. Tendința
este determinată, în principal, de schimbările din gestionarea gunoiului de grajd. Conform indicatorului R18,
chiar dacă numărul de animale a crescut în 2018 față de situația anterioară implementării (+ 8,97%),
proiectele finanțate prin PNDR arată o reducere bruscă a emisiilor cu -38,5%. Această tendință este în
principal legată de reducerea emisiilor de N2O, așa cum s-a observat în eșantionul intervievat, datorită unei
schimbări în gestionarea gunoiului de grajd; adică o trecere de la sistemele de pășune / gamă / padoc la un
sistem de stocare solid pentru păsări de curte. Această modificare implică o scădere netă a emisiilor
provenite din urină și bălegar depus pe pășuni. În ceea ce privește emisiile de amoniac, R19 arată că
reducerea emisiilor se datorează, în principal, modificării numărului de animale pentru fiecare categorie de
animale.
Criteriu de evaluare: Creșterea eficienței energetice și a utilizării energiei regenerabile
În România, datele Eurostat arată o ușoară scădere a consumului de energie primară în ultimii ani (cu -
2,67% din 2012 până în 2017), precum și o ușoară creștere a eficienței energetice datorată utilizării surselor
regenerabile (+ 1,7% din 2012 până în 2017).
În 2016, ponderea energiei regenerabile la nivel național este estimată la 24,5% (Sursa: Eurostat) și 22,8% în
2012. În anul 2016, capacitatea instalațiilor de biocombustibili lichizi a fost echivalentă cu 80.000 tone/ an,
în timp ce producția de biocombustibili era echivalentă cu 200.000 tone/an. Exportul total de combustibil
biodiesel în 2016 a fost echivalentul a 27.935 tone, o creștere cu + 102% în 2016 față de anul 2011. În 2016,
utilizarea surselor de bioenergie din agricultură la nivel național pentru generarea de energie este încă foarte
limitată (mai puțin de 0,2% din sursele de energie regenerabile).
În ceea ce privește sprijinul oferit de PNDR, energia regenerabilă produsă din proiectele sprijinite este
169
echivalentă cu 1,93 Toe/an în 2018 (cu o producție de 22,500 kWh / an, având în vedere o medie de 900
kWh / an pe unitate de putere instalată). 3 beneficiari au introdus sisteme de producere a căldurii pe bază de
biomasă, pentru o putere instalată totală estimată la 1020 kW; în timp ce un singur beneficiar a introdus
energie termică solară, cu o capacitate de putere estimată la 300 kW.
Criteriu de evaluare: Schimbările climatice au fost atenuate, iar sectoarele agricol, forestier și alimentar
s-au adaptat
PNDR nu abordează în mod direct problema adaptării la schimbările climatice prin măsuri și acțiuni
specifice. Cu toate acestea, diferite măsuri contribuie indirect la atingerea obiectivului de adaptare:
 M08, care sprijină împădurirea, contribuind în același timp și la sechestrarea carbonului, contribuie,
de asemenea, la consolidarea serviciilor ecologice furnizate de păduri, îmbunătățirea capacității
zonelor rurale de adaptare la schimbările climatice.
 Măsura 10 (Agro-mediu și climă), promovează tehnologiile și practicile de gestionare a protecției
solului la nivelul fermelor, contribuie la creșterea adaptabilității la efectele schimbărilor climatice, în
special în zonele cele mai vulnerabile unde sunt raportate eroziunea și alte procese de degradare a
solului și a schimbărilor climatice.
 Măsura 11 (Agricultura ecologică) încurajează utilizarea multor practici (de exemplu, încorporarea
reziduurilor de culturi în sol, utilizarea culturilor verzi și a rotației culturilor, utilizarea capacității
legumelor și plantelor leguminoase de fixare a azotului în sol), pentru a spori productivitatea solului
și eficiența revenirii carbonului în sol, luând măsurile adecvate pentru a preveni sau minimiza
daunele cauzate de efectele schimbărilor climatice.
Mai multe informații referitoare la contribuția PNDR la problemele de adaptare au fost colectate de la
beneficiari printr-un sondaj specific aplicat în rândul acestora:
 Majoritatea beneficiarilor submăsurilor 6.2 și 6.4 au declarat că PNDR nu a contribuit la problemele

legate de schimbările climatice, și anume: 82,75% dintre respondenți au răspuns că PNDR nu a fost
eficace în reducerea emisiilor de GES, în timp ce 84,5% au raportat că PNDR nu a abordat aspecte
legate de adaptare.
 Un procent relevant din beneficiarii M10 și M11 (46,6%) a răspuns că modificările introduse prin
angajamente sunt utile pentru a reduce riscurile și consecințele schimbărilor climatice asupra
activităților agricole, în timp ce 36,6% au declarat că măsurile nu sunt utile pentru a reduce impactul
și 16,6% nu dețin informații privind acest aspect.
 Pentru majoritatea beneficiarilor sM 4.1 (85% dintre respondenți), noile investiții au permis
introducerea de procese sau tehnologii care conduc la o reducere a emisiilor de GES, în timp ce
13,3% au răspuns că introducerea de procese sau tehnologii pentru reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră nu este relevantă pentru tipologia intervențiilor finanțate, și numai 1,6% dintre
beneficiari au răspuns că noile investiții nu au permis introducerea unor procese sau tehnologii care
vizează reducerea emisiilor de GES. 78,3% dintre beneficiarii care au introdus tehnologii favorabile
climei au menționat o reducere directă a emisiilor, o reducere a consumului de energie de 11,6% și o
schimbare în tipul de combustibil utilizat.
 De asemenea, 12,5% dintre beneficiarii din cadrul M1 au declarat că activitățile de formare au vizat
și probleme de dezvoltare durabilă, inclusiv adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice.
170
Criteriu de evaluare: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a emisiilor de amoniac
Datele de la nivel național arată că emisiile de GES și amoniac au fost reduse. Rezultatele indicatorilor R18
și R19 indică faptul că PNDR contribuie efectiv la această reducere, chiar dacă această reducere este afectată
de creșterea observată în unitățile de animale. De reținut este faptul că contribuția este limitată de numărul
redus de proiecte finalizate până la finalul anului 2018. Îmbunătățiri suplimentare ar putea fi obținute prin
realizarea mai multor investiții în cele mai eficiente instalații și sisteme de gestionare a gunoiului de grajd.
Criteriu de evaluare: Creșterea eficienței energetice și a utilizării energiei regenerabile
Datele naționale indică o creștere a producției și a utilizării energiei regenerabile. PNDR contribuie la
atingerea acestui obiectiv, confirmat de indicatorul R15, dar contribuția este limitată de numărul redus de
proiecte finalizate în acest domeniu. De reținut este că producția de energie electrică în ferme este încă
marginală la nivelul proiectului finanțat.
Criteriu de evaluare: Schimbările climatice au fost atenuate, iar sectoarele agricol, forestier și alimentar
s-au adaptat
PNDR nu sprijină în mod direct măsuri de abordare a adaptării la schimbările climatice. Sondajul aplicat în
rândul beneficiarilor confirmă faptul că intervențiile finanțate nu au contribuit în mod direct la obiectivul de
adaptare / atenuare a schimbărilor climatice. În viitor, PNDR ar trebui să crească sprijinul acordat acțiunilor
care abordează aspectele legate de schimbările de mediu, prin promovarea reîmpăduririi sau a altor măsuri
legate de gestionarea resurselor naturale sau activitățile care vizează consolidarea capacității de răspuns prin
instruire, utilizarea strategică a informațiilor privind clima și integrarea acestora în planificare.
Consumul de energie primară în perioada 2008-2017
171
7.a25) CEQ25-PO - În ce măsură a contribuit PDR la îndeplinirea obiectivului principal al Strategiei 2020 a
UE de reducere a numărului europenilor care trăiesc sub pragul național al sărăciei?
Obiectivul de reducere a numărului de cetățeni europeni care trăiesc sub pragul sărăciei naționale este
urmărit de prioritățile 1, 2, 3 și 6 privind dezvoltarea rurală și de domeniile specifice de interes 1C, 2A, 2B,
3A, 6A, 6B și 6C care sprijină generarea de abilități, venituri, crearea de locuri de muncă și servicii
îmbunătățite și accesibilitate, care contribuie împreună la combaterea sărăciei în zonele rurale.
Din perspectiva acestei întrebări de evaluare, o atenție deosebită a fost acordată măsurilor PNDR care
asigură contribuții primare atât la nivelul ratei de ocupare a forței de muncă, cât și la îmbunătățirea calității
vieții în mediul rural (și anume: M6 - dezvoltarea agriculturii și a mediului de afaceri, M7 - reînnoirea în
zonele rurale, M19 - Sprijin pentru dezvoltarea locală LADER), precum și măsurilor care au contribuții
secundare la aceleași obiective generale (M1 - Transferul de cunoștințe și informare, M2 - Servicii de
consiliere, M4 - Investiții fizice, M16 - Cooperare)
 Scăderea numărului de persoane care trăiesc sub pragul național al sărăciei
Indicatori
R21/T20 – Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite (aria de intervenție 6A)
R22/T21 – Procentajul populației rurale vizate de strategiile de dezvoltare locală (aria de intervenție 6B)
R23/T22 - Procentajul populației rurale care beneficiază de servicii/infrastructuri îmbunătățite (aria de

intervenție 6B)
R24/T23: Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite (Leader) (aria de intervenție 6B)
R1/T4: procentajul exploatațiilor agricole cu sprijin prin PDR pentru investiții în restructurare sau
R3/T5: procentajul exploatațiilor agricole cu investiții/planuri de afaceri pentru tinerii fermieri sprijinite prin
R4/T6: procentajul exploatațiilor agricole care primesc sprijin pentru participarea la sistemele de calitate, la
piețele locale și la circuitele de aprovizionare scurte, precum și la grupuri/organizații de producători (aria de
intervenție 3A)
172
R2: Schimbare în ceea ce privește producția agricolă a fermelor sprijinite /UAM (unități anuale de muncă)
o Indicator de impact
I.15 Gradul de sărăcie în mediul rural
Evaluarea contribuției PNDR la reducerea numărului de cetățeni care trăiesc sub limita sărăciei naționale se
bazează pe analiza datelor statistice (la nivel național și național) și a informațiilor din sistemul de
monitorizare a PNDR, precum și pe rezultatele evaluării calitative dezvoltate pentru a analiza măsurile
implicate, inclusiv în cadrul altor întrebări comune de evaluare incluse în acest raport de evaluare.
Analiza a început cu examinarea contextului național și a comparației cu celelalte țări europene, prin
compararea informațiilor cantitative privind rata sărăciei la nivel național și regional, derivate din Sondajul
privind veniturile și condițiile de viață elaborat de Eurostat.
Astfel, valoarea indicelui de impact analizat (I.15), definit ca procentaj al populației aflate în risc de sărăcie
și excluziune socială din zone slab populate (zone rurale), a fost preluată din sondajul menționat pe baza
datelor disponibile până îm 2017.
Contribuția PNDR la combaterea condițiilor de sărăcie în zonele rurale a fost evaluată prin extinderea
valorilor indicatorilor țintă/de rezultat considerați (asociate cu DI 6A și FA 6B) care măsoară gradul de
atingere a valorilor țintă planificate să fie atinse de PNDR în 2023, în ceea ce privește noile locuri de muncă
create, servicii / infrastructuri îmbunătățite și o mai bună cunoaștere și capacitate a oamenilor din mediul
rural de a detecta potențialele economice, sociale și culturale locale, pentru a crea noi oportunități de afaceri
și locuri de muncă.
În acest sens, au fost luate în considerare și constatările legate de alte întrebări comune de evaluare
(referitoare la măsurile PNDR considerate).
Opinia privind contribuția PNDR la obiectivul principal UE 2020 de reducere a numărului de cetățeni
europeni care trăiesc sub pragul sărăciei naționale este exprimată prin utilizarea unei scale care măsoara
contribuția în mică-medie-mare măsură. Astfel, au fost utilizate următoarele tehnici:
 Analiza datelor de monitorizare

 Metode aplicate pentru a răspunde la ÎCE 16 și 17 (interviuri cu reprezentanți AM, sondaj de opinie
adresat beneficiarilor M2, M4, M6 și M19; sondaj de opinie adresat GAL-urilor; focus group cu
privire la primele contribuții ale PNDR pentru atingerea obiectivului PAC de creștere economică
favorabilă incluziunii). Acest lucru permite o abordare de tip bottom-up a constatărilor la nivelul
măsurilor/DI.
 Metode cantitative: Similar cu metodele aplicate pentru a răspunde la ÎCE 16 și ÎCE 17
 Statistica populației rurale (Eurostat, nivel național și regional)

 Sistem de monitorizare al PNDR
 Evaluarea calitativă (Interviu cu responsabilii de implementarea măsurilor, Sondaje aplicate în
173
rândul beneficiarilor, Focus Grupul referitor la creștere incluzivă)
Principalele provocări sunt reprezentate de:
 diferența de timp între momentele de colectare a datelor la nivel național/UE și la nivel de program:
datele Eurostat sunt furnizate cu o întârziere de 2 ani, astfel încât informațiile considerate sunt
disponibile pentru anul 2017, în timp ce datele provenite din sistemul de monitorizare al programului
(cuantificarea indicatorilor țintă) se referă la date cumulate până în anul 2018;
 stadiul eterogen de implementare a măsurilor PNDR și relevanța încă scăzută a proiectelor
finalizate prin care se pot analiza în mod adecvat efectele nete (utilizând analiza contrafactuală).
 lipsa datelor a fost depășită prin realizarea unei evaluări calitative, în special din recomandările
privind lecțiile învățate și ideile privind posibila dezvoltare a programului în viitorul apropiat.
Conform datelor Eurostat privind anul 2017, rata sărăciei la nivel național este de 38,8%, ceea ce este mai
mare decât media UE (23,5%). Această valoare clasează România pe poziția a doua în rândul țărilor
europene, între Bulgaria (40,4%) și Grecia (35,6%).
Zonele rurale înregistrează cea mai mare rată a sărăciei la nivel național, depășind media națională (48,5%).
Chiar și așa, datele statistice arată că situația se îmbunătățește treptat, deoarece această valoare a scăzut în
comparație cu datele colectate referitoare la perioada anterioară anului 2017 (-3,2% față de anul 2016).
Orașele și suburbiile înregistrează o rată a sărăciei de 30,5%, care scade foarte mult în orașe (19,6)%,
arătând cum zonele urbane oferă în continuare condiții mai bune în ceea ce privește oportunitățile de afaceri
și de angajare la nivel național.
Având în vedere aceste premise, PNDR urmărește obiectivul de a îmbunătăți calitatea vieții în zonele rurale,
inclusiv reducerea ratei privind sărăcia, prin implementarea sinergetică a unei varietăți de măsuri care
vizează dezvoltarea abilităților și transferului de cunoștințe ale persoanelor, creșterea veniturilor în
sectoarele de producție și servicii din mediul rural, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea serviciilor.
În ceea ce privește locurile de muncă create în cadrul DI 6A, valoarea atinsă de 5.070 de noi locuri de
muncă reprezintă 20,75% din valoarea țintă prevăzută pentru anul 2023. Cea mai mare contribuție, la
nivelul anului 2018, rezultă din implementarea sM 6.4 (proiectele noi și proiectele de tranziție) și sM 4.2 cu
un număr preponderent de bărbați, care reprezintă 57% din persoanele nou angajate, și un procent de 43%
de femei.
Pe de altă parte, locurile de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite (LEADER) care se referă la
domeniul de intervenție 6B (indicatorul de rezultat R23/T22) înregistrează o valoare de 718 locuri de muncă
nou create, din care 523 bărbați (73%) și 195 femei (27%), reprezentând 35% din valoarea țintă.
În ansamblu, M19 - LEADER reușește să implice o mare parte din populația rurală (90,81%) în elaborarea
și implementarea strategiilor de dezvoltare locală pe baza nevoilor teritoriale reale, acoperind aproape
întregul teritoriu național.
În același timp, populația care beneficiază de servicii / infrastructuri îmbunătățite (măsurate prin R23 / T22)
reprezintă 20,53% din valoarea țintă.
174
În ceea ce privește investițiile pentru exploatațiile agricole, cuantificarea indicatorului țintă R1/T4:
procentajul exploatațiilor agricole cu sprijin prin PDR pentru investiții în restructurare sau
modernizare (aria de intervenție 2A) este de 0,04%, reprezentând 45,49% din valoarea planificată a fi
atinsă în 2023.
Din punct de vedere contextual, procentul de exploatații agricole cu planul de dezvoltare a afacerilor/
investițiile pentru tinerii fermieri sprijinite din PNDR (R3/T5), au înregistrat o valoare de 0,28%, a
depășit valoarea țintă de 0,24%.
În cele din urmă, procentajul exploatațiilor agricole care primesc sprijin pentru participarea la
sistemele de calitate, la piețele locale și la circuitele de aprovizionare scurte, precum și la
grupuri/organizații de producători (aria de intervenție 3A) reprezintă 65,48% valoarea țintă.
În ceea ce privește situația actuală a submăsurilor care au un caracter transversal și care vizează
îmbunătățirea competențelor și promovarea inovării prin cooperare, M1 și M16 încă înregistrează întârzieri:
persoanele instruite în cadrul SM 1.1 reprezintă doar 1,54% din valoarea țintă iar numărul total al
operațiunilor de cooperare reprezintă 10,43% din valoarea așteptată.
În pofida faptului că majoritatea valorilor țintă sunt încă departe de a fi atinse, participanții la focus grupul
privind creșterea incluzivă consideră contribuția PNDR la reducerea ratelor sărăciei în zonele rurale ca fiind
ridicată[1], datorită capacității PNDR de a crea noi locuri de muncă, în special la nivelul M6 și M19.
De asemenea, participanții au subliniat dificultatea legată de măsurarea contribuției nete a programului la

reducerea sărăciei, deoarece acest obiectiv complex și provocator este urmărit prin diferite instrumente și
programe operaționale (fiecare având obiectivele specifice, grupurile țintă și liniile bugetare), difuzând
efectele acestora la nivel de țară.
Datele referitoare la cuantificarea indicatorilor țintă/de rezultat considerați arată că PNDR se află în prezent
aproape la jumătatea distanței spre atingerea valorilor țintă planificate pentru anul 2023.
Acest lucru se datorează, în principal, numărului total scăzut de proiecte finalizate, ceea ce nu permite
oferirea unui răspuns complet la această întrebare de evaluare, precum și stadiului eterogen de implementare
a măsurilor vizate (în special cele care au efecte indirecte, precum M1 și M16).
Cu toate acestea, este posibil să se afirme că programul prezintă capacitatea de a crea noi oportunități de
locuri de muncă, de a îmbunătăți modernizarea exploatației agricole și de a promova oportunități de afaceri.
În plus, PNDR a permis extinderea procentului din populația rurală acoperită de strategiile de dezvoltare
locală și a numărului de cetățeni care beneficiază de servicii și infrastructuri îmbunătățite.
Toți acești factori ontribuie la reducerea ratei privind gradul de sărăcie în mediul rural. Prin urmare, se poate
afirma că contribuția programului la obiectivul principal al UE de reducere a numărului de persoane
care trăiesc sub limita sărăciei naționale este o contribuție medie.
O astfel de constatare se bazează pe gradul de atingere a valorilor țintă, dar și pe potențiala îmbunătățire a
implementării globale a programului în viitorul apropiat atunci când vor fi finalizate proiectele aflate în curs
de implementare.
Astfel, o evaluare finală a contribuției efective va fi posibilă în cadrul evaluării ex post a programului.
175
Între timp, se recomandă accelerarea procedurilor de selecție a măsurilor care au înregistrat întârzieri în
implementare (pentru recomandări specifice, pot fi consultare răspunsurile la ÎCE referitoare la FA 1C, 2A,
2B, 3A, 6A și 6B).
Mai mult decât atât, având în vedere următoarea perioadă de programare, se recomandă demararea
actualizări evaluării nevoilor teritoriale care implică părțile interesate și beneficiarii relevanți, luând în
considerare, de asemenea, lecțiile învățate în cursul perioadei de programare actuale și posibilele sinergii și
complementarități cu alte programe operaționale.
[1] Participanții la focus grupul organizat în București în data de 15 mai, au fost rugați să ofere un punctaj
contribuției PNDR la promovarea unei creșteri favorabile incluziunii, având în vedere valori cuprinse între 1
și 5, unde 1 reprezintă contribție "redusă" și 5 a însemnat "foarte ridicată“. Dimensiunile considerate au fost:
incluziunea socială, reducerea sărăciei, dezvoltarea teritorială echilibrată prin aplicarea abordării LEADER.
7.a26) CEQ26-BI - În ce măsură a contribuit PDR la îmbunătățirea mediului și la îndeplinirea obiectivului

strategiei UE privind biodiversitatea, și anume stoparea pierderii biodiversității și a degradării serviciilor
ecosistemice, precum și la refacerea acestora?
Principalele măsuri care contribuie la îndeplinirea obiectivului de încurajare a competitivității sunt măsurile
care stimulează creșterea veniturilor și a productivității în rândul fermierilor, respectiv măsurile care
corespund DI 1A, 1B, 1C, 2A, 2B, 3A și 3B.
Analiza datelor provenite din sistemul de monitorizare evidențiază următorul stadiu de implementare în
decembrie 2018:
 Măsuri/submăsuri cu contribuție principală la DI 1A: sM1.1 (32 proiecte contractate), sM 2.1 (2

proiecte contractate – nu vizează în mod direct biodiversitatea) și contribuție secundară la DI 1A:
sM16.4 (21 proiecte contractate ) și sM 16.4a (10 proiecte contractate);
 Măsuri/ submăsuri cu contribuție secundară la DI 1B: sM16.4 (7 proiecte contractate) și sM 16.4a (1
proiect contractat) ;
 Măsuri/submăsuri cu contribuție principală la DI 1C: sM1.1 (32 de proiecte contractate – nu toate
proiectele vizează biodiversitatea);
 Măsuri/submăsuri cu contribuție principală la DI 2A: sM 1.1 (23 proiecte contractate care vizează
acțiuni de formare profesională pentru beneficiarii sM 6.3 ), sM 2.1 (1 proiect contractat având ca
obiectiv furnizarea de servicii de consiliere pentru beneficiarii sM 6.3), sM4.1 (1270 proiecte noi și
918 proiecte finalizate), 4.1a (15 proiecte finalizate), sM4.3 – investiții în infrastructura agricolă (80
proiecte contractate din 3 proiecte finalizate), sM6.3 (7620 proiecte contractate și 1118 proiecte
finalizate), sM6.5 (3 proiecte contractate) și contribuție secundară la DI 2A: sM 4.1 (222 proiecte noi
și 146 proiecte finalizate), sM 6.2 (14 proiecte noi finalizate), sM 6.4 (9 proiecte noi finalizate),
sM9.1 (6 proiecte noi contractate și 15 proiecte din tranziție finalizate).
 Măsuri/submăsuri cu contribuție principală la DI 2B: sM6.1 (9903 proiecte noi și 2749 proiecte
finalizate), sM 1.1 (23 proiecte care vizează desfășurarea de activități de formare profesională pentru
176
beneficiarii sM 6.1), sM 2.1 (1 proiect având ca obiectiv furnizarea de servicii de consiliere pentru
beneficiarii sM 6.1);
 Măsuri/submăsuri cu contribuție principală la DI 3A: sM 1.2 (nu au fost contractate proiecte), sM
2.1 (nu au fost contractate proiecte cu contribuție principală la DI 3A), M3 (nu a fost contractat
niciun proiect), M14 (nu au fost semnate angajamente), sM 4.2 (50 proiecte noi și 2 proiecte
finalizate), sM 4.2a (93 proiecte contractate din 12 proiecte finalizate), sM 9.1 (10 proiecte noi
contractate și 16 proiecte din tranziție finalizate), sM 16.4 (44 proiecte contractate), sM 16.4a (18
proiecte contractate) și contribuție secundară la DI 3A: sM 4.1 (977 proiecte noi și 606 proiecte
finalizate), sM 4.1a (65 proiecte contractate), sM 4.2 (50 proiect contractate și 2 proiecte finalizate),
sM 4.3 (1 proiect nou finalizat), sM 6.1 (9899 proiecte noi și 2749 proiecte finalizate), sM 6.3 (7620
proiecte noi și 14547 proiecte din tranziție finalizate).
 Măsuri/submăsuri cu contribuție principală la DI 3B: Până la sfârșitul lunii decembrie 2018 nu au
fost înregistrate cheltuieli angajate în ceea ce privește M17 și sM1.2.
Analiza datelor administrative privind cheltuielile angajate se face pentru toate sM care contribuie la acest
obiectiv. Se pune un accent mai mare asupra măsurilor care înregistrează un nivel crescut al cheltuielilor.
Relevanță/ sM 1 2 3 4.1, 4.1a 4.2 4.3 6 9 14 16

Scăzută x x x x
Medie x x x x
Mare x x
Refacerea biodiversității și a serviciilor ecosistemice;
Stoparea fragmentării și continuarea promovării caracteristicilor peisajelor
Conservarea resurselor genetice din agricultură și silvicultură și protejarea împotriva pierderii acestora
Indicatori
R6/T8: procentajul pădurilor/al altor suprafețe împădurite care fac obiectul unor contracte de gestionare
pentru sprijinirea biodiversității (aria de intervenție 4A).
R7/T9: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul unor contracte de gestionare pentru sprijinirea
biodiversității și/sau a peisajelor (aria de intervenție 4A).
I.08 Indicele privind păsările specifice terenurilor agricole
I.09 Agricultură de mare valoare naturală (MVN)
Pentru biodiversitate, metodologia se bazează în primul rând pe analiza cantitativă a efectelor nete ale
indicatorilor de impact I.08 și I.09. Informațiile cu privire la I08 nu permit evidențierea trendului. În plus, o
177
analiză teritorială (comparație între intervenție și index) este dificilă în cazul diferitelor unități teritoriale
utilizate pentru calculul indicatorilor și pentru calculul contribuției PNDR. Indicatori / informații
suplimentare din studii de caz specifice sunt utilizate pentru a explica fie tendința, fie rezultatele cantitative
privind indicatorii de impact, fie pentru a oferi perspective care nu sunt furnizate de indicatorii de impact.
Metodele simple GIS sunt utilizate pentru a suprapune datele georeferențiale privind sprijinul PNDR în
siturile Natura 2000 cu datele referitoare la teritoriile acoperite de siturile Natura 2000 și a măsura astfel
amploarea intervenției PNDR în cadrul siturilor Natura 2000 în termeni de procentaj al terenurilor agricole
sau forestiere sprijinite de PNDR pentru gestionarea biodiversității. O suprapunere poate evidenția procentul
de zone agricole și forestiere care sunt sprijinite de fiecare tip de situri Natura 2000 (Habitate sau păsări).
Sunt analizate progresele înregistrate în implementarea măsurilor relevante (în special în ceea ce privește
M15), luând în considerare condițiile locale, specifice și geografice de implementare.
 Sondajul de opinie, efectuat în rândul beneficiarilor, pentru a extrage date calitative privind
contribuția investițiilor PNDR la gestionarea biodiversități
 Metodele cantitative: s-a realizat o analiză cantitativă asupra efectelor nete ale indicatorilor de
impact I.08 și I.09. În plus, a fost efectuată o o analiză teritorială pentru a investiga amploarea
intervențiilor PNDR în cadrul Natura 2000 în ceea ce privește procentul terenurilor agricole sau
forestiere sprijinite de PNDR pentru managementul biodiversității
 Recenzia literaturii de specialitate: analiza utilizată pentru a extrage informații suplimentare cu
privire la rezultatele cantitative privind indicatorii de impact sau pentru a oferi perspective care nu
sunt furnizate de indicatorii de impact
 Focus grupul: organizat cu părțile cheie interesate pentru a evidenția și dezvălui modul în care
PNDR abordează fragmentarea terenurilor și dezvoltă sinergii pentru biodiversitate
 Studiu de caz selectat în baza criteriilor privind stadiul de implementare, punctajul obținut în etapa
Datele sunt extrase din sistemul de monitorizare al PNDR, sondajul aplicat, recenzia literaturii și din
consultarea bazelor de date internaționale și naționale existente (de exemplu, Centrul european tematic
privind diversitatea biologică (Eionet), Planul paneuropean de monitorizare comună a păsărilor (PECBMS),
BirdLife International (2019) Lista roșie a IUCN pentru păsări, Societatea Ornitologică Română (SOR).
Răspunsul la această întrebare comună de evaluare se bazează în principal pe informațiile colectate prin
intermediul indicatorilor de impact I.08 și I.09. Este important de menționat faptul că I.08 nu permite
analizarea tendinței temporale. În plus, compararea teritorială între intervențiile PNDR și indicele de păsări
este dificilă, deoarece unitățile teritoriale folosite în analiză sunt diferite. Pentru a compensa lipsa de
informații, au fost utilizați indicatori / informații suplimentare din studii specifice. De asemenea, a fost
elaborat un studiu de caz "specific" pentru a aborda acest aspect.
Criteriu de evaluare: Refacerea biodiversității și a serviciilor ecosistemice.
România deține un procent consistent din totalul populației europene a speciilor de păsări asociate peisajelor
agricole și forestiere. Populația păsărilor specifice terenurilor agricole a scăzut în 2015 (pe baza indicelui
178
I08). Observațiile recente privind anumite specii de păsări din fermă confirmă, cel puțin calitativ, această
tendință de scădere; ca și în cazul Shrikei Gray Lesser (Lanius minor). Declinul este în principal legat de
schimbările observate în practicile de utilizare a terenurilor.
Literatura științifică demonstrează importanța menținerii habitatelor agricole și forestiere pentru conservarea
speciilor. PNDR sprijină (i) măsurile din Strategia Națională și Planul de Acţiune pentru Conservarea
Biodiversităţii 2013 – 2020 pentru conservarea biodiversității și (ii) contribuie la menținerea habitatului
speciilor protejate asociate practicilor agricole tradiționale.
Principala contribuție a PNDR la conservarea biodiversității este reprezentată de pachetele sprijinite în

cadrul M10 (pachetele 1, 3, 6, 7, 9, 10, 11) și M11, care promovează practici agro-ecologice și agricultura
ecologică. Intervențiile care acoperă siturile din rețeaua Natura 2000 (și zonele înconjurătoare) sunt foarte
semnificative: 82,5% și 78,5% din suprafețele susținute de M10 și M11 se află în siturile Natura 2000. M15
(plăți pentru serviciile de silvo-mediu) contribuie, de asemenea, la conservarea diversității biologice prin
acțiuni de sprijin, cum ar fi aplicarea tehnologiilor de tăiere cu impact redus asupra ecosistemului forestier și
controlul acțiunilor de gestionare "invazivă" în păduri.
Criteriu de evaluare: Stoparea fragmentării și continuarea promovării caracteristicilor peisajelor
Conform celor stabilte în diferite studii[1], fragmentarea habitatului se presupune că este una dintre
principalele cauze ale declinului păsărilor și al altor specii sălbatice. PNDR a contribuit la menținerea
habitatului adecvat pentru păsări și alte specii de animale sălbatice, sprijinind în mare măsură practicile
agricole finalizate pentru menținerea peisajului tradițional. Aceasta, la rândul său, contribuie la contrastul
fragmentării habitatelor.
Pentru a investiga posibilele modificări ale peisajului agricol și variația observată în fragmentarea
habitatului, s-au efectuat studii la nivelul beneficiarilor măsurilor care contribuie în principal la conservarea
biodiversității (M10, sM8.1, M11). Același chestionar a fost prezentat și unui "grup de control" al
beneficiarilor de măsuri care nu contribuie în mod direct la biodiversitate (sM4.1, sM6.2 și sM6.4).
 43,24% dintre respondenți au declarat că peisajul agricol a rămas neschimbat în ultimii cinci ani, în
timp ce 40,54% au observat unele modificări (cum ar fi eliminarea copacilor izolați sau adăugarea
sau eliminarea rândurilor și a gardurilor vii), iar 16,21% dintre respondenți nu au avut suficente
cunoștințe pentru a furniza un răspuns. Situația este foarte asemănătoare în ceea ce privește utilizarea
solului (40% dintre respondenți nu au notificat nicio modificare relevantă în ceea ce privește
artificializarea terenurilor sau terenurile abandonate transformate în pădure). Procentajele sunt mai
mari pentru beneficiarii submăsurii 8.1 (beneficiari din sectorul forestier), deoarece majoritatea
(78,6%) au observat schimbări în peisajul agricol în ultimii cinci ani (21,4% nu au furnizat
răspunsuri cu privire la acest aspect). Potrivit beneficiarilor M10, sM 8.1 și M11, modificările
observate se referă în principal la o creștere a zonelor agricole (25%) sau a zonelor naturale (18,3%)
și, într-o măsură mai mică, la zonele artificiale (11,6%).
 Comparația dintre beneficiarii măsurilor de agro-mediu și beneficiarii din "grupul de control"
confirmă rezultatele, în sensul că nu s-au produs schimbări semnificative în peisaj (42,4% dintre
respondenții grupului de control), ci a fost înregistrată o creștere a suprafețelor artificiale (16,9%
dintre respondenții sM4.1, sM6.2 și sM6.4). De asemenea, s-a observat un procent crescut în rândul
respondenților care nu au știut să furnizeze un răspuns cu privire la acest aspect (22,03% în grup de
control comparativ cu 5% pentru beneficiarii măsurilor de agro-mediu) și o percepție minoră a
schimbărilor survenite în zonele agricole (14,4%) și naturale (4,23%).
Rezultatele sondajului, și în special comparația dintre grupul de beneficiari ai măsurilor care contribuie la
179
obiectivele privind biodiversitatea și "grupul de control", sugerează că M10, M11 și M8.1 contribuie la
conservarea caracteristicilor naturale ale zonelor agricole și extinderea suprafețelor artificiale într-o anumită
măsură, contribuind la limitarea fragmentării.
Criteriu de evaluare: Conservarea resurselor genetice din agricultură și silvicultură și protejarea

împotriva pierderii acestora
Potrivit lui Van den Berg, R.D, 2012[2], conservarea in situ a apărut alături de colectarea de material
genetic ca un efort valoros pentru conservarea biodiversității în ecosisteme. Conservarea biodiversității în
agricultură reprezintă un efort deosebit în cadrul obiectivelor mai largi ale conservării in situ.
Biodiversitatea ar trebui încorporată în practicile agricole, asigurând în același timp securitatea alimentară și
dezvoltarea socială și economică, concentrându-se asupra varietăților nou dezvoltate și introducând noi
culturi în agricultura practicată de fermierii mici. PNDR ar trebui să sprijine măsurile incluse în Strategia
Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2013-2020, menținând resursele genetice
în agricultură și protejând biodiversitatea pădurilor.
M15.2 (sprijin pentru conservarea și promovarea resurselor genetice forestiere) și lista speciilor locale aflate
pe cale de dispariție în agricultură și a resurselor genetice vegetale amenințate de eroziunea genetică
raportate în M10.2 (sprijin pentru conservare și utilizarea și dezvoltarea durabilă a resurselor genetice în
agricultură) ar trebui să contribuie la conservarea resurselor genetice. Cu toate acestea, contribuția PNDR pe
această temă este foarte marginală, deoarece aceste măsuri nu au fost activate până în prezent (M10.1, P8)
sau au fost eliminate în ultima versiune a PNDR (submăsura 15.2)
Criteriu de evaluare: Refacerea biodiversității și a serviciilor ecosistemice
Implementarea PNDR are un impact asupra conservării biodiversității. Măsurile de promovare a practicilor
agricole durabile (M10 și M11) au crescut suprafața sprijinită în perioada de programare. Sprijinul implică
zone reprezentative pentru biodiversitate în România (Rețeaua Natura 2000). În același timp, o gestionare
durabilă a pădurilor poate avea efecte pozitive asupra conservării biodiversității, deși implementarea
măsurilor forestiere (în special M15) a întârziat până în prezent. Indicatorul de impact I09 privind zonele cu
înaltă valoare adăgată (lunca) prezintă o creștere a pajiștilor cu înaltă valoare adăgată, legată direct de
contribuția PNDR.
Criteriu de evaluare: Stoparea fragmentării și continuarea promovării caracteristicilor peisajelor
Fragmentarea habitatului și a ecosistemelor a fost evaluată ținând seama de schimbarea peisajului observată
de beneficiari în exploatațiile lor și în împrejurimi (cum ar fi îndepărtarea gardurilor vii sau a copacilor
izolați), precum și în utilizarea solului (ca creștere sau reducere a zonelor naturale, agricole și artificiale).
Rezultatul sondajului arată că beneficiarii măsurilor care contribuie la biodiversitate nu au anunțat nicio
schimbare a peisajului, iar când sunt semnalate schimbări, aceasta se referă în principal la creșterea zonelor
naturale și agricole. Cu toate acestea, o implementare ulterioară a măsurilor forestiere ar trebui să contribuie
la contracararea fragmentării habitatelor naturale.
Criteriu de evaluare: Conservarea resurselor genetice din agricultură și silvicultură și protejarea

împotriva pierderii acestora
Impactul PNDR asupra acestui subiect nu poate fi evaluat deoarece măsurile care au o contribuție direct
(M10.1, P8 și M15.2 pentru resursele genetice forestiere) nu au înregistrat plați până în prezent (M10.1, P8).
180
[1] Dorresteijn, I., Nimmo, D. G., Loos, J., Hanspach, J., Moga, C. I., David, A., ... Fischer, J. (2018). O
nouă lume pentru peisajele vechi: intensificarea utilizării terenurilor și conservarea păsărilor într-un peisaj
agricol tradițional. North-Western Journal of Zoology, 14(2), 199-207; Vorovencii, I. (2018) Cuantificarea
fragmentării pădurilor în perioadele de dinainte și după stabilire, în interiorul și în jurul Parcului Natural
Apuseni, România "Monitorizarea și evaluarea mediului 190.6: 367.
[2] Van den Berg, R.D. Provocarea biodiversității în practicile agricole ca temă de cercetare. Agric Res
(2012): 1
7.a27) CEQ27-CO - În ce măsură a contribuit PDR la îndeplinirea obiectivului PAC de încurajare a

competitivității agriculturii?
Principalele măsuri care contribuie la îndeplinirea obiectivului de încurajare a competitivității sunt măsurile
care stimulează creșterea veniturilor și a productivității în rândul fermierilor, respectiv măsurile care
corespund DI 1A, 1B, 1C, 2A, 2B, 3A și 3B.
Creșterea venitului întreprinderilor agricole ca urmare a implementării PNDR (2014-2018)
Creșterea venitului fermelor de familie ca urmare a implementării PNDR (2014-2018)
Creșterea productivității totale a factorilor în agricultură ca urmare a implementării PNDR (2014-2018)
Creșterea valorii adăugate nete a exploatațiilor agricole /UAM ca urmare a implementării PNDR (2014-
2018).
Indicatori
Indicatori țintă comuni
T3: Numărul total al participanților formați în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE)
nr. 1305/2013 (aria de intervenție 1C)
R1 / T4: procentajul exploatațiilor agricole cu sprijin prin PDR pentru investiții în restructurare sau
181
R3/T5: procentajul exploatațiilor agricole cu investiții/planuri de afaceri pentru tinerii fermieri sprijinite prin
R4/T6: procentajul exploatațiilor agricole care primesc sprijin pentru participarea la sistemele de calitate, la
piețele locale și la circuitele de aprovizionare scurte, precum și la grupuri/organizații de producători (aria de
intervenție 3A)
Indicatori de impact
I.01 Venitul întreprinderii agricole
I.02 Venitul factorilor agricoli
I.03 Productivitatea totală a factorilor în agricultură
Răspunsul la această ÎCE a luat în considerare răspunsurile la celelalte ÎCE care vizează aceleași
aspecte/aspecte similare. În special, analiza se bazează pe analiza datelor administrative privind M01, M02,
M03, M04, M06, M09, M16 și recenzia literaturii de specialitate, prin studierea principalelor
ghiduri/orientări elaborate la nivelul UE cu privire la cuantificarea indicatorilor de impact. De asemenea,
evaluatorul va calcula și valorile indicatorilor de impact. Răspunsul conține rezultatele analizei calitative
dezvoltate pentru a răspunde la întrebările de evaluare anterioare, precum: interviuri cu reprezentanții AM,
sondaje de opinie care includ întrebări specifice privind competitivitatea, studii de caz la nivelul proiectelor
finalizate și focus grupul care abordează creșterea inteligentă.
 Analiza datelor administrative disponibile pentru toate măsurile vizate

 Recenzia literaturii de specialiate
 Interviu cu Autoritatea de Management
 Studiu de caz realizat la nivelul unui proiect finalizat, selectat conform criteriilor privind stadiul de
implementare, punctajul obținut în etapa de evaluare, dimensiunea economică a finanțării, relevanța
etc.Sondajul de opinie: Chestionare utilizate și pentru a răspunde la celelalte întrebări comune de
evaluare, care au inclus un set de întrebări privind competitivitatea
 Focus group: cu părți cheie interesate care contribuie la competitivitatea sectoarelor analizate
Sursele de date sunt: sistemul de monitorizare a programului, sondajele de opinie, focus grupul și baza de
date a Comisiei Europene privind ajutoarele directe (https://ec.europa.eu/agriculture/cap-
funding/beneficiaries/direct-aid_en).
Nu au fost întâmpinate provocări specifice.
Creșterea competitivității este un efect al investiției realizate prin cel de-al doilea pilon al PAC (obiectul
analizei efectuate), dar și prin plăți directe pentru cheltuielile PAC (Pilonul I). Plățile directe implică un
182
număr mai mare de ferme comparativ cu investiția realizată prin PNDR, dar din perspectiva unor condiții
mai stricte privind eligibilitatea, cum ar fi cerințele minime mai ridicate și clauza de "agricultor activ",
numărul total al fermelor românești eligibile cu plată directă a scăzut cu 16%, începând din 2014 până în
2017, în scădere de la 1.200.000 până la circa 1.000.000, în timp ce în aceeași perioadă plățile directe totale
au crescut de la 1,3 miliarde de euro la aproximativ 1,7 miliarde de euro per an.
În România, aproximativ 95% din beneficiari primesc mai puțin de 5.000 euro, reprezentând 30% din
pachetul total de plăți directe, în timp ce doar 0,5% din toți beneficiarii (aproximativ 5000 de fermieri)
primesc mai mult de 50.000 euro (Sursa: Comisia Europeană, Plăți directe către producătorii agricoli).
De obicei, primul pilon al PAC este un motor al măsurilor de investiții ale celui de-al doilea pilon. În multe
cazuri plățile directe reprezintă o componentă importantă a cofinanțării private necesare pentru a acoperi o
parte din costurile de investiții și pot constitui o pârghie pentru competitivitate.
 Creșterea veniturilor întreprinderilor agricole după implementarea PNDR (2014-2018)
Beneficiarii cu proiecte finalizate au înregistrat o creștere generală a veniturilor. Evaluarea măsurii 4.1
„Investitii in exploatatii agricole” prezintă rezultate foarte bune: 60% dintre beneficiari au profitat deja de
noi oportunități de piață (este cazul tuturor proiectelor) și aproape 30% așteaptă astfel de oportunități și în
viitor. Datorită investițiilor realizate prin sM 4.1 și 4.1a, venitul a crescut pentru mai mult de 90% din
beneficiari, precum beneficiarii sM 6.1”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și sM 6.3 „Sprijin
pentru dezvoltarea fermelor mici”.
PNDR a deschis noi oportunități prin sM 4.1 pentru număr mare de ferme noi (75% dintre beneficiarii
intervievați nu au fost implicați în PNDR 2007-2013). Finanțarea a fost utilă pentru sprijinirea modernizării,
achiziționării de noi echipamente, creșterea productivității muncii. În plus, sM 6.1 a ajutat la înființarea a
peste 10.000 de ferme noi și sM 6.3 a oferit o oportunitate economică pentru mai mult de 1100 de ferme
mici.
 Creșterea veniturilor fermelor familiale în urma implementării PNDR (2014-2018)
În comparație cu situația de dinaiinte de implementarea proiectelor, majoritatea beneficiarilor fermei

familiale au înregistrat o creștere a veniturilor. PNDR a contribuit la creșterea veniturilor fermelor mici de
familie, prin includerea unui criteriu de selecție specific la nivelul sM 6.3. Aproximativ o sută de ferme,
10% din proiectele finalizate în cadrul sM 6.3 au fost declarate ca exploatații agricole deținute de
întreprinderi de familie, ale căror asociați sunt exclusiv membri ai aceleiași familii (soția / soțul și rudele
până la gradul III, inclusiv), care au dimensiunea unei ferme mici (producție standard de 4.000 - 11.999 €
SO). Acestea realizează producția folosind tehnici agronomice convenționale. Aproximativ 40% din fermele
familiale mici au adoptat o strategie de activități de diversificare cu o producție mixtă. Pe de altă parte, 28%
din ferme sunt specializate în producția de miere, urmate de 14% specializate în culturi de câmp și 7% în
horticultură, în timp ce celelalte sectoare agricole sunt reziduale.
 Creșterea productivității totale a factorilor agricoli ca rezultat al implementării PNDR (2014-

2018)
În România, investițiile au redus costurile variabile agricole, au crescut productivitatea terenurilor și a forței
de muncă, și au contribuit în același timp la crearea de noi locuri de muncă în sectorul agricol. Din 2014
până în 2018, productivitatea muncii (I02 - Venitul factorilor agricoli) a crescut cu 10%, mai mult decât în
183
Ungaria (+ 7,18%) și mai puțin decât în Polonia (+ 18,64%).
Indicele A provine de la raportul dintre factorul de venit și totalul unităților de muncă anuale. În România,
factorul de venit a crescut cu 10% între 2014 și 2018, în timp ce în aceeași perioadă totalul unităților de
muncă anuale a crescut doar cu 2%, acordându-se o importanță deosebită acestei performanțe pozitive
rezultată în urma unei creșteri mai mare a numărătorului (factorul de venit) comparativ cu numitorul (totalul
unităților de muncă anuale).
Având în vedere aceste aspecte, creșterea productivității este pozitivă, deoarece derivă dintr-o creștere mai
mare a veniturilor antreprenoriale, comparativ cu unitățile de muncă anuale nesalariate. Prin urmare,
programul a contribuit pozitiv la indicatorul de impact I.01 Venitul întreprinderii Agricole, prin creșterea
numărului de noi fermieri (datorită submăsurii 6.1), peste 10 mii de tineri au devenit noi fermieri
profesioniști, crescând numărul de muncitori care nu sunt salariați, proprietari ai fermelor) și prin
promovarea de noi investiții (măsura 4) care să asigure creșterea venitului antreprenorial.
Concluzii
Programul a contribuit la obiectivul PAC de a încuraja competitivitatea agricolă prin creșterea venitului
general al fermierilor (datorită sM 4.1, 4.1a, 6.1, 6.3), crearea de noi oportunități de piață, creșterea cifrei de
afaceri, achiziționarea de noi echipamente. În comparație cu situația de dinainte de implementarea
proiectelor, majoritatea beneficiarilor fermei familiale au înregistrat o creștere a veniturilor. Investițiile
PNDR au redus costurile variabile agricole, au sporit productivitatea terenurilor și a forței de muncă, dar au
contribuit în același timp la crearea de noi locuri de muncă în sectorul agricol.
Analiza trendurilor arată că evoluția productivității muncii este pozitivă și derivă în principal dintr-o creștere
mai mare a veniturilor antreprenoriale, comparativ cu număril unităților de muncă anuale nesalariate. În
acest sens, programul a contribuit pozitiv la creșterea productivității muncii prin creșterea numărului de noi
fermieri și prin promovarea de noi investiții (măsura 4) care să asigure creșterea venitului antreprenorial.
7.a28) CEQ28-SU - În ce măsură a contribuit PDR la îndeplinirea obiectivului PAC de asigurare a

gestionării durabile a resurselor naturale și a acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice?
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 contribuie la îndeplinirea obiectivelor privind

asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale și combatere a schimbărilor climatice prin DI 4A, 4B,
4C, 5A, 5B, 5C și 5D.
Analiza datelor provenite din sistemul de monitorizare evidențiază următorul stadiu de implementare în
decembrie 2018:
Măsuri/submăsuri cu contribuție principală la DI 4A: sM 10.1 - P1, P2, P3, P6, P7, P8, P9, P10, P11
(116.422 angajamente sprijinite în campania din 2018), sM 15.1 (16 solicitanți cu cereri de sprijin pentru
angajamente de silvo-mediu), sM 1.1 (8 proiecte contractate având ca obiect
 desfășurarea de activități de formare profesională pentru fermierii care dețin angajamente pe

măsura 10) și contribuție secundară la DI 4A: M11 (8.531 angajamente sprijinite în campania din
184
2018), sM 8.1 (27 solicitanți cu cereri de sprijin pentru împădurirea sau crearea de suprafețe
împădurite).
 Măsuri/submăsuri cu contribuție principală la DI 4B: M11 (8.531 angajamente pentru conversia
sau menținerea practicilor de agricultură ecologică înregistrate în campania din 2018) și contribuție
secundară la DI 4B: M10 – pachetele 1, 3, 4, 6, 7, 9, 10, 11 (119.035 angajamente de agromediu
și climă înregistrate în campania din 2018), M14 (nu au fost semnate angajamente), sM15.1 (16
solicitanți cu cereri de sprijin pentru angajamente de silvo-mediu), sM8.1 (27 solicitanți cu cereri
de sprijin pentru împădurirea sau crearea de suprafețe împădurite);
 Măsuri/submăsuri cu contribuție principală la DI 4C: sM10.1 – pachetul 4 (2.613 angajamente
sprijinite în campania din 2018 ), sM 15.1 (16 solicitanți cu cereri de sprijin pentru angajamente de
silvo-mediu), sM 1.1 (8 proiecte contractate având ca obiect desfășurarea de activități de formare
profesională pentru fermierii care dețin angajamente pe măsura 10) și contribuție secundară la DI
4C: M11 (8.531 angajamente sprijinite în campania din 2018), M10 - pachetul 5 (nu au fost
încheiate angajamente), sM8.1(27 solicitanți cu cereri de sprijin pentru împădurirea sau crearea de
suprafețe împădurite), sM 4.1a (191 proiecte contractate din 10 proiecte noi finalizate).
 Măsuri/submăsuri cu contribuție principală la DI 5A: sM 4.3 (185 proiecte noi contractate din 5
proiecte finalizate și 55 proiecte din tranziție finalizate), M10 pachetul 5 (nu au fost încheiate
angajamente) și contribuție secundară la DI 5A : sM 4.1 (75 proiecte contractate din 31 proiecte
finalizate și un proiect din tranziție finalizate), sM 4.1a (6 proiecte finalizate).
 Măsuri/submăsuri cu contribuție secundară la DI 5B: sM 4.1 (285 proiecte noi contractate din 10
proiecte finalizate);
 Măsuri/submăsuri cu contribuție principală la DI 5C: sM 6.4 (41 proiecte contractate din 5 proiecte
finalizate) și contribuție secundară la DI 5C: sM 4.1 (27 proiecte contractate din 3 proiecte
finalizate și 14 proiecte din tranziție finalizate), sM 4.1a (49 proiecte contractate din 1 proiect nou
finalizat), sM 4.2 (9 proiecte contractate și 19 proiecte finalizate din tranziție), sM 4.2a (3 proiecte
noi contractate), sM 6.2 (1 proiect nou finalizat).
 Măsuri/submăsuri cu contribuție principală la DI 5D: sM 4.1 (235 proiecte contractate din 86
proiecte finalizate și 40 proiecte din tranziție finalizate) și contribuție secundară la DI 5D : sM 4.1a
(40 proiecte contractate din 2 proiecte finalizate), sM 4.2a (un proiect nou contractat), M10 –
pachetele 1,2,3,4,6,9,10,11 (118.289 angajamente sprijinite în campania din 2018), M14 (nu au
fost încheiate angajamente), sM 15.1 (16 solicitanți cu cereri de sprijin pentru angajamente de
silvo-mediu).
 Reducerea utilizării apei în agricultură;

 Îmbunătățitra calității apei;
 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
 Creșterea conținutului de carbon organic din sol:
 Reducerea suprafețelor agricole afectate de eroziunea solului cauzată de apă;
 Diminuarea distrugerii solului prin eroziunea cauzată de apă
Indicatori
R8 / T10: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru
185
îmbunătățirea gestionării apei (aria de intervenție 4B)
R9/T11: procentajul terenurilor forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare pentru
îmbunătățirea gestionării apei (aria de intervenție 4B)
R10/T12: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru
R11/T13: procentajul terenurilor forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare pentru
R12/T14: procentajul terenurilor irigate care trec la utilizarea unui sistem de irigații mai eficient
(aria de intervenție 5A).
R6/T8: procentajul pădurilor/al altor suprafețe împădurite care fac obiectul unor contracte de
gestionare pentru sprijinirea biodiversității (aria de intervenție 4A).
R7/T9: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul unor contracte de gestionare pentru
sprijinirea biodiversității și/sau a peisajelor (aria de intervenție 4A).
T16: Totalul investițiilor în producția de energie din surse regenerabile (EUR) (aria de intervenție
5C)
R16 / T17: procentajul de UVM vizate de investiții în gestionarea șeptelului în vederea reducerii
emisiilor de GES și/sau de amoniac (aria de intervenție 5D)
R17 / T18: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru
reducerea emisiilor de GES și/sau de amoniac (aria de intervenție 5D)
R20/T19 – procentajul terenurilor agricole și forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare
care contribuie la sechestrarea și conservarea carbonului (aria de intervenție 5E)
Indicatori complementari de rezultat
R13 Creșterea eficienței utilizării apei în agricultură în proiectele sprijinite prin PNDR
R15: Energie din surse regenerabile produsă prin proiecte sprijinite (aria de intervenție 5C)
R18: Reducerea emisiilor de metan și de protoxid de azot (aria de intervenție 5D)
R19: Reducerea emisiilor de amoniac (aria de intervenție 5D)
Indicatori de impact
I.10 Captarea apei în agricultură
I.11 Calitatea apei
I.12 Materiile organice din sol în terenul arabil
I.13 Eroziunea solului cauzată de apă
186
Metodologia se bazează în primul rând pe analiza cantitativă a efectelor nete ale indicatorilor de impact
corespunzători. Informațiile disponibile la nivel național vor fi completate cu studii sau alte surse de
informații, chiar și la nivel local. O provocare este reprezentată de evidențierea sinergiilor dintre măsurile
angajate în vederea atingerii obiectivului comun de "gestionare durabilă a resurselor naturale" și măsurile
cu operațiuni variate, care vizează diferite probleme. În plus, a fost efectuat un sondaj în rândul
beneficiarilor pentru a evalua contribuția generală a PNDR la dezvoltarea durabilă.
Datele sunt preluate din sistemul de monitorizare al PNDR și din bazele de date naționale și europene
specifice (Eurostat, Agenția Națională Apele Române, Ministerul Mediului și Agenția Națională pentru
Protecția Mediului).
Datele de monitorizare georeferențiate vor fi utilizate pentru a arăta suprapuneri spațiale între anumite
probleme de risc înregistrate (de exemplu harta eroziunii solului). De fapt, acest lucru ar putea conduce la
cuantificarea efectelor impactului actual al PNDR asupra eroziunii solului, determinat de condițiile locale,
specifice și geografice. Provocarea este de a evidenția modul în care activitățile PNDR acționează pentru a
schimba paradigma utilizării resurselor naturale și a gestionării resurselor de mediu. Activitățile PNDR în
sine (formare, consiliere, sprijin etc.) nu sunt suficiente pentru a susține întregul teritoriu sau toate
exploatațiile agricole. O provocare este reprezentată de disponibilitatea redusă a datelor privind eroziunea
solului disponibile la nivel național
Criteriu de evaluare: Reducerea utilizării apei în agricultură; Îmbunătățitra calității apei;
PNDR sprijină măsuri pentru îmbunătățirea productivității agricole și, în același timp, pentru promovarea
protecției solului, apei și a calității mediului.
În ceea ce privește furnizarea de apă în agricultură, așa cum a fost subliniat în implementarea indicatorului
de impact I10, volumul de apă din agricultură utilizat în sistemul de irigații a crescut ușor în 2018 față de
2015 (+ 0,86%).
După cum a fost prezentat în cadrul indicatorului complementar R13, sprijinul PNDR a contribuit la
creșterea eficienței utilizării apei în agricultură.
Mai mult decât atât, M10, care sprijină măsurile agro-ecologice, și M11, care susține agricultura
ecologică, vizează promovarea practicilor agricole tradiționale, care conduc la o reducere a utilizării apei
și, în același timp, la îmbunătățirea calității apei. Suprafața susținută de M10 și M11 a fost analizată pentru
fiecare bazin hidrografic. Tabelul de mai jos prezintă intensitatea sprijinului M10 și M11, calculată în
raport cu suprafața sprijinită în fiecare bazin hidrografic.
A fost efectuată o analiză a corelației statistice dintre calitatea apei de suprafață în bazinele hidrografice
(măsurată ca pondere a corpurilor de apă în clase de calitate bune și foarte bune) și intensitatea sprijinului
oferit de M10 și, respectiv, M11. Rezultatele nu indică o corelație directă și semnificativă. Acest lucru se
datorează probabil variabilelor diferite care influențează concomitent calitatea apei în bazinele
hidrografice (și nu numai în ceea ce privește PNDR) și, prin urmare, face dificilă extrapolarea contribuției
187
PNDR.
În ceea ce privește îmbunătățirea calității apei, în anul 2016 datele privind calitatea apei de suprafață arată
că 61,25% din corpurile de apă sunt în stare foarte bună și bună, în timp ce 36,22% se caracterizează
printr-un statut moderat și 2,54% sunt în stare slabă și chiar proastă. În tabelul de mai jos este prezentată
ponderea bazinelor hidrografice din clasa I și II (cu o stare foarte bună și bună), clasa a treia (cu statut
moderat) și clasa a patra și a cincea (cu statut slab și prost).
Informațiile privind distribuția geografică a calității apei în diferite bazine hidrografice (sursa: INS
Anuarul statistic al României[1], date provenite de la ANAR 2016) arată că valorile ridicate ale calității
apei sunt mai concentrate în zonele montane sau în partea de Nord-Est a României, în timp ce bazinele
hidrografice aflate în stare slabă se află în principal în partea de sud, în zone mai industrializate și mai
populate.
Evoluția stării ecologice / potențialului ecologic al cursurilor de apă (natural, puternic modificat, corpuri
artificiale de apă - râuri) monitorizate în perioada 2011 - 2017 (%) este prezentată în tabelul de mai jos.
Valoarea din 2017 este echivalentă cu 51,28% aflată în stare bună și 48,72% în stare slabă. Tendința
datelor indică o ușoară scădere a calității apei cu -12,42% din 2011 până în 2017 și o creștere cu 12,4% a
stării proaste / slabe din 2011 până în 2017. Procentul menționat la calitatea apei subterane în stare bună,
starea slabă și proastă este prezentată în tabelul de mai jos, distribuit la nivel de bazin.
Datele privind calitatea apei subterane (sursa: Raportul de diagnosticare a apei din România (iunie 2018),
referire la date provenite de la ANAR 2016) arată că, pe baza numărului de corpuri de apă subterană
monitorizate, calitatea apei este într-o stare foarte bună (100%) în partea de Nord-Vest a României, în
timp ce un statut negativ se observă în zonele sudice și estice orientate către industrializare.
Criteriu de evaluare: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
În ceea ce privește absorbția emisiilor de gaze cu efect de seră, monitorizate prin intermediul indicatorului
de impact (I07), analiza efectuată a arătat că o contribuție netă este dată de gestionarea pădurilor,
revegetarea și împădurirea / reîmpădurirea, în timp ce despăduririle reprezintă o sursă de noi emisii în
atmosferă. Combinația acestor contribuții opuse duce la eliminarea a -21.446,26 echivalent tone de CO2.
în 2016.
Deoarece nu este posibilă măsurarea directă a contribuției directe a PNDR la absorbția GES, s-a efectuat
un sondaj în rândul beneficiarilor. Conform majorității beneficiarilor sM 6.2 și 6.4 (84,5% dintre
respondenți), proiectele finanțate prin PNDR nu au contribuit la atingerea obiectivului, în timp ce 15,5%
au răspuns că acestea contribuie la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice.
În ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice la nivel teritorial, este de remarcat faptul că
majoritatea beneficiarilor M11 (53,6%) și aprximativ jumătate din beneficiarii M10 (40,6%) au răspuns că
modificările introduse prin angajamente sunt utile pentru a reduce riscurile și consecințele schimbările
climatice, în timp ce 32,14% dintre beneficiarii M11 și 40,6% dintre beneficiarii M10 au răspuns că
modificările introduse nu sunt relevante pentru a reduce riscurile și consecințele schimbărilor climatice.
Calitatea mediului crește rezistența sistemelor rurale și, prin urmare, capacitatea lor de adaptare la
schimbările climatice. Potrivit răspunsurilor înregistrate prin sondajul aplicat (privind calitatea mediului
natural în ultimii 5 ani) se pot extrage următoarele concluzii:
 beneficiarii sM 4.1, sM6.2 și sM6.4, M10 și M11, consideră că nivelul de calitate a mediului
188
natural s-a înrăutățit (27,52% din totalul beneficiarilor), în timp ce unii dintre respondenți declară
că au îmbunătățit mediul natural (19,10% ).
 beneficiarii sM 8.1 și 9.1 confirmă că modificările introduse prin PNDR au contribuit la
menținerea unui mediu natural de bună calitate (65,22% dintre respondenți), în timp ce în opinia a
34,78% dintre respondenți, intervențiile PNDR nu influențează calitatea a mediului natural.
 majoritatea beneficiarilor sM 8.1, sM 9.1, M10, M11 au răspuns că o calitate ridicată a mediului
natural reprezintă o valoare adăugată și are consecințe pozitive asupra activităților lor (62,65% din
totalul respondenților), în timp ce ceilalți beneficiari au răspuns că acesta nu este relevant pentru
activitatea lor (25,3% din respondenți) și un procent redus au răspuns că o calitate superioară
reprezintă un obstacol sau are consecințe negative asupra activităților lor (2,4% din totalul
respondenților) sau nu pot răspunde (9,6 % din totalul respondenților). Procentajele sunt mai mari
pentru beneficiarii M10 și M11; deoarece 80% au răspuns că intervențiile reprezintă o valoare
adăugată și doar 5% consideră că mediul natural este un obstacol.
Criteriu de evaluare: Creșterea conținutului de carbon organic din sol
Conținutul total de carbon organic în terenul arabil este discutat pe baza indicatorului I12. Datele
disponibile pentru România estimează o valoare de 879,7 megatoni de carbon organic în sol în 2012.
Studiile din literatura de specialitate arată că conținutul de fosfor al solului este foarte scăzut în România
în comparație cu cele observate în alte state membre ale UE, modelele standard și o diferență în distribuția
claselor de textură comparativ cu cele raportate în seturile de date europene (a se vedea Toth și colab
2016). Este important de menșionat că relevanța sistemelor agricole pentru calitatea solului este
demonstrate la nivelul mai multor studii. În plus, datele experimentale arată că în sistemele ecologice și
conservatoare solul a prezentat proprietăți favorabile pentru creșterea și dezvoltarea plantelor cultivate, cel
puțin egale sau chiar mai mari decât în sistemul agricol convențional (Rovena et al., 2017[1]).
Submăsura 10.1, pachetul 4 (culturi verzi) are impact direct asupra conținutului de materie organică din
soluri. Creșterea sprijinului oferit prin M10,P4 (+ 240% în 2018 față de 2015) este deosebit de relevantă
deoarece culturile de acoperire furnizează materii organice în soluri printr-un proces de descompunere a
reziduurilor de culturi (Fageria et al., 2005[2]).
Un sondaj realizat beneficiarilor M10 și M11 privind calitatea solului arată că:
· Majoritatea beneficiarilor M11 (71,43%) au raportat că modificările introduse prin

angajamente au contribuit la creșterea calității solului (de exemplu, în ceea ce privește creșterea
productivității sau necesitatea mai redusă de utilizare a îngrășămintelor), în timp ce doar 31,25%
dintre respondenții M10 au răspuns că schimbările au contribuit la calitatea solului.
· Dimpotrivă, majoritatea beneficiarilor M10 (62,50%) au răspuns că modificările introduse

ca urmare a angajamentelor nu sunt relevante pentru calitatea solului (25% dintre respondenți în
cadrul M11).
Studiul de caz realizat demonstrează că PNDR a sprijinit intervențiile care contribuie la îmbunătățirea
calității solului. În special, principalele practici agricole utile pentru conservarea solului și promovate de
PNDR sunt legate de utilizarea sistemelor de conservare (lucrări minime de cultivare, fără cultivare) și de
acoperire a culturilor (îngrășăminte verzi), dezvoltarea unui plan de fertilizare echilibrat (cu analiza
obligatorie a solului la fiecare 4 ani), întreținerea pajiștilor permanente și extinderea culturilor de
leguminoase.
Criteriu de evaluare: Reducerea suprafețelor agricole afectate de eroziunea solului cauzată de apă
189
Criteriu de evaluare: Diminuarea distrugerii solului prin eroziunea cauzată de apă
În ceea ce privește eroziunea solului provocată de apă, raportată prin indicatorul de impact I13, procentul
de suprafață agricolă afectat de eroziunea severă a apei (> 11 T / ha pe an) la nivel național este
echivalentul a 1.373,2 T / ha pe an (echivalentul a 9,7% din suprafața agricolă totală). Procentul de teren
arabil și de cultură permanentă afectat de eroziunea apei este echivalent cu 11,2%, în timp ce procentul
pășunilor și al fânețelor ste echivalent cu 4,1%.
M10, care sprijină practicile agro-ecologice și parțial M11, agricultura ecologică, reprezintă principalele
măsuri PNDR care vizează reducerea pierderilor de sol prin eroziunea apei. În special, M10, P4, care
promovează culturile verzi, ajută în mod semnificativ conductivitatea hidraulică și infiltrarea la nivelul
solului[1]. În plus, conform diferitelor studii[2], anumite practici agricole, cum ar fi lucrările de
conservare a solului (lucrări minime de cultivare și fără cultivare) pot avea numeroase efecte pozitive
asupra solului, cum ar fi îmbunătățirea conținutului de apă și reducerea eroziunii solului. Mai mult, în
general, reducerea eroziunii solului se obține prin adoptarea măsurilor de gestionare a solului, inclusiv a
diverselor agro-tehnici anti-eroziune.
A fost efectuat un studiu privind eroziunea solului în rândul beneficiarilor M10, M11 și M13. Majoritatea
beneficiarilor M10 (78,13%), M11 (62,29%) și M13 (43,75%) au răspuns că în ultimii cinci ani
fenomenele legate de eroziunea solului au rămas neschimbate, în timp ce puțini respindenți - M10
(15,63%), M11 (28,57%) și M13 (37,50%) - au răspuns că fenomenul a crescut.
Informații suplimentare privind dezvoltarea durabilă
PNDR sprijină implementarea practicilor agricole care contribuie la gestionarea durabilă a resurselor
naturale (biodiversitate, sol, apă). Un sondaj a fost efectuat către beneficiari pentru a investiga eficiența
intervenției PNDR în vederea dezvoltării durabile (ca prioritate transversală definită în program), cu
următoarele rezultate: 44,6% dintre respondenți consideră că PNDR a contribuit integral sau parțial la
dezvoltarea durabilă, în timp ce 42% dintre respondenții sM 6.2 și 6.4, M10, M11 și M13 au menționat că
intervenția finanțată prin PNDR nu a contribuit deloc la dezvoltarea durabilă; 13,3% nu au răspuns la
această întrebare.
Este important de remarcat faptul că PNDR are și un impact pozitiv asupra mediului în mod indirect prin
promovarea activităților de formare în cadrul M1, care abordează și subiectul dezvoltării durabile
în general. Pentru 12,5% dintre respondenții sondajului, activitățile de formare se referă și la subiectele de
dezvoltare durabilă, precum și la aspectele legate de agromediu și climă.
Concluzii
Criteriu de evaluare: Reducerea captării apei în agricultură; Îmbunătățitra calității apei;
Utilizarea apei în agricultură a crescut ușor pe parcursul perioadei analizate în România, iar calitatea apei
de suprafață s-a înrăutățit în ultimii ani în România. Deși PNDR sprijină măsurile care contribuie la o mai
bună calitate a apei, nu se poate observa încă o contribuție directă pe baza datelor disponibile; întrucât
există mai multe dovezi că PNDR a contribuit la creșterea eficienței apei.
Criteriu de evaluare: Îmbunătățirea absorbției gazelor cu efect de seră;
La nivel național, contribuția pădurilor la absorbția GES este în creștere în ultimii ani, deși contribuția
directă a PNDR nu poate fi măsurată direct. O analiză calitativă arată că, în conformitate cu beneficiarii
190
PNDR, eficiența PNDR de adaptare la schimbările climatice este, în general, percepută ca fiind scăzută.
Cu toate acestea, beneficiarii M10 și M11 au recunoscut că modificările introduse prin angajamente reduc
în mod semnificativ riscurile și consecințele schimbărilor climatice asupra activității lor.
Criteriu de evaluare: Creșterea conținutului de carbon organic din sol
Lipsa informațiilor actualizate la nivel național cu privire la calitatea solului face dificilă o estimare a
impactului PNDR. Cu toate acestea, conform studiului de caz, angajamentul introdus prin PNDR este
eficient în ceea ce privește problemele de calitate a solului. Acest lucru este confirmat de beneficiarii M11
și, parțial, de beneficiarii M10.
Criteriu de evaluare: Reducerea suprafețelor agricole afectate de eroziunea solului cauzată de apă
Criteriu de evaluare: Diminuarea distrugerii solului prin eroziunea cauzată de apă

Conform rezultatelor sondajului, în ultimii cinci ani fenomenele legate de eroziunea solului au rămas
neschimbate. Nu este posibil să se stabilească contribuția reală a intervenției PNDR.
Suprafața în hectare sprijinită de M11 și M10 pentru fiecare bazin hidrografic
Evoluția stării ecologice / potențialului ecologic al cursurilor de apă (natural, puternic modificat, corpuri artificiale de apă - râuri) în perioada 2011 – 2017
191
Starea calitativă a apelor subterane pentru fiecare bazin
7.a29) CEQ29-DE - În ce măsură a contribuit PDR la îndeplinirea obiectivului PAC de realizare a unei
dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor și a comunităților rurale, inclusiv crearea de locuri de muncă
și menținerea acestora?
PNDR contribuie la obiectivele PAC de a realiza o dezvoltare teritorială echilibrată a economiilor și

comunităților rurale, inclusiv crearea și menținerea locurilor de muncă, prin măsuri în cadrul Priorității 6
care urmărește DI 6A și 6B.
Măsuri cu contribuție directă:
M6 - Dezvoltarea exploatațiilor și întreprinderilor
M7 - Servicii de baza si reinnoirea satelor in zonele rurale
M19 – Dezvoltare Locală LEADER
Contribuții secundare derive din M1 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare; M2 -
Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în cadrul fermei; M4 – Investiții
192
în active fizice; M16 - Cooperare
 Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în mediul rural

 Scăderea numărului de persoane din mediul rural care trăiesc sub pragul național al sărăciei
 Creșterea PIB-ului pe cap de locuitor în zonele rurale
Indicatori
R21 / T20: Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite (aria de intervenție 6A)
R22 / T21: procentajul populației rurale vizate de strategiile de dezvoltare locală (aria de intervenție 6B)
R23 / T22: procentajul populației rurale care beneficiază de servicii/infrastructuri îmbunătățite (aria de
intervenție 6B)
R24 / T23: Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite (Leader) (aria de intervenție 6B)
I.14 Rata de ocupare a forței de muncă în mediul rural
I.15 Gradul de sărăcie în mediul rural
I.16 PIB pe cap de locuitor în zonele rurale
Răspunsul la această întrebare de evaluare se bazează pe observarea datelor statistice (la nivel național și
european) și a informațiilor din sistemul de monitorizare a PNDR, precum și pe rezultatele evaluării
calitative elaborate pentru analiza măsurilor implicate, inclusiv în cadrul altor întrebări comune de evaluare
incluse în acest raport de evaluare.
Abordarea metodologică a cuprins:
 Analiza datelor de monitorizare

 Metode cantitative: În funcție de disponibilitatea datelor privind locurile de muncă create la nivel
regional, a fost aplicatămetoda diferenței în diferență pentru a evalua contribuția PNDR la obiectivul
UE de realizare a unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor și comunităților rurale
 Metode aplicate pentru a răspunde la ÎCE 16 și 17 (interviuri cu reprezentanți AM, sondaj de opinie
adresat beneficiarilor M2, M4, M6 și M19; sondaj de opinie adresat GAL-urilor; focus group cu
privire la primele contribuții ale PNDR pentru atingerea obiectivului PAC de creștere economică
favorabilă incluziunii). Acest lucru permite o abordare de tip bottom-up a constatărilor la nivelul
măsurilor/DI.
193
 După cum prevede cadrul comun de monitorizare și evaluare (CMEF), cuantificarea:
 Indicator de impact I.14 - Rata de ocupare a forței de muncă în mediul rural), se calculează la nivel
național, utilizând Ancheta Forței de Muncă, care colectează date agregate pe niveluri de urbanizare;
 Indicatorul de impact I. 15 - procentaj al populației aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din
zone slab populate (zone rurale) este derivat din Ancheta privind veniturile și condițiile de trai;
 Indicatorul de impact I.16 - PIB-ul pe cap de locuitor este măsurat prin indicele Puterii de
Cumpărare (PPS). Valoarea sa este disponibilă la nivel național până în anul 2017, în timp ce
valorile referitoare la nivelul regional datează din 2015.
 Toți indicatorii menționați anterior sunt cuantificați de Eurostat, ceea ce permite efectuarea de
comparații cu alte țări membre ale UE, prin compararea datelor la nivel național și regional.
Contribuția PNDR la realizarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor și comunităților rurale a
fost evaluată prin evoluția valorilor indicatorilor țintă/ de rezultat (asociați cu DI 6A și DI 6B) care măsoară
gradul de atingere a valorilor țintă, planificate pentru anul 2023 , în ceea ce privește locurile de muncă nou
create și servicii / infrastructuri îmbunătățite, inclusiv prin punerea în aplicare a abordării LEADER și a
SDL.
În acest scop, au fost luate în considerare și constatările referitoare la alte aspecte comune de evaluare, care
analizează aspecte specifice ale măsurilor PNDR luate spre analiză.
Evaluarea finală este exprimată folosind o scară "contribuție redusă-medie-ridicată".
 Statistica populației rurale (Eurostat, nivel național și regional);

 Sistemul de monitorizare al PNDR;
 Evaluarea calitativă (Interviu cu Autoritatea de Management, Beneficiarii sondajelor de opinie,
Focus Group privind creșterea incluzivă)
Principalele provocări sunt reprezentate de:
 diferența de timp dintre colectarea datelor la nivel național și la nivel de program: datele Eurostat
sunt furnizate cu o întârziere de 2 ani, prin urmare informațiile luate în considerare datează din 2017.
Cu referire în special la indicatorul I.16, datele la nivel regional sunt raportate pentru anul 2015. Pe
de altă parte, datele privind sistemul de monitorizare a programelor (cuantificarea indicatorilor țintă)
fac referire la datele agregate de până în anul 2018;
 starea eterogenă a măsurilor PNDR și relevanța încă scăzută a proiectelor finalizate prin care pot fi
analizate în mod adecvat efectele nete (utilizând analiza contrafactuală);
 lipsa de date/ informații a fost depășită prin cercetarea calitativă, în special luând în considerare
sugestiile privind lecțiile învățate și ideile privind posibila dezvoltare a programului în viitorul
apropiat.
1. Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în mediul rural
194
Conform Anchetei Forței de Muncă elaborate de Eurostat pentru anul 2017, rata de ocupare a forței de
muncă în zonele cu o populație redusă (zonele rurale) din România este de 67,7% pentru persoanele cu
vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani. Această valoare este puțin mai mică decât cea înregistrată la nivel
național (68,8%, dintre care 77,3% bărbați și 60,7% femei). Cu toate acestea, comparația cu zonele urbane
arată că rata ocupării în mediul rural este mai mare decât în orașe mici și suburbii (65,1%), dar mai mică
decât în orașe de dimensiuni medii și mari (72,9%), care rămân locurile cu cele mai mari oportunități de
muncă.
Valoarea întâlnită la nivelul României (68,8%) este mai mică decât cea înregistrată la nivelul UE (72,2%),
dar a continuat să crească începând cu anul 2009, atât la nivel național, cât și la nivelul zonelor rurale
(pentru detalii privind tendințele indicatorilor, se pot consulta fișele indicatorului de impact din anexe).
În acest context, PNDR vizează îmbunătățirea ratei de ocupare a forței de muncă, în principal prin
implementarea M6 și M19.
După cum a fost subliniat prin răspunsul oferit la ÎCE nr. 16, referitoare la DI 6A, valoarea țintă planificată
ce se dorește a fi atinsă în anul 2023 este de 24.474 noi locuri de muncă, iar până la 31.12.2018, datele de
monitorizare arată un progres comparativ cu cel înregistrat în anul 2016. Gradul de atingere al obiectivului
final este încă scăzut, reprezentând 20% din valoarea țintă.
Cu toate acestea, merită subliniat faptul că datele de monitorizare disponibile, referitoare la sM 6.4, arată că
proiectele sprijinite au permis crearea a 39% de locuri de muncă suplimentare, în comparație cu cele
existente în aceleași sectoare / ferme susținute.
În mod similar, până în decembrie 2018, SDL implementate în cadrul M19 - LEADER au permis crearea
unui număr total de 718 noi locuri de muncă, care reprezintă 35% din valoarea țintă (a se vedea răspunsul
oferit pentru ÎCE nr.17).
2. Scăderea numărului de persoane din mediul rural care trăiesc sub pragul național al sărăciei
Pentru comentarii cu privire la contribuția PNDR la reducerea numărului de cetățeni care trăiesc sub pragul
sărăciei la nivel național, vă rugăm să consultați răspunsul oferit pentru ÎCE nr. 24.
3. Creșterea PIB-ului pe cap de locuitor în zonele rurale
În anul 2017, PIB pe cap de locuitor (exprimat prin indicele standard al puterii de cumpărare), la nivel
național, se ridica la 63, plasând România sub valoarea medie înregistrată la nivelul UE (echivalentul a
100).
Cu toate acestea, datele puse la dispoziție de Eurostat, la nivel național, arată o tendință pozitivă a valorii
PIB pe cap de louitor la nivelul României, care este în continuă creștere din anul 2013 (pentru detalii privind
tendințele indicatorilor, consultați fișele indicatorului de impact din anexe).
Cele mai recente informații de la nivel regional (anul 2015) indică o distribuție inegală a valorilor PIB pe
cap de locuitor pe întreg teritoriul țării: zonele rurale au înregistrat cea mai mică valoare a indicelui PPS
(39) comparativ cu regiunile intermediare (58) și zonele urbane (158) , unde indicele și-a dublat valoarea
înregistrată la nivel național (63).
Aceste cifre confirmă dezechilibrul dintre zonele rurale și cele urbane (în 2015, PIB pe cap de locuitor în
zonele rurale reprezenta 25% din același indicator în zonele urbane) și prezintă, de asemenea, diferențe între
regiunile rurale, variind de la un PIB pe cap de locuitor (în zona rurală) de 41 – regiunea de dezvoltare
195
Centru (macroregiunea unu) la 31 în regiunead de dezvoltare Nord-Est (macroregiunea doi).
În ceea ce privește contribuția PNDR la creșterea PIB-ului pe cap de locuitor în mediul rural, reiterăm
rezultatele analizei raportate în răspunsul oferite pentru ÎCE nr. 26: evaluarea privind sM 4.1 "Investiții în
exploatații agricole" arată că 60% dintre beneficiari au profitat deja de noile oportunități de pe piață, cu
efecte pozitive asupra veniturilor lor și aproape 30% se așteaptă la obținerea acestor beneficii în viitor. De
asemenea, beneficiarii (ferme familiale) din cadrul sM 6.3, au înregistrat o creștere a veniturilor în
comparație cu situația dinainte de implementarea proiectului. În plus, analiza indicatorului R2 arată un efect
pozitiv net al PNDR în modificarea producției la nivelul fermelor susținute (pentru detalii suplimentare, se
poate consulta fișa indicatoarelor din anexă).
Provocările întâmpinate în aplicarea metodologiei de cercetare menționate anterior (lipsa datelor pe anumite
intervale de timp, împreună cu relevanța redusă a proiectelor finalizate) nu permit să se răspundă în mod
ferm la această întrebare de evaluare.
Datele disponibile indică faptul că indicatorii privind impactul socio-economic s-au îmbunătățit în ultimii
ani la nivel național. În aceeași perioadă, PNDR a început să înregistreze primele rezultate, chiar dacă,
până în decembrie 2018, valorile țintă privind crearea de noi locuri de muncă și procentul populației care
beneficiază de noi servicii și infrastructură îmbunătățită sunt încă departe de a fi atinse.
Cu toate acestea, îmbunătățirea valorilor indicatorilor țintă monitorizați la nivel de program (în comparație
cu datele colectate în anul 2016 pentru elaborarea RAI 2017), în special în ceea ce privește
locurile de muncă nou create, împreună cu ponderea ridicată a proiectelor în curs de desfășurare,
performanța se va îmbunătăți în următorii ani.
Contribuția medie a programului la o dezvoltare teritorială mai echilibrată ia în considerare potențialul

reprezentat de proiectele în curs de desfășurare ale căror efecte pot fi evaluate într-un stadiu mai avansat de
implementare a programului.
În acest scop, este important să se accelereze procesul de selecție în cadrul măsurilor care asigură
contribuții directe și indirecte la realizarea unei dezvoltări teritoriale mai echilibrate și să fie monitorizate
rezultatele, inclusiv în vederea definirii unor lecții învățate și a unei evaluări a nevoilor actualizate pentru
următoarea perioadă de programare.
Cu toate acestea, rezultatele efective ale programului și, probabil, efectele acestuia pot fi evaluate cu un grad
mai înalt de acuratețe numai în cadrul evaluării ex post, cu condiția ca toate datele statistice, la nivel
național și regional, să fie disponibile pentru a putea dezvolta o analiză contrafactuală.
7.a30) CEQ30-IN - În ce măsură a contribuit PDR la încurajarea inovării?
Accentul principal asupra obiectivului transversal al inovării va fi pe M4, M6, M7, M9, M16, M19.
196
Încurajarea inovării în zonele și sectoarele rurale
Adoptarea ideilor, proceselor, modelelor și/ sau tehnologiilor inovatoare introduse de PDR.
Indicatori țintă comuni
T1: Procentajul cheltuielilor în temeiul articolelor 14, 15 și 35 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 în
Echipa de evaluare a evaluat în mod semnificativ contribuția la inovare a M4, M6, M7, M9, M16, M19. În
acest scop, analiza presupune analiza și prelucrarea datelor administrative pentru a identifica numărul de
proiecte care introduc efectiv inovațiile, în timp ce evaluarea calitativă va lua în considerare rezultatele
analizei dezvoltate pentru a oferi răspuns la ÎE anterioare. În mod particular, focus grupul privind creșterea
inteligentă a fost utilizat pentru a asigura o discuție aprofundată cu privire la inovare.
 Date administrative cu privire la măsurile vizate;

 Recenzia literaturii de specialitate
 Interviu cu Autoritatea de Management
 Studiu de caz: Aspectele privind inovarea, adresate în principal în cadrul măsurilor 4 și 6, însă
procesul de inovare va fi luat în considerare și cu referire la alte măsuri.
 Sondajul de opinie pe bază de chestionar a fost efectuat pe un eșantion de proiecte finalizate în
cadrul sM 4.1, 4.2, 6.1, 7.6.
 Focus group: cu principalele părți cheie interesate implicate în procesul de inovare
Principalele surse de informații sunt: sistemul de monitorizare a PNDR, activitățile de evaluare (interviuri,
sondaje, focus grupul) și recenzia literaturii, în special L. DOVLEAC, Marius BĂLĂȘESCU (2016):
Perspectivele României privind adoptarea agendei agricole - Buletinul inovațiilor de la Universitatea
Transilvania din Brașov Seria V: Științe economice • Vol. 9 (58) Nr. 1 - 2016. Comisia Europeană (2017)
Orientări privind Evaluarea inovației în Programele de Dezvoltare Rurală 2014-2020
Există mai multe definiții ale conceptului de inovare. Evaluatorul și-a definit abordarea în conformitate cu
documentul de program care identifică inovarea drept obiectiv transversal. Mai mult decât atât, abordarea ia
în considerare orientările Comisiei Europene și ale Birourilor de asistență pentru evaluarea europeană,
Evaluarea inovării în Programele de Dezvoltare Rurală 2014-2020 și informațiile care au reieșit din recenzia
literaturii de specialitate. De fapt, "Uneori fermierii ar putea genera singuri soluții inovatoare, care adesea
nu sunt observate de public" (L.Dovleac, Marius BĂLĂȘESCU, 2016) sau în alte cazuri "inovarea poate fi
recunoscută doar ca o inovare ex post" (PDE-DE-Brandenburg Berlin) și este important de menționat mai
ales luând în considerare criteriul de selecție ”potențialul de inovare în măsura în care proiectul propus
197
depășește standardele deja cunoscute în produse și procese” (orientările menționate mai sus).
Evaluarea nevoilor programului identifică 26 de necesități pentru dezvoltarea rurală a României. Punctul 4.2
din documentul de program definește ce priorități și domenii de interes sunt așteptate să răspundă nevoilor
și, de asemenea, modul în care se așteaptă ca prioritățile și domeniile de interes să contribuie la obiectivele
orizontale, cum ar fi mediul, atenuarea și adaptarea la schimbările climatice și inovarea. Sprijinul acordat de
program pentru inovare poate fi analizat prin evaluarea măsurii în care:
 acesta încurajează inovarea în sectoarele și zonele rurale;

 creează condițiile favorabile pentru inovare, sprijinind adoptarea de idei, procese și tehnologii
introduse de PNDR.
 Încurajarea inovării în zonele și sectoarele rurale
Măsura 16 (în special sM 16.1) a fost concepută pentru a testa și a dezvolta soluții noi și pentru a sprijini
astfel înființarea și funcționarea grupurilor operaționale care asociază fermieri, forestieri, cercetători,
consilieri, ONG-uri și altele. Aceste grupuri pot dezvolta și testa soluții practice și viabile din punct de
vedere economic pentru problemele practice cu care se confruntă agricultura și silvicultura. Prin aceste
initiative sunt așteptate să fie abordate, cel puțin, nevoile 008 înființarea grupurilor de producători și
organizații și 003- Adaptarea activităților de cercetare și rezultatele cercetării la nevoile fermierilor și
procesatorilor. Programul a alocat 12,5 milioane de euro pentru sM 16.1, cu aproximativ jumătate din acest
budget alocat pentru sectorul pomicol. Programul a adoptat o abordare în două etape în conformitate cu
orientările UE. În prima etapă, a fost exprimat interesul pentru crearea și funcționarea grupurilor
operaționale, în timp ce în al doilea pas se realizează depunerea, evaluarea și selectarea proiectelor. SM 16.1
a înregistrat un interes deosebit, valoarea proiectelor depuse fiind de șase ori mai mare decât valoarea
alocată prin program. Proiectele finanțate în cadrul sM16.1 vor avea un caracter inovator puternic. Cu toate
acestea, sM 16.1 nu a produs încă niciun efect, deoarece acestea se aflau încă în prima etapă procedurală, la
finalul anului 2018.
Mai mult decât atât, se așteaptă ca programul să contribuie la obiectivul transversal al inovării prin
abordarea următoarelor nevoi: 004. Nivel adecvat de capital și tehnologie pentru activitățile agricole
moderne (DI 2A, 5D), 005. Modernizarea sectorului de prelucrare a produselor agroalimentare și
adaptarea sa la standardele UE "(DI3A), 006. Întinerirea generațiilor fermierilor "(DI 2B)[1].
În acest sens, analiza proiectelor finalizate arată că implementarea PNDR a contribuit la introducerea de
tehnologii și echipamente noi, utile pentru a contribui într-o anumită măsură la noi procese și produse.
Evaluarea nu se poate baza pe indicatori de context și de rezultate, în schimb se bazează pe percepția
agricultorilor în comparație cu alți operatori din aceeași zonă. Această autoevaluare se bazează pe percepții
și nu oferă o evaluare completă a contribuției PNDR la inovare, ci arată dacă programul a creat condițiile
pentru încurajarea inovațiilor, mobilizarea resurselor, crearea cercurilor virtuoase și a dinamicii. În această
privință, este important să subliniem că "[...] inovația nu se limitează la o dimensiune tehnică sau
tehnologică. Se referă din ce în ce mai mult la strategie, marketing, organizare, management și design.
Agricultorii nu aplică neapărat tehnologii "noi": noutățile lor apar ca rezultat al "modurilor diferite de
gândire și al diferitelor moduri de a face lucrurile" și în recombinarea diferitelor cunoștințe într-un mod
inovator. Inovația este atât "rezolvarea problemelor", cât și "luarea de oportunități". [...] Uneori fermierii
ar putea să genereze ei înșiși soluții inovatoare care adesea trec neobservate de către public" (L.Dovleac,
Marius BĂLĂȘESCU, 2016)[2].
198
Sondajul aplicat beneficiarilor proiectelor finalizate din cadrul sM 4.1 arată faptul că marea majoritate a
respondenților (80%) consideră că proiectele au favorizat condițiile de inovare în comparație cu operatorii /
fermierii similari din zonă. Acest lucru se datorează faptului că programul a promovat, direct sau indirect,
introducerea de noi tehnologii și tehnici, de exemplu asigurând schimbări în tehnicile de creștere a
animalelor și în practicile de cultivare. În unele cazuri, acest lucru a contribuit la introducerea de noi
produse prin diversificarea gamei de produse agricole vândute pe piață și prin schimbarea structurii raselor
și a culturii în exploatație. Aceste constatări sunt valabile indiferent de domeniul de interes (2A / 5D) și sunt
mai puternice în zonele rurale "normale" decât în zonele rurale marginale (de exemplu, zone cu anumite
constrângeri specifice sau semnificative). Analiza beneficiarilor finali ai sM 4.1, din perspectiva datelor
existente în sistemul de monitorizare a programului, arată că aceștia și-au intensificat procesul de inovare
prin proiecte care combină diferitele faze ale lanțurilor de aprovizionare.
Submăsura 4.2 a stimulat, de asemenea, dezvoltarea unei abordări organizaționale inovatoare, contribuind la
crearea unor lanțuri scurte de aprovizionare, în special în sectorul de prelucrare a fructelor și legumelor.
În plus, inovarea este principiu de ghidare al submăsurilor specifice, cum ar fi 16.4 (Sprijinirea cooperării
orizontale și verticale între actorii din lanțul de aprovizionare) care contribuie la inovația lanțului de
aprovizionare și la adresarea nevoii, 009. Lanțuri de aprovizionare scurte funcționale.
Măsura 6 a contribuit, cel puțin indirect, la inovare. SM 6.1 contribuie la soluționarea nevoii de întinerire a
fermelor, care este un potențial factor de inovare, deoarece se așteaptă ca tinerii proprietari / administratori
de ferme să aibă un nivel mai ridicat de cunoștințe și capacități tehnice. Beneficiarii sM 6.1 și SM 6.3 au
experimentat câteva forme de inovare, prin susținerea schimbării practicilor de cultivare, menționând spre
exemplu că, datorită proiectului, au fost achiziționat utilaje care ajută la pregătirea terenului și însămânțare,
îmbunătățirea calității, noi modalități de creștere a animalelor, noi platforme de apicultură și, în puține
cazuri, introducerea de noi produse. Autoevaluarea performanței beneficiarilor arată că sM 6.2 și 6.4 au
contribuit la introducerea de noi servicii și procese. În plus, se așteaptă ca unele dintre echipamentele
achiziționate să reducă poluarea, să economisească energie și să producă mai puține deșeuri.
 Adoptarea ideilor, proceselor, modelelor și/ sau tehnologiilor inovatoare introduse de PDR.
Programul promovează transferul de cunoștințe și schimbul de informații la nivelul DI 1A, 1C,

prioritățile 2, 3 și 4 și abordează nevoile 001 Cunoștințe adecvate între fermieri și 002 serviciile de
consiliere și consultanță adecvate și de calitate. Cu toate acestea, până în prezent, implementarea priorității
1 înregistrează întârzieri, respectiv înregistrează un procent de realizare al T1 de 1,15% (DI 1A) și 1,5% la
T3 (DI 1C).
Mai mult decât atât, în conformitate cu articolul 54 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1305/2013, programul
sprijină inovarea prin Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR), care trebuie să "promoveze
inovarea în agricultură, sectorul agroalimentar, silvicultură și zonele rurale“. Este de așteptat ca acest lucru
să încurajeze formarea unor grupuri operaționale bine echilibrate și funcționale
și diseminarea rezultatelor, precum și să răspundă la nevoia programului ”024". Cu toate acestea, potențialul
RNDR nu a fost exploatat pe deplin datorită stadiului de implementare al sM 16.1. Mai mult, inovarea
reprezintă elementul fundamental al abordării Leader și acest aspect este confirmar de analiza SDL-urilor
care au la bază inovația, identificarea și transferul bunelor practici și adaptarea lor la contextul local. M9
contribuie la inovare prin diseminarea informațiilor și prin crearea unei noi rețele. În acest sens, sM 9.1 a
susținut un număr mai mare de exploatații pentru grupurile de producție cu o contribuție ridicată la
implementarea DI 3A (R4 / T6).
Concluzii
199
În ansamblu, programul are o performanță mai mică decât se aștepta din perspectiva încurajării inovării,
deoarece sprijinul acordat pentru testarea noilor soluții și măsuri care să asigure adoptarea inovațiilor
introduse de PNDR a întâmpinat unele obstacole realizarea întregului lor potențial. Cu toate acestea, în
așteptarea finalizării celei de-a doua etape a sM 16.1, investițiile PNDR, prin DI 2A, 2B și 3A, au contribuit,
pe baza autoevaluării fermierilor, la rezolvarea unor necesități esențiale de dezvoltare legate de obiectivul
transveral al programului care vizează inovarea. În ceea ce privește adoptarea de idei și procese inovatoare,
în timp ce domeniile prioritare 1A și 1C rămân în continuare din perspectiva inovării, programul a lansat
abordarea Leader și înființarea RNDR care are un potențial ridicat de inovare pentru a sprijini în continuare
diseminarea inovării introdusă de PNDR.
Recomandări
 Dezvoltarea în continuare a activităților de comunicare către potențialii beneficiari pentru a ajuta la

conștientizarea acestora în legătura cu importanța formării și a serviciilor de consiliere pentru a-și
îmbunătăți performanțele.
 Actualizarea evaluării într-o fază ulterioară de implementare (de ex. ex-post).
 Pentru a consolida legăturile dintre PAC și Orizont 2020, furnizarea mai multor informații și legături
cu promovarea tehnologiilor hi-tech în agricultură este susținută de programe cum ar fi Parteneriatul
european pentru inovare privind "Productivitatea și sustenabilitatea agricolă" (EIP-AGRI).
[1] Alte nevoi de dezvoltare rurală se potrivesc cu obiectivul transversal al inovării în documentul de
program: "012. Menținerea diversității biologice și a valorii ecologice a terenurilor agricole și forestiere (DI
4A, 4C, 5A)", "019. Reducerea nivelului de sărăcie și a riscului de excluziune socială (DI 6A, 6B) și 021.
Creșterea numărului de locuri de muncă în zonele rurale (DI 6A), 022. Conservarea patrimoniului local (DI
6B), 025. Accesul la tehnologiile moderne infrastructură (DI 6A). Totuși, acestea par a fi mai puțin
relevante și nu sunt abordate în mod specific în acest răspuns. De asemenea, un exemplu îl prezintă sondajul
către beneficiarii M7 care arată că proiectele au avut o contribuție importantă la conservarea patrimoniului
cultural și a tradițiilor și au început să producă unele efecte inovatoare preliminare, creând noi oportunități
de piață locală pentru activități non-agricole.
[2] O altă referință este PDR-DE-Brandenburg Berlin care afirmă că "inovația poate fi recunoscută doar ca
o inovație ex post”.
7.a31) PSEQ01-FA - Întrebarea de evaluare specifică programului legată de ariile de intervenție specifice
programului
Arie de intervenție specifică programului: Îmbunătățirea performanței economice a pădurilor

Întrebare de evaluare specifică programului: Aria de intervenție 2C+: În ce măsură au sprijint intervențiile
PNDR investițiile în infrastructura silvică?
Motivul pentru selectarea ariei de intervenție specifică programului:
200
La finalul lunii decembrie 2018, sM 4.3 (infrastructură silvică) înregistra 65 proiecte noi contractate și 30
proiecte finalizate, tranzitate din perioada anterioară de programare (cu contribuție principală la DI 2C+), în
vreme ce la nivelul sM 19.2 existau un proiect nou contractat și un proiect din tranziție finalizat (cu
contribuție secundară la DI 2C+).
Investițiile în infrastructura forestieră au crescut
Indicatori
Km de drumuri forestiere realizați prin proiecte finanțate
O2 – Total investiții
RO-OA9 Operațiuni sprijinite pentru investiții în infrastructura forestieră
Răspunsul la această întrebare de evaluare a fost elaborat pornind de la rezultatele evaluării sM 4.3 –
Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii silvice, în baza constatărilor
provenite din analiza datelor administrative referitoare la numărul și tipurile de proiecte sprijinite, cu
referire specifică la lungimea drumurilor forestiere noi din zonele montane și non-montane. Informațiile
calitative au fost colectate din recenzia literaturii de specialitate, interviurile cu reprezentanții AM
responsabili de gestionarea măsurii și alți actori cheie relevanți (ex. Asociația Administratorilor de Păduri)
și sondajul de opinie în rândul beneficiarilor sM 4.3.
Principalele surse de date sunt sistemul de monitorizare PNDR și activitățile de evaluare (ex. interviuri,
sondaje).
Nu au fost întâmpinate provocări metodologice specifice
201
Implementarea sM 4.3 evidențiază un interes deosebit pentru construcția drumurilor forestiere cu contribuția
PNDR.
Investițiile în infrastructura forestieră au crescut
Sub-măsura 4.3 a avut un impact foarte pozitiv asupra drumurilor forestiere locale. În comparație cu ultima
evaluare realizată în 2017, numărul proiectelor contractate a crescut de la 24 la 65, iar lungimea totală a
drumurilor forestiere a crescut de la 295 km până la 718 km (fără a lua în calcul cei 30 km de drum
construiți prin sM 4.3 ITI), find atins peste 80% din valoarea țintă de 909 km a indicatorului adițional de
rezultat - km de drumuri forestiere realizate prin proiecte finanțate. În orice caz, considerând doar proiectele
din traziție finalizate în cadrul măsurii 125, se observă că numărul acestora este de 415, adică 46% din
valoarea țintă. Proiectele realizate prin sM 4.3 - agricol au avut o creștere mai mare a resurselor planificate a
fi cheltuite pentru 1 km de drum, comparativ cu proiectele din tranziție sprijinite prin M125.
Având în vedere aceste aspecte, un prim element pozitiv ar putea fi reprezentat de dezvoltarea mai
însemnată a drumurilor forestiere, realizată prin sub-măsura 4.3, care reduce decalajul dintre rețeaua de
drumuri forestiere din România. Criteriile de selecție au promovat realizarea de noi drumuri care traversează
zonele de pădure mari, de obicei cu o acoperire de peste 2000 ha. În multe cazuri, îndeplinirea criteriului de
selecție privind extinderea pădurilor a fost în măsură să asigure singur scorul necesar pentru a obține
sprijinul financiar, dar, cu toate acestea, alte criterii de selecție legate de întreținere sau construcție s-ar fi
putut dovedi mai utile în a asigura o mai bună gestionare a resurselor planificate. În orice caz, submăsura
4.3 a fost implementată cu succes. A existat un nivel ridicat de interes în rândul beneficiarilor pentru această
submăsură în regiunile Centru și Nord Vest. Începând cu anul 2017 fondurile alocate au fost epuizate.
Investițiile au îmbunătățit în mod substanțial accesibilitatea zonelor, iar de acest lucru au beneficiat, potrivit
opiniilor colectate în cadrul sondajului, în special populația locală, iar în cazul a 2/3 din proiecte, și turiștii.
Un alt aspect pozitiv este că 90% dintre proiecte prevăd posibilitatea de a implica în viitor fermierii în
întreținerea drumurilor forestiere, în principal pe timpul iernii pentru a curăța drumurile (de zăpadă), dar și
pentru a întreține spațiile verzi din jurul drumurilor. Cu toate acestea, în prezent, doar aproximativ 1/3 dintre
beneficiari au implicat fermieri/proprietari de păduri în activitățile de menținere a drumului.
Concluzii
Atractivitatea sM 4.3 este ridicată și, în pofida faptului că valoarea indicatorului țintă stabilit pentru anul
2023 nu a fost încă atinsă, proiectele contractate și finalizate prezintă un potențial ridicat de realizare a
acestuia. În ansamblu, investițiile au îmbunătățit substanțial accesibilitatea zonelor, iar de acest lucru au
beneficiat în special populația locală și nu în utimul rând turiștii (2/3 din proiecte).
Recomandări
 În perioada următoare de programare, se recomandă considerea posibilității de diversificare a

scorurilor asociate criteriilor de selecție, pentru a permite realizarea investițiilor în zonele forestiere
cu o suprafață mai mică de 2000 de hectare.
 Diferențierea între construcția de drumuri noi și întreținerea drumurilor forestiere. Aceasta ar putea
lua forma unor criterii de selecție ad-hoc pentru cele două tipuri de investiții, care nu sunt neapărat
similare și care necesită eforturi financiare diferite iar, în unele cazuri, abilități și competențe ad-hoc.
Diferențierea s-ar putea dovedi utilă pentru a realiza o evaluare mai adecvată a proiectelor care
corespund celor două tipuri de investiții. Această împărțire a criteriilor de selecție s-ar putea reflecta
și în sistemul de monitorizare, pentru realizarea distincției între drumurile noi și lucrările de
întreținere a drumurilor deja existente.
202
 Alocarea unor criterii diferite de clasificare a proiectelor, atribuind puncte mai multe obiectivelor
secundare atinse prin investiții, cum sunt activitățile de agrement în curs de dezvoltare, modernizarea
agriculturii și turismului.
programului
Arie de intervenție specifică programului:

Întrebare de evaluare specifică programului: În ce măsură intervențiile PNDR au sprijinit inovarea?
Legătura cu logica de intervenție a programul de dezvoltare rurală
Conceptul de inovare, ca obiectiv transversal al PNDR, este vizat prin următoarele măsuri: M4, M6, M7,
M9, M16, M19.
Metode aplicate
 Date administrative cu privire la măsurile vizate;

 Recenzia literaturii de specialitate;
 Studiu de caz;
 Sondajul de opinie pe bază de chestionar;
 Focus group.
Răspunsul la întrebarea de evaluare
Răspunsul la această întrebare de evaluare se bazează pe analizele efectuate în vederea furnizării unui
răspuns la ÎCE 30.
Programul încurajează inovarea în sectoarele și zonele rurale și creează condițiile favorabile pentru inovare,
sprijinind adoptarea de idei, procese și tehnologii. Programul are o performanță mai mică decât se aștepta în
încurajarea inovării, deoarece sprijinul acordat pentru testarea noilor soluții și măsuri care să asigure
adoptarea inovațiilor introduse de PNDR a întâmpinat unele obstacole în atingerea întregului potențial. Cu
toate acestea, analiza proiectelor finalizate în cadrul DI 2A, 2B și 3A arată că programul a contribuit la
rezolvarea anumitor nevoi esențiale de dezvoltare, legate de obiectivul transversal al programului privind
inovarea. În ceea ce privește adoptarea de idei și procese inovatoare, în timp ce domeniile de interveție 1A și
1C sunt încă în urmă în ceea ce privește împlementarea, programul a lansat abordarea Leader și a înființat
RNDR – prezintă un potențial ridicat în ceea ce privește diseminarea aspectelor ce țin de inovare
203
programului

Întrebare de evaluare specifică programului: În ce măsură intervențiile PNDR au contribuit la protecția
mediului?

asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale prin DI 4A, 4B, 4C, si 5A.
Analiza datelor provenite din sistemul de monitorizare evidențiază următorul stadiu de implementare la
nivelul lunii decembrie 2018:
• Măsuri/submăsuri cu contribuție principală la DI 4A: sM 10.1 - P1, P2, P3, P6, P7, P8, P9, P10, P11
(116.422 angajamente sprijinite în campania din 2018), sM 15.1 (16 solicitanți cu cereri de sprijin pentru
angajamente de silvo-mediu), sM 1.1 (8 proiecte contractate având ca obiect desfășurarea de activități de
formare profesională pentru fermierii care dețin angajamente pe măsura 10) și contribuție secundară la DI
4A: M11 (8.531 angajamente sprijinite în campania din 2018), sM 8.1 (27 solicitanți cu cereri de sprijin
pentru împădurirea sau crearea de suprafețe împădurite).
• Măsuri/submăsuri cu contribuție principală la DI 4B: M11 (8.531 angajamente pentru conversia sau
menținerea practicilor de agricultură ecologică înregistrate în campania dina 2018) și contribuție secundară
la DI 4B: M10 – pachetele 1, 3, 4, 6, 7, 9, 10, 11 (119.035 angajamente de agromediu și climă înregistrate
în campania din 2018), M14 (nu au fost semnate angajamente), sM15.1 (16 solicitanți cu cereri de sprijin
pentru angajamente de silvo-mediu), sM8.1 (27 solicitanți cu cereri de sprijin pentru împădurirea sau
crearea de suprafețe împădurite);
• Măsuri/submăsuri cu contribuție principală la DI 4C: sM10.1 – pachetul 4 (2.613 angajamente sprijinite în

campania din 2018 ), sM 15.1 (16 solicitanți cu cereri de sprijin pentru angajamente de silvo-mediu), sM
1.1 (8 proiecte contractate având ca obiect desfășurarea de activități de formare profesională pentru fermierii
care dețin angajamente pe măsura 10) și contribuție secundară la DI 4C: M11 (8.531 angajamente sprijinite
în campania din 2018), M10 - pachetul 5 (nu au fost încheiate angajamente), sM8.1(27 solicitanți cu cereri
de sprijin pentru împădurirea sau crearea de suprafețe împădurite), sM 4.1a (191 proiecte contractate din 10
proiecte noi finalizate).
• Măsuri/submăsuri cu contribuție principală la DI 5A: sM 4.3 (185 proiecte noi contractate din 5 proiecte
finalizate și 55 proiecte din tranziție finalizate), M10 pachetul 5 (nu au fost încheiate angajamente) și
contribuție secundară la DI 5A : sM 4.1 (75 proiecte contractate din 31 proiecte finalizate și un proiect din
tranziție finalizate), sM 4.1a (6 proiecte finalizate).
• Măsuri/submăsuri cu contribuție secundară la DI 5B: sM 4.1 (285 proiecte noi contractate din 10 proiecte
finalizate).
204
Metode aplicate

 Studii de caz;
PNDR contribuie la protecția mediului prin măsuri distincte, unele dintre domeniile de intervenție abordând
în mod direct problemele de mediu specifice. Acesta este cazul DI 4A privind biodiversitatea, DI 4B și DI
5A privind ameliorarea gestionării și eficientizarea utilizării apelor și DI 4C privind gestionarea solului.
Lipsa informațiilor actualizate privind calitatea solului nu permite o estimare a impactului real al
activităților PNDR asupra calității solului. Cu toate acestea, contribuția pozitivă la îmbunătățirea calității
solului este confirmată de studii de specialiate. Conform sondajului de opinie, diferitele măsuri ale PNDR
(M10 și M11) îmbunătățesc direct productivitatea agricolă și, în același timp, promovează protecția solului,
a apei și a calității mediului. Mai mult, procesul de inovare, în special în cadrul sM6.4 și sM6.2, se bazează
pe o producție mai durabilă și pe modele inovatoare, cu o reducere a utilizării apei/energiei.
Concluzii
Evaluarea arată că intervențiile implementate prin PNDR contribuie la protecția mediului. Pe lângă
domeniile de intervenție ce vizează în mod direct aspectele de mediu, alte măsuri contribuie la menținerea
sau îmbunătățirea mediului.
Analiza calitativă arată că, în ciuda faptul că măsurile instituite prin PNDR sunt potențial eficiente în ceea
ce privește impactul asupra mediului și asupra creșterii sustenabilității, această eficiență nu este
fundamentată de informații concrete (ca în cazul calității apei) sau de avizul beneficiarilor (în ceea ce
privește eroziunea solului).
programului

Întrebare de evaluare specifică programului: În ce măsură intervenţiile PNDR au contribuit la atenuarea
schimbărilor climatice şi la adaptarea la acestea?
Măsurile care contribuie la obiectivul de atenuare a efectelor schimbărilor climatice și de reducere a

emisiilor de gaze cu effect de seră coresăund DI 5B, 5C și 5D, respectiv: SM 4.1, SM 6.2, SM 6.4, M10,
M14, SM 15.1.
Analiza datelor provenite din sistemul de monitorizare relevă următorul stadiu de implementare la nivelul
205
lunii decembrie 2018:
• Măsuri/submăsuri cu contribuție secundară la DI 5B: sM 4.1 (10 proiecte noi contractate);
• Măsuri/submăsuri cu contribuție principală la DI 5C: sM 6.4 (8 proiecte din 2 proiecte noi finalizate) și
contribuție secundară la DI 5C: sM 4.1 (27 proiecte noi și 3 proiecte finalizate și 14 proiecte finalizate din
tranziție), sM 6.2 (1 proiect nou finalizat).
• Măsuri/submăsuri cu contribuție principală la DI 5D: sM 4.1 (86 proiecte noi finalizate și 40 proiecte din
tranziție finalizate) și contribuție secundară la DI 5D: M10 – pachetele 1,2,3,4,6,9,10,11
(118.289 angajamente sprijinite în campania din 2018), M14 (nu au fost încheiate angajamente), sM 15.1
(16 solicitanți cu cereri de sprijin pentru angajamente de silvo-mediu).
Metode aplicate

 Studii de caz.
PNDR sprijină intervenții de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin promovarea de practici
agricole adecvate și sisteme și tehnologii cu emisii reduse, în privința gestionării gunoiului de grajd. Prin
submăsura 4.1 (Sprijin pentru investiții în exploatațiile agricole) care contribuie direct la DI 5D, PNDR
contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și amoniac, prin sprijinirea investițiilor în
instalațiile moderne de depozitare și gestionare a gunoiului de grajd și de purificare, a instalațiilor de biogaz,
a echipamentelor utilizate în agricultură pentru a reduce amprenta emisiilor GES, precum și tehnologiile
care contribuie la susținerea unui mediu cu emisii reduse de carbon.
În plus, alte măsuri PNDR, cum ar fi M15, prin promovarea unei gestionări durabile a pădurilor, contribuie
la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, sporesc serviciile ecologice ale pădurilor și îmbunătățesc
capacitatea acestora de adaptare la schimbările climatice.
Datele de la nivel național arată că emisiile de gaze cu efect de seră și de amoniac s-au redus pe teritoriul
României. Rezultatele indicatorilor R18 și R19 indică faptul că PNDR contribuie la această reducere, chiar
dacă acest aspect este limitat de creșterea numărului de animale. Cu toate acestea, contribuția este limitată
de numărul redus de proiecte finalizate, care contribuie la acest domeniu intervenție. În plus, s-ar putea
obține reduceri suplimentare privind emisiile de GES, prin concentrarea eforturilor asupra instalațiilor și a
sistemelor de gestionare a gunoiului de grajd, cele mai eficiente în reducerea emisiilor.
La nivel național, contribuția pădurilor la absorbția GES este ridicată în ultimii ani, dar contribuția directă a
programului nu poate fi măsurată, deoarece PNDR nu vizează intervenții directe pentru adaptarea la
schimbările climatice. Cu toate acestea, analiza calitativă arată că, în opinia beneficiarilor, eficiența PNDR
în procesul de adaptare la schimbările climatice este una redusă, chiar dacă beneficiarii M10 și M11
recunosc că modificările introduse prin angajamentele de mediu reduc riscurile și consecințele schimbărilor
climatice asupra activității agricole.
Concluzii
PNDR contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de practicile agricole și la
reducerea consumului de energie (inclusiv prin introducerea energiei regenerabile). O reducere suplimentară
a emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac ar putea fi obținută prin sprijinirea implementării
206
măsurilor legate de gestionarea pădurilor, pentru a eficientiza absorbția GES și prin promovarea altor
activități, precum informarea și formarea solicitanților și beneficiarilor și/sau difuzarea ghidurilor și
manualelor specifice.
PNDR ar trebui să crească sprijinul acordat acțiunilor care abordează aspectele legate de schimbările de
mediu, prin promovarea reîmpăduririi sau a altor măsuri legate de gestionarea resurselor naturale sau
activitățile care vizează consolidarea capacității de răspuns prin instruire, utilizarea strategică a informațiilor
privind clima și integrarea acestora în planificare.
programului

Întrebare de evaluare specifică programului: În ce măsură mecanismele de livrare (ex. beneficiari, formele
de sprijin, proceduri de depunere, evaluare, selecţie, contractare, plată, verificare, monitorizare, etc.) au
contribuit la buna implementare a PNDR?
Metode aplicate
 Date administrative.
 Recenzia literaturii de specialitate.
 Interviu cu Autoritatea de Management,
 Studii de caz.
Pentru a înțelege modul în care mecanismele de livrare au influențat implementarea Programului Național
de Dezvoltare Rurală, echipa de evaluatori a utilizat metode calitative (interviuri cu autoritățile programului,
studii de caz și focus grupuri cu actorii cheie relevanți) și cantitative de colectare a datelor și informațiilor
(anchete sub formă de chestionar aplicate în rândul beneficiarilor programului), precum și metode
transversale de analiză a documentelor administrative relevante sau recenzia literaturii de specialitate.
În vederea analizării mecanismelor de livrare utilizate în cadrul Programului, au fost vizate grupuri țintă
diferite, care să ofere perspective diferite asupra formelor de sprijin, procedurilor de depunere, evaluare,
selecţie, contractare, plată, verificare, monitorizare, atât din perspectiva celor care au definit aceste
proceduri, cât și din perspectiva celor cărora le-au fost aplicate sau din perspectiva autorităților responsabile
cu urmărirea acestora. De asemenea, evaluarea și-a propus analiza și înțelegerea gradului în care aceste
mecanisme de evaluare au contribuit, în mod direct sau indirect, la buna implementare a Programului
Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.
Din aplicarea metodelor de evaluare propuse în cadrul contractului, au rezultate următoarele constatări:
207
În urma analizei rezultatelor, în baza metodologiei de evaluare, pot fi susținute următoarele constatări:
 Este pozitiv apreciată procedura de selecție bazată pe principiul pragui de calitate în cazul apelurilor
de propuneri de proiecte cu depunere continuă și sesiuni lunare de evaluare. Această măsură a
accelerat etapele de depunere / evaluare / contractare, reducând în consecință perioadei necesare
parcurgrii acestor faze și reducând impactul administrativ asupra beneficiarilor.
 Introducerea unor măsuri de simplificare în etapa de depunere a proiectelor a contribuit la creșterea
gradului de accesare a finanțărilor. Aceste simplificări au vizat reducerea numărului de documente
justificative solicitate sau decalarea momentului în care acestea trebuiau depuse de către beneficiari
(fiind solicitate în etapa de precontractare), în special în cadrul submăsurilor 1.1 4.1, 4.1a, 4.2, 4.2a,
6.1, 6.2, 6.4, 7.2, 13 și 19.1.
 Implementarea sM 1.1 a implicat un efort administrativ considerabil, având în vedere faptul că
modalitatea de implementare a fost modificată, trecându-se de la implementarea acesteia prin
intermediul achizițiilor publice, la implementarea pe bază de apeluri de proiecte și ulterior la
accesarea măsurii prin utilizarea costurilor unitare standard și a platformei web pentru selecția
cererilor de finanțare depuse. S-a dovedit însă că utilizarea acestei platforme și a costurilor unitare
standard funcționează.
 Au fost introduse metode de facilitare a implementării proiectelor, prin introducerea opțiunii
costurilor unitare standard, în cadrul submăsurilor 1.1, 4.1 și 4.1a.
 La nivelul submăsurii 4.3 a fost introdusă fișa standardizată pentru procedura de achiziții, având ca
efect reducerea cazurilor de aplicare a corecțiilor financiare.
 Există, în general, un nivel ridicat de apreciere a beneficiarilor cu privire la eficiența procedurilor de
aplicare / evaluare și contractare.
 Gradul de comunicare și colaborare între aplicanți/beneficiari și autoritățile implicate în gestionarea
și implementarea programului este apreciat ca fiind eficient și pozitiv de toate categoriile de actori
cheie implicați în procesul de evaluare.
 Autoritățile implicate în gestionarea programaului au reacționat rapid la problemele, blocajele și
ineficiențele de implementare, luând în considerare adaptările și modificările realizate la nivelul
criteriilor de eligibilitate și de selecție, a documentelor solicitate beneficiarilor, precum și la nivelul
revizuirii etapelor procedurale de depunre și precontractare.
 Gradul de informare a potențialilor aplicanți și a beneficiarilor este considerat adecvat, luând în
considerare organizarea unor evenimente și măsuri de informare, prin utilizarea rețelelor existente și
canalizarea informațiilor prin intermediul părților interesate relevante, cum ar fi asociațiile și
RNDR.
Concluzii:
 Abordarea bazată pe existența unui prag minim de calitate vizează o evaluare prealabilă declarată de
solicitant, față de un prag minim de calitate stabilit lunar de AM. Acest sistem pare a fi apreciat
deoarece are rolul de a selecta cele mai bune aplicații, garantând în același timp o viteză remarcabilă
a fazei de selecție. De asemenea, această măsură a făcut ca implementarea programului să fie mai
regulată, constantă și mai ușor de monitorizat.
 Adoptarea opțiunii de cost unitar standard, atunci când caracteristica inițiativei vizate a permis acest
lucru, facilitează implementarea proiectelor și reduce sarcinile administrative pentru autoritățile care
sunt implicate în gestionarea programului. De asemenea, adoptarea costului unitar standard crește
gradul de atractivitate al submăsurilor și are efecte asupra ratei de absorbție și vitezei de
implementare;
 Introducerea procedurilor de depunere on-line reduce sarcinile administrative și în același timp
extinde capacitatea programului de a fi implementat rapid și eficient, prin creșterea considerabilă a
208
atractivității instrumentelor destinate aplicanților. Această măsură a îmbunătățit semnificativ
eficacitatea și eficiența sistemului de implementare, în comparație cu perioada de programare
anterioară, generând o percepție pozitivă în rândul părților interesate și al beneficiarilor
 Amânarea de către AFIR a depunerii obligatorii a anumitor documente anexate cererii de finanțare
pentru etapa de contractare sau chiar de implementare a proiectelor poate genera, riscul de amânare a
unor probleme specifice pentru o fază ulterioară, însă din perspectiva factorilor implicați în
implementarea programului această măsură a simplifcat considerabil etapa de depunere a proiectelor
spre finanțare.
 Autoritățile implicate în gestionarea programului au demonstrat un nivel ridicat de a reacționa la
dificultățile apărute în procesul de implementare prin luarea măsurilor adecvate la nivel tehnic,
operațional și de programare.
 Nivelul de informare al potențialilor beneficiari este satisfăcător, iar în rândul beneficiarilor a fost
înregistrat un nivel ridicat de satisfacție față de calitatea comunicării cu autoritatea de management a
programului
Recomandări:
 Continuarea și intensificarea eforturilor de stabilire a unor protocoale de colaborare cu diferite

organisme ale administrației publice, în vederea reducerii la minimum a sarcinii administrative a
beneficiarilor în ceea ce privește procurarea și depunerea acestor documente
 Continuarea utilizării opțiunii de costuri simplificate în cadrul mai multor măsuri.
 Se recomandă adoptarea unor măsuri de îmbunătățire a modului de implementare a unor submăsuri,
precum modificarea procesului de selecție a proiectelor pentru a se asigura o mai bună departajare a
proiectelor, simplificarea procesului de acordare a sprijinului financiar prin posibilitatea depunerii
online a cererilor de plată (sM 4.3), acordarea unitară de sprijin indiferent de natura solicitantului
(sM 7.6), precum și stabilirea unei sinergii mai bune cu Măsura 2, prin corelarea acesteia cu lansarea
sM 6.4 (pentru a susține beneficiarii prin servicii de consiliere în realizarea planurilor de afaceri).
 Rolul și funcțiile GAL-urilor în fazele de depunere și selecție în cadrul submăsurii 19.2 ar trebui
revizuite pentru următoarea perioadă de programare, astfel încât să fie complementare și integrate în
fluxul global de implementare.
 Intensificarea acțiunilor de consolidare a capacităților pentru a îmbunătăți, în continuare, abilitatea
autorității de management în detectarea și soluționarea posibilelor blocaje în implementarea
programului.
7.a36) PSEQ01-TOPIC - Întrebarea de evaluare specifică programului legată de tema evaluării specifice
programului
Temă de evaluare:
Întrebare de evaluare specifică programului: În ce măsură au contribuit intervențiile PNDR la atingerea
obiectivelor fiecărei priorități de dezvoltare rurală?
Motivul pentru selectarea domeniului de evaluare specific programului:
209
Metode aplicate

 Modele logice.
Pentru a putea oferi un răspuns legat de contribuția intervențiilor PNDR la atingerea celor șase priorități de
evaluare, s-a avut în vedere realizarea unei cercetări documentare specifice, precum și completarea acestei
activități cu rezultatele provenite în urma aplicării cercetării cantitative și calitative de evaluare. De
asemenea, corelarea intervențiilor PNDR cu prioritățile de dezvoltare rurală și cu obiectivele acestora este
un rezultat al contribuției fiecărei măsuri și submăsuri din PNDR la strategia de dezvoltare rurală stabilită.
Prioritățile de dezvoltare rurală sunt transpuse în domenii de intervenţie (D.I.) şi facilitează realizarea
obiectivelor transversale legate de inovare, protecția mediului și atenuarea efectelor schimbărilor climatice
și de adaptare la acestea.
Regulamentul de dezvoltare rurală 1305/2013 prezintă cele șase priorități de dezvoltare rurală la nivelul
Uniunii Europene pentru perioada de programare 2014-2020, respectiv:
 P1. Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în zonele

rurale;
 P2. Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate
regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovative si a gestionării durabile a pădurilor;
 P3. Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor
agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură;
 P4. Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și
silvicultură;
 P5. Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii
reduse de carbon și rezilientă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic;
 P6. Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei şi dezvoltare economică în zonele rurale.
În vederea analizării contribuției intervențiilor PNDR la atingerea obiectivelor fiecărei priorități de

dezvoltare rurală, vor fi prezentate obiectivele pentru fiecare prioritate, precum și nivelul de implementare a
măsurilor din PNDR 2014-2020 care contribuie la atingerea acestor obiective.
P1. Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în zonele

rurale
Obiective: Intervenţiile prin intermediul P1 vor conduce la reducerea decalajelor de cunoştinţe, informaţii şi
servicii de consiliere în rândul fermierilor, corelare a cercetării cu practica şi de conectare a actorilor
implicaţi în dezvoltarea rurală, la nivel de cultură antreprenorială şi în privinţa dependenţei de activităţi
agricole caracteristice zonelor rurale. Va fi abordată nevoia de reducere a decalajelor de cunoştinţe și
informaţii în rândul fermierilor şi în ceea ce privește aplicarea de practici de mediu care aduc beneficii
biodiversităţii, solului şi apei şi de adaptare la efectele schimbărilor climatice la reducerea
emisiilor de GES. Totodată, interconectarea actorilor implicaţi în dezvoltarea rurală şi facilitarea schimbului
de cunoştinţe va fi sprijinită prin Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală (RNDR).
210
Contribuția intervențiilor la atingerea obiectivelor Priorității 1:
Luând în considerare gradul de implementare a măsurilor (M1, M2, M16) care contribuie la atingerea
obiectivelor Priorității 1, se poate observa că până în prezent acțiunile întreprinse au creat contextul care să
permită reducerea decalajelor de cunoştinţe, informaţii şi servicii de consiliere în rândul fermierilor.
Astfel, din perspectiva implementării M1, a fost modificată modalitatea de derulare a acesteia, trecându-se
de la implementarea prin intermediul achizițiilor publice, la implementarea pe bază de apeluri de proiecte și
ulterior la accesarea măsurii prin utilizarea costurilor unitare standard și a platformei web pentru selecția
cererilor de finanțare depuse. Aceste modificări au fost apreciate și s-a dovedit că au contribuit la conectarea
actorilor implicaţi în dezvoltarea rurală
Măsura 2 are un grad mai ridicat de complexitate comparativ cu măsura 1, deoarece aceasta nu vizează doar
instruirea, ci și crearea și dezvoltarea planurilor de afaceri, precum și implementarea acestora, și a contribuit
în mod direct la reducerea decalajelor de cunoştinţe, informaţii şi servicii de consiliere în rândul fermierilor.
Măsura 16 este o măsură nouă, care nu a mai fost sprijinită prin Programul Național de Dezvoltare Rurală,
care încurajează fermierii să se gândească la soluții noi, inovative, și nu doar la achiziția de utilaje și
tehnologie. Principalele activități de comunicare realizate pentru informarea potențialilor beneficiari, au fost
reprezentate de grupurile de lucru cu partenerii sociali reprezentativi, grupuri de lucru LEADER, precum și
de conferințele organizate la nivel regional. Dintre acestea, cele mai utile surse de informare sunt
considerate a fi grupurile de lucru și GLL-urile (grupurile de lucru LEADER).
Astfel, contribuția acestor măsuri la atingerea obiectivului stabilit pentru Prioritatea 1, chiar dacă
implemetarea acestor măsuri este încă la început, a avut un rol semnificativ pentru reducerea decalajelor de
cunoştinţe, informaţii şi servicii de consiliere în rândul fermierilor, corelare a cercetării cu practica şi de
conectare a actorilor implicaţi în dezvoltarea rurală.
De asemenea, impactul și sprijinul acordat de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală către potențialii
beneficiari, este considerat adecvat și important pentru clarificarea unor aspecte cheie ce țin de
implementarea măsurilor programului.
P2. Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate

regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovative si a gestionării durabile a pădurilor
Obiective: Prioritatea 2 de dezvoltare rurală (P2) prin domeniile de intervenţie 2A, 2B și 2C va conduce la
reducerea decalajelor la nivel de: capital şi tehnologie în fermă, ferme restructurate şi modernizate, orientate
către piaţă, acces facil la instrumente financiare, generații tinere de fermieri, susţinerea unui management
durabil al pădurilor.
Prioritatea 2 de dezvoltare rurală, prin DI 2A și DI 2B, a contribuit în mod activ la atingerea obiectivelor
privind îmbunătățirea performanțelor și competitivității economice a exploatațiilor din mediul rural, în
special prin sprijinul acordat pentru activitățile de modernizare, dezvoltare și restructurare a fermelor mici,
dar și a ajutorului acordat la înființarea de societăți pentru tinerii fermieri.
Pe de altă parte, reducerea decalajelor între regiuni este conisderată a fi un efect indirect al programului,
care își propune dezvoltarea zonelor rurale indiferent de teritoriile sau regiunile în care acestea sunt
localizate. Se poate menționa că o regiune tratată distinct în cadrul programului este zona ITI Delta Dunării,
care în cadrul unor anumite submăsuri are o alocare distinctă, fiind astfel încurajată dezvoltarea acestei
211
zone. Cu toate acestea, există doar efecte limitate sau tangențiale din perspectiva reducerii decalajaelor
dintre regiuni..
Printre rezultatele pozitive care contribuie la atingerea obiectivelor se numără și creșterea numărului de
locuri de muncă la nivelul exploatațiilor sprijnite (SM4.1), precum și construcția și modernizarea drumurilor
agricole realizate de autoritățile locale (SM4.3).
P3. Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor

agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură
Obiective: Prioritatea 3 de dezvoltare rurală (P3) prin domeniile de intervenţie 3A, 3B va conduce la
reducerea decalajelor de modernizare şi adaptare la standardele UE în sectorul agro-alimentar, integrarea
fermierilor şi a procesatorilor în lanţurile scurte de aprovizionare şi gestionarea riscului în agricultură.
Măsurile lansate în cadrul Programului aferente Priorității 3 au rolul de a contribui la atingerea obiectivului
privind reducerea decalajelor de modernizare şi adaptare la standardele UE în sectorul agro-alimentar,
integrarea fermierilor şi a procesatorilor în lanţurile scurte de aprovizionare şi gestionarea riscului în
agricultură. În continuare gradul scăzut de finalizare a proiectelor în cadrul anumitor măsuri care contribuie
la atingerea priorității 3, precum și nivelul redus de atractivitate întâmpinat până acum în rândul
beneficiarilor (nu este valabil pentru toate măsurile) sau existența unor dificultăți în aplicarea în cadrul
măsurilor, nu se poate estima efectiv care este impactul intervențiilor la atingerea obiectivelor Priorității 3.
P4. Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură
Obiective: Abordarea Priorității 4 de dezvoltare rurală (P4), prin domeniile de intervenţie 4A, B, C, va
conduce la conservarea diversității biologice pe terenurile agricole și forestiere, precum și la protecția și
îmbunătățirea resurselor de apă și sol.
Atingerea obiectivului de refacere, conservare și consolidare a ecosistemelor se poate observa doar în timp,
după ce proiectele finanțate în cadrul măsurilor aferente P4 vor ajunge la un grad adecvat de maturitate și
vor crea un impact asupra zonei rurale.
Măsurile care contribuie la atingerea obiectivelor Priorității 4 sunt foarte diverse și prezintă un grad de
implementare neomogen. Gradul de atractivitate al măsurilor care contribuie la prioritatea 4 este considerat
a fi ridicat, aceste măsuri înregistrând un nivel bun de accesare. Dintre acestea, măsurile 10 și 11
înregistrează un grad mai mic de absorție, dar se poate observa că există o creștere a sumelor solicitate la
plată în ultimii ani. APIA a desfășurat o intensă activitate de informare, prin: organizarea unor întâlniri cu
fermierii, distribuirea de afișe și pliante privind măsurile care pot fi accesate, realizarea de informări
media, crearea și implementarea unui modul forum pe site-ul APIA pentru facilitarea comunicării directe cu
fermierii. Cu toate aceste demersuri de intensă mediatizare, există factori care încă diminuează interesul
pentru accesarea acestor măsuri.
Astfel, luând în considerare stadiul de implementare a Programului la nivelul lunii decembrie 2018, este
încă prematur de identificat contribuția exactă a acestor intervenții la refacerea, conservarea și consolidarea
212
ecosistemelor. Din punct de vedere calitativ, se poate aprecia că măsurile programului au făcut pași către
conservarea diversității biologice pe terenurile agricole și forestiere, precum și la protecția și îmbunătățirea
resurselor de apă și sol, comparativ cu situația din anii 2016 și respectiv 2017.
P5. Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii
reduse de carbon și rezilientă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic
Obiective: Abordarea Priorității 5 de dezvoltare rurală (P5), prin domeniile de intervenţie 5A, C, D, E, va
conduce la eficientizarea utilizării apei în agricultură, creșterea producerii și utilizării de energie provenită
din surse regenerabile, reducerea emisiilor de GES din agricultură, promovarea sechestrării și conservării
carbonului, precum și la adaptarea la efectele schimbărilor climatice
Prioritatea 5 de dezvoltare rurală, prin domeniul de intervenţie 5A, a contribuit la atingerea obiectivelor de
eficientizare a utilizării apei în agricultură. Toate investițiile în infrastructura secundară de irigații, sprijinite
prin sM 4.3 vizează realizarea unor economii de apă, această condiție regăsindu-se în criteriile de
eligibilitate și selecție aplicate cererilor de finanțare dupuse de potențialii beneficiari. La solicitarea CE,
Ministerul Apelor și Pădurilor din România a pregătit un studiu prin care s-a evaluat impactul extinderii
suprafeței irigate asupra corpurilor de apă ce servesc drept sursă pentru irigații. Studiul a fost realizat la
nivelul unei suprafețe de 1,8 mil. ha, acoperită cu sisteme de irigații viabile din punct de vedere economic și
a evidențiat absența unor probleme semnificative la nivelul României, luând în considerare faptul că cea mai
mare parte a apei folosite în irigații provine din corpurile de apă de suprafață. Conform datelor disponibile la
nivelul sistemului de monitorizare, implementarea proiectelor finalizate în cadrul M04 (submăsura 4.3) a
generat o ușoară îmbunătățire a eficienței apei în agricultură.
În ceea ce privește DI 5D, proiectele finalizate la nivelul M4 au contribuit la introducerea practicilor de

management și a investițiilor pentru reducerea emisiilor de GES. Referitor la DI 5C și DI 5E, nivelul redus
de implementare a măsurilor nu permite cuantificarea contribuției proiectelor la atingerea obiectivelor
privind creșterea producerii și utilizării de energie provenită din surse regenerabile și conservarea şi
sechestrarea carbonului în sectorul agricol şi în cel forestier, impactul acestor proiecte și contribuția
rezultatelor acestora la obiectivele Priorității 5 urmând a fi observată într-un stadiu mai avansat al
implementării Programului. Comparativ cu situația din anul 2017, a fost introdus un criteriu de selecție, în
cadrul sM 6.4, legat de realizarea investițiilor pentru producția de combustibil din biomasă în vederea
comercializării (modificarea se regăsește în versiunea VI a PNDR).
P6. Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei şi dezvoltare economică în zonele rurale
Obiective: Prioritatea 6 de dezvoltare rurala (P6) prin domeniile de intervenţie 6A, B va conduce la
reducerea decalajelor legate de: gradul de sărăcie şi risc de excluziune socială, locuri de muncă în mediul
rural, infrastructură de bază şi servicii, precum şi infrastructură de învăţământ agricol; conservarea

patrimoniului local şi dezvoltare locală şi nivel de calitate a vieţii în mediul rural.
Situația proiectelor implementate în cadrul măsurilor care contribuie la atingerea obiectivelor Priorității 6
prezintă aspecte pozitive din punct de vedere al rezultatelor obținute până în această etapă, respectiv din
perspectiva obiectivului legat de reducerea sărăciei în mediul rural și promovarea dezvoltării teritoriale
echilibrate, sM 6.1 si 6.3 au avut o contribuție foarte ridicată prin prisma activităților create și dezvoltate în
mediul rural. Reducerea sărăciei este un subiect mai complex, iar măsurile din cadrul PNDR nu impactează
213
direct gradul de sărăcie, în schimb contribuie la reducerea acestui fenomen, în condițiile în care vin în
completarea altor măsuri din mediul rural. Intervențiile realizate prin PNDR au condus la creșterea calității
vieții, și pe partea de incluziune socială LEADER este singura care contribuie în acest sens, conform fișei
măsurii, iar la nivelul contribuțiilor GAL-urilor există o implicare foarte mare a acestora în domeniul social.
Astfel, se poate preciza faptul că aceste intervenții au avut o contribuție importantă la reducerea decalajelor
legate de gradul de sărăcie şi risc de excluziune socială şi dezvoltare locală şi nivel de calitate a vieţii în
mediul rural. Acest fapt poate fi explicat și pe baza experiențelor și lecțiilor învățate de beneficiarii acestor
măsuri din perioada anterioară de programare și din primii ani de implementare a programului.
programului
Temă de evaluare:
Întrebare de evaluare specifică programului: În ce măsură au contribuit intervenţiile PNDR la atingerea
obiectivelor tematice din Acordul de Parteneriat?
Motivul pentru selectarea domeniului de evaluare specific programului:
Metode utilizate

 Modele logice.
În cadrul Acordului de Parteneriat au fost stabilite 11 obiective tematice, respectiv:
 OT1. Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării;

 OT2. Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității
acesteia;
 OT3. Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și
acvaculturii;
 OT4. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele;
 OT5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum și a prevenirii și gestionării riscurilor;
 OT6. Conservarea și protejarea mediului și promovarea eficienței resurselor;
 OT7. Promovarea unui transport durabil și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor
majore;
 OT8. Promovarea ocupării durabile și de calitate și sprijinirea mobilității forței de muncă;
 OT9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare;
214
 OT10. Investiții în educație, formare și formare profesională pentru dezvoltarea competențelor și
învățare pe tot parcursul vieții;
 OT11. Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o
administrație publică eficientă.
Evaluarea ex-ante a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 a relevat existența unui nivel
ridicat de coerență între prioritățile programului și obiectivele tematice ale AP.
Astfel Prioritatea 1 - Încurajarea transferului de cunoștințe şi a inovării în agricultură, în silvicultură şi în

zonele rurale contribuie în mod direct la atingerea obiectivelor tematice 1 și 10, datorită accentului pus pe
inovare și cooperare și are un impact indirect asupra atingerii obiectivelor tematice 3, 4, 5, 6, 8 și 9.
Prioritatea 2 Creșterea viabilității exploatațiilor și competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate

regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și gestionarea durabilă a pădurilor are un nivel
ridicat de coerență cu OT 3 și OT 10, datorită accentului pus pe tinerii agricultori și un efect indirect asupra
OT 1, OT 4, OT 5, OT 6, OT 8 și OT 9.
Prioritatea 3 Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv prelucrarea și comercializarea produselor

agricole, bunăstarea animalelor și gestionarea riscurilor în agricultură contribuie în mod direct la atingerea
OT 1, OT 3 și OT 5, datorită accentului pus pe cooperarea dintre agricultori, transferul de cunoștințe între
cercetători și fermieri, dezvoltarea producătorilor primari și gestionarea riscurilor legate de activitățile
agricole. Aceasta are un nivel neutru de coerență cu OT 4, OT 6, OT 7, OT 8, OT 9 și OT 10.
Prioritarea 4 Restaurarea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură are

un nivel ridicat de coerență cu OT 6 având în vedere concentrarea sa pe sprijinirea agriculturii în zonele cu
constrângeri naturale sau specifice, agro-mediu și agricultură ecologică. P4 are un nivel neutru de coerență
cu OT 1, OT 3, OT 4, OT 7, OT 8, OT 9 și OT 10.
Prioritatea 5 Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii
reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în agricultură, sectorul alimentar și cel forestier are
un nivel ridicat de coerență cu OT 4 și OT 5, contribuind indirect la OT 1, OT 3, OT 6, OT 7, OT 8, OT 9 și
OT 10.
Prioritatea 6 Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei și dezvoltarea economică în zonele rurale
este pe deplin coerentă cu OT 8 și OT 9, fiind împărțită în DI în funcție de rezultatele prevăzute în
Obiectivele Tematice menționate anterior: DI 6A (pentru OT 8) și FA 6B (pentru OT 9). P6 are un nivel
neutru de coerență cu OT 1, OT 2, OT 3, OT 4, OT 5, OT 6, OT 7 și OT 10.
Sintetizând, intervențiile PNDR sunt concepute astfel încât să aibă o contribuție semnificativă în special
asupra OT 1, 3, 5 și 10 ale Acordului de Parteneriat.
În continuare este prezentată relația dintre submăsurile programului și prioritățile de dezvoltare rurală și
obiectivele tematice definite la nivelul Acordului de Parteneriat, pentru a înțelege modul în care intervențiile
finanțate prin aceste submăsuri contribuie la atingerea obiectivelor tematice.
Legătura directă cu
Submăsură Domeniu de intervenție Prioritate
obiectivul tematic
1A, 1C 1 OT1, OT10
SM1.1
2A, 2B 2 OT3, OT10
215
3A, 3B 3 OT3, OT10
4A, 4B, 4C 4 OT6,OT10
5A, 5D 5 OT4,OT10
1A,1C 1 OT1, OT10
2A,2B 2 OT3, OT10
SM 1.2 3A,3B 3 OT3, OT10
4A,4B,4C 4 OT6, OT10
5A, 5D 5 OT4, OT5, OT10
1A 1 OT1
2A,2B 2 OT3
SM 2.1
3A 3 OT3
4A,4B,4C 4 OT6
5A 5 OT5
6A 6 OT8
2A 2 OT3
SM4.1
5D 5 OT4
SM4.1a 2A 2 OT3
3A 3 OT3
SM4.2
6A 6 OT8
SM4.2a 6A 6 OT8
2A, 2C+ 2 OT3
SM4.3
5A 5 OT5
SM6.1 2B 2 OT3
SM6.2 6A 6 OT8
SM6.3 2A OT3
5C 5 OT4
SM6.4
6A 6 OT8
SM6.5 2A 2 OT3
SM7.2 6B 6 OT9
SM7.6 6B 6 OT9
SM8.1 5E 5 OT4
SM9.1 3A OT3
4A,4C 4 OT6
SM10.1
5A 5 OT5
SM11.1 4B 4 OT6
SM11.2 4B 4 OT6
SM13.1 4C 4 OT6
SM13.2 4C 4 OT6
SM13.3 4C 4 OT6
SM15.1 4A,4C 4 OT6
1A,1B 1 OT1
SM16.1
3A 3 OT1,OT3
1A,1B 1 OT1
SM16.1a
3A 3 OT1,OT3
1A,1B 1 OT1
SM16.4
3A 3 OT3
216
1A,1B 1 OT1
SM16.4a
3A 3 OT3
SM17.2 3B 3 OT5
SM19.1 6B 6 OT9
SM19.2 6B 6 OT2, OT9
SM19.3 6B 6 OT9
SM19.4 6B 6 OT9
Contribuție Contribuție
M20 n.a. transversală la transversală la toate
toate prioritățile TO
În urma efectuării relațiilor de corelare între submăsuri și obiectivele tematice corespunzătoare, se pot
extrage următoarele concluzii:
Obiectivul tematic 1 poate fi atins în mod direct prin intermediul submăsurilor 1.1, 1.2, 2.1, 16.1, 16.1a,
16.4, 16.4a, care au contribuție principală asupra domeniilor de intervenție aflate sub incidența priorităților
care contribuie în mod direct la atingerea obiectivelor. În plus, acest obiectiv poate fi atins și indirect la
nivelul priorităților 2, 4, 5, 6 prin contribuția secundară a submăsurilor aferente.
Obiectivul tematic 2 este vizat prin proiecte implementate la nivel local în cadrul SDL-urilor selectate.
Obiectivul tematic 3 este suprins în mod direct printr-o serie de submăsuri, precum 1.1, 1.2, 2.1, 4.1, 4.2,
4.3, 6.1, 6.3, 6.5, 9.1, 16.1, 16.1a, 16.4, 16.4a, dar și indirect prin prisma priorităților 1, 4, 5, 6 prin
submăsurile aferente, care au contribuție secundară.
Obiectivul tematic 4 este atins, în mod direct, prin contribuția submăsurilor 1.1, 1.2, 4.1, 6.4, 7.2 și 8.1,
Submăsurile care contribuie în mod direct înregistrează cheltuieli angajate și proiecte finalizate la finalul
anului 2018. Pe de altă parte, OT4 beneficiază indirect de contribuția priorităților 1, 2, 3, 4, 6, cu
submăsurile aferente.
Obiectivul tematic 5 este vizat, în mod direct prin intermediul sM1.2, sM2.1, sM4.3 și sM10.1. Totodată,
acest obiectiv este vizat de către prioritățile 1, 2, 6, prin submăsurile cu contribuție secundară la aceste
priorități.
Obiectivul tematic 6 este atins, în mod direct, în cadrul finanțărilor aferente submăsurilor 1.1, 1.2, 2.1 10.1,
11.1, 11.2, 13.1, 13.2, 13.3 și indirect prin intermediul submăsurilor care contribuie secundar la prioritățile
1, 2 , 3, 5, 6. Submăsura 15.1 nu a contribuit până la finalul anului 2018 la acest TO, datorită lipsei
cheltuielilor angajate.
Obiectivul tematic 7 nu se află sub incidența directă a niciunei submăsuri, însă acesta este atins în mod
indirect prin submăsurile cu contribuție secundară aferente priorităților 2, 4, 5, 6.
Obiectivul tematic 8, poate fi atins în mod direct prin intermediul submăsurilor 2.1, 4.2, 4.2a, 6.2, 6.4 care
au o contribuție directă la prioritatea 6 și indirect în cadrul priorităților 1, 2, 3, 4 ,5.
Obiectivul tematic 9 poate fi atins tot prin intermediul priorității 6, cu submăsurile ce au contribuție
principală – sM7.2, 7.6, 19.1, 19.2, 19.3 ,19.4.
Obiectivul tematic 10 poate fi atins, în mod direct, numai prin intermediul sM1.1, sM1.2, măsura 1 fiind
programată special pentru atingerea acestui obiectiv. Pe de altă parte, OT 10 este atins prin intermediul
217
submăsurilor cu contribuție secundară aferente priorităților 3, 4, 5, 6.
În concluzie, corelația actuală a submăsurilor cu obiectivele tematice este suficientă pentru realizarea pe
termen lung a obiectivelor. Majoritatea obiectivelor tematice sunt atinse în mod direct de submăsurile
specificate, prin contribuția primară a acestora în cadrul domeniilor de intervenție aferente priorităților cu
implicare directă asupra obiectivelor, dar și în mod indirect prin contribuția secundară a submăsurilor
încadrate în diferiter priorități. Până la finalul anului 2018 la nivelul PNDR 2014-2020 au fost finalizate
proiecte/angajamente în cadrul următoarelor submăsuri: 4.1, 4.2, 4.3, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4, 7.2, 9.1, 11.1, 11.2,
13.1, 13.2, 13.3, 19.1, 19.2. Astfel se poate concluziona faptul că până la finalul anului 2018, PNDR a
contribuit direct într-o anumită măsură la atingerea următoarelor obiective tematice: 3, 4, 5, 6, 8, 9.
Obiectivele tematice 1, 7, 10 sunt vizate prin intermediul măsurilor programate însă programul nu a avut o
contribuție directă la îndeplinirea acestora până la finalul anului 2018, nefiind finalizate proiecte relevante
în acest sens. Este planificată implementarea și finalizarea acestui tip de investiții în decursul anilor
următori. Astfel pentru a sumariza analiza efectuată privind contribuția PNDR 2014-2020 la atingerea
obiectivelor tematice definite în Acordul de Parteneriat 2014-2020, informațiile relevante sunt sintetizate în
tabelul următor:
Gradul de contribuție al PNDR

Obiectiv tematic 2014-2020 până la finalul Explicații
anului 2018
Până la finalul anului 2018 nu
au fost înregistrate proiecte
OT1. Consolidarea cercetării, a
Nu este înregistrată o finalizate în cadrul
dezvoltării tehnologice și a
contribuție a PNDR 2014-2020 submăsurilor cu contribuție
inovării;
directă la acest TO (1.1, 1.2,
2.1, 16.1, 16.1a, 16.4, 16.4a).
Până la finalul anului 2018 au
OT2. Îmbunătățirea accesului
fost înregistrate proiecte
la tehnologia informației și Contribuție pozitivă a PNDR
finalizate în cadrul submăsurii
comunicațiilor, a utilizării și a 2014-2020
cu contribuție directă la acest
calității acesteia;
TO (19.2.).
OT3. Îmbunătățirea O parte din submăsurile cu
competitivității IMM-urilor, a contribuție directă la acest TO
Contribuție pozitivă a PNDR
sectorului agricol și a au înregistrat proiecte finalizate
2014-2020
sectorului pescuitului și la finalul anului 2018 (4.1, 4.2,
acvaculturii; 4.3, 6.1, 6.3, 9.1).
O parte din submăsurile cu
OT4. Sprijinirea trecerii la o contribuție directă la acest TO
economie cu emisii reduse de au înregistrat proiecte finalizate
2014-2020
carbon în toate sectoarele; la finalul anului 2018 (4.1, 6.4,
7.2).
Submăsura 4.3. cu contribuție
directă la acest TO a înregistrat
proiecte finalizate la finalul
OT5. Promovarea adaptării la
anului 2018. Submăsura 10.1. a
schimbările climatice, precum Contribuție pozitivă a PNDR
înregistrat angajamente
și a prevenirii și gestionării 2014-2020
semnate până la finalul anului
riscurilor;
2018, acestea având însă un
carácter multianual (păți
anuale)
218
Submăsurile cu contribuție
directă la acest TO au
înregistrat angajamente
finalizate la finalul anului 2018
OT6. Conservarea și protejarea (11.1, 11.2, 13.1, 13.2, 13.3).
mediului și promovarea
2014-2020 Submăsura 10.1. a înregistrat
eficienței resurselor;
angajamente semnate până la
finalul anului 2018, acestea
având însă un carácter
multianual (păți anuale)
Obiectivul tematic un este vizat
în mod direct de submăsuri
programate în cadrul PNDR
2014-2020. Contribuția
inidrectă este furnizată de
OT7. Promovarea unui proiectele care vizează
transport durabil și eliminarea modernizarea drumurilor
Contribuție limitată a PNDR
blocajelor din cadrul agricole și forestiere finanțate
2014-2020
infrastructurilor rețelelor prin submăsurile 4.3 și 19.2,
majore; precum și prin proiectele care
vizează infrastructura de
transport de la nivel local din
cadrul submăsurii 7.2. care au
înregistrat proiecte finalizate
până la finalul anului 2018.
OT8. Promovarea ocupării
contribuție directă la acest TO
durabile și de calitate și Contribuție pozitivă a PNDR
au inregistrat proiecte finalizate
sprijinirea mobilității forței de 2014-2020
la finalul anului 2018 (4.2,6.2,
muncă;
6.4).
OT9. Promovarea incluziunii
contribuție directă la acest TO
sociale, combaterea sărăciei și Contribuție pozitivă a PNDR
au inregistrat proiecte finalizate
a oricărei forme de 2014-2020
la finalul anului 2018 (7.2, 7.6,
discriminare;
19.1, 19.2).
OT10. Investiții în educație, Până la finalul anului 2018 nu
formare și formare profesională au fost înregistrate proiecte
Nu este înregistrată o
pentru dezvoltarea finalizate în cadrul
contribuție a PNDR 2014-2020
competențelor și învățare pe tot submăsurilor cu contribuție
parcursul vieții; directă la acest TO (1.1, 1.2).
programului
219
programului
programului
220
7.b) Tabelul indicatorilor de rezultat
Denumirea și unitatea de măsură a indicatorului de Contribuție contribuție

rezultat Valoare-țintă Valoare principală secundară LEADER/DLRC Total PDR Comentarii (maximum 500 de caractere)
(1) (2) (3) (4) (5) (6)=3+4+5
R1 / T4: procentajul exploatațiilor agricole cu sprijin 0,09 0,04 N/A 0,00 0,04
prin PDR pentru investiții în restructurare sau
R2: Change in Agricultural output on supported N/A 2.575.835,87 889.033,15 748.991,00 4.213.860,02
farms/AWU (Annual Work Unit) (focus area 2A)*
(GROSS VALUE)
R2: Change in Agricultural output on supported N/A -3.141.640.169,00 -1.084.316.857,00 -9.135.129.629,00 -13.361.086.655,00
farms/AWU (Annual Work Unit) (focus area 2A)*
(NET VALUE)
R3 / T5: procentajul exploatațiilor agricole cu 0,24 0,28 N/A 0,00 0,28
investiții/planuri de afaceri pentru tinerii fermieri
sprijinite prin PDR (aria de intervenție 2B)
R4 / T6: procentajul exploatațiilor agricole care 0,05 0,03 N/A 0,00 0,03
primesc sprijin pentru participarea la sistemele de
calitate, la piețele locale și la circuitele de
aprovizionare scurte, precum și la grupuri/organizații
de producători (aria de intervenție 3A)
R5 / T7: procentajul exploatațiilor care participă la 0,14 0,00 N/A 0,00 0,00
sisteme de gestionare a riscurilor (aria de intervenție
3B)
R6 / T8: procentajul pădurilor/al altor suprafețe 12,15 0,00 N/A 0,00 0,00
împădurite care fac obiectul unor contracte de
gestionare pentru sprijinirea biodiversității (aria de
intervenție 4A)
R7 / T9: procentajul terenurilor agricole care fac 10,12 5,80 N/A 0,00 5,80
obiectul contractelor de gestionare pentru sprijinirea
biodiversității și/sau a peisajelor (aria de intervenție
4A)
obiectul contractelor de gestionare pentru
îmbunătățirea gestionării apei (aria de intervenție
4B)
R9 / T11: procentajul terenurilor forestiere care fac 0,00 N/A 0,00 0,00
îmbunătățirea gestionării apei (aria de intervenție
4B)
îmbunătățirea gestionării solului și/sau pentru
R11 / T13: procentajul terenurilor forestiere care fac 1,22 0,00 N/A 0,00 0,00
221
îmbunătățirea gestionării solului și/sau pentru
R12 / T14: procentajul terenurilor irigate care trec la 294,28 113,87 N/A 0,00 113,87
utilizarea unui sistem de irigații mai eficient (aria de
intervenție 5A)
R13: Increase in efficiency of water use in N/A 1,83 1,84 0,00 3,67
agriculture in RDP supported projects (focus area
5A)*
R14: Increase in efficiency of energy use in N/A Domeniul de intervenție 5B nu a fost programat,
agriculture and food-processing in RDP supported nefiind necesară calcularea indicatorului R14.
projects (focus area 5B)*
R15: Renewable energy produced from supported N/A 1,93 0,00 0,00 1,93
projects (focus area 5C)*
R16 / T17: procentajul de UVM vizate de investiții 0,40 2,19 N/A 0,00 2,19
în gestionarea șeptelului în vederea reducerii
emisiilor de GES și/sau de amoniac (aria de
intervenție 5D)
obiectul contractelor de gestionare pentru reducerea
emisiilor de GES și/sau de amoniac (aria de
intervenție 5D)
R18: Reduced emissions of methane and nitrous N/A -730,30 0,00 0,00 -730,30
oxide (focus area 5D)*
R19: Reduced ammonia emissions (focus area 5D)* N/A -49,68 0,00 0,00 -49,68
R20 / T19: procentajul terenurilor agricole și 1,24 0,67 N/A 0,00 0,67
forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare
care contribuie la sechestrarea și conservarea
carbonului (aria de intervenție 5E)
R21 / T20: Jobs created in supported projects (focus N/A 5.070,00 5.070,00 N/A 10.140,00
area 6A)
R22 / T21: procentajul populației rurale vizate de 100,00 90,81 N/A 90,81
strategiile de dezvoltare locală (aria de intervenție
6B)
R23 / T22: procentajul populației rurale care 26,63 20,53 N/A 0,22 20,75
beneficiază de servicii/infrastructuri îmbunătățite
(aria de intervenție 6B)
R24 / T23: Locuri de muncă create în cadrul 2.055,00 718,00 N/A 718,00
proiectelor sprijinite (Leader) (aria de intervenție
6B)
R25 / T24: procentajul populației rurale care 0,00 N/A 0,00 0,00
beneficiază de servicii/infrastructuri noi sau
îmbunătățite (TIC) (aria de intervenție 6C)
222
7.c) Tabelul indicatorilor suplimentari și specifici programului utilizați pentru a sprijini constatările
evaluării
No additional or programme-specific indicators defined
223
7.d) Tabelul indicatorilor de impact ai PAC
Denumirea indicatorului comun Valoarea actualizată a

Unitate Contribuția PDR Comentarii (maximum 500 de caractere)
de impact indicatorului
1. Venit al întreprinderilor EUR/UAM 4.244,30 Contribuția PNDR la creșterea indicatorului de impact este una
agricole / Nivelul de trai al pozitivă și medie. Este evident faptul că PNDR contribuie la creșterea
agricultorilor numărului de noi fermieri; datorită sub-măsurii 6.1, peste 10 mii de
tineri au devenit fermieri profesioniști, crescând astfel numărul de
lucrători care nu sunt salariați (proprietari ai fermei). Pe de altă parte,
datorită noilor investiții susținute prin M4, venitul antreprenorial a
înregistrat de asemenea o tendință de creștere.
2. Venit al factorului agricol / total EUR/UAM 4.349,00 Investițiile PNDR au redus costurile variabile, au mărit productivitatea
terenurilor și a muncii, și în același timp, au contribuit la crearea de
noi locuri de muncă în sectorul agricol. Se poate deduce astfel că
PNDR a avut o contribuție destul de mare la valoarea indicatorului de
impact I2.
3. Factor de productivitate totală Indice 2005 = 100 121,00 Contribuția PNDR este medie, deoarece un număr mare de proiecte nu
în agricultură / total (indice) sunt încă finalizate, iar efectul condițiilor meteorologice este mai mare
decât ajutorul de modernizare al PNDR.
7. Emisii de gaze cu efect de seră 1 000 t de echivalent CO2 18.859,78 Pentru anul 2016, emisia totală de CH4, exprimată în CO2 echivalent,
provenind din agricultură / total este de 12.823,77 k tone, în timp ce emisia totală de N2O în CO2
agricultură (CH4 și N2O și echivalent este de 5.922,77 k tone. Emisiile totale de GES pentru anul
emisii/ieșiri din sol) 2016 din agricultură, reprezentând toate gazele cu efect de seră,
exprimate în CO2 echivalent, sunt de 18.859,78 k tone, cu o creștere de
+ 3,99% comparativ cu anul 2012.
7. Emisii de gaze cu efect de seră % din totalul emisiilor nete 20,07 Contribu'ia PNDR nu poate fi cuantificată
provenind din agricultură /
ponderea din emisiile totale de
GES
7. Emisii de gaze cu efect de seră 1000 t of NH3 167.469,00 Contribuția PNDR la variația emisiilor de GES și amoniac este dublă.
provenind din agricultură / Pe de o parte, PNDR sprijină fermierii în dezvoltarea activității lor cu
ammonia emissions from investiții; în acest sens, PNDR contribuie la creșterea numărului de
agriculture animale din fermă și la creșterea ratei emisiilor. Pe de altă parte, PNDR
sprijină intervenții specifice legate de managementul animalelor, în
scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac.
8. Indicele privind păsările Indice 2000 = 100 0,97 PNDR a contribuit la menținerea unui habitat adecvat pentru speciile
domestice (IPD) / total (indice) de păsări, sprijinind practicile agricole tradiționale (în special prin
M10), în timp ce pentru habitatele forestiere nu există dovezi ale unor
efecte relevante, cum ar fi cele generate de M15 și M8. Acesea din
urmă sunt legate de zonele forestiere și abordează calitatea ecologică a
habitatelor forestiere, însă nu au atins încă un nivel semnificativ de
implementare.
9. Agricultura în zone cu valoare % din SAU totală 496.890,00 Definiția indicatorului I09 se bazează pe sprijinul PNDR. În plus,
naturală importantă / total contribuția pachetului 1 din M10 a fost analizată în termeni de
intensitate a suportului (definită ca suprafață acoperită de angajamente
din totalul suprafeței naționale). Rezultatele arată că sprijinul P1 M10
este concentrat în principal în zonele centrale și în nordul României,
unde terenurile agricole sunt situate în principal în zone cu valoare
naturală ridicată.
224
10. Captarea apei în agricultură / 1 000 m3 356.731,00 În conformitate cu indicatorul complementar R13, PDR a contribuit la
total creșterea eficienței apei cu + 98,3%. Proiectele finalizate care
contribuie la eficiența apei (contribuția principală și secundară) au
realizat investiții pentru irigații pe o suprafață totală de 6.303,81 ha.
11. Calitatea apei / Eventual kg N/ha/an 4,00 Există o creștere constantă de-a lungul perioadei de programare a
excedent de azot pe terenuri suprafețelor din cadrul măsurilor care contribuie la îmbunătățirea
agricole echilibrului nutrițional în sol și la reducerea nutrienților în apă, în
special prin M10, pachetul 4 și M11. O analiză statistică între calitatea
apei la nivelurile bazinelor de apă și intensitatea suportului oferit arată
că M10, pachetul 4 și M11 prezintă o corelație între sprijinul oferit și
starea "bună" a corpului de apă (semnificație statistică redusă)
11. Calitatea apei / Eventual kg P/ha/an -0,20 Există o creștere constantă de-a lungul perioadei de programare a
excedent de fosfor pe terenuri suprafețelor din cadrul măsurilor care contribuie la îmbunătățirea
agricole echilibrului nutrițional în sol și la reducerea nutrienților în apă, în
special prin M10, pachetul 4 și M11. O analiză statistică între calitatea
apei la nivelurile bazinelor de apă și intensitatea suportului oferit arată
că M10, pachetul 4 și M11 prezintă o corelație între sprijinul oferit și
starea "bună" a corpului de apă (semnificație statistică redusă)
11. Calitatea apei / Nitrați în apa % din siturile de monitorizare Nu sunt disponibile informații
dulce - Ape de suprafață: Calitate
ridicată
moderată
slabă
dulce - Ape subterane: Calitate
ridicată
moderată
slabă
12. Materia organică din sol din megatone 879,70 Nu există valori actualizate la nivel național pentru conținutul total de
terenurile arabile / Estimări totale carbon organic în terenurile arabile. Ultimele informații disponibile
ale conținutului de carbon organic corespund unei valori de 879,7 megatone în 2012.
71,6% din solul din România se încadrează în clasa cu un conținut de
humus scăzut, iar 23% în clasa cu un conținut de humus mediu.
12. Materia organică din sol din g kg-1 Nu sunt disponibile informații
terenurile arabile / Conținut mediu
de carbon organic
13. Eroziunea solului cauzată de tone/ha/an 2,86 Ultimele date raportate pentru eroziunea solului cauzată de apă în
apă / Rata pierderii de terenuri România sunt de 2,86 t / ha pe an în 2012; 7,66% din suprafețe sunt
prin eroziune provocată de apă afectate de eroziune severă (> 11 t / ha pe an). Analiza calitativă
realizată a raportat, pentru zonele specifice (ca cele eligibile pentru
sprijinul M13), o creștere a problemelor legate de eroziunea solului. O
comparație cu datele climatice arată că, în anumite zone, schimbarea
225
regimului de precipitații poate crește grav riscul eroziunii solului.
13. Eroziunea solului cauzată de 1 000 ha 6.000,00 Eroziunea apei afectează pe diverse niveluri 6,3 milioane hectare în
apă / suprafața agricolă afectată România, din care aproximativ 2,3 milioane sunt echipate cu lucrări
anti-eroziune, în prezent grav degradate; acest lucru, împreună cu
alunecările de teren (aproximativ 0,7 milioane ha), duce la pierderi de
sol de până la 41,5 t / ha pe an
13. Eroziunea solului cauzată de % din suprafața agricolă 7,66 Ponderea de 7,66% reprezintă suprafața agricolă afectată de eroziunea
apă / suprafața agricolă afectată severă a solului (>11T/ha per an)
14. Rata ocupării forței de muncă / % 63,00 PNDR are o contribuție medie la valoarea indicatorului de impact,
* rurale (slab populate) (15-64 de având în vedere că locurile de muncă create în cadrul DI 6A reprezintă
ani) 20,72% din valoarea țintă, în timp ce locurile de muncă create prin
abordarea LEADER reprezintă 35% din valoarea țintă. Ambii
indicatori de rezultat înregistrează o îmbunătățire constantă față de anul
2016 (RAI 2017).
14. Rata ocupării forței de muncă / % 67,70 PNDR are o contribuție medie la valoarea indicatorului de impact,
* rural (thinly populated) (20-64 având în vedere că locurile de muncă create în cadrul DI 6A reprezintă
years) 20,72% din valoarea țintă, în timp ce locurile de muncă create prin
abordarea LEADER reprezintă 35% din valoarea țintă. Ambii
indicatori de rezultat înregistrează o îmbunătățire constantă față de anul
2016 (RAI 2017).
15. Rata de sărăcie / total % din totalul populației 38,80 Contribuția generală a PNDR este una medie, având în vedere valorile
eterogene ale indicatorilor de rezultat considerați. Toți indicatorii de
rezultat au înregistrat o îmbunătățire constantă față de anul 2016 (RAI
2017).
15. Rata de sărăcie / * rurale (slab % din totalul populației 48,50 Contribuția generală a PNDR este una medie, având în vedere valorile
populate) eterogene ale indicatorilor de rezultat considerați. Toți indicatorii de
rezultat au înregistrat o îmbunătățire constantă față de anul 2016 (RAI
2017).
16. PIB pe cap de locuitor / * rural Indice SPC (UE- 27 = 100) 39,00 Deoarece nu este prevăzut niciun indicator de rezultat/țintă pentru
cuantificarea indicatorului de impact I.16, estimarea contribuției PNDR
la îmbunătățirea PIB-ului rural per capita se bazează pe triangularea
constatărilor referitoare la indicatorii de rezultat comuni asociați
indicatorilor de impact care contribuie la alte domenii de intervenție
(I.01, I.02 și I.03), precum și alți indicatori de impact asociați DI 6A și
6B (I.14 și I.15).
226
8. IMPLEMENTAREA ACȚIUNILOR PENTRU A SE ȚINE SEAMA DE PRINCIPIILE PREZENTATE
LA ARTICOLELE 5, 7 ȘI 8 DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013
8.a) Promovarea egalității între bărbați și femei și nediscriminarea [articolul 7 din Regulamentul
(UE) nr. 1303/2013]
Din evaluarea realizată de către evaluatorul on going al programului au reieșit următoarele:
Aspectele legate de respectarea promovării egalităţii între bărbaţi şi femei şi nediscriminării sunt elemente
transversale care sunt aplicabile la nivelul tuturor submăsurilor din cadrul PNDR, precum și tuturor actorilor
implicați în gestionarea și implicarea programului.
În vederea colectării de informații relevante cu privire la principiile promovării egalităţii între bărbaţi şi
femei şi a nediscriminării, evaluarea s-a concentrat pe cercetarea de birou bazată pe analiza tuturor
documentelor relevante privind programul și implementarea acestuia. În acest sens, există informații
disponibile referitoare la locurile de muncă create pentru bărbați și femei, la finalul anului 2018, în cazul
domeniului de intervenție 6A. Valoarea indicatorului țintă comun - Locuri de muncă create în cadrul
proiectelor sprijinite (domeniul de intervenție 6A) a fost de 3.033 pentru bărbați și 2.079 pentru femei.
În ceea ce privește modul în care se ia în considerare egalitatea de gen și nediscriminarea în guvernarea

Programului, evaluatorii au analizat regulamentul de funcționare al Comitetului de Monitorizare al
Programului, precum și componența oficială a acestuia.
Astfel, următoarele constatări pot fi evidențiate:
 Regulile de funcționare ale CM nu includ niciun aspect discriminatoriu sau potențial discriminatoriu
care ar putea afecta principiile egalității de gen și ale nediscriminării;
 Componența CM nu include ca membri nici o instituție națională specifică responsabilă cu lupta
împotriva discriminării generale, acestea fiind cooptate în grupurile de lucru constituite sub tutela
CM (Agenția pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Consiliul Național pentru
Combaterea Discriminării, Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități). Cu toate acestea,
în ceea ce privește minoritățile, Agenția Națională pentru Romi este inclusă ca membru cu drept de
vot. Mai mult, un ONG care se ocupă de drepturile femeilor (Romanian Women’s Lobby) este, de
asemenea, inclus în CM, ca membru cu drept de vot.
 În regulile de funcționare ale CM nu se face nici o referire la principiile egalității de gen și a
nediscriminării, nici în general, nici în cazul măsurilor specifice, legate, de exemplu, de necesitatea
garantării unei componențe echilibrate între sexe a persoanelor delegate ca participante la sesiuni.
Nu se face nicio referire la măsurile care să garanteze accesul deplin la sesiunile CM către eventualii
participanți cu dizabilități.
Luând în considerare aceste aspecte, componența și modul de funcționare a Comitetului de Monitorizare nu

sunt afectate de nicio discriminare potențială. Includerea în componența sa a actorilor care se ocupă, în mod
instituțional, de drepturile minorităților și ale femeilor dovedește voința de a include aceste puncte specifice
de vedere în deciziile strategice privind Programul. Pe de altă parte, nu se iau măsuri proactive specifice
pentru a garanta o participare echilibrată între femei și bărbați și o accesibilitate deplină pentru persoanele
cu dizabilități.
Concentrându-se asupra modului în care au fost luate în considerare principiile egalității de gen și
nediscriminării în cadrul procedurilor de implementare, evaluatorii au analizat documentele de
implementare (Ghidurile solicitantului, grile de evaluare, modele de Cereri de Finanțare etc.) pentru
227
măsurile în cadrul cărora au fost depuse proiecte până la finalul anului 2018, fiind identificate aspecte
specifice fiecărei măsuri, care nu au însă rolul de a afecta respectarea acestor principii.
Rezultatele obținute arată că, în general, există o analiză insuficientă a principiilor egalității de gen și
nediscrimnării în mecanismele de implementare a măsurilor. Cu foarte puține excepții (a se vedea mai jos,
submăsurile 1.1 și 19.1), criteriile de eligibilitate și de selecție nu includ niciun aspect legat de gen sau
apartenența la grupurile expuse riscului de discriminare. Acest lucru este remarcat în mod deosebit în cazul
submăsurilor de tipul 6.1 (tineri fermieri) și 6.3 (fermele mici), mai ales că pentru măsurile similare din
perioada de programare anterioară a fost prevăzut un punctaj specific solicitanților de sex feminin.
Cu excepția submăsurii 1.1, respectarea de către beneficiar a principiilor egalității și nediscriminării în

timpul implementării proiectului nu este prevăzută ca un angajament general care trebuie asumat în cadrul
declarațiilor solicitanților. Beneficiarilor li se solicită exclusiv să se angajeze în respectarea orientărilor, care
nu includ referințe la principiile stabilite la art. 7 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Acest aspect poate
genera îndoieli cu privire la capacitatea sistemului de management de a reacționa în mod adecvat în cazul în
care implementarea unui proiect este efectuată în contradicție cu prevederea respectivă.
Pe de altă parte, în cadrul submăsurii 1.1, în ceea ce privește proiectele de formare profesională, orientările
menționează principiile egalității de gen și nediscriminării. Totuși, acestea nu sunt luate în considerare în
criteriile de eligibilitate și în selectarea proiectelor. Deși modelul cererii de finanțare conține o secțiune
referitoare la descrierea modului în care proiectul se va ocupa de aceste principii, procedurile de selecție nu
par să ofere nicio posibilitate de a respinge sau de a depuncta proiectele cu o abordare insuficientă a acestor
principii.
În cadrul submăsurii 19.1, includerea în parteneriatul local a unei entități care se ocupă de minorități a fost
prevăzută în criteriile de evaluare, prin oferirea unui punctaj de 5/100 puncte. Acesta reprezintă singurul caz
în care criteriile de evaluare includ o trimitere la principiile egalității de gen sau nediscriminării. Cu toate
acestea, comparativ cu perioada anterioară de programare, s-a înregistrat un regres, luând în considerare
faptul că selectarea parteneriatelor locale, în trecut, avea în vedere oferirea unui punctaj de 15 puncte pentru
aceste principii, dintre care 5 pentru parteneriatele care includ minorități, 5 pentru cele care urmăreau
echilibrul între femei și bărbați și 5 pentru cele care includeau tineri.
Ghidurile Solicitantului nu prevăd nicio obligație pentru beneficiari cu privire la respectarea principiului
accesibilității pentru persoanele cu dizabilități. Acest lucru este deosebit de important pentru măsurile de
investiții (în special pentru cele publice) și pentru acele măsuri (cum ar fi sM 6.2 și sM 6.4) în care sunt
prevăzute investiții în structurile de cazare. În general, gradul de accesibilitate la investițiile susținute de
Program este prevăzut doar din punct de vedere al respectării legislației naționale în vigoare pentru sectorul
specific de investiții, fără nicio măsură sau garanție suplimentară în aplicarea alineatului (2) al articolului 7
din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.
Luând în considerare aspectele urmărite de evaluatori pentru analiza promovării egalităţii între bărbaţi şi
femei şi a nediscriminării, se poate concluziona că implementarea PNDR 2014-2020 nu a fost afectată de
nicio situație directă sau indirectă de apariție a discriminării, generată de procedurile de implementare. Cu
toate acestea, măsura în care Programul a promovat în mod activ prinicipiile egalității de gen și
nediscriminării este foarte limitată și oricum este redusă în comparație cu perioada anterioară de
programare. Procedurile de implementare nu sunt suficient de solide din perspectiva garantării respectării
principiului accesibilității persoanelor cu dizabilități la investițiile finanțate prin Program, astfel cum se
prevede la art. 7 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.
Procedurile de implementare ale programului (Ghidurile solicitantului, declarațiile prevăzute) ar trebui

revizuite pentru a introduce, cel puțin, un angajament formal al tuturor beneficiarilor de a respecta
228
principiile egalității de gen și nediscriminării în implementarea proiectului, indiferent de tipologia
măsurilor;
Ar trebui analizate procedurile de aplicare, selecție, contractare și monitorizare pentru a verifica măsura în
care acestea necesită o revizuire în sensul de a se garanta respectarea efectivă a principiului accesibilității
pentru persoanele cu handicap la investiția sprijinită de program.
8.b) Dezvoltarea durabilă [articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale DI 4A, 4B, 4C, și 5A.
Contribuția PNDR la dezvoltarea durabilă este luată în considerare prin rezultatele sondajului de opinie
privind eficiența intervenției PNDR în vederea aplicării dezvoltării durabile. Majoritatea respondenților,
dintre beneficiarii sM 6.2 și 6.4, M10, M11 și M13 au confirmat că intervenția finanțată prin PNDR nu a
contribuit la dezvoltarea durabilă (42% din totalul respondenților), în timp ce numai 24% dintre respondenți
au identificat o contribuție către dezvoltarea durabilă. În celelalte cazuri, se consideră că intervențiile
(20,6% din totalul respondenților) au contribuit doar parțial la dezvoltarea durabilă sau nu știu (13,3% din
totalul respondenților).
De asemenrea, PNDR prezintă un impact pozitiv asupra mediului, într-un mod indirect, prin implementarea
M1, în special în ceea ce privește promovarea formării. În consecință, în baza rezultatelor obținute prin
sondajul de opinie, subiectele abordate prin formare fac referire la practici inovatoare în fazele de procesare
și producție sau în diversificarea activitățile agricole și gestionarea generală a fermei (31,25% dintre
beneficiari) sau la competitivitatea și diversificarea activităților agricole (25% dintre beneficiari) sau la
dezvoltarea durabilă, măsurile de agromediu și climă (12,5% din beneficiari). În plus, conform
beneficiarilor din cadrul sM 8.1 și 9.1, modificările introduse prin PNDR au contribuit la menținerea unui
mediu natural de bună calitate (65,22% dintre respondenți), în timp ce în opinia a 34,78% dintre
respondenți, intervențiile PNDR nu influențează calitatea mediului natural.
Principala problemă în estimarea impactului PNDR asupra dezvoltării durabile și a schimbărilor climatice
este lipsa informațiilor de bază privind variabilele de mediu (cum ar fi cele privind calitatea solului). PNDR
nu sprijină în mod direct măsuri de abordare a adaptării la schimbările climatice, acest aspect fiind totuși
remarcat prin anumite componentele de adaptare, introduse la nivelul a câteva submăsuri. Sondajul aplicat
în rândul beneficiarilor confirmă faptul că intervențiile finanțate nu au contribuit în mod direct la obiectivul
de adaptare / atenuare a schimbărilor climatice. În viitor, PNDR ar trebui să crească sprijinul acordat
acțiunilor care abordează aspectele legate de schimbările de mediu, prin promovarea reîmpăduririi sau a
altor măsuri legate de gestionarea resurselor naturale sau activitățile care vizează consolidarea capacității de
răspuns prin instruire, utilizarea strategică a informațiilor privind clima și integrarea acestora în planificare.
Măsurile care contribuie la obiectivul de atenuare a efectelor schimbărilor climatice și reducere a emisiilor
de gaze sunt măsurile corespunzătoare DI 5B, 5C și 5D, respectiv: sM 4.1, sM 6.2, sM 6.4, M10, M14, sM
15.1.
PNDR adresează obiectivele de reducere a utilizării energiei fosile și îmbunătățește producția de energie
regenerabilă prin implementarea măsurilor care contribuie la DI 5C. De exemplu, prin intermediul sM4.1
229
(Sprijin pentru investiții în exploatațiile agricole), se promovează în mod direct a reducerea utilizării
energiei fosile și îmbunătățirea producției de energie regenerabilă, prin sprijinirea investițiilor în producția și
utilizarea surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin investițiile realizate în creșterea eficienței
energetice. PNDR contribuie la promovarea obiectivului privind energia din surse regenerabile, așa cum se
explică în cadrul indicatorului R15, dar contribuția este limitată ca urmare a numărului redus de proiecte
finalizate în acest domeniu. În plus, producția de energie electrică este doar marginală în cadrul proiectelor
finanțate. Alte măsuri contribuie la atenuarea efectelor: M10 și M11 pot contribui indirect la reducerea
emisiilor de GES, prin evitarea utilizării proceselor mecanizate, protejarea solului și prin reducerea utilizării
substanțelor chimice, îmbunătățind ciclul natural de azot și, în consecință, emisiile de GES. Conform
recenziei analizei literaturii de specialitate, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin absorția CO2
poate fi influențată pozitiv de prezența culturilor de acoperire sub formă de mulci de suprafață în sistemele
de producție fără plante.
Obiectivele de adaptare sunt incluse în DI 5E (Stimularea conservării și sechestrării carbonului în

agricultură și silvicultură) și indirect în DI 5A (creșterea eficienței utilizării apei în agricultură). În ceea ce
privește adaptarea, studiul de caz a arătat că, în general, modificările introduse prin angajamente sunt utile
pentru a reduce riscurile și consecințele asupra activităților agricole din cauza schimbărilor climatice, chiar
dacă intervenția PNDR nu este finalizată direct pentru adaptarea la schimbările climatice.
Obiectivele privind schimbările climatice sunt, în general, observate în implementarea PNDR. Prin măsurile
de dezvoltare rurală, se obține reducerea consumului de energie, în special a emisiilor de gaze cu efect de
seră și a amoniacului și s-a influențat creșterea producției de energie din surse regenerabile.
Chiar dacă PNDR încurajează tehnicile agriculturii inteligente, care ajută fermierii să sporească
productivitatea fermelor și rezistența la impactul schimbărilor climatice, PNDR ar trebui să fie mai eficace
în ceea ce privește acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice, promovând mai multe activități de
adaptare, de exemplu: consolidarea parteneriatelor puternice între sectoare, identificarea și promovarea
tehnologiilor și a infrastructurilor de dezvoltare durabilă împotriva schimbărilor climatice, elaborarea de
programe de informare privind situațiile climatice de pe teritoriul României.
8.c) Rolul partenerilor menționați la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 în
implementarea programului
În vederea analizării măsurii în care activitatea partenerilor menționați în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013,
au contribuit la îmbunătățirea implementării PNDR, au fost vizați actori cheie relavanți, prin aplicarea unei
combinații de metodologii calitative și surse de date, cum ar fi interviurile, cercetarea de birou și analiza
documentelor administrative, focus grupurile, etc.
Din aplicarea metodelor de evaluare propuse în cadrul contractului, a rezultat faptul că rolul partenerilor este
important în concordanță cu rolul jucat în cadrul procesului complex de consultare care a condus la prima
redactare și aprobare a PNDR. De asemenea, din punct de vedere instituțional, Comitetul de Monitorizare al
Programului a fost stabilit prin includerea unei componente ridicate a partenerilor, din afara sistemului de
management. Membrii Comitetului de Monitorizare, reprezentanți ai sectorului privat, au fost selectați pe
baza unei proceduri formale și transparente. Rezultatul final este existența unui Comitet de Monitorizare cu
38 de membri cu drept de vot, dintre care 10 administrații publice, 1 instituție academică, 1 asociație a
autorităților locale, Federația Națională GAL-urilor, 1 sindicat, 4 reprezentanți ai societății civile care se
230
ocupă de aspecte orizontale și nu mai puțin de 20 de asociații de producători sau asociații interprofesionale.
Această structură reflectă importanța celor care se află în sistemul decizional al programului, întrucât
subiecții privați sau, oricum, subiecții externi ai sistemului de management, reprezintă majoritatea
membrilor CM.
Pe lângă Comitetul de Monitorizare, la un nivel mai operațional, a fost creat un sistem de grupuri de lucru,
la nivelul domeniilor / sectoarelor / submăsurilor, care reprezintă baza tehnică permanentă în cadrul căreia
se dezvoltă parteneriatul și unde au fost discutate chiar și Ghidurile solicitantului înainte de aprobarea
acestora.
Acest nivel de colaborare și de interacțiuni este considerat pozitiv și constructiv, prezentând îmbunătățiri
semnificative față de perioada anterioară de programare. Cu toate acestea, există un nivel redus de
organizare a partenerilor, în special a celor proveniți din societatea civilă, care poate afecta continuitatea
participării lor efective la formele / procesele de parteneriat ale Programului.
Partenerii au contribuit la implementarea PNDR într-o măsură satisfăcătoare, cu o intensitate mai mare
decât în perioada de programare anterioară, datorită unei importanțe instituționale sporite și a implicării mai
intense în deciziile operaționale. Pentru a exploata pe deplin potențialul noilor premise instituționale pentru
parteneriat, este nevoie de o creștere intensă a capacității partenerilor, care să se reflecte într-o mai bună
organizare și o pregătire tehnică partenerilor.
Se recomandă păstrarea sistemului de parteneriat stabilit la nivel instituțional și la nivel de operațiune,

lansarea unor inițiative importante de consolidare a capacităților pentru parteneri și stimularea participării
partenerilor mai slab pregătiți și mai puțin organizați cu ocazia discuțiilor și a negocierilor.
231
9. PROGRES ÎNREGISTRAT ÎN ASIGURAREA ABORDĂRII INTEGRATE PENTRU UTILIZAREA
FEADR ȘI A ALTOR INSTRUMENTE FINANCIARE ALE UNIUNII
Investiţii teritoriale integrate (ITI)
Instrumentul pentru investiții teritoriale integrate (ITI) este un instrument introdus în Regulamentul privind
dispozițiile comune (RDC) care urmează să fie utilizat în perioada de programare a fondurilor structurale și
de investiții (FESI). Scopul său este de a facilita derularea strategiilor teritoriale care necesită finanțare din
diferite surse și de a promova o formă de elaborare a politicilor mai locală. ITI poate oferi o valoare
adăugată imediată în programare, rezultând o implementare mai eficientă a strategiilor teritoriale prin
îmbunătățirea coordonării între fondurile FESI și creșterea capacității administrative pentru a face față
dezvoltării teritoriale integrate. Dacă ITI mărește rolul autorităților locale, al ONG-urilor și al altor
organisme subnaționale implicate în gestionarea și implementarea fondurilor FESI, acest lucru ar putea, pe
termen lung, să contribuie la extinderea capacităților pentru desfășurarea dezvoltării teritoriale.
România utilizează instrumentul ITI în Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD), un teritoriu cu
caracteristici naturale și culturale unice, cum ar fi: o arie largă de zone umede, o populație mică și izolată,
specializare și vulnerabilitate economică, acces limitat la servicii și servicii sociale de bază.
PNDR contribuie direct la Delta Dunării ITI cu sM 4.1, 4.2, 4.2a, 4.3, sM 6.1, 6.2, 6.3, 6.4 (contribuind
direct la Pilonul II) și sM 7.2, 7.6 (legate de Pilonul IV). Toate aceste submăsuri au un buget separat, dedicat
ITI. În același timp, M10 și M19 (al căror buget se referă la alocarea națională - totală) contribuie la Pilonul
I prin promovarea patrimoniului protecției mediului și prin promovarea strategiilor de dezvoltare locală
conduse de comunitate.
Bugetul total dedicat măsurilor ITI de către PNDR reprezintă aproximativ 1,2% din noile resurse planificate
ale PNDR, iar cheltuielile reprezintă 0,97% din valoarea totală alocată. Performanța plăților reflectă o
ușoară întârziere a implementării ITI în comparație cu restul programului: plățile reprezintă 30% din
valoarea alocată în cadrul submăsurilor ITI (sM 7.2 inclus) și 52% în celelalte submăsuri (sM 7.2 inclus).
Aceasta înseamnă că, în ciuda unui început ulterior, comparativ cu aceleași submăsuri dezvoltate la nivel
național, ITI nu performează diferit față de restul programului în ceea ce privește cheltuielile (având în
vedere numai resursele noi și excluderea proiectelor de tranziție). Dimpotrivă, în unele cazuri, măsurile ITI
au o performanță mai bună în ceea ce privește execuția financiară (plăți/alocare), în special sM 4.2, 4.3 și, în
mod similar, 4.2a.
Eficiența implementării a fost analizată comparând raportul dintre valoarea contractată și cea alocată (cu
excepția sM 7.2, pentru care nu este disponibilă dezagregarea cantității alocate) pentru submăsurile din ITI
și aceleași submăsuri în afara zonei ITI. Analiza arată o performanță similară între submăsurile din zona ITI
și din exterior: 70% din alocare a fost contractată în cadrul măsurilor ITI și 68% în aceleași submăsuri în
afara ITI.
Comparând proiectele depuse și alocarea programelor, este clar că (în sens larg) există o cerere pentru
investiții atât în zona ITI, cât și în restul țării pentru M4, M6 și M7. Cu toate acestea, situația variază în
funcție de măsuri. În cazul sM 7.6, proiectele depuse (și chiar cele contractate) au o valoare financiară mai
mare decât alocarea programelor în zonele din Delta Dunării ITI, în timp ce în cazul ITI Delta Dunării sM
7.6, proiectele depuse sunt mai mici de 50% din alocarea programului.
232
În cazul proiectelor non ITI, proiectele depuse în cadrul sM 6.3 depășescu cu puțin alocarea programului, în
timp ce în zona ITI, proiectele depuse reprezintă 2/3 din alocarea specifică a programului. Dimpotrivă, în
cazul sM 4.3, pentru infrastructura secundară de irigații, submăsura ITI este mai performantă în ceea ce
privește atragerea proiectelor depuse, comparativ cu restul țării.
În celelalte cazuri, există diferențe extrem de mici între proiectele depuse și alocarea programului la nivel de
submăsură. Prin urmare, autoritatile programului ar putea considera, in viitor, realocarea unor fonduri
dedicate sM 7.6 și sM 6.3 pentru a le folosi pentru aceleași submăsuri la nivel național sau pentru a realoca
în favoarea altor submăsuri din cadrul ITI, care sunt considerate mai atractive pentru beneficiari. De asemea,
o realocare a resurselor non ITI către ITI ar putea fi luată în considerare în viitor pentru sM 4.3, dacă există
o creștere substanțială a depunerii de proiecte în zona ITI.
Proiectele contractate au activat investiții de 120 de milioane de euro, incluzând contribuția publică și
contribuția privată, care au fost relevante în special în sM 4.1, 4.1a, 4.2 și sM 6.4. Deși proiectele
contractate nu permit o evaluare completă a beneficiilor socio-economice pentru dezvoltarea locală, ele
ajută la identificarea beneficiilor așteptate din proiectele în curs.
Într-o fază de implementare a programelor viitoare, mai avansată, va fi probabil mai ușor să evaluăm
complet contribuția ITI în ceea ce privește impactul real asupra calității vieții locuitorilor. Beneficiile pot fi
măsurate luând în considerare o varietate de aspecte: crearea de locuri de muncă (în cadrul sM 4.2, 6.2 și
6.4), dezvoltarea agriculturii în sectorul agricol și neagricol (sM 4.1, 4.1a, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4 ), îmbunătățirea
infrastructurii locale și a activelor (sM 4.3, 7.2 și 7.6).
Participanții la grupul de interes pentru dezvoltarea durabilă au convenit că PNDR contribuie la dezvoltarea
durabilă a zonei Deltei Dunării, în special la protecția biodiversității (scorul 4 din 5) și dezvoltarea
economiei (3,5). Alte aspecte de mediu sunt mai dificil de tratat (de exemplu, managementul apelor uzate),
deoarece nu toate comunitățile (mici) au acces la fonduri, iar unele dintre ele se confruntă, de asemenea, cu
restricții legate, de exemplu, de prezența siturilor Natura 2000.
În ceea ce privește contribuția PNDR la coeziunea socială, participanții au subliniat că criteriile de selecție
din cadrul SM 7.2 și 7.6 nu iau în considerare în mod suficient specificul regiunii. Prin urmare, coeziunea
socială este în principal urmărită prin FEADR (infrastructura de bază) și FSE (politicile de tineret și
cultură).
Valoarea adăugată a PNDR este în principal reprezentată de posibilitatea ca atât potențialii beneficiari
publici, cât și privați să aibă acces la fonduri care abordează teme specifice, precum protecția mediului și
îmbunătățirea condițiilor economiei locale, cu accent pe introducerea inovației în practici din mediul rural.
Mai mult, aplicarea abordării LEADER contribuie la consolidarea cooperării între subiecții publici și
privați, pentru a promova o dezvoltare locală multisectorială și integrată.
În ansamblu, ITI a permis să utilizeze investiții integrate menite în special să îmbunătățească calitatea vieții
cetățenilor din Delta Dunării fără a concura cu potențialii beneficiari la nivel național. Coordonarea dintre
Asociația ITI Delta Dunării și autoritățile de gestionare a tuturor programelor operaționale implicate este
bună și, cu referire în mod specific la Autoritatea de Management PNDR și AFIR, relațiile sunt considerate
foarte eficiente, deoarece ambele autorități reușesc să adapteze procedurile de program la caracteristicile
Deltei Dunării (a se vedea, de exemplu, ghidul de aplicare a proiectelor specifice pentru beneficiari).
ITI în Delta Dunării este un nou instrument de investiții care îmbunătățește calitatea vieții în zonă garantând
linii bugetare specifice din toate fondurile FESI care răspund nevoilor diferite printr-o varietate de programe
operaționale care au obiectivele specifice și mecanismele de implementare. Unele întârzieri în punerea în
aplicare se datorează în principal faptului că ITI a început oficial când programele operaționale implicate au
233
fost deja aprobate și acest lucru implică, de asemenea, unele reglaje pentru a răspunde mai bine nevoilor
specifice regiunii.
PNDR contribuie cu investiții specifice în cadrul M4, M6 și M7, care influențează pozitiv dezvoltarea
economică a regiunii, precum și cu M10 și M19 care promovează gestionarea durabilă a resurselor naturale
și o dezvoltare teritorială mai echilibrată.
Mai exact, analiza datelor de monitorizare arată că submăsurile PNDR dedicate ITI se desfășoară în
conformitate cu aceleași submăsuri la nivel național, în ciuda întârzierilor menționate mai sus. Mai mult
decât atât, abordarea participativă adoptată poate fi, fără îndoială, considerată o valoare adăugată, deoarece
promovează intervenții mai vizate și mai profunde. Cu toate acestea, fiind primul ciclu de programare ITI,
efectele nete ale bugetului dedicat dezvoltării durabile a regiunii Deltei Dunării pot fi mai bine evaluate în
cadrul evaluării ex-post a PNDR. Una dintre principalele provocări și oportunități de finalizare a unei linii
bugetare specifice Deltei Dunării ITI a fost adăugarea unui alt nivel de programare programului, care, totuși,
nu a afectat negativ implementarea submăsurilor implicate.
Având în vedere cele de mai sus, ITI poate fi considerat un instrument util pentru promovarea dezvoltării
durabile și îmbunătățirea calității vieții comunităților locale.
Pentru a îmbunătăți în continuare dezvoltarea integrată a zonei (pe baza nevoilor specifice regiunii) și având
în vedere următoarea perioadă de programare, ar fi extrem de importantă implicarea părților interesate și a
beneficiarilor locali în actualizarea analizei contextului a tuturor programelor implicate în cadrul fondurilor
FESI, pentru a se adapta mai bine nevoilor potențiale ale beneficiarilor și a specificităților teritoriale,
valorificând, de asemenea, experiența acumulată și rezultatele obținute până în prezent, cu scopul de a
garanta o planificare mai adecvată a viitoarelor investiții în regiune. Acest lucru ar putea, de asemenea, să
rezulte o delimitare mai eficientă între priorități și alocarea bugetară a diferitelor programe ESI care
contribuie la SIDDDD.
Mai mult decât atât, ar putea fi utilă realizarea unei evaluări care să compare eficiența costurilor investițiilor
în domeniul ITI în termeni de beneficii, pentru a vedea în ce măsură investițiile în ITI au garantat o valoare
adăugată reală în ceea ce privește rezultatele îmbunătățite (prin investiții integrate, abordare multisectorială
și cooperare între diferite fonduri) pentru întreaga țară și dacă instrumentul ITI ar putea fi replicat corect în
alte regiuni din România.
Abordarea LEADER
În ceea ce privește stadiul sM 19.1, până la 31.12.2018 aceasta a fost închisă, proiectele în curs și finalizate
reprezintând 92% din proiectele selectate, iar plățile aferente 99% din valoarea alocată.
În ceea ce privește implementarea Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) în cadrul sM19.2, proiectele în
curs și finalizate reprezintă 99% din proiectele selectate (6% fiind doar proiecte finalizate) a căror valoare
reprezintă o cotă de 46% din bugetul alocat pentru această submăsură, în timp ce plățile deja efectuate
reprezintă 16% din valoarea alocată.
sM19.3 a fost activată în anul 2018, proiecte în curs de desfășurare reprezentând 13% din proiectele
selectate (proiecte aferente componentei A – asistență financiară pentru cooperare) fără plată înregistrată
încă.
În același timp, plățile în cadrul SM19.4 pentru gestionarea GAL-urilor și activitățile de animare teritorială
reprezintă 42% din bugetul alocat pentru această submăsură.
234
În ceea ce privește asistența tehnică M20, până la 31.12.2018, au existat 86 de proiecte (dintre care 31 au
fost deja finalizate), iar plățile aferente reprezintă 33% din bugetul alocat.
Pentru a asigura implementarea adecvată a M19, AM-ul sprijină GAL-urile prin utilizarea unei varietăți de
instrumente. Evaluarea calitativă a demonstrat că sprijinul oferit de AM a fost într-adevăr apreciat de GAL-
urile care au decis să participe la sondajul online. Mai ales sesiunile de formare și schimbul de exemple de
bune practici au fost considerate foarte utile în îmbunătățirea capacităților GAL-urilor de a gestiona
aspectele specifice ale implementării SDL.
Această colaborare productivă între AM și GAL-uri este deosebit de evidentă în ceea ce privește activitățile
de monitorizare și evaluare: 67% dintre respondenți găsesc sprijinul acordat pentru elaborarea planului de
evaluare "foarte util".
Mai mult de 90% dintre GAL-urile participante la studiu au elaborat un plan de evaluare și, în cadrul acestei
sarcini, principalele dificultăți au fost reprezentate de elaborarea criteriilor de evaluare și a întrebărilor de
evaluare aferente (peste 50% din cazuri) și de construirea cadrul logic (aproximativ ¼ din cazuri). Mai mult
de 50% dintre respondenți vor monitoriza indicatorii de rezultate cel puțin în fiecare lună, cu obiectivul
dublu de a verifica realizările SDL și de a detecta eventualele blocaje care ar putea pune în pericol
implementarea adecvată a Strategiei, pentru a detecta măsurile corective necesare.
Pentru gestionarea activităților de monitorizare și evaluare, majoritatea GAL-urilor (86% dintre respondenți)
au decis să angajeze personal dedicat care să monitorizeze și să evalueze stadiul și rezultatele LDS. În
majoritatea cazurilor, GAL-urile au decis să gestioneze astfel de activități cu personalul intern și, în puține
cazuri au fost implicați și experți externi.
În ceea ce privește activitățile de animare teritorială, GAL-urile au implicat cetățeni și beneficiari prin
organizarea de focus-grupuri și mese rotunde (cele mai utilizate tehnici), precum și alte inițiative de
informare/diseminare (de exemplu, caravane de animare, intalniri informative, seminarii de informare). În
ceea ce privește comunicarea oportunităților oferite în cadrul abordării LEADER, au fost preferate
instrumente precum pliante, postere, ziare locale (2/3 din cazuri) pentru promovarea lansării cererilor de
proiecte.
În general, participarea utilă la sesiunile de formare organizate de AM și grupurile de lucru de către RNDR,
împreună cu activitățile de comunicare și animare promovate de GAL-uri, contribuie, pe de o parte, la
consolidarea capacității GAL-urilor de a gestiona și implementa SDL și , pe de altă parte, să difuzeze
informații privind oportunitățile oferite de abordarea LEADER, inclusiv mecanismele de punere în aplicare,
reducând, astfel, sarcinile administrative atât pentru GAL-uri, cât și pentru beneficiari.
Ca rezultat al analizei de evaluare, se poate afirma în mod corect că AM asigură implementarea eficientă a
abordării LEADER, sprijinind GAL-urile în fazele de programare și implementare a LDS, printr-o varietate
de instrumente (manuale și ghiduri, site-ul web) care vizează sprijinirea GAL-urilor pentru a face față
procedurile administrative (adesea complexe) și cerințelor programului. De asemenea, sesiunile de formare
și grupurile de lucru LEADER gestionate de către RNDR reprezintă ocazii de schimb de experiență și de
abordare a unor teme de interes deosebit pentru GAL-uri și de o mare importanță pentru buna gestionare și
implementare a Strategiilor de Dezvoltare Locală.
Astfel, sprijinul AM contribuie la îmbunătățirea programării și capacității de gestionare a GAL-urilor și

aceasta este o cerință fundamentală pentru a garanta o implementare eficientă a abordării LEADER și o
dezvoltare teritorială echilibrată.
Pentru a valorifica rezultatul acestor activități de consolidare a capacității în perspectiva perioadei următoare
235
de programare și pentru a îmbunătăți capacitatea GAL-urilor de a gestiona strategiile de dezvoltare locală,
se sugerează promovarea unei analize de monitorizare (ex-ante, anchete ad-hoc) eficiența sesiunii de
formare / sprijin implementat, precum și colectarea de propuneri din partea GAL-urilor pentru a se deduce
lecțiile învățate.
Implementarea strategiilor de dezvoltare locală (SDL)
În august 2016, AM a selectat 239 de GAL-uri (aproape dublând numărul planificat inițial de 120 de GAL-
uri) și Strategia de Dezvoltare Locală aferente care acoperă 90,81% din populația rurală din România.
Majoritatea GAL-urilor selectate (75%) au solicitat sprijinul pregătitor pentru parteneriatele locale în cadrul
sM 19.1, astfel încât să fie rambursate pentru toate activitățile implementate pentru elaborarea Strategiei de
Dezvoltare Locală (animare teritorială, analiză și redactare strategii). Această activitate pregătitoare, care a
inclus reprezentanți ai sectoarelor instituționali, sociali și productivi, a permis existenței și formării (noilor)
GAL-urilor să analizeze nevoile teritoriale, să detecteze potențialul de dezvoltare locală și să colecteze idei
de proiect și contribuții cu scopul de a crea o strategie în mod corespunzător, în conformitate cu specificul,
nevoile și așteptările locale într-un mod participativ (abordare ascendentă).
În ceea ce privește capacitatea GAL-urilor de a construi parteneriate public-privat pentru elaborarea și

implementarea adecvată a Strategiei de Dezvoltare Locală, evaluarea calității (studiul) a evidențiat faptul că
parteneriatele implică diferite tipologii de subiecte reprezentând diferite sectoare, nevoi și puncte de vedere,
care conduc la o abordare multisectorială . Parteneriatele sunt compuse în principal din companii private,
care reprezintă 69% dintre parteneri, instituții locale (19%), ONG-uri (8%) și asociații ale societății civile
(2%). Alte subiecte implicate sunt cooperative (1%), organizații / asociații ale minorităților locale (1%) și
asociații de mediu (1%).
Majoritatea GAL-urilor care participă la sondaj (79% dintre aceștia) au avut experiențe anterioare în
aplicarea abordării LEADER în perioada de programare 2007/2013 ca GAL-uri deja existente sau pentru că
unii dintre parteneri au luat parte la alte parteneriate sau proiecte existente anterior.
Implicarea părților interesate relevante, precum și a potențialilor beneficiari (animare teritorială) a fost
susținută de GAL-uri, în principal prin organizarea unor grupuri tematice și a unor mese rotunde sau, mai
puțin frecvent, prin utilizarea altor tehnici (de exemplu, caravane de informare, intalniri informative,
seminarii de informare).
În medie, până la sfârșitul lunii decembrie 2018, GAL-urile participante la studiu au publicat aproximativ 12
cereri de propuneri și au selectat în jur de 27 de proiecte.
Activitățile de comunicare adresate potențialilor beneficiari, în special pentru promovarea lansării cererilor
de propuneri, se fac, de obicei, prin instrumente mai clasice, cum ar fi pliante, postere, ziare locale.
Respondents also declared that the main problems met while dealing with the project selection process was
urmărirea cerințelor privind achizițiile publice and definirea criteriilor de eligibilitate.
Într-adevăr, în selectarea intervențiilor, GAL-urile au posibilitatea de a adopta propriile proceduri, care sunt
incluse în însăși Strategiile de Dezvoltare Locale (în conformitate cu cerințele legislative ale UE și
naționale). Apoi, proiectele selectate sunt transmise către AFIR, care verifică coerența acestora cu criteriile
de selectare a PNDR și semnează eventual contracte cu beneficiarii pentru plățile viitoare.
În timpul punerii în aplicare, GAL-urile verifică cheltuielile de la beneficiari și le transmit AFIR pentru
rambursare. Această procedură, descrisă în orientările elaborate de AM, pe de o parte, determină o formă de
guvernanță pe mai multe niveluri, care asigură calitatea proiectelor selectate și coerența acestora cu
236
obiectivele Strategiilor de Dezvoltare Locale și, pe de altă parte, permite creșterea capacității GAL-urilor de
a gestiona procesul general de selecție.
În ceea ce privește tipologiile promotorilor de proiecte, acestea sunt în principal reprezentate de IMM-uri
(51%) și instituții publice (35%), urmate de alte tipuri de entități (11%) și de ONG-uri (3%). Această
varietate de beneficiari demonstrează capacitatea GAL-urilor de a implica diferite tipuri de subiecte și de a
crea rețele la nivel teritorial.
În cele din urmă, în pofida utilizării scăzute a SM 19.3, 63% dintre respondenți au înaintat proiecte de
cooperare în LDS, atât la nivel interregional cât și transnațional, unele dintre ele având experiență din
perioada de programare anterioară; valorificarea experiențelor de cooperare anterioare și promovarea celor
noi, evidențiază capacitatea GAL-urilor de a interacționa cu alte GAL-uri din interiorul și exteriorul țării,
care vor fi analizate în continuare în următoarele etape ale exercițiului de evaluare.
Strategiile de dezvoltare locală au fost concepute corespunzător de GAL-uri prin adoptarea unei abordări
„bottom-up” prin implicarea activă a reprezentanților componentelor publice, economice și sociale în scopul
de a răspunde nevoilor locale și de a defini o viziune comună asupra dezvoltării teritoriale viitoare.
Parteneriatele public-private create sunt formate din diferite tipuri de actori, care asigură o abordare
multisectorială care să permită luarea în considerare a diferitelor obiective, nevoi și perspective ale
sectorului, urmărind în același timp obiective comune.
Acest lucru a dus deja la introducerea unei metode inovatoare de gestionare a dezvoltării locale, care
acoperă 90,81% din populația rurală din România și se preconizează că va fi implementată în continuare pe
parcursul acestei perioade de programare, având în vedere că valoarea proiectelor selectate în cadrul sM
19.2 reprezintă 46% din bugetul alocat.
Sprijinul acordat de AM și de Agenția de Plăți contribuie la sporirea capacității GAL-urilor de a gestiona și

implementa Strategia de Dezvoltare Locală, în special în ceea ce privește capacitatea administrativă. În
același timp, gestionarea activităților de animare teritorială, precum și selecția / implementarea proiectelor
contribuie, de asemenea, la dezvoltarea capacității GAL-urilor de a încuraja crearea de rețele locale.
Creșterea cooperării la nivel interregional și transnațional nu poate fi evaluată pe deplin datorită lansării
recente a sM 19.3. Cu toate acestea, merită subliniat faptul că majoritatea GAL-urilor au prevăzut proiectele
de cooperare în Strategia de Dezvoltare Locală și o parte dintre acestea valorifică experiențele de cooperare
realizate în perioada de programare anterioară. Prin urmare, se poate spune pe bună dreptate că, în această
etapă, implementarea LDS contribuie pozitiv la implementarea și dezvoltarea principiilor LEADER.
Ar trebui să se facă o analiză suplimentară în cadrul evaluării ex post, astfel încât să se trateze impactul
aplicării abordării LEADER în ceea ce privește eficiența Strategiilor de Dezvoltare Locală în abordarea
nevoilor teritoriale, inovarea introdusă, durabilitatea parteneriatelor (în interiorul și în afara teritoriilor GAL-
urilor) și capitalizarea rezultatelor.
Implementarea LEADER în perioada 2014-2020 comparativ cu perioada 2007-2013
Măsura care contribuie direct la formularea răspunsului la această întrebare specifică de evaluare este M19 –
Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER (DLRC - Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea
comunității).
Abordarea LEADER a fost aplicată pentru prima dată în România în cadrul PNDR 2007-2013 și, în ciuda
incertitudinilor de programare inițiale existente la acel moment (adică identificarea valorilor de bază și a
237
valorilor țintă referitoare la GAL-uri), Axa 4 a avut niveluri ridicate de eficacitate atât în ceea ce privește
capacitatea de plată, cât și realizarea valorilor țintă ale indicatorilor de rezultat..
Axa 4, care a reprezentat aproximativ 2,3% din alocarea inițială a PNDR (ajungând la 4,1% în versiunea
finală aprobată în noiembrie 2015), a permis crearea a 163 de GAL-uri care acoperă 142.267 km2 de
teritorii și implică 6.770.589 de cetățeni.
În ceea ce privește eficiența punerii în aplicare, la sfârșitul perioadei de programare 2007/2013, proiectele
finanțate în cadrul axei 4 au fost de 7,038, ajungând la peste 70% din valorile țintă corespunzătoare. Aceasta
înseamnă că programul a fost oarecum ineficient în ceea ce privește capacitatea de programare despre
LEADER, dar, așa cum sa subliniat în evaluarea ex-post, acest lucru se datorează probabil atât lipsei de
experiență, cât și unei supraestimări a valorii-țintă. Pe de altă parte, plățile au reprezentat aproximativ 95%
din totalul alocărilor financiare, ceea ce arată o bună performanță din punct de vedere financiar.
În perioada de programare curentă, abordarea LEADER a fost întărită, cu un buget mai mare alocat M19,
care reprezintă 7% din totalul resurselor publice alocate, care au permis selectarea a 239 GAL-uri ale căror
Strategii de Dezvoltare Locală acoperă 90,81% din populația rurală din România.
Datele privind implementarea M19 arată că, până la 31/12/2018, valoarea totală a proiectelor contractate
(finalizate și încă în desfășurare) reprezintă 47,4% din bugetul alocat și plățile aferente constituie o cotă de
21% buget. Plățile se referă în cea mai mare parte la sM19.1 (99%), sM19.4 (42%) și 19.2 (16%), în timp ce
sM19.3 nu a înregistrat nicio cheltuială, care a fost activată la sfârșitul anului 2018. Cu toate acestea,
performanța generală poate fi considerată bună, având în vedere că, în cadrul PNDR 2014/2020, GAL-urile
au fost selectate în al doilea semestru din 2016.
În ceea ce privește rezultatele obținute de Axa 4 în perioada de programare anterioară, evaluarea ex post a
dovedit că principala valoare adăugată a abordării LEADER a fost reprezentată de oportunitatea de finanțare
a proiectelor (în cadrul axelor prioritare 1 și 3) care implică în mod specific GAL-urile și parteneriatele lor
public-privat, selectarea și finanțarea acestora fiind corelată cu relevanța proiectului pentru nevoile locale
identificate în cadrul LDS. Un alt aspect important a fost reprezentat de posibilitatea de a dezvolta proiecte
de cooperare care să permită GAL-urilor să promoveze colaborări cu organisme similare la nivel
interregional pentru a promova inițiative comune menite să promoveze inovația și protecția mediului,
precum și organizarea de evenimente comune (inclusiv seminarii și publicații) împărtăși experiențele.
Chiar și analiza de evaluare elaborată în această perioadă de programare evidențiază capacitatea GAL-urilor
de a construi parteneriate public-privat pentru proiectarea și implementarea adecvată a Strategiei de
Dezvoltare Locală, implicând diferite tipuri de subiecte reprezentând diferite sectoare, nevoi și puncte de
vedere care să conducă la o abordare multisectorială. Majoritatea GAL-urilor care participă la sondaj (79%)
au avut experiențe anterioare în aplicarea abordării LEADER în perioada de programare 2007/2013 (ca
GAL-uri deja existente sau pentru că unii dintre parteneri au luat parte la alte parteneriate sau proiecte
anterior existente) și acum valorifică experiența făcută în trecut.
În ceea ce privește capacitatea GAL-urilor de a gestiona Strategiile de Dezvoltare Locală, instruirile și

suportul tehnic acordat de AM și AFIR contribuie la consolidarea capacității GAL-urilor de a implementa
Strategia de Dezvoltaă Locală, în special în domeniul monitorizării și evaluării. Într-adevăr, spre deosebire
de trecut, în această perioadă de programare GAL-urile sunt chemate să selecteze proiecte care urmează să
fie finanțate în cadrul LDS și să furnizeze monitorizarea și evaluarea rezultatelor obținute. Acest lucru,
combinat cu activitățile de animare teritorială, este de așteptat să ducă la o capacitate sporită a GAL-urilor
de a promova și de a gestiona inițiative de dezvoltare locală mai adaptate, bazate pe nevoile efective
exprimate pe teritoriile lor, care ar putea fi mai bine analizate în următoarele etape ale evaluării exercițiu.
238
În ceea ce privește capacitatea LEADER de a crea noi oportunități de muncă, analiza contrafactuală
efectuată în cadrul evaluării ex post a PNDR 2007/2013 a arătat că M 411 și M 413 au contribuit în mod
direct la crearea de locuri de muncă în zonele rurale. Cu toate acestea, programul nu a fost eficace în
atingerea obiectivelor indicatorilor de rezultat comun (numărul de locuri de muncă create) și, prin urmare, a
avut un impact mai mic decât se anticipase în faza de programare.
În ceea ce privește numărul de locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite prin LDS în această
perioadă de programare, de la analiza datelor de monitorizare până în Decembrie 2018, se constată că
locurile de muncă create sunt 718 (din care 523 bărbați și 195 femei), reprezentând 35% valoare estimată a
fi atinsă în 2023, cu o îmbunătățire clară față de valoarea înregistrată în 2016 (3,89% din valoarea țintă).
Aceasta înseamnă că M19 contribuie la crearea de oportunități de locuri de muncă. Cu toate acestea, o
concluzie clară cu privire la acest aspect va fi posibilă numai în cadrul evaluării ex-post.
M19 fiind încă în desfășurare, concluziile pot fi doar parțiale în această etapă de implementare. Cu toate
acestea, pe baza rezultatelor obținute până în prezent, este posibil să se facă unele reflecții și estimări
preliminare privind posibilele evoluții.
Punerea în aplicare a abordării LEADER în România este la a doua etapă. Comparația datelor privind
PNDR 2007/2013 și actuala perioadă de programare arată că implementarea metodei LEADER se
îmbunătățește în general atât în ceea ce privește extinderea (populația acoperită de LDS), cât și potențialul
de a obține rezultatele așteptate, inclusiv capacitatea GAL-urilor de a gestiona local dezvoltarea și ocuparea
forței de muncă create prin Strategiile de Dezvoltare Locală.
Acest lucru pare a fi corect atât la nivel de programare, deoarece valorile țintă ale indicatorilor de rezultat
par să fie mai coerente cu potențialul teritorial (doar în cazul GAL-urilor care urmează să fie finanțate în
cadrul SM 19.1 valoarea era subestimată), și la nivelul GAL-ulurilor, având în vedere opinia majorității
GAL-urilor participante la sondaj (89% dintre acestea) care au declarat că implementarea globală a abordării
LEADER este îmbunătățită în comparație cu perioada anterioară de programare.
De altfel, PNDR 2014/2020 a alocat un buget mai mare măsurii LEADER, ceea ce a permis comunităților
rurale posibilitatea de a participa la elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală care
vizează îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, în urma unei abordări „bottom-up” și multisectoriale.
În acest context, parteneriatele private-publice organizate de GAL-uri reprezintă o varietate de actori

instituționali, economici și sociali care contribuie la întărirea rețelelor teritoriale menite să valorifice
potențialul de dezvoltare locală, astfel încât zonele rurale să fie un loc mai bun din punct de vedere
profesional și social.Acest obiectiv este urmărit prin implementarea Strategiilor de Dezvoltare Locală pe
baza nevoilor locale, care prevăd de asemenea proiecte de cooperare menite să sporească rezultatele
așteptate prin interacțiunea cu alte GAL-uri la nivel interregional și transnațional.
Majoritatea GAL-urilor selectate valorifică experiența acumulată în perioada de programare anterioară și

toate grupurile își dezvoltă capacitățile de gestionare și implementare a Strategiilor de Dezvoltare Locacă
prin consolidarea parteneriatelor și a relațiilor cu beneficiarii efectivi și potențiali, precum și prin asigurarea
selecției proiectelor, monitorizării și evaluării, în conformitate cu reglementările UE.
Așa cum a subliniat și evaluatorul ex post, cea mai inovatoare schimbare adusă prin aplicarea abordării
LEADER este reprezentată de introducerea unei noi forme de guvernare locală bazată pe rețele teritoriale,
participare și întărire reciprocă.
Este evident că cel mai evident rezultat, comparativ cu perioada anterioară de programare, a fost extinderea
aplicării abordării LEADER către o audiență mai largă, dar rezultate finale în ceea ce privește capacitățile
239
sporite de gestionare și executare a Strategiilor de Dezvoltare Locală, consolidarea parteneriatelor și
asigurarea rezultatele îmbunătățite, inclusiv îmbunătățirea ratelor de ocupare a forței de muncă, sunt încă
departe de a fi măsurate. Acestea din urmă vor fi posibile numai într-un stadiu mai avansat de implementare
a programului. Prin urmare, se recomandă păstrarea analizei efectelor nete ale PNDR în comparație cu
perioada de programare anterioară, prin cuantificarea indicatorilor de rezultat relevanți pentru FA 6B și prin
punerea în aplicare a cercetărilor de teren care implică atât GAL-urile, cât și beneficiarii finali ai Strategiilor
de Dezvoltare Locală.
În ansamblu, va fi posibil să se evalueze pe deplin în ce măsură aplicarea abordării LEADER a îmbunătățit

calitatea vieții în zonele rurale în comparație cu perioada de programare 2007/2013 numai în cadrul unei
evaluări ex-post.
240
10. RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE [ARTICOLUL 46 DIN
REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013]
30A. Evaluarea ex-ante a fost începută? Da

30B. Evaluarea ex-ante a fost finalizată? Da
30. Data de finalizare a evaluării ex ante 09-09-2016
31.1. Procesul de selecție sau desemnare a fost deja lansat? Da
13A. Acordul de finanțare a fost semnat? Da
13. Data semnării acordului de finanțare cu organismul de 28-11-2017
implementare a instrumentului financiar
Lista instrumentelor financiare

Denumirea instrumentului financiar Tipuri de Fond de fonduri aferent
instrument
financiar
Instrument financiar de imprumut cu Fund of funds Instrument financiar de imprumut cu
partajarea riscului la nivel de portofoliu specific fund partajarea riscului la nivel de portofoliu
Instrument financiar de imprumut cu
Fund of funds
partajarea riscului la nivel de portofoliu
241
I. Identification of the programme and priority or measure from which support from the ESI Funds
is provided (Article 46(2)(a) of Regulation (EU) No 1303/2013)
1. Priority axes or measures supporting the financial instrument, including fund of funds, under the
ESI Fund programme.
1.1 Reference (number and title) of each priority axis or measure M04 - Investments in physical
supporting the financial instrument under the ESI Fund programme assets (art 17)
M06 - Farm and business
development (art 19)
2. Name of ESI Fund(s) supporting the financial instrument under the EAFRD
priority axis or measure
3.01 Amount of ESI Fund committed in the Funding Agreement to M04 / 2A: 78,959,444.00
the individual focus areas(s) referred to in art 5 of 1305/2013 by M04 / 3A: 7,839,818.00
measure M06 / 6A: 970,176.00
Total: 87,769,438.00
3.1. Amount of ESI Funds committed to this thematic objective T03: 86,799,262.00
T08: 970,176.00
Total: 87,769,438.00
4. other ESI Fund programmes providing contribution to the financial instrument
4.1. CCI number of each other ESI Fund programme providing 2014RO06RDNP001
contributions to the financial instrument
30. Date of completion of the ex ante assessment Sep 9, 2016
31. Selection of bodies implementing financial instrument
31.1. Has selection or designation process already been launched Yes
II. Description of the financial instrument and implementation arrangements (Article 46(2)(b) of
Regulation (EU) No 1303/2013)
5. Name of the financial instrument Instrument financiar de imprumut
cu partajarea riscului la nivel de
portofoliu
6. Official address/place of business of the financial instrument (name Romania, Bucuresti
of the country and city)
7. Implementation arrangements
7.1. Financial instruments set up at Union level, managed directly or No
indirectly by the Commission referred to in Article 38(1)(a) of
Regulation (EU) No 1303/2013, supported from ESI Fund
programme contributions
7.1.1. Name of the Union-level financial instrument
7.2. Financial instrument set up at national, regional, transnational or Entrustment of implementation
cross-border level, managed by or under the responsibility of the tasks, through the direct award of a
242
managing authority referred to in Article 38(1)(b), supported from contract
ESI Fund programme contributions under point (a), (b), (c) and d) of
Article 38(4) of Regulation (EU) No 1303/2013
7.3. Financial instrument combining financial contribution from MA
with EIB financial products under European Fund for Strategic
Investment in accordance with Article 39a, referred to in Article
38(1)(c)
8. Type of the financial instrument Fund of funds
10. Legal status of the financial instrument, pursuant to Article 38(6) Separate block of finance
and Article 39a(5)(b) of Regulation (EU) No 1303/2013 (for financial
instruments referred to in Article 38(1)(b) and (c) only): fiduciary
account opened in the name of the implementing body and on behalf
of the managing authority or separate block of finance within a
financial institution
III. Identification of the body implementing the financial instrument, and the body implementing
fund of funds where applicable, as referred to under point (a), (b) and (c) of Article 38(1) of
Regulation (EU) No 1303/2013 (Article 46(2)(c) of Regulation (EU) No 1303/2013)
11. Body implementing the financial instrument

11.1. Type of implementing body pursuant to Article 38(4) and European Investment Fund
Article 39a(5) of Regulation (EU) No 1303/2013: existing or newly
created legal entity dedicated to implementing financial instruments;
the European Investment Bank; the European Investment Fund;
international financial institution in which a Member State is a
shareholder; a publicly-owned bank or institution, established as a
legal entity carrying out financial activities on a professional basis; a
body governed by public or private law; managing authority
undertaking implementation tasks directly (for loans or guarantees
only)
11.1.1. Name of the body implementing the financial instrument European Investment Fund
11.1.2. Official address/place of business (country and town name) of Luxembourg
the body implementing the financial instrument
12. Procedure of selecting the body implementing the financial Designation of the EIB, EIF or
instrument: award of a public contract; other procedure international financial institutions
12.1. Description of the other procedure of selecting the body
implementing the financial instrument
13. Date of signature of the funding agreement with the body Nov 28, 2017
IV. Total amount of programme contributions, by priority or measure, paid to the financial
instrument and management costs incurred or management fees paid (Article 46(2)(d) and (e) of
14. Total amount of programme contributions committed in the M04: 92,837,844.00
funding agreement (in EUR) M06: 1,037,643.00
Total: 93,875,487.00
243
14.1. out of which ESI Funds contributions (in EUR) M04: 86,799,262.00
M06: 970,176.00
Total: 87,769,438.00
14.1.1. out of which ERDF (in EUR) (optional)
14.1.2. out of which Cohesion Fund (in EUR) (optional)
14.1.3. out of which ESF (in EUR) (optional)
14.1.4. out of which EAFRD (in EUR) (optional) M04: 86,799,262.00
M06: 970,176.00
Total: 87,769,438.00
14.1.5. out of which EMFF (in EUR) (optional)
15. Total amount of programme contributions paid to the financial M04: 43,399,538.50
instrument (in EUR) M06: 485,086.96
Total: 43,884,625.46
15.1. out of which amount of ESI Funds contributions (in EUR) M04: 43,399,538.50
M06: 485,086.96
Total: 43,884,625.46
15.1.1. out of which ERDF (in EUR)
15.1.2. out of which Cohesion Fund (in EUR)
15.1.3. out of which ESF (in EUR)
15.1.4. out of which EAFRD (in EUR) M04: 43,399,538.50
M06: 485,086.96
Total: 43,884,625.46
15.1.5. out of which EMFF (in EUR)
15.2. out of which total amount of national co-financing (in EUR) Other: 0.00
15.2.1. out of which total amount of national public funding (in EUR)
15.2.2. out of which total amount of national private funding (in
EUR)
16. Total amount of programme contributions paid to the financial
instrument under Youth Employment Initiative (YEI) (in EUR)
17. Total amount of management costs and fees paid out of M04: 274,698.29
programme contributions (in EUR) M06: 3,070.28
Total: 277,768.57
17.1. out of which base remuneration (in EUR) M04: 274,698.29
M06: 3,070.28
Total: 277,768.57
17.2. out of which performance-based remuneration (in EUR)
18. Capitalised management costs or fees pursuant to Article 42(2) of
Regulation (EU) No 1303/2013 (relevant only for final report) (in
EUR)
19. Capitalised interest rate subsidies or guarantee fee subsidies
pursuant to Article 42(1)(c) of Regulation (EU) No 1303/2013
244
(relevant to final report only) (in EUR)
20. Amount of programme contributions for follow-on investments in
final recipients pursuant to Article 42(3) of Regulation (EU) No
1303/2013 (relevant for final report only) (in EUR)
21. Contributions of land and/or real estate in the financial instrument
pursuant to Article 37(10) of Regulation (EU) No 1303/2013
(relevant for final report only) (in EUR)
VI. The performance of the financial instrument, including progress in its set-up and in selection of
bodies implementing the financial instrument (including the body implementing a fund of funds)
(Article 46(2)(f) of Regulation (EU) No 1303/2013)
32. Information whether the financial instrument was still operational Yes
at the end of the reporting year
32.1. If the financial instrument was not operational at the end of the
reporting year, date of the winding-up
VII. Interest and other gains generated by support from the ESI Funds to the financial instrument,
programme resources paid back to financial instrument from investments as referred to in Articles
43 and 44, amounts used for differentiated treatment as referred to in Article 43a, and the value of
equity investments with respect to previous years (Article 46(2)(g) and (i) of Regulation (EU) No
1303/2013)
35. Interest and other gains generated by payments from ESI Funds to 311,197.00
the financial instrument (in EUR)
37. Amounts of resources attributable to ESI Funds used in
accordance with Article 44 and 43a
37.1. out of which amounts paid for differentiated treatment of
investors operating under the market economy principle, who provide
counterpart resources to the support from the ESI Funds to the
financial instrument or who co-invest at the level of final recipient (in
EUR)
37.2. out of which amounts paid for the reimbursement of
management costs incurred and payment of management fees of the
financial instrument (in EUR)
37.3. out of which amounts to cover losses in the nominal amount of
the ESI Funds contribution to the financial instrument resulting from
negative interest, if such losses occur despite active treasury
management by the bodies implementing financial instruments (in
EUR)
VIII. Progress in achieving the expected leverage effect of investments made by the financial
instrument and value of investments and participations (Article 46(2)(h) of Regulation (EU) No
1303/2013)
38. Total amount of other contributions, outside ESI Funds, raised by the financial instrument
(EUR)
38.1. Total amount of other contributions, outside the ESI Funds 142,000,000.00
245
committed in the funding agreement with the body implementing the
38.1A. Contributions under EIB financial product committed in the
funding agreement with the body implementing the financial
instrument (only for the instruments under Article 38(1)(c)) (in EUR)
38.2. Total amount of other contributions, outside the ESI Funds paid 100,420.15
to the financial instrument (in EUR)
38.2.1. out of which public contributions (EUR) 6,173.15
38.2.2. out of which private contributions (EUR) 94,247.00
38.2A. Contribution under EIB financial product paid to FI (only for
the instruments under Article 38(1)(c)) (in EUR)
246
1.1 Reference (number and title) of each priority axis or measure M04 - Investments in physical
supporting the financial instrument under the ESI Fund programme assets (art 17)
M06 - Farm and business
development (art 19)
3.01 Amount of ESI Fund committed in the Funding Agreement to

the individual focus areas(s) referred to in art 5 of 1305/2013 by
measure
3.1. Amount of ESI Funds committed to this thematic objective
II. Description of the financial instrument and implementation arrangements (Article 46(2)(b) of
5. Name of the financial instrument Instrument financiar de imprumut
portofoliu
6. Official address/place of business of the financial instrument (name Romania, Bucuresti
of the country and city)
8. Type of the financial instrument Fund of funds specific fund
8.2. Related Fund of Funds Instrument financiar de imprumut
portofoliu
8.1. Tailor-made or financial instruments complying with standard Tailor-made
terms and conditions i.e. "off-the-shelf instruments"
9. Type of products provided by financial instrument: loans, micro-loans, guarantees, equity, or
quasi-equity investments, other financial product or other support combined within the financial
instrument pursuant to Article 37(7) of Regulation (EU) No 1303/2013
9.0.1. Loans (≥ EUR 25,000) Yes
9.0.2. Micro-loans (< EUR 25,000 and provided to micro-enterprises) Yes
according to SEC/2011/1134 final
9.0.3. Guarantees No
9.0.4. Equity No
9.0.5. Quasi-equity No
9.0.6. Other financial products No
9.0.7. Other support combined with a financial instrument Yes
9.1. Description of the other financial product
9.2. Other support combined within the financial instrument: grant, grant
interest rate subsidy, guarantee fee subsidy pursuant to Article 37(7)
of Regulation (EU) No 1303/2013
10. Legal status of the financial instrument, pursuant to Article 38(6) Separate block of finance
and Article 39a(5)(b) of Regulation (EU) No 1303/2013 (for financial
instruments referred to in Article 38(1)(b) and (c) only): fiduciary
account opened in the name of the implementing body and on behalf
of the managing authority or separate block of finance within a
247
financial institution
III. Identification of the body implementing the financial instrument, and the body implementing
fund of funds where applicable, as referred to under point (a), (b) and (c) of Article 38(1) of
Regulation (EU) No 1303/2013 (Article 46(2)(c) of Regulation (EU) No 1303/2013)
11. Body implementing the financial instrument

11.1. Type of implementing body pursuant to Article 38(4) and European Investment Fund
Article 39a(5) of Regulation (EU) No 1303/2013: existing or newly
created legal entity dedicated to implementing financial instruments;
the European Investment Bank; the European Investment Fund;
international financial institution in which a Member State is a
shareholder; a publicly-owned bank or institution, established as a
legal entity carrying out financial activities on a professional basis; a
body governed by public or private law; managing authority
undertaking implementation tasks directly (for loans or guarantees
only)
11.1.1. Name of the body implementing the financial instrument European Investment Fund
11.1.2. Official address/place of business (country and town name) of Luxemburg
the body implementing the financial instrument
12. Procedure of selecting the body implementing the financial Designation of the EIB, EIF or
instrument: award of a public contract; other procedure international financial institutions
12.1. Description of the other procedure of selecting the body
13. Date of signature of the funding agreement with the body Nov 28, 2017
IV. Total amount of programme contributions, by priority or measure, paid to the financial
instrument and management costs incurred or management fees paid (Article 46(2)(d) and (e) of
14. Total amount of programme contributions committed in the M04: 92,837,844.00
funding agreement (in EUR) M06: 1,037,643.00
Total: 93,875,487.00
14.1. out of which ESI Funds contributions (in EUR) M04: 86,799,262.00
M06: 970,176.00
Total: 87,769,438.00
14.1.1. out of which ERDF (in EUR) (optional)
14.1.2. out of which Cohesion Fund (in EUR) (optional)
14.1.3. out of which ESF (in EUR) (optional)
14.1.4. out of which EAFRD (in EUR) (optional) M04: 86,799,262.00
M06: 970,176.00
Total: 87,769,438.00
14.1.5. out of which EMFF (in EUR) (optional)
15. Total amount of programme contributions paid to the financial M04: 46,418,823.11
248
instrument (in EUR) M06: 518,820.39
Total: 46,937,643.50
15.1. out of which amount of ESI Funds contributions (in EUR) M04: 43,399,538.50
M06: 485,086.96
Total: 43,884,625.46
15.1.4. out of which EAFRD (in EUR) M04: 43,399,538.50
M06: 485,086.96
Total: 43,884,625.46
15.2. out of which total amount of national co-financing (in EUR) M04: 3,019,284.61
M06: 33,733.43
Other: 0.00
Total: 3,053,018.04
15.2.1. out of which total amount of national public funding (in EUR) M04: 3,019,284.61
M06: 33,733.43
Total: 3,053,018.04
15.2.2. out of which total amount of national private funding (in
EUR)
16. Total amount of programme contributions paid to the financial
instrument under Youth Employment Initiative (YEI) (in EUR)
17. Total amount of management costs and fees paid out of M04: 274,698.29
programme contributions (in EUR) M06: 3,070.28
Total: 277,768.57
17.1. out of which base remuneration (in EUR) M04: 274,698.29
M06: 3,070.28
Total: 277,768.57
17.2. out of which performance-based remuneration (in EUR)
18. Capitalised management costs or fees pursuant to Article 42(2) of
Regulation (EU) No 1303/2013 (relevant only for final report) (in
EUR)
19. Capitalised interest rate subsidies or guarantee fee subsidies
pursuant to Article 42(1)(c) of Regulation (EU) No 1303/2013
(relevant to final report only) (in EUR)
20. Amount of programme contributions for follow-on investments in
final recipients pursuant to Article 42(3) of Regulation (EU) No
1303/2013 (relevant for final report only) (in EUR)
21. Contributions of land and/or real estate in the financial instrument
pursuant to Article 37(10) of Regulation (EU) No 1303/2013
(relevant for final report only) (in EUR)
249
V. Total amount of support paid to final recipients, or to the benefit of final recipients, or committed
in guarantee contracts by the financial instrument for investments in final recipients, by ESI Funds
programme and priority or measure (Article 46(2)(e) of Regulation (EU) No 1303/2013)
22. Name of financial product offered by the financial instrument Imprumut cu partajarea riscului la
nivel de portofoliu
22.1. Type of financial product offered by the financial instrument Loan
24. Total amount of programme contributions committed in this loan, M04: 92,837,844.00
guarantee, equity, quasi-equity or other financial product contracts M06: 1,037,643.00
with final recipients (in EUR) Total: 93,875,487.00
24.1. out of which total amount of ESI Funds contributions (in EUR) M04: 86,799,262.00
M06: 970,176.00
Total: 87,769,438.00
25. Total amount of programme contributions paid to final recipients M04: 59,208.83
through this loan, micro-loans, equity or other products, or, in the M06: 35,037.68
case of guarantee, committed for loans paid to final recipients, by Total: 94,246.51
product (in EUR)
25.1. out of which total amount of ESI Funds contributions (in EUR) M04: 55,330.65
M06: 32,742.71
Other: 0.00
Total: 88,073.36
25.1.4. out of which EAFRD (in EUR) M04: 55,330.65
M06: 32,742.71
Total: 88,073.36
25.2. out of which total amount of national public co-financing (in M04: 3,878.18
EUR) M06: 2,294.97
Total: 6,173.15
25.3. out of which total amount of national private co-financing (in
EUR)
27. Number of loan/guarantee/equity or quasi-equity/other financial M04: 2.00
product contracts signed with final recipients, by product M06: 1.00
Total: 3
28. Number of loan/guarantee/equity or quasi-equity/other financial
product investments made in final recipients, by product
29. Number of financial recipients supported by the financial product M04: 2.00
M06: 1.00
Total: 3
29.1. out of which large enterprises
29.2. out of which SMEs M04: 2.00
250
M06: 1.00
Total: 3
29.2.1. out of which microenterprises M04: 1.00
M06: 1.00
Total: 2
29.3. out of which individuals/natural persons
29.4. out of which other type of final recipients supported
29.4.1. description of other type of final recipients supported
33. Total number of disbursed loans defaulted
34. Total amount of disbursed loans defaulted (in EUR)
(EUR)
38.3. Total amount of other contributions, outside the ESI Funds
mobilised at the level of final recipients (in EUR)
38.3.1. out of which public contributions (EUR)
38.3.2. out of which private contributions (EUR)
39. Expected and achieved leverage effect, by reference to the funding agreement
39.1. Expected leverage effect for loan, by reference to the funding 1.44
agreement
39.2. Achieved leverage effect at the end of reporting year for loan 0.99
39.3. Investment mobilised through ESIF financial instruments for
loan (EUR) (Optional)
VI. The performance of the financial instrument, including progress in its set-up and in selection of
bodies implementing the financial instrument (including the body implementing a fund of funds)
(Article 46(2)(f) of Regulation (EU) No 1303/2013)
32. Information whether the financial instrument was still operational Yes
at the end of the reporting year
32.1. If the financial instrument was not operational at the end of the
reporting year, date of the winding-up
VII. Interest and other gains generated by support from the ESI Funds to the financial instrument,
programme resources paid back to financial instrument from investments as referred to in Articles
43 and 44, amounts used for differentiated treatment as referred to in Article 43a, and the value of
equity investments with respect to previous years (Article 46(2)(g) and (i) of Regulation (EU) No
1303/2013)
35. Interest and other gains generated by payments from ESI Funds to 311,197.00
the financial instrument (in EUR)
36. Amounts repaid to the financial instrument attributable to support
from ESI Funds by the end of the reporting year (in EUR)
36.1. out of which capital repayments (in EUR)
251
36.2. out of which gains, other earnings and yields (in EUR)
37. Amounts of resources attributable to ESI Funds used in
accordance with Article 44 and 43a
37.1. out of which amounts paid for differentiated treatment of
investors operating under the market economy principle, who provide
counterpart resources to the support from the ESI Funds to the
financial instrument or who co-invest at the level of final recipient (in
EUR)
37.2. out of which amounts paid for the reimbursement of
management costs incurred and payment of management fees of the
37.3. out of which amounts to cover losses in the nominal amount of
the ESI Funds contribution to the financial instrument resulting from
negative interest, if such losses occur despite active treasury
management by the bodies implementing financial instruments (in
EUR)
VIII. Progress in achieving the expected leverage effect of investments made by the financial
instrument and value of investments and participations (Article 46(2)(h) of Regulation (EU) No
1303/2013)
(EUR)
38.1. Total amount of other contributions, outside the ESI Funds 142,000,000.00
committed in the funding agreement with the body implementing the
38.1A. Contributions under EIB financial product committed in the
funding agreement with the body implementing the financial
instrument (only for the instruments under Article 38(1)(c)) (in EUR)
38.2. Total amount of other contributions, outside the ESI Funds paid 100,420.15
to the financial instrument (in EUR)
38.2.1. out of which public contributions (EUR) 6,173.15
38.2.2. out of which private contributions (EUR) 94,247.00
38.2A. Contribution under EIB financial product paid to FI (only for
the instruments under Article 38(1)(c)) (in EUR)
IX. Contribution of the financial instrument to the achievement of the indicators of the priority or
measure concerned (Article 46(2)(j) of Regulation (EU) No 1303/2013)
41. Output indicator (code number and name) to which the financial O1 - Total public expenditure
instrument contributes (M04)
41.1. Target value of the output indicator 92,837,844.00
41.2. Value achieved by the financial instrument in relation to the 59,208.83
target value of the output indicator
41. Output indicator (code number and name) to which the financial O1 - Total public expenditure
instrument contributes (M06)
252
41.1. Target value of the output indicator 1,037,643.00
41. Output indicator (code number and name) to which the financial O2 - Total investment (M04)
instrument contributes
41.1. Target value of the output indicator 0.00
41. Output indicator (code number and name) to which the financial O2 - Total investment (M06)
instrument contributes
41. Output indicator (code number and name) to which the financial O3 - Number of actions/operations
instrument contributes supported (M04)
41.2. Value achieved by the financial instrument in relation to the 2.00
41. Output indicator (code number and name) to which the financial O3 - Number of actions/operations
instrument contributes supported (M06)
41. Output indicator (code number and name) to which the financial O4 - Number of
instrument contributes holdings/beneficiaries supported
(M04)
253
11. TABELE DE CODARE PENTRU INDICATORII COMUNI ȘI INDICATORII SPECIFICI
PROGRAMULUI, PRECUM ȘI VALORILE-ȚINTĂ CUANTIFICATE
A se vedea anexa de monitorizare
254
Anexa II
Tabel detaliat care prezintă nivelul de implementare pe arii de intervenție, inclusiv indicatorii de realizare
Pe baza aprobat (dacă
FA/M Denumirea indicatorilor țintă Perioadă Utilizare (%) Realizat Utilizare (%) Ținta pentru 2023
este cazul)
T1: procentajul cheltuielilor în 2014-2018 0,01 0,86

temeiul articolelor 14, 15 și 35
2014-2017
din Regulamentul (UE)
1A 1,17
nr. 1305/2013 în raport cu
2014-2016
cheltuielile totale pentru PDR
(aria de intervenție 1A) 2014-2015
este cazul)
T2: Numărul total de 2014-2018 22,00 10,43

operațiuni de cooperare
sprijinite în cadrul măsurii de 2014-2017
cooperare [articolul 35 din
1B 2014-2016 211,00
Regulamentul (UE)
nr. 1305/2013] (grupuri,
rețele/clustere, proiecte pilot...) 2014-2015
(aria de intervenție 1B)
este cazul)
T3: Numărul total al 2014-2018 2.849,00 1,54

participanților formați în
2014-2017
conformitate cu articolul 14 din
1C 184.430,00
Regulamentul (UE)
2014-2016
nr. 1305/2013 (aria de
intervenție 1C) 2014-2015
255
este cazul)
2014-2018 0,05 56,87 0,04 45,49

T4: procentajul exploatațiilor
agricole cu sprijin prin PDR 2014-2017 0,03 34,12 0,01 11,37
pentru investiții în restructurare 0,09
sau modernizare (aria de 2014-2016 0,01 11,37 0,01 11,37
intervenție 2A)
2014-2015
2014-2018 2,26 84,96

Procentajul de ferme de
dimensiuni medii sprijinite prin 2014-2017 0,88 33,08
2A PDR pentru investitii in 2,66
restructurare sau modernizare 2014-2016
(%)
2014-2015
2014-2018 0,01 0,24

dimensiuni mici sprijinite prin 2014-2017
PDR pentru investitii in 4,10
restructurare sau modernizare 2014-2016
(%)
2014-2015
FA/M Indicator de realizare Perioadă Angajat Utilizare (%) Realizat Utilizare (%) Planificare 2023
2A O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 1.083.274.542,56 74,94 547.336.593,14 37,87 1.445.430.477,00
M01.1 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 156.031,46 1,72 9.068.390,00
O12 - Număr de participanți la

M01.1 2014-2018 508,00 2,82 18.000,00
formare
M02 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 287.453,04 22,71 1.265.807,00
O13 - Numărul de beneficiari

M02.1 2014-2018 2.600,00
consiliați
M04 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 912.111.808,49 78,11 442.685.770,19 37,91 1.167.763.679,00
M04 O2 - Total investiții 2014-2018 693.501.520,47 47,52 1.459.535.985,00
M04.1 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 374.887.772,69 36,24 1.034.465.446,00
O4 - Numărul de
M04.1 exploatații/beneficiari ai unui 2014-2018 1.434,00 42,26 3.393,00
ajutor
M04.3 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 67.752.997,50 50,83 133.298.233,00
M06 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 169.676.632,28 64,31 104.494.791,49 39,61 263.826.157,00
M06 O2 - Total investiții 2014-2018 263.826.157,00
O4 - Numărul de
ajutor
256
este cazul)
2014-2018 0,29 119,47 0,28 115,36

agricole cu investiții/planuri de 2014-2017 0,28 115,36 0,04 16,48
afaceri pentru tinerii fermieri 0,24
sprijinite prin PDR (aria de 2014-2016 0,10 41,20 0,03 12,36
intervenție 2B)
2014-2015 0,03 12,36
2B
2014-2018 20,57 116,54
dimensiuni cuprinse intre 12 2014-2017 2,59 14,67
000 - 50 000 PS sprijinite prin 17,65
PDR pentru investitii pentru 2014-2016 2,00 11,33
tinerii fermieri (%)
2014-2015
2B O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 432.017.555,84 97,43 346.550.545,95 78,16 443.391.546,00

M01.1 2014-2018 345,00 2,72 12.700,00
formare
M02 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 191.960,93 77,04 249.161,00

M02.1 2014-2018 400,00
consiliați
M06 O2 - Total investiții 2014-2018 436.744.132,00
O4 - Numărul de
ajutor
Aria de intervenție 2C+

este cazul)
2014-2018 415,95 45,76
Km de drumuri forestiere 2014-2017 376,07 41,37

2C+ realizați prin proiectele 909,00
finanțate (Număr) 2014-2016 295,00 32,45
2014-2015
2C+ O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 104.849.536,65 103,84 7.457.068,61 7,39 100.971.119,00
M04 O2 - Total investiții 2014-2018 11.996.244,86 11,88 100.971.119,00
257
este cazul)
T6: procentajul exploatațiilor 2014-2018 0,03 65,48 0,03 65,48

agricole care primesc sprijin
pentru participarea la sistemele 2014-2017 0,03 65,48 0,02 43,65
de calitate, la piețele locale și
3A la circuitele de aprovizionare 2014-2016 0,03 65,48 0,03 65,48 0,05
scurte, precum și la
grupuri/organizații de
producători (aria de intervenție 2014-2015 0,02 43,65
3A)
3A O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 833.494.826,73 78,28 471.468.885,30 44,28 1.064.821.269,00
M02 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 3.416.227,51 96,83 3.528.122,00

M02.1 2014-2018 10.000,00
consiliați
O4 - Numărul de
M03.1 exploatații/beneficiari ai unui 2014-2018 400,00
ajutor
M04.1 O3 - Numărul
acțiunilor/operațiunilor care 2014-2018 85,00 30,47 279,00
M04.2 beneficiază de sprijin
O3 - Numărul
M09 acțiunilor/operațiunilor care 2014-2018 23,00 37,10 62,00
beneficiază de sprijin
O9 - Numărul exploatațiilor
M09 care participă la sistemele 2014-2018 1.161,00 187,26 620,00
sprijinite
O4 - Numărul de
M14 exploatații/beneficiari ai unui 2014-2018 508,00 92,53 549,00
ajutor
O9 - Numărul exploatațiilor
M16.4 care participă la sistemele 2014-2018 47,00 6,28 748,00
sprijinite
258
este cazul)
2014-2018
2014-2017
care participă la sisteme de
3B 0,14
gestionare a riscurilor (aria de
2014-2016
intervenție 3B)
2014-2015
3B O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 0,00 0,00 74.684.888,00
O4 - Numărul de
M05.1 exploatații/beneficiari ai unui 2014-2018 400,00
ajutor
M17.1 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 42.797.487,00
O4 - Numărul de
M17.1 exploatații/beneficiari ai unui 2014-2018 5.000,00
ajutor
259
Prioritatea P4
este cazul)
T13: procentajul terenurilor 2014-2018

forestiere care fac obiectul
contractelor de gestionare 2014-2017
pentru îmbunătățirea 1,22
gestionării solului și/sau 2014-2016
pentru prevenirea eroziunii
solului (aria de intervenție 4C) 2014-2015
T8: procentajul pădurilor/al 2014-2018

altor suprafețe împădurite care
2014-2017
fac obiectul unor contracte de
12,15
gestionare pentru sprijinirea
2014-2016
biodiversității (aria de
intervenție 4A) 2014-2015
T12: procentajul terenurilor 2014-2018 2,07 54,53

agricole care fac obiectul
contractelor de gestionare 2014-2017 1,82 47,95
P4 pentru îmbunătățirea 3,80
gestionării solului și/sau 2014-2016 1,12 29,51
pentru prevenirea eroziunii
solului (aria de intervenție 4C) 2014-2015

2014-2017 6,19 51,93
contractelor de gestionare
11,92
pentru îmbunătățirea
2014-2016 3,44 28,86
gestionării apei (aria de
intervenție 4B) 2014-2015

contractelor de gestionare 2014-2017 5,20 51,40
pentru sprijinirea 10,12
biodiversității și/sau a 2014-2016 2,74 27,08
peisajelor (aria de intervenție
4A) 2014-2015
P4 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 1.570.280.002,55 57,76 1.258.886.382,79 46,31 2.718.619.944,00

M01.1 2014-2018 1.996,00 1,30 153.168,00
formare

M02.1 2014-2018 59.000,00
consiliați
M10 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 428.900.260,88 40,83 324.924.666,30 30,93 1.050.459.653,00
M10.1 O5 - Suprafața totală (ha) 2014-2018 943.271,70 72,80 1.295.700,00
M11.1 O5 - Suprafața totală (ha) 2014-2018 56.069,48 41,06 136.550,00
M13 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 1.005.117.283,42 76,28 851.979.383,92 64,66 1.317.643.914,00
M13.1 O5 - Suprafața totală (ha) 2014-2018 1.226.925,89 89,56 1.370.000,00
M13.2 O5 - Suprafața totală (ha) 2014-2018 3.675.603,98 116,69 3.150.000,00
260
M15.1 O5 - Suprafața totală (ha) 2014-2018 479.000,00
este cazul)
2014-2018 113,87 38,69

T14: procentajul terenurilor
2014-2017 66,99 22,76
irigate care trec la utilizarea
294,28
unui sistem de irigații mai
2014-2016 61,04 20,74
eficient (aria de intervenție 5A)
2014-2015
5A
2014-2018 24,52 38,71
Procentajul terenurilor viabile
2014-2017 14,42 22,76
pentru irigatii care trec la
63,35
utilizarea unui sistem de irigații
2014-2016 13,00 20,52
mai eficient (%)
2014-2015
5A O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 205.084.332,14 44,61 26.217.821,00 5,70 459.746.950,00
M01 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 141.488,00
M01.1 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 141.488,00

M01.1 2014-2018 562,00
formare
M02 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 84.122,00

M02.1 2014-2018 826,00
consiliați
M04 O5 - Suprafața totală (ha) 2014-2018 151.977,18 41,90 362.745,00
M04.1 O3 - Numărul
acțiunilor/operațiunilor care 2014-2018 82,00 22,59 363,00
M10 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 16.007,50 0,09 0,00 0,00 18.542.621,00
261
este cazul)
2014-2018 1.691.264,11 86,36 830.971,11 42,43

T16: Totalul investițiilor în
2014-2017 1.691.264,11 86,36 391.729,11 20,00
producția de energie din surse
5C 1.958.334,49
regenerabile (EUR) (aria de
2014-2016 170.320,00 8,70
intervenție 5C)
2014-2015
5C O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 1.522.304,00 70,31 577.217,32 26,66 2.165.018,00
M06 O2 - Total investiții 2014-2018 830.971,11 34,54 2.405.576,00
O3 - Numărul
M06 acțiunilor/operațiunilor care 2014-2018 4,00 36,36 11,00
M06.2 O4 - Numărul de
exploatații/beneficiari ai unui 2014-2018 4,00 36,36 11,00
M06.4 ajutor
Aria de intervenție 5D
este cazul)

2014-2017 4,92 49,55
contractelor de gestionare
9,93
pentru reducerea emisiilor de
2014-2016 2,74 27,60
GES și/sau de amoniac (aria de
intervenție 5D) 2014-2015
5D
T17: procentajul de UVM 2014-2018 2,19 548,20
vizate de investiții în
2014-2017 0,49 122,66
gestionarea șeptelului în
0,40
vederea reducerii emisiilor de
2014-2016 0,21 52,57
GES și/sau de amoniac (aria de
intervenție 5D) 2014-2015
5D O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 224.877.475,93 102,02 58.181.712,13 26,39 220.433.400,00
M04.1 O3 - Numărul
M04.3 acțiunilor/operațiunilor care 2014-2018 200,00 45,98 435,00
M04.1
O8 - Numărul unităților vită
M04.3 2014-2018 119.299,87 548,53 21.749,00
mare sprijinite (UVM)
M04.4
262
Aria de intervenție 5E
este cazul)

agricole și forestiere care fac
obiectul contractelor de 2014-2017 0,66 53,13
5E gestionare care contribuie la 1,24
sechestrarea și conservarea 2014-2016 0,47 37,83
carbonului (aria de intervenție
5E) 2014-2015
5E O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 5.079.744,28 4,01 162.312,26 0,13 126.801.632,00
este cazul)
2014-2018 5.070,00 20,72
T20: Locuri de muncă create în 2014-2017 1.333,00 5,45

6A cadrul proiectelor sprijinite 24.474,00
(aria de intervenție 6A) 2014-2016 745,00 3,04
2014-2015
6A O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 437.664.829,56 70,82 171.858.951,95 27,81 617.996.973,00
O4 - Numărul de
M04 exploatații/beneficiari ai unui 2014-2018 413,00
ajutor
M06.2 O4 - Numărul de
exploatații/beneficiari ai unui 2014-2018 2.590,00 88,46 2.928,00
M06.4 ajutor
263
este cazul)
2014-2018 718,00 34,94

T23: Locuri de muncă create în
2014-2017 100,00 4,87
cadrul proiectelor sprijinite
2.055,00
(Leader) (aria de intervenție
2014-2016 80,00 3,89
6B)
2014-2015
2014-2018 20,53 77,08

T22: procentajul populației
rurale care beneficiază de 2014-2017 4,06 15,24
6B servicii/infrastructuri 26,63
îmbunătățite (aria de 2014-2016 2,81 10,55
intervenție 6B)
2014-2015
2014-2018 90,81 90,81

T21: procentajul populației
2014-2017 90,81 90,81
rurale vizate de strategiile de
100,00
dezvoltare locală (aria de
2014-2016 90,81 90,81
intervenție 6B)
2014-2015
6B O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 1.791.403.986,69 91,52 384.940.117,70 19,67 1.957.420.635,00
M07 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 1.439.626.318,52 109,08 255.721.107,68 19,38 1.319.831.144,00
M07.1
M07.2
M07.4 O15 - Populație care
beneficiază de
M07.5 2014-2018 1.973.318,00 77,10 2.559.558,00
servicii/infrastructuri
M07.6 îmbunătățite (IT sau altele)
M07.7
M07.8
O3 - Numărul
O3 - Numărul
M07.4 acțiunilor/operațiunilor care 2014-2018 41,00
O3 - Numărul
M19 O18 - Populația vizată de GAL 2014-2018 8.726.539,00 90,81 9.610.132,00
O19 - Număr de GAL-uri

M19 2014-2018 239,00 199,17 120,00
selectate
M19.3 O1 - Cheltuieli publice totale 2014-2018 16.987.679,00
264
Documente
Titlul Tipul Data documentului Referința locală Referința Comisiei Checksum Fișiere Data Trimis
documentului documentului trimiterii de
Informare public rezumat Rezumat pentru cetățeni 26-06-2019 Ares(2019)4077567 613044169 Informare 27-06-2019 nandrtui
RAI 2018 public
rezumat RAI
2018
AIR2018 Financial Anexă financiară (Altele) 20-05-2019 Ares(2019)4077567 3708542419 AIR2018 27-06-2019 nandrtui
Annex Financial
2014RO06RDNP001 Annex
265
266

Raport PNDR 2018

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport PNDR 2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raportul anual de punere în aplicare

Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru

Raportul anual de punere în aplicare

Versiunea programului în vigoare

1. INFORMAȚII ESENȚIALE PRIVIND IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI ȘI

1.a) Date financiare

A se vedea documentele anexate

1.b) Indicatorii comuni și indicatorii specifici programului, precum și valorile-țintă cuantificate

1.b1) Tabel de sinteză

2014-2018 0,01 0,86

T1: procentajul cheltuielilor în

2014-2018 22,00 10,43

2014-2018 2.849,00 1,54

T3: Numărul total al participanților

2014-2018 0,05 56,87 0,04 45,49

T4: procentajul exploatațiilor agricole 2014-2017 0,03 34,12 0,01 11,37

2014-2018 2,26 84,96

Procentajul de ferme de dimensiuni 2014-2017 0,88 33,08

2014-2018 0,01 0,24

Procentajul de ferme de dimensiuni 2014-2017

2014-2018 0,29 119,47 0,28 115,36

T5: procentajul exploatațiilor agricole 2014-2017 0,28 115,36 0,04 16,48

2014-2015 0,03 12,36

2014-2018 20,57 116,54

Procentajul de ferme de dimensiuni 2014-2017 2,59 14,67

Aria de intervenție 2C+

2014-2018 415,95 45,76

2014-2017 376,07 41,37

2014-2018 0,03 65,48 0,03 65,48

T7: procentajul exploatațiilor care 2014-2017

T8: procentajul pădurilor/al altor

2014-2018 2,07 54,53

2014-2018 6,80 57,04

T10: procentajul terenurilor agricole 2014-2017 6,19 51,93

2014-2018 5,80 57,33

T9: procentajul terenurilor agricole

2014-2018 113,87 38,69

T14: procentajul terenurilor irigate care 2014-2017 66,99 22,76

2014-2018 24,52 38,71

Procentajul terenurilor viabile pentru 2014-2017 14,42 22,76

2014-2018 1.691.264,11 86,36 830.971,11 42,43

T16: Totalul investițiilor în producția de 2014-2017 1.691.264,11 86,36 391.729,11 20,00

2014-2018 5,36 53,99

T18: procentajul terenurilor agricole

2014-2018 2,19 548,20

T17: procentajul de UVM vizate de

2014-2018 0,67 53,93

T19: procentajul terenurilor agricole și

2014-2018 5.070,00 20,72

T20: Locuri de muncă create în cadrul 2014-2017 1.333,00 5,45

2014-2018 718,00 34,94

T23: Locuri de muncă create în cadrul 2014-2017 100,00 4,87

2014-2018 20,53 77,08

T22: procentajul populației rurale care 2014-2017 4,06 15,24

2014-2018 90,81 90,81

T21: procentajul populației rurale 2014-2017 90,81 90,81

Ulterior modificării programului s-au actualizat și ghidurile metodologice (procedurile de monitorizare de la

În secțiunea de mai jos se prezintă informații privind punerea în aplicare a programului și a

Programul (cap. 11 - Planul de indicatori) și Sistemul Comun de Monitorizare și Evaluare 2014-2020

În cazul măsurilor de plăți compensatorii pe suprafață/animale, raportul reflectă operațiunile considerate

DI 2A) Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea

M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor - au fost angajate cheltuieli în valoare de 53.181.750,00

M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor - au fost angajate cheltuieli în valoare de 11.293.600,19

DI 2C+) Îmbunătățirea performanței economice a pădurilor - au fost angajate cheltuieli în valoare de