Ziua 1. Sesiunea 1.

Activitatea 1.1.
Formarea comunității de învățare: Prezentarea paricipanților.

Fiecare participant se prezintă și propune un adjectiv pe care, consideră, că îl reprezintă.

Prima literă al adjectivului trebuie să coincidă cu prima litera a prenumelui participantului.
Apoi participantul prezintă pe toți colegii lui care deja s-au prezentat.
Lanțul se începe de la formator.
Activitatea 1.2.
Fiecare participant primește o fișă cu care el va lucra de-a lungul formării, completând-o la
sfârșitul fiecării sesiuni.
Grila inteligentă. Se va completa pe parcursul celor 4 sesiuni.
Fișa 1.1.

Important de știut Ce trebuie să mai documentez

Moment „Evrica” De aplicat neapărat

Ziua 1. Sesiunea 2.

Activitatea 2.1. Corelarea CC și CS (pentru liceu)

Fiecare grup completează fișa 2.1

Activitatea 2.2. Lucrul în grupuri mici. Completarea matricii noutăților

Activitatea 2.3. Lucrul în grupuri mici. Corelarea CS cu unități de competențe

Grupul alege un modul din componența Clasei a 7-a sau a 10-a
Și completează un tablou

Activitatea 2.4. Grila inteligentă (5min.)

Ziua 1. Sesiunea 3.
Activitatea 3.1. Lanțul asociativ:
Ce știu despre Curriculumul actual, ediția 2019? (idei pe foițe adezive)
Participanții vor lipi foile adezive cu răspunsuri la tablă în funcție de următoarele
componente:
concept, competențe, conținuturi, evaluare, sugestii metodologice, administrarea și altele
Activitatea 3.2. Analiza comparativă a Curriculumului 2010 și Curriculumului 2019 di
perspectiva conținuturilor.
Lucru în grupuri, prezentare pe poster
FIȘA 1.2.
Grila inteligentă. Se va completa pe parcursul celor 3 sesiuni.

Important de știut Ce trebuie să mai documentez

Moment „Evrica” De aplicat neapărat

 FIȘA 2.1 Corelarea CC și CS (Liceu)

CC1 CC2 CC3 CC4 CC5 CC6 CC7 CC8 CC9

CS1

CS2

CS3

CS4

CS5

CS6

CS7

CS8

CS9
 FIȘA 2.2. MATRICEA NOUTĂȚILOR Gimnaziu
Elemente de noutate

administrarea
metodologice
competene
INFORMATICA. Curriculum pentru clasele a VII-a – a IX-

conținuturi

Structură/
evaluare
concept

sugestii
a

Este utilizată o nouă taxonomie a competențelor, conformă

ultimilor realizări ale științelor educației.
Au fost redefinite competențele specifice la Informatică,
accentul punându-se pe îmbinarea armonioasă a cunoștințelor
fundamentale din Informatică cu formarea și dezvoltarea
abilităților de utilizarea a mijloacelor oferite de noile tehnologi
ale informației și comunicațiilor.
A fost crescut gradul de atractivitate a Curriculumului prin
structurarea lui pe module și extinderea componentelor la
alegere, oferindu-le astfel elevilor posibilitatea să-și aleagă
pentru o studiere mai aprofundată acele domenii ale Informaticii,
pe care ei le consideră mai utile și/sau mai interesante.
Curriculumul a devenit invariant față de specificul
produselor-program folosite (sistemele de operare, aplicațiile de
birou, programele de prelucrări grafice, audio și video, mediile
de dezvoltare a programelor de calculator).
A fost exclusă tematica referitoare la implementarea
algoritmilor în medii textuale de programare.
Au fost propuse pentru studiere noile echipamente digitale
(calculatoarele portabile, calculatoarele de tip tabletă, telefoanele
inteligente, tablele interactive).
A fost exclusă dependența de produsele-program ale unui
singur producător, oferindu-le elevilor posibilitatea să cunoască
întreaga gamă de sisteme de operare și programe de aplicații cu
destinație generală.
A fost schimbată consecutivitatea studierii mijloacelor de
procesare a informațiilor, implementându-se principiul „de la
simplu la compus”: prezentări, documente de tip text, foi de
calcul.
A fost reconceptualizată studierea algoritmilor și a
metodelor de algoritmizare, excluzându-se programarea în medii
textuale de programare, introducându-se în schimb elemente de
programare ]n medii grafic-interactive de programare.
În scopul creșterii accesibilității și atractivității temelor
legate de algoritmizare și elaborare de algoritmi, curriculumul de
gimnaziu a fost reorientat spre utilizarea în scopuri didactice a
produselor-program de tip Logo, Scratch, Robo etc.
Curriculumul de gimnaziu a fost simplificat prin excluderea
materiilor irelevante, cu un pronunțat caracter teoretic, care încă
nu sunt accesibile elevilor de vârsta în cauză.
Au fost consolidate componentele ce asigură accesul la
serviciile electronice și instruirea asistată de calculator.
A fost extinsă tematica legată de respectarea regulilor de
securitate, ergonomice și etice în utilizarea tehnologiei
informației și a comunicațiilor..
Este implementat conceptul STEAM.
 FIȘA 2.2 MATRICEA NOUTĂȚILOR Liceu
Elemente de noutate
INFORMATICA. Curriculum pentru clasele a X-a – a XII-a

administrarea
metodologice
competențe

conținuturi

Structură/
evaluare
concept

sugestii
1. Este utilizată o nouă taxonomie a competențelor, conformă
ultimilor realizări ale științelor educației.
2. Au fost redefinite competențele specifice la Informatică,
accentul punându-se pe îmbinarea armonioasă a
cunoștințelor fundamentale din Informatică cu formarea și
dezvoltarea abilităților de utilizarea a mijloacelor oferite de
noile tehnologi ale informației și comunicațiilor.
3. A fost crescut gradul de atractivitate a Curriculumului prin
structurarea lui pe module și extinderea componentelor la
alegere, oferindu-le astfel elevilor posibilitatea să-și aleagă
pentru o studiere mai aprofundată acele domenii ale
Informaticii, pe care ei le consideră mai utile și/sau mai
interesante.
4. Curriculumul a devenit invariant față de specificul
produselor-program folosite (sistemele de operare,
aplicațiile de birou, programele de prelucrări grafice, audio
și video, mediile de dezvoltare a programelor de
calculator).
5. Curriculumul a fost simplificat prin excluderea temelor
care erau accesibile și prezentau interes doar pentru un
număr foarte mic de elevi: tehnicile avansate de
programare, metodele sofisticate de calcul numeric,
metodele sofisticate de proiectare a bazelor de date. Astfel
de teme sunt propuse pentru a fi studiate la alegere sau la
cercurile de Informatică.
6. Atractivitatea Curriculumului a fost sporită prin includerea
în programele pentru fiecare clasă de liceu a modulelor la
alegere: prelucrări grafice, audio și video; fotografia
digitală; prelucrări ale datelor în cercetările umanistice,
prelucrări ale informațiilor din bazele de date, elemente de
Web design, programarea vizuală.
7. A fost reconceptualizată abordarea aspectelor ce țin de
algoritmi și de metodele de implementare a acestora, elevii
și cadrele didactice având posibilitatea să aleagă ei însuși
limbajele și mediile de programare utilizate.
8. Au fost actualizate temele ce țin de principiile de
funcționare și structura calculatoarelor și rețelelor digitale,
în prim plan readucându-se principiile fundamentale ale
Informaticii. În scopul însușirii profunde a acestor
principii, în Curriculum au fost incluse echipamentele
digitale și tehnologiilor de ultimă oră, în special a celor
legate de Internet, prelucrări distribuite (în “nori”) și
servicii electronice.
9. În Curriculumul pentru liceu au fost extinse temele legate
de respectarea cadrului normativ-juridic, regulilor de
securitate, ergonomice și etice în utilizarea mijloacelor
tehnologiei informației și comunicațiilor.
10. Este implementat conceptul STEAM.
Fișa 2.3 Corelarea CS cu unități de competențe
Competențe Unități de
Competențe-cheie
specifice competențe
La finele clasei a VII-a elevul poate:
- să estimeze cantitatea de informație ce se conține în mesajele text, grafice, audio și video;
- să codifice și să decodifice numerele naturale și informațiile textuale;
- să creeze conținuturi digitale simple: texte și imagini;
- să elaboreze și să deruleze prezentări electronice;
- să comunice, să caute și să difuzeze informații în mediile virtuale;
- să utilizeze echipamentele digitale destinate largului public în siguranță și cu încredere;
- să utilizeze produsele-program pentru căutarea, stocarea și organizarea informațiilor text, grafice,
audio și video,
manifestând următoarele atitudini specifice predominante:
- atitudine pozitivă, atenție și concentrare;
- curiozitate în explorarea mediilor virtuale;
- încredere în eficiența mijloacelor digitale utilizate;
- elemente de creativitate în elaborarea de conținuturi digitale;
- atitudine critică față de utilizarea mijloacelor digitale neomologate și/sau nelicențiate;
- respectarea regulilor eticii și securității digitale.
La finele clasei a VIII-a elevul poate:
- să creeze și să prelucreze documente de tip text;
- să verifice corectitudinea gramaticală a documentelor de tip text;
- să insereze obiecte în documentele de tip text;
- să elaboreze și să depaneze în medii didactice algoritmi de comandă cu executanții,
manifestând următoarele atitudini specifice predominante:
- atitudine pozitivă, atenție și concentrare;
- elemente de creativitate în elaborarea documentelor de tip text;
- percepția științifică a algoritmilor, executanților și a limbajelor algoritmice;
- elemente de creativitate în algoritmizarea problemelor;
- inițiativă și perseverență în elaborarea și implementarea algoritmilor;
- respectarea regulilor de securitate, ergonomice, etice și de design în crearea și difuzarea documentelor
de tip text.
La finele clasei a IX-a elevul poate:
- să utilizeze mijloacele de calcul tabelar pentru prelucrarea datelor numerice, frecvent întâlnite în
activitatea cotidiană;
- să creeze și să prelucreze documente de tip registru de calcul;
- să creeze și să utilizeze baze de date în formă de liste pentru organizarea și păstrarea informațiilor;
- să insereze obiecte în documentele de tip registru de calcul;
- să elaboreze și să depaneze în medii grafic-interactive de programare algoritmi de comandă cu
executanții în baza informațiilor colectate din mediile de lucru a acestora,
manifestând următoarele atitudini specifice predominante:
- atitudine pozitivă, atenție și concentrare;
- elemente de creativitate în elaborarea documentelor de tip registru de calcul;
- percepția științifică a metodelor de implementare a algoritmilor în medii grafic-interactive de
programare;
- elemente de creativitate în algoritmizarea problemelor;
- inițiativă și perseverență în elaborarea și implementarea algoritmilor în medii grafic-interactive de
programare;
- respectarea regulilor de securitate, ergonomice, etice și de design în crearea și difuzarea documentelor
de tip registru de calcul;
- respectarea regulilor de securitate, ergonomice, etice și de design în elaborarea ;i implementarea
algoritmilor ]n medii grafic-interactive de programare.
La finele clasei a X-a elevul poate:
 să verifice corectitudinea unităților lexicale și a textelor formale cu ajutorul diagramelor sintactice și formulelor
metalingvistice;
 să creeze diagrame sintactice în baza formulelor metalingvistice și să deducă formule metalingvistice în baza
diagramelor sintactice;
 să selecteze tipurile de date în funcției de specificul informațiilor din componența problemelor de soluționat;
 să elaboreze și să implementeze pe calculator algoritmi de prelucrare a datelor nestructurate (simple);
 să interpreteze rezultatele furnizate de programele de calculator elaborate,
manifestând următoarele atitudini specifice predominante:
 corectitudinea și coerența limbajului informatic;
 atenția și interesul pentru implementarea de algoritmi;
 inițiativă și perseverență în implementarea algoritmilor;
 valorificarea gândirii critice pentru adoptarea unui plan pertinent în algoritmizarea problemelor;
 curiozitatea și creativitatea în integrarea achizițiilor informatice cu cele din alte domenii;
 respectarea regulilor de securitate, ergonomice, etice și de design în crearea și difuzarea programelor de
calculator.
La finele clasei a XI-a elevul poate:
 să utilizeze datele structurate pentru elaborarea modelelor informatice ale obiectelor, sistemelor și proceselor
frecvent întâlnite în activitatea cotidiană;
 să selecteze tipurile de date structurate în funcției de specificul informațiilor din componența problemelor de
soluționat;
 să implementeze într-un limbaj de programare de nivel înalt algoritmii de prelucrare a datelor structurate,
necesari pentru soluționarea problemelor legate de prelucrarea digitală a informației;
 să utilizeze bazelor teoriei informației, aritmeticii de calculator și a algebrei booleene pentru elaborarea
modelelor informatice;
 să interpreteze rezultatele furnizate de programele de calculator elaborate;
 să identifice structura generală a sistemelor digitale utilizate, a principiilor de funcționare a sistemelor de
transmitere, stocare și de prelucrare a informației,
manifestând următoarele atitudini specifice predominante:
 corectitudinea și coerența în utilizarea terminologiei specifice;
 atenția și interesul pentru implementarea de algoritmi;
 inițiativă și perseverență în implementarea algoritmilor;
 curiozitate și interes în valorificarea metodelor și instrumentelor specifice prelucrărilor digitale;
 valorificarea gândirii critice pentru adoptarea unui plan pertinent în algoritmizarea problemelor;
 curiozitatea și creativitatea în integrarea achizițiilor informatice cu cele din alte domenii;
 respectarea regulilor de securitate, ergonomice, etice și de design în crearea și difuzarea programelor de
calculator.
La finele clasei a XII-a elevul poate:
 să utilizeze subalgoritmi în procesul de elaborarea a algoritmilor;
 să implementeze subalgoritmi într-un limbaj de programare de nivel înalt;
 să evalueze complexitatea algoritmilor și a programelor de calculator;
 să selecteze tehnicile de programare în funcției de specificul problemelor de soluționat;
 s[ implementeze tehnicile de programare frecvent utilizate în soluționarea problemelor;
 să elaboreze și să implementeze pe calculator modelele informatice ale obiectelor, sistemelor și proceselor
frecvent întâlnite în activitatea cotidiană.
 să aplice metodele de calcul numeric;
 să organizeze și să prelucreze informațiile cu ajutorul sistemelor de gestiune a bazelor de date.
manifestând următoarele atitudini specifice predominante:
 corectitudinea și coerența în utilizarea terminologiei specifice mijloacelor digitale;
 inițiativă și perseverență în algoritmizarea problemelor și implementarea algoritmilor;
 curiozitate și interes în valorificarea metodelor și instrumentelor specifice modelării pe calculator;
 atitudine critică și creativă în demersul de cunoaștere a lumii cu ajutorul modelărilor pe calculator;
 preocupare pentru cunoașterea sinelui și a lumii prin mijloacele digitale;
 respectarea regulilor de securitate, ergonomice, etice și de design în crearea și difuzarea produselor digitale.

8
Activitatea 2.4

FIȘA 2.3. PROGRESIA FINALITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE PE CLASE

La sfârșitul clasei a VII-a, La sfârșitul clasei a VIII-a, La sfârșitul clasei a
elevul poate: elevul poate: IX-a, elevul poate:

9
10
Ziua 2. Sesiunea 5 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE – O STRUCTURĂ DIDACTICĂ UNITARĂ,
COERENTĂ ÎN RAPORT CU COMPETENŢELE SPECIFICE

Fişa 5.1
Studiaţi individual textul de mai jos şi completaţi rubrica Învăţ a tabelului de Ştiu – Vreau să ştiu – Învăţ.
Învăţarea centrată pe formarea de competenţe solicită din partea cadrului didactic cunoaşterea şi valorificarea în
procesul educaţional a conceptului de unitate de învăţare.
Unitate de învăţare:
- este o structură didactică unitară din punct de vedere tematic; - cuprinde mai multe subiecte;
- se desfăşoară pe o perioadă determinată de timp;
- este coerentă în raport cu competenţele specifice;
- se finalizează prin evaluare sumativă;
- operează prin intermediul unor modele de învăţare/predare;
- subordonează lecţia, ca element operaţional.

Pentru a identifica unităţile de învăţare, cadrul didactic va realiza următoarele acţiuni:

va determina teme majore din curriculum, care pot constitui unităţi de învăţare;
va asocia competenţelor specifice temele majore identificate;
va determina conţinuturile vizate pentru fiecare unitate de învăţare;
va stabili succesiunea parcurgerii unităţilor de învăţare;
va stabili cît de relevante sînt conţinuturile în raport cu competenţele vizate;
va stabili dacă ansamblul competenţe - conţinuturi permite o evaluare autentică şi, dacă
e cazul, se va dezice de unele conţinuturi, ca, ulterior, să le utilizeze pentru altă unitate
de învăţare;
va stabili nr. de ore alocate pentru fiecare unitate de învăţare şi pentru conţinuturile
corespunzătoare, ţinînd cont de componenta respectivă a curriculumului.
Numărul de lecţii în cadrul unei unităţi de învăţare poate varia (de ex. de la 4 lecţii la 12 lecţii). Unitatea de învăţare
poate fi echivalentă cu modulul/ capitolul din curriculum/ manual sau poate să nu coincidă întocmai.
Determinarea unităţilor de învăţare reprezintă un prim pas în elaborarea proiectării didactice de lungă durată pe
unităţi de învăţare, care este în cheia învăţării centrate pe formare/dezvoltare de competenţe.

Fişa 5.1
Completaţi rubrica unu şi doi a tabelului Ştiu – Vreau să ştiu – Învăţ, raportîndu- vă la enunţul: Ce ştiu despre
Unitatea de învăţare?
Ştiu Vreau să ştiu Învăţ

Fişa 5.2

Elaboraţi temele majore/ unităţile de învăţare din curriculumul la disciplină, în baza algoritmului propus în
materialul de mai sus.

11
 Întrebări de reflecţie:
Meditaţi asupra următoarelor întrebări care fac referinţă la relaţia profesor – elev (ca fiind o condiţie necesară
pentru realizarea unui management al lecţiei consecvent şi de calitate)
1. Îi tratez pe toţi elevii ca personalităţi?
2. Încurajez elevii pentru efort, pentru fiece performanţă, succes?
3. Ştiu să trezesc interesul şi motivaţia elevilor pentru activitate?
4. Încurajez la oră conformismul sau creativitatea?
5. Ce rol îmi asum: de „mentor”, de „partener”, de „dirijor” etc.?
6. Ritmul activităţii la oră este cel adecvat?
7. Încurajez cooperarea, climatul de bună înţelegere sau mă interesează doar rezultatele academice?
8. Elevii respectă regulile din convingere sau din teamă, conformism?
9. Cunosc şi respect diferenţele dintre elevi?

Caut pe cineva care spune...

Ce este specific etapei Realizarea

sensului?
Ce este specific etapei
Evocarea?

Ce este specific Extinderii?

Ce este specific Reflecţiei?

Ce rol are cadrul ERRE în formarea

competenţelor?
Ce câștigă elevii profesorul
cărora aplică cadrul ERRE?

12
6.1 Cadrul de învăţare şi gîndire Evocare/Realizarea Sensului/Reflecţie/Extindere

1. Evocarea este prima etapă în procesul de formare a competențelor. În timpul evocării se realizează mai multe
activităţi cognitive importante. În primul rînd este creat un context, în care elevul îşi aminteşte ce ştie despre un anumit
subiect, începe să se gîndească la subiectul pe care în curînd îl va examina în detalii. Este important faptul că, prin
această activitate iniţială, elevul stabileşte un punct de plecare bazat pe cunoştinţele, experiența proprie de
învățare, la care se pot adăuga altele noi.
Procesul de învăţare este un proces de conectare a noului la ceea ce este deja cunoscut. Informaţiile prezentate
fără un context sau cele pe care elevii nu le pot corela cu altele deja cunoscute se uită foarte repede. Cei care învaţă îşi
clădesc înţelegerea pe fundamentul oferit de cunoştinţele şi convingerile anterioare. Astfel, ajutîndu-i pe elevi să
reconstruiască aceste cunoştinţe şi convingeri, se identifică neînţelegerile, confuziile şi erorile de cunoaştere. Atunci
cînd planificăm a forma competențe, gîndim în primul rînd la condițiile prealabile care vor asigura calitatea procesului.
În acest context, evocarea, prin esența ei, oferă posibilitatea de a identifica condițiile prealabile și a construi ulterior în
baza lor învățarea.
Un alt aspect important al evocării este de a-l implica activ pe cel care învaţă. Învăţarea este un proces activ şi
nu unul pasiv. Deseori se întîmplă ca elevii să stea pasivi în clasă, ascultîndu-l pe profesorul care gîndeşte în locul lor,
în timp ce ei stau în bănci luînd notiţe sau visînd cu ochii deschişi. Elevii trebuie să-şi exprime cunoştinţele scriind
şi/sau vorbind. În felul acesta, cunoştinţele fiecăruia sînt conştientizate şi este exteriorizată "schema" preexistentă în
legătură cu un anumit subiect sau idee. Construind această schemă în mod conştient, elevul poate sa coreleze mai bine
informaţiile noi cu ceea ce ştia deja, deoarece contextul necesar pentru înţelegere a devenit evident. Comunicînd, elevii
se sprijină și se completează reciproc, conturînd experiențe comune.
Durabilitatea înţelegerii depinde de procesul de corelare a informaţiilor noi cu schemele preexistente, de aceea un
alt aspect al etapei de evocare este motivarea pentru explorarea subiectului şi stabilirea scopului propriu în această
investigaţie. Interesul şi scopul sînt esenţiale pentru menţinerea implicării active a elevului în învăţare. Cînd există un
scop, procesul de învăţare devine mai eficient. Există, însă, două tipuri de scopuri: cel impus de profesor şi cel stabilit
de elev. O învăţare durabilă poate fi asigurată dacă elevul este conştient de scopul învăţării. Fără un interes susţinut,
motivaţia pentru reconstruirea schemelor cognitive sau pentru introducerea de noi informaţii în aceste scheme este
mult diminuată. Pornind de la premisa că una din condițiile formării competențelor este disponibilitatea, evocarea este
resursa incontestabilă pentru crearea acestei condiții.
2. A doua etapă a cadrului pentru gîndire, învăţare și formare de competențe este Realizarea sensului. La această
fază cel care învaţă vine în contact cu noile informaţii sau idei. Un asemenea contact poate lua forma lecturii unui
text, a vizionarii unui film, a ascultării unui discurs sau a efectuării unui experiment. Aceasta este etapa în care
profesorul are influenţă minimă asupra elevului, menţinîndu-se implicarea lui activă în procesul de învăţare. Sarcina
esenţială a realizării sensului este, în primul rînd, de a menţine implicarea şi interesul, stabilite în faza de evocare.
Există diferite strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe elevi să rămînă implicați.
Un instrument util în acest sens sînt tehnicile de învățare, pentru că le permit elevilor să-şi monitorizeze în mod
activ înţelegerea. Etapa realizării sensului este esenţială în procesul de deoarece aici elevii acoperă domenii noi de
cunoaștere, aspect important în procesul de formare a competențelor.
O altă sarcină la realizarea sensului este de a susţine eforturile elevilor în monitorizarea propriei înţelegeri.
Cei care învaţă sau citesc în mod eficient îşi monitorizează propria înţelegere cînd întîlnesc informaţii noi. În timpul
lecturii, cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le înţeleg. Elevii care ascultă o prelegere pun întrebări sau
notează ceea ce nu înţeleg, pentru a cere ulterior explicații, dar cei care învaţă în mod pasiv trec pur şi simplu peste
aceste goluri în înţelegere, fără a sesiza confuzia sau omisiunea.
În plus, cînd elevii îşi monitorizează propria înţelegere, ei completează cu noi informaţii schemele cognitive
iniţiale. Ei corelează în mod deliberat informaţia nouă cu ceea ce le este cunoscut. La nivelul realizării sensului se
încurajează stabilirea de scopuri, analiza critică, analiza comparată şi sinteza etc., lucruri foarte utile în etapa a doua de
formare a competențelor.

13
 3. A treia etapă a cadrului este Reflecţia, ea fiind și etapa ulterioară în procesul de formare a competențelor. La
această etapa elevii îşi consolidează cunoştinţele noi şi îşi restructurează activ schema cognitivă iniţială, pentru a
include în ea noi concepte. Pornind de la ideea că învăţarea înseamnă schimbare care se manifestă sub forma unui alt
mod de a înţelege, de a se comporta, a gîndi, aceasta este etapa în care elevii însuşesc cu adevărat cunoștințe și abilități
noi. Această schimbare are loc doar atunci cînd cei care învaţă se implică activ în restructurarea tiparelor vechi, pentru
a include în ele noul.

Reflecția, ca etapă importantă în procesul de formare a competențelor, urmăreşte cîteva lucruri esenţiale:
- Crearea condiţiilor pentru ca elevii să exprime în propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile
atestate/asimilate.
- generarea unui schimb sănătos de idei între elevi, prin care să-şi dezvolte vocabularul şi capacitatea de
exprimare. Discutînd la etapa de reflecţie, elevii se confruntă cu o varietate de modele de gîndire. Este un
moment al schimbării şi reconceptualizării în procesul de învăţare. În baza scemelor cognitive iniţiale se
constituie scheme noi, completate cu informaţiile procesate în timpul învăţării.
- Crearea contextului pentru exteriorizarea atitudinilor în raport cu cele învățate.
Toate acestea mobilizează sistemul de cunoștințe, abilități și atitudini pe care elevii le posedă la moment, lucru
foarte important pentru formarea competențelor.
4. Etapa Extindere urmează după reflecţie. Dacă la reflecție s-a conturat sistemul de cunoștințe, abilități și
atitudini, pentru a definitiva ciclul firesc de formare a competenței, este nevoie de a le aplica în diferite situații de
integrare. Astfel, corelația dintre teorie și practică devine evidentă. Elevii realizează un transfer de cunoaştere.
Pentru a realiza acest lucru, ei aplică cele însuşite la ore în situaţii de integrare simulate. De ex: Imaginați-vă că…,
studii de caz etc.. O altă sarcină este de a implica elevii în rezolvarea sarcinilor în condiţii de integrare autentice.
O situație autentică înseamnă o situație reală din viață, o problemă care necesită rezolvare și care stimulează
mobilizarea resurselor interne și externe ale elevilor. Astfel, ei îşi dezvoltă competenţe, care devin pe parcurs modele
comportamentale obişnuite, fireşti. Profesorii creează context pentru simularea, exersarea competenţelor necesare la
locul de muncă, sarcini care îi pun în situaţia de a ieşi din cadrul clasei, orei, şcolii în comunitate, la o întreprindere, în
familie, cămin etc. Prin proiectarea iniţiativelor de a participa la acţiuni publice, lecţia se derulează şi dincolo de cadrul
şcolii, ca modalitate de dezvoltare a responsabilităţii civice, profesionale, a spiritului de observare şi antrenare a
creativităţii, în beneficiul comunităţii în care funcţionează şcoala. Astfel, învăţarea capătă sens, sporeşte motivaţia,
implicînd activ aspecte intrinseci şi extrinseci.

14
Fişa 6.2
Determinați specificul fiecărei etape:
Etapa Ce face profesorul Ce face elevul Ce importanță are etapa în
(Grupul I) (Grupul II) procesul de formare a competenței
(Grupul III)
Evocare

Realizarea
sensului

Reflecție

Extindere

După completarea tuturor rubricilor, discutaţi specificul fiecărei etape la toate trei componente (pe orizontală).

15
 Evocare, realizarea sensului, reflecţie, extindere – etape ale unui cadru de învățare și gîndire, care creează
contextul necesar, facilitează formarea competenței. Prezentăm 6 pași care facilitează metodologic formarea
competențelor:
Evocarea, pe drept cuvînt, poate fi considerată prima etapă în formarea competenţelor. Sarcinile care vor facilita
acest proces vor fi cele de tipul Implică-te!
Aplicarea acestui tip de sarcini permite ca elevii să realizeze următoarele:
conştientizarea nivelului de dezvoltare, informare în raport cu sarcina propusă;
identificarea experienţei proprii;
exteriorizarea cunoştinţelor, abilităţilor, atitudinilor la subiect;
crearea condițiilor prealabile pentru formarea / dezvoltarea competenței.

Toate astea reprezintă schema cognitivă iniţială, un anumit nivel de dezvoltare a competenţei. La
realizarea sensului se propun sarcini de tipul:
1. Informează-te! (lectură, ascultare activă)
2. Procesează informaţia! (reproducerea, traducerea, interpretarea, aplicarea, analiza materialului nou). Aplicînd
acest tip de sarcini, se pot obţine următoarele rezultate:
Se completează, se modifică schema cognitivă a elevului.
Se asigură prelucrarea şi înţelegerea ei de către elev.
Se menţine implicarea prin sarcini care facilitează contactul cu informaţia nouă şi procesarea ei. La
reflecţie elevilor li se propun sarcini de tipul:
1. Comunică şi decide! (în unele situaţii, în funcţie de sarcina didactică, acest pas este aplicabil şi la etapa
de realizare a sensului).
2. Apreciază!
Aplicîndu-le, se ating următoarele rezultate:
Menţinerea implicării prin schimb sănătos de idei.
Formarea şi exprimarea atitudinilor.
Restructurarea durabilă a schemelor cognitive iniţiale.
Condiţionarea schimbărilor comportamentale.
Constituirea unui sistem de cunoștințe, abilități și atitudini cu referire la subiectul studiat.
La extindere se propun sarcini de tipul Acţionează! Ele facilitează obţinerea următoarelor rezultate:
Elevii realizează un transfer de cunoaştere.
Aplică cele însuşite la ore în situaţii de integrare simulate.
Aplică cele însuşite în situaţii de integrare autentică.
Facilitează mobilizarea resurselor interne și externe la rezolvarea de probleme simulate sau autentice.
Îşi dezvoltă competenţe, care devin pe parcurs modele comportamentale obişnuite, fireşti.
Prin proiectarea iniţiativelor de a participa la acţiuni publice, lecţia derulează şi dincolo de cadrul şcolii, ca şi
modalitate de dezvoltare a responsabilităţii civice, a spiritului de observare şi antrenare a creativităţii, în
beneficiul comunităţii în care funcţionează şcoala.

16
Fişa 6.3.
Selectaţi o temă din disciplina predată _____________________________________________
Determinați o competență pe care doriți să o formați/dezvoltați. Formulaţi sarcini de tipul:
Implică-te _____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Informează-te __________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Procesează informaţia ____________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Comunică şi decide____________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Apreciază ___________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Acţionează ____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Cadrul metodologic ERRE şi aceşti 6 paşi exprimaţi în sarcini concrete facilitează formarea competenţelor.

Întrebări de reflecţie:
Exprimaţi-vă punctul de vedere cu referinţă la afirmaţiile ce urmează.
a. Analfabetul de mîine nu va fi cel care nu ştie să scrie şi să citească, dar cel care nu va învăţa cum să
înveţe. Alvin Toffler
b. Educația este viaţă, și nu pregătire pentru viaţă. Dewey

17
Ziua 2. Sesiunea 7
Activitatea 7.1

Domeniu Unităţi de Elemente de competenţă Indicatori de performanţă

competenţă
Curriculum Programarea 1. Analiza curriculumului 1.1 Curriculumul la disciplină este analizat ca: structură; proces; produs;
activităţii de disciplinar concept.
învăţare 1.2 Curriculumul disciplinar este utilizat corect la proiectarea didactică de
lungă durată.
2.Elaborarea proiectării 2.1 Este identificat un model optim de proiectare didactică de lungă durată.
didactice la disciplină 2.2 Există o corelare logică între toate componentele proiectului de lungă
durată (pe verticală şi orizontală).
2.3 Proiectul didactic al orei este elaborat în corespundere cu cerinţele
contemporane (respectarea principiilor educaţiei centrate pe elev; axarea pe
formare / dezvoltare de competenţe; cunoaşterea materiei de studiu, a
elevilor, a specificului comunităţii).
2.4 Sînt proiectate activităţi de învăţare relevante pentru contextul real
din viaţa cotidiană.
2.5 Strategiile didactice selectate/ construite sînt relevante pentru
valorificarea potenţialului fiecărui elev, pentru dezvoltarea de competenţe
specifice.
Instruire Pregătirea 3.Crearea condiţiilor 3.1 Este asigurat un climat emoţional favorabil activităţii de învăţare.
elevilor de favorabile desfăşurării 3.2 Orice obstacol în procesul de pregătire pentru activitate este analizat
activitate activităţii

18
 Activitatea de 4. Organizarea activităţii 4.1 Sînt aplicate strategii educaţionale centrate pe elev, strategii de motivare
predare/învăţare pentru învăţare.
4.2 Sînt realizate secvenţe educaţionale axate pe individualizare diferenţiere,
lucru în cooperare.
4.3 Este valorificat principiul interdisciplinarităţii.
4.4 În organizarea situaţiilor de învăţare sînt valorificate contexte reale.
Evaluare 5. Evaluarea parametrilor 5.1 Sînt identificate şi valorificate stilurile de învăţare ale elevilor.
psihopedagogici
5.2 Sînt identificate şi valorificate tipurile de inteligenţă ale elevilor.

6. Aplicarea instrumentelor 6.1 Instrumentele de evaluare sînt selectate în raport cu obiectivele

de evaluare evaluării, din perspectiva nevoilor reale de formare a elevului. 6.2 Sînt
utilizate instrumente de evaluare axate preponderent pe evaluarea
procesului.
6.3 Evaluarea produselor elevilor se realizează în baza matricei de evaluare.
6.4 Obiectivitatea evaluării este asigurată prin aplicarea aceloraşi criterii
pentru toţi elevii.
Comunicare Comunicarea 7. Selectarea modalităţilor 7.1 Modalităţile de comunicare sînt adecvate situaţiilor concrete în scopul
cadru de comunicare realizării rezultatelor aşteptate ale lecţiei.
didacticelev
7.2 Modalităţile de comunicare alese sînt în corespundere cu particularităţile
de vîrstă ale elevilor.
7.3 Modalităţile de comunicare selectate favorizează învăţarea activă,
colaborarea şi interacţiunea din cadrul clasei.
8.Utilizarea feed-backului în 8.1 Receptarea corectă a mesajului transmis este verificată prin reacţia
comunicare elevilor în diferite situaţii educaţionale.
8.2. Deficienţele constatate în procesul comunicării sînt remediate.

19
 Mediul fizic al 9.Stabilirea unui mediu în 9.1 Spaţiul de lucru este amenajat în conformitate cu cerinţele sanitaro –
cadrului didactic corespundere cu cerinţele igienice.
normative în care elevii se 9.2 Elevii sînt încurajaţi să participe la organizarea şi amenajarea spaţiului de
simt în siguranţă
lucru / cadrului de învăţare.
Managementul 10. Stabilirea climatului 10.1 În clasă este dezvoltat un mediu psihologic de deschidere, încredere,
clasei psihologic în clasă corectitudine, respect reciproc şi susţinere.
10.2 Profesorul oferă modele de conduită exemplară prin propriul
comportament.
10.3 Comportamentele inadecvate ale elevilor, conflictele sînt stopate şi
mediate cu promptitudine.
Mediul 11. Identificarea nevoilor 11.1 Necesarul de autoinstruire se constată pe baza autoevaluării, evaluării
psihologic proprii de dezvoltare reciproce, în temeiul recomandărilor oferite în urma asistărilor la activităţi.
profesională 11.2 Necesarul de autoinstruire este identificat luîndu-se în considerare
noutăţile care apar în domeniul specialităţii şi didacticii disciplinei.
Dezvoltare Formarea 12. Dezvoltarea 12.1 Selectează surse de specialitate relevante.
profesională continuă a cunoştinţelor/
12.2 Planul de studiu individual este elaborat astfel încît să acopere nevoile
cadrului didactic capacităţilor/competenţelor personale de dezvoltare profesională.
proprii
12.3 Cunoştinţele dobîndite prin studiu individual sînt integrate în sistemul de
cunoştinţe existent.
12.41 Capacităţile/ competenţele sînt exersate pentru atingerea unor
parametri de funcţionalitate adecvaţi. 12.5 Capacităţile/ competenţele
formate/ dezvoltate se regăsesc într-un stil de muncă îmbunătăţit.
Fişa 7.1
2. Examinaţi tabelul Metodologia de asigurare a calităţii procesului educaţional la disciplină.
3. Efectuaţi un exerciţiu de autoevaluare în baza indicatorilor de performanţă din rubrica 4 a tabelului.
4. În baza rezultatelor exerciţiului, stabiliţi-vă nevoile de dezvoltare profesională şi posibile acţiuni de realizat
20
21