REPUBLICA MOLDOVA

NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII

CO N STRU CŢII CIV ILE

PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR PENTRU

GRĂDINIŢE DE COPII

NCM C.01.02-99
EDIŢIE OFICIALA

I
MINISTERUL DEZVOLTĂRII TERITORIULUI, CONSTRUCŢIILOR
ŞI GOSPODĂRIEI COMUNALE AL REPUBLICII MOLDOVA

< IIIslN vi 1
 ICS 91.040.10

ELABORAT de arh. A. Burciu, arh. D. Culicov, dr. în medicină I. Bahnarel

metodist M. Guranda, ing. Gh. Munteanu.
ACCEPTAT de Comitetul Tehnic CT-C C.01 “Construcţii civile”.

Preşedinte:
Arh. A. Burciu - Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiiloi
şi Gospodăriei Comunale

Secretar:
ing. Gh. M unteanu D epartam entul Protecţie Civilă şi Situaţii
Excepţionale. Direcţia pompieri şi salvatori

Membri:
arh. Ig. Apostolov Institutul “Ruralproiect”
ing. I. Paciu Institutul “Ruralproiect”
arh. S. Trifan Institutul “Urbanproiect”
dr. med. I. Bahnarei Ministerul Sănătăţii. Centrul Naţional Ştiinţifico-
practic de Medicină Preventivă
ing. G. Popov Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor
şi Gospodăriei Comunale
dr. ing. M. Bîrcă Universitatea Tehnică din Moldova
ing. A. Cuevda Institutul “Urbanproiect”
arh. S. M unteanu D irecţia Principală Arhitectură şi Urbanism.
Primăria municipiului Chişinău
APROBAT de Ministrul dezvoltării teritoriului, construcţiilor şi gospodăriei
comunale prin ordinul nr. 239 din 21 decembrie 1998 cu aplicare din 1 ian­
uarie 1999
Odată cu intrarea in vigoare a prezentului normativ se abrogă prevederile
CH hII 2.08.02-89 «OOiuecTBemi&ie 3Maimx h coopyjKeHHH», ce ţin de proiec­
tarea construcţiilor pentru grădiniţe de copii.

© MDTCGC 1999 Reproducerea sau utilizarea integrai® sau parţială a prezentului normativ în
orice publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, micro-
fümare etc.) este interzisă dacă nu există acordul scris al MDTCGC.
NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII MOLDOVEAN NCM C.01.02-99

Construcţii civile
Proiectarea construcţiilor pentru grădiniţe de copii
Civil buildings
Design of the buildings for kindergartens
PpaxaaHCKHe 3/ţaHHfl
IIpoeKTHpoBaHHe anaimii /ictckhx canon

Ediţie oficială

1 DOMENIU DE APLICARE
1.1 Prezentul normativ cuprinde instrucţiuni, reguli, îndrumări tehnice cu
caracter obligatoriu şi recomandările opţionale în cadrul celor obligatorii pentru
proiectarea şi verificarea proiectelor construcţiilor pentru grădiniţe de copii,
conform prevederilor din Legea învăţămîntului.
1.2 Prevederile prezentului normativ stabilesc condiţiile minime de calitate,
corespunzătoare clădirilor pentru grădiniţe de copii, ce trebuiesc realizate şi
menţinute la cel puţin aceeaşi parametri, pe întreaga durată de exploatare a con­
strucţiei şi trebuie respectate de toţi agenţii economici, care execută aceste lu­
crări, inclusiv şi pentru grădiniţele construite din fonduri private.
1.3 Prevederile prezentului normativ se aplică în mod corespunzător şi la
lucrările de reparaţii, reconstrucţie, consolidări sau de amenajări în clădiri exis­
tente destinate grădiniţelor.
1.4 Prevederile normativului pentru proiectarea grădiniţelor de copii nu
contravin şi nu modifică legile, normativele, regulamentele şi standardele de
stat privind executarea, organizarea, tehnologia şi calitatea construcţiilor.
1.5 La proiectarea grădiniţelor trebuie respectate atît exigenţele de perfor­
manţă ale clădirilor cît şi cerinţele utilizatorilor şi anume:
rezistenţă şi stabilitate;
siguranţă în exploatare;

siguranţă la foc;
igiena şi sănătatea oamenilor;
izolaţia termică, hidrofugă şi economia de energie;
NCM C.01.02-99 nag.2

protecţia împotriva zgomotului, la care se adaugă cerinţa psiho-

educativă.
1.6 Pentru cazurile care nu se vor putea încadra în anumite prevederi ale
prezentului normativ, investitorul se va adresa în organele respective prezentînd
fundamentarea necesară a noilor propuneri, în vederea obţinerii avizului.
1.7 Prevederile prezentului normativ se aplică la proiectarea grădiniţelor
pentru copii cu destinaţie generală.
Proiectarea grădiniţelor cu destinaţie specială şi sanatorială se va efectua con­
form temei de proiect cu acordul Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei şi Ministe­
rului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.
1.8 Utilizatorii clădirilor pentru grădiniţe proiectate şi realizate conform
prezentului normativ sînt copiii, educatoarele şi personalul administrativ şi de
servicii care participă, organizează şi desfăşoară procesul educativ.

1.9 Se interzice folosirea clădirii şi terenului grădiniţelor de copii în alte

scopuri (întreprinderi, oficii, depozite etc.) decît pentru educarea copiilor.
1.10 La proiectarea, construirea şi exploatarea clădirilor pentru grădiniţe de
copii trebuie respectate şi alte exigenţe ale normativelor şi standardelor generale
de stat conexe în vigoare, precum şi instrucţiunile producătorilor de utilaj.

2 REFERINŢE
Legea Nr. 547-XIII din Legea învăţămîntului.
21 iulie 1995

Legea Nr. 721-XIII din Privind calitatea în construcţie.

2 februarie 1996
Legea Nr. 835-XIII din Privind principiile urbanismului şi amenajării teri-
17 mai 1996 toriului.
NCM A. 07.02-99 Instrucţiunea cu privire la procedura de elaborare,
coordonare, aprobare şi conţinutul-cadru al docu­
mentaţiei de proiect pentru construcţii.
 N CM C.01.02-99 pag.3

Ordinul Departamen- Direcţiile şi principiile de bază ale proiectării in-

tului Arhitecturii şi stituţiilor preşcolare din Republica Moldova.
Construcţiilor şi al Mi­
nisterului învăţământu­
lui, Tineretului şi
Sportului nr. 235/96
din 5 iulie 1996
Cerinţe şi norme sâni- Igiena instituţiilor preşcolare,
taro-igienice şi anti­
epidemice nr. 6.7.3.21
din 01.10. 96

3 PRINCIPII GENERALE
3.1 Grădiniţele noi se proiectează în baza Planului urbanistic general al lo­
calităţii, Notei de fundamentare a necesităţii, oportunităţii şi capacităţii pentru
fiecare obiect, care cuprinde situaţia bazei materiale a grădiniţelor în localitatea
sau cartierul în care se propune construirea, specificînd capacităţile şi starea fi­
zică a clădirilor existente şi alte elemente care vor argumenta construirea unui
nou obiectiv.

3.2 La determinarea numărului de locuri în grădiniţe se ţine seama de nu­

mărul copiilor în vîrsta de 3,4,5 şi 6 ani din localitatea sau cartierul unde ur­
mează să se construiască noua grădiniţă şi se stabileşte prin datele de recesămînt
sau cele furnizate de serviciul de născuţi al autorităţii administraţiei publice lo­
cale şi de numărul şi capacităţile grădiniţelor existente în localitate.
3.3 Capacitatea noilor grădiniţe şi componenţa grupelor pentru copii se
determină conform Direcţiilor şi principiilor de bază ale proiectării instituţiilor
preşcolare şi va fi între 50 şi 160 copii.
3.4 Conţinutul-cadru al documentaţiei de proiect trebuie să corespundă
normativului naţional NCM A.07.02-99.
3.5 Gradul şi/sau clasa de responsabilitate a clădirilor grădiniţelor de copii
se stabileşte de către proiectant de comun acord cu investitorul conform norma­
tivelor în vigoare.
3.6 Regulile pentru calculele volumului şi suprafeţelor sînt cele valabile
pentru construcţiile civile.
NCM C.01.02-99 pag.4

4 CERINŢE PRIVIND AMPLASAREA

4.1 Grădiniţele se amplasează în zonele şi cartierele pentru care s-a elaborat
documentaţia urbanistică, Nota de fundamentare a necesităţii, oportunităţii şi
capacităţii grădiniţei. Terenul de amplasare trebuie să fie propriu, lipsit de noci­
vităţi şi să posede o zonă verde.

4.2 Grădiniţele în localităţile urbane se distanţează de reţeaua de circulaţie

intensă, întreprinderi etc., respectîndu-se zonele sanitare de protecţie. In locali­
tăţile rurale distanţa de la clădirile publice, clădirile de locuit, inclusiv de la lo­
cul de întreţinere a animalelor, pînă la clădirea grădiniţei trebuie să fie nu mai
puţin de 50 m.

4.3 Grădiniţele se amplasează de regulă în aşa fel încît copiii care o vor
frecventa să nu traverseze artere de circulaţie intensă şi să nu parcurgă mai mult
de 500 m pînă la grădiniţă.

4.4 Amplasamentul în localităţile urbane trebuie să aibă legătură cu reţeaua

stradală de circulaţie intensă şi cu mijloacele de transport în comun.

4.5 Grădiniţa trebuie asigurată cu două căi de acces de pe două străzi pentru
eventuala necesitate a evacuării de urgenţă în cazuri de calamităţi naturale
(cutremure puternice, incendii, alunecări de teren, inundaţii). Amplasarea şi lă­
ţimea căilor de acces din jurul clădirii, precum şi căile de acces la clădire tre­
buie să corespundă cerinţelor pentru protecţia contra focului şi să asigure acce­
sul liber pentru unităţile de pompieri la sălile de grupă. Toate căile de circulaţie
trebuie pavate.

4.6 Mărimea terenului necesar va fi în funcţie de capacitatea grădiniţei şi

trebuie să constituie:

pentru grădiniţele cu capacitatea de pînă la 90 locuri — nu mai puţin

de 40 m2 pentru una persoană;

pentru grădiniţele cu capacitatea mai mult de 90 locuri — nu mai pu­

ţin de 3 5 m2 pentru una persoană.

Mărimea terenului poate fi micşorată cu 25% în caz de reconstrucţie şi cu 15%

— la amplasarea pe teren în pantă.

4.7 Terenul de amplasament al grădiniţei va fi organizat în patru zone după

cum urmează:

zona ocupată de construcţii;

 NCM C.01.02-99 pag.5

zona economică;
zona de recreaţie şi terenuri sportive;
zona verde.
4.8 Gradul de ocupare a terenului se va referi la toate cele patru zone men­
ţionate în 4.7 şi se recomandă să nu depăşească gradul de ocupare de 82% (teren
amenajat faţă de terenul total); terenul construit să nu depăşească 25% din tere­
nul aferent şi să nu scadă sub 16%.

4.9 Grădiniţele de copii se pot construi pe terenuri cu panta de pînă la 10%.

Pe terenuri cu pantă mai mare se pot amplasa numai în baza unui studiu tehnico-
economic, iar proiectele trebuie să conţină măsuri speciale pentru amenajarea
teritoriului.
4.10 Suprafaţa terenurilor dejoacă, numărul şi echipamentul lor se stabileşte
în sarcina de proiect. Suprafaţa minimă se va stabili prin calcul şi trebuie să
constituie nu mai puţin de 7,2 m2 pentru unu loc. Numărul terenurilor pentru
joacă va fi echivalent cu numărul grupelor de copii din clădire. Terenurile de
joacă vor fi acoperite cu gazon de iarbă.

4.11 Pentru a feri copiii de ploaie şi de radiaţia solară puternică în preajma

terenurilor de joacă trebuie prevăzute umbrare sau terase acoperite, fără gea­
muri. Suprafaţa acestora se stabileşte avînd drept bază pentru unu loc nu mai
puţin de 2,0 m2.

4.12 Suprafaţa terenului sportiv comun se stabileşte astfel ca pentru unu loc
să revină nu mai puţin de 3,0 m2.

Terenul sportiv trebuie prevăzut cu:

pistă de alergări cu o lungime de cel puţin 30 m;

teren pentru sărituri în lungime cu dimensiunile de 4,0 x 4,0 m;

zonă amenajată pentru gimnastică.

4.13 Pe teritoriul grădiniţelor de copii, în corespundere cu sarcina de proiect,

pot fi amplasate bazinul acoperit pentru înot şi bazine pentru joacă.

4.14 Nu se admite amplasarea zonei economice alăturat de terenurile dejoa­

că şi sport. Suprafaţa zonei economice se stabileşte prin calcul şi trebuie să con­
NCM C.01.02-99 pag.6

stituie nu mai puţin de 0,7 m2 pentru unu loc, dar nu mai puţin de 70 m2 su­
prafaţă totală.
Colectoarele de gunoi se amplasează numai în zonele economice.
In mediul rural în zona economică pot fi proiectate cuptoare acoperite pentru
pregătirea bucatelor şi încălzirea apei, terenuri pentru uscarea rufelor, closete
necanalizate (pentru copii şi personal aparte) amplasate cu respectarea exigen­
ţelor normativelor sanitare.

4.15 Terenul grădiniţelor de copii se îngrădeşte cu gard cu înălţimea de cel

puţin 1,2 m fără elemente orizontale.

4.16 Distanţa de la clădirile grădiniţelor pînă la alte clădiri trebuie.să res­

pecte următoarele condiţii: să nu se umbrească reciproc, să se evite influenţa
reciprocă cu zgomot şi să se respecte cerinţele acustice.

4.17 Grădiniţele se amplasează cu o retragere de cel puţin 25,0 m de la

aliniementul străzii (în corespundere cu prevederile normativelor în vigoare).

5 CERINŢE PRIVIND SOLUŢIILE ARHITECTURAL-

PLANIMETRICE ŞI CONSTRUCTIVE
5.1 Clădirile grădiniţelor se proiectează şi se realizează astfel încît să satis­
facă cerinţa de rezistenţă şi stabilitate în conformitate cu prevederile Legii pri­
vind calitatea în construcţii. Prin aceasta se înţelege că acţiunile susceptibile ce
se vor exercita asupra clădirii în timpul execuţiei şi exploatării nu vor avea ca
efect producerea unuia dintre următoarele evenimente:

prăbuşirea totală sau parţială a clădirii;

deformarea de mărime inadmisibilă;

avarierea unor părţi ale clădirii, instalaţiilor sau a echipamentelor re­

zultată ca urmare a deformaţiilor elementelor portantei
5.2 Cerinţa de rezistenţă şi stabilitate se referă la toate părţile componente
ale clădirii şi anume:

terenul de fundare;
infrastructura (fundaţii directe, fundaţii indirecte, ziduri de sprijin);
 N CM C.01.02-99 pag-7

suprastructura (elemente şi subansambluri structurale verticale şi ori­

zontale);
elementele nestructurale de închidere;
elementele nestructurale de compartimentare;
instalaţiile aferente clădirii;
echipamentele electro-mecanice aferente clădirii.
5.3 Pentru calculele de rezistenţă şi stabilitate a clădirilor grădiniţelor de
copii se utilizează aceleaşi metode de calcul ca pentru toate clădirile civile şi
industriale,
5.4 Regulile de proiectare pentru grădiniţele de copii sînt cele general vala­
bile pentru clădirile civile similare la care se adaugă prevederile specifice din
prezentul normativ.
5.5 Sistematizarea planimetrică spaţială a clădirilor grădiniţelor de copii
trebuie să asigure posibilitatea transformării spaţiului interior pe parcursul ex­
ploatării ce va permite modificarea şi crearea diverselor zone funcţionale în de­
pendenţă de necesităţile demografice şi condiţiile localităţii. în acest caz se ţine
seama de gabaritele specifice vîrstei, de influenţa psihică şi pedagogică a obi­
ectivelor şi spaţiului arhitectural, de stimularea creativităţii, de formarea perso­
nalităţii copilului şi de înlăturarea posibilităţii accidentelor.
5.6 Regimul de înălţime a clădirilor grădiniţelor de copii va fi, de regulă, cu
parter şi etaj, sau numai cu parter, cu înălţimea de 3,3 m de la pardoseală pînă la
pardoseală.

5.7 Grădiniţa cuprinde patru categorii de spaţii:

încăperi proprii fiecărei grupe de copii;
încăperi comune folosite provizoriu de copii;
încăperi destinate personalului de educaţie şi de îngrijire;
încăperi pentru bucătărie şi spălătorie, fiecare cu anexele respective.
De regulă, fiecare grădiniţă trebuie să aibă toate cele patru categorii de spaţii
menţionate mai sus.
 NCM C.01.02-99 pag.8

Indicele specific al suprafeţei normative pentru unu loc trebuie să constituie nu

mai puţin de 7,5 m2 total pentru toate categoriile de spaţii.
5.8 în componenţa unui spaţiu propriu fiecărei grupe se includ următoarele
încăperi:
sala de primire a copiilor (pentru grupa de creşă sau vestiar pentru
grupa preşcolară);
sala de grupă;
dormitor;
încăperea pentru toaletă;
closet;
loc pentru distribuirea hranei.
5.9 Sala de grupă este încăperea ce serveşte pentru jocuri colective în gru­
puri mici şi individual, diverse activităţi, activităţi educative, vizionarea specta­
colelor şi emisiunilor TV. Numărul utilizatorilor se stabileşte conform Direcţii­
lor şi principiilor de bază ale proiectării instituţiilor preşcolare.
Tipul de mobilier şi echipament utilizat în sala de grupă va fi:
mobilier pentru depozitarea materialului didactic şi jucăriilor;
mese şi scaune cu posibilităţi multiple de aşezare;
mobilier multifuncţional pentru jocuri, şedere etc.;
pavane mobile.
Mobilierul şi echipamentul se va aranja conform stării sănătăţii şi taliei copiilor,
luînd în consideraţie, că activitatea copiilor se va desfăşura la nivelul pardoselii
şi la mese.

5.10 Pentru fiecare grupă se prevede dormitor, care va fi folosit numai pentru
somn. Numărul de locuri va fi conform prevederilor 5.9 al prezentului normativ.
Tipul de mobilier şi echipament utilizat:
paturi individuale dotate cu ţarc de protecţie şi saltea cu strat imper­
meabil;
 NCM C.01.02-99 pag.9

mobilier pentru depozitarea lenjeriei de pat şi haine.

Paturile vor fi amplasate cu spaţii între ele pentru a permite accesul liber al co­
piilor şi supraveghetorului.
5.11 Suprafaţa minimă a unui spaţiu pentru grupă (pentru unu loc) trebuie să
constituie:

pentru grupa de creşă — 6,2 m2;

pentru grupa preşcolară — 5,6 m2

5.12 Sălile de grupă pentru copii de diferite vîrste trebuie să fie izolate, cu
intrări prin sala de primire sau vestiar.

5.13 In fiecare sală de grupă se va prevedea o zonă cu suprafaţa de 3,0 m2

destinată pentru distribuirea hranei, care va avea acces direct la zona pentru ser­
virea mesei. Spaţiul pentru luat masa se mobilează cu mese şi scaune adecvat
vîrstei.

5.14 Sala pentru toaletă se divizează în zone pentru spălat şi closet. Intrarea
în încăperea pentru toaletă se face din sala de grupă.

în grupele preşcolare (vîrsta 3-7 ani) closetele pentru băieţi şi fetiţe sînt izolate.

Vasele de closet se vor amplasa în cabine deschise cu dimensiunile 0,8x0,75 m.

Cabinele se despart cu ecrane cu înălţimea de 1,2 m de la cota pardoselii. Ecra­
nele se instalează la cota de 0,15 m de la pardoseală. Spaţiul dintre uşa cabinei
şi peretele opus (dacă pe acesta nu este instalat utilaj sanitar) trebuie să aibă lă­
ţimea nu mai puţin de 1,0 m.

5.15 Pereţii sălii pentru toaletă şi zonei de distribuire a hranei se finisează cu

plăcuţe de ceramică la înălţimea de nu mai puţin de 1,5 m de la cota pardoselii.

5.16 în clădiri şi pe sector se respectă principiul de izolare maximă a grupe­

lor, în special al celor de creşă, atît între ele cît şi de încăperile administrative,
bucătărie etc. Grupele de creşă se amplasează la parter cu intrare separată, iar
grupele de grădiniţă se pot amplasa atît la parter cît şi la etaj, avînd intrarea co­
mună pentru cel mult patru grupe.
5.17 Suprafaţa sălii polivalente se stabileşte avînd drept bază 4,0 m2 pentru
una persoană. La solicitarea investitorului pot fi prevăzute separat sala pentru
muzică (2,0 m2 pentru una persoană) şi sala pentru sport (4,0 m2 pentru una per­
soană), ce va fi indicat în tema de proiect.
NCM C01.02-99 pag.10

5.18 încăperile medicale includ:

salon pentru recepţie;

salon pentru tratament (proceduri);

izolator.

Se admite comasarea salonului pentru recepţie cu salonul pentru proceduri care

se amplasează conex cu izolatorul. Intrarea trebuie să fie separată din coridor. în
peretele despărţitor dintre salonul pentru recepţie si izolator la înălţimea de
1,2 m de la cota pardoselii trebuie prevăzută o fereastră.

Suprafaţa totală a încăperilor medicale trebuie să fie nu mai puţin de 22,0 ni2.

5.19 în componenţa izolatorului se includ:

încăperea pentru unu sau două paturi;

toaleta.
Numărul locurilor în izolator nu va depăşi 1,5% din numărul total de locuri în
grădiniţă şi nu va fi tranzitoriu. Suprafaţa closetului cu zona destinată pentru
pregătirea materialelor dezinfectante trebuie să fie nu mai puţin de 6,0 irf.

5.20 Blocul cu încăperile de serviciu include:

biroul şefului grădiniţei;

încăperi pentru personal;

depozit - cămară;

cămară pentru lenjerie curată.

Suprafaţa totală a blocului trebuie să fie nu mai puţin de 32,0 m2.

5.21 în componenţa blocului alimentar se include:

bucătăria cu zona de distribuire;

secţia pentru prelucrarea cărnii şi peştelui;

secţia pentru prelucrarea legumelor;

spălătoria pentru veselă;
 NCM C.01.02-99 p a g .ll

depozitul pentru produse;

depozitul pentru legume.
Blocul alimentar trebuie asigurat cu ieşire izolată direct în curte. Se interzice
organizarea accesului la depozite prin bucătărie.

Suprafaţa blocului alimentar trebuie să fie nu mai puţin de 40,0 m2.

5.22 Spălătoria include încăperi pentru spălat şi călcat ce pot fi comasate. Nu
se admite amplasarea intrărilor în spălătorie vizavi de intrările în sălile de grupă
şi blocul alimentar. Pereţii spălătoriei se finisează cu plăcuţe ceramice pînă la
cota de 1,5 m de la pardoseală.

Suprafaţa spălătoriei se va stabili de 0,2 m2 pentru unu loc, dar nu mai puţin de
12,0 m2.’

5.23 Dimensiunile minime ale bazinului de înot, prevăzut conform 4.13, vor
fi nu mai puţin de: lăţimea - 3,0 m, lungimea - 6,0 m. Adîncimea bazinului va fi
variabilă de la 0,5 pînă la 0,8 m. Pe perimetrul bazinului se prevede o bordură
cu înălţimea de 0,15 m şi lăţimea de 0,3 m, precum şi alee de ocolire cu lăţimea
de nu mai puţin de 0,75 m şi 1,5 m la ieşirea din duş. Pe perimetrul părţii in­
terioare a pereţilor bazinului se prevede un canal pentru scurgerea apei. In faţa
ieşirilor din duş se prevăd adîncituri de 0,1 m cu lungimea de 0,8 m pentru spă­
larea picioarelor.
Bazinul de înot este prevăzut cu:

vestiar cu suprafaţa nu mai puţin de 10 m2;

duş cu grup sanitar;

camera antrenorului cu closet şi duş;

încăpere pentru efectuarea analizei şi pregătirea apei din bazin;

camera sorii de caritate.

Bazinul pentru joacă este de tip deschis cu adîncimea de 0,25 m.

NCM C.01.02-99 pag.12

6 SIGURANŢA LA FOC Şl ÎN EXPLOATARE

6.1 Exigenţa de calitate a construcţiilor - siguranţa la foc - impune ca solu­
ţiile adoptate prin proiect, realizate şi menţinute în exploatare, în caz de incen­
diu să asigure:
protecţia utilizatorilor, ţinînd seama de vîrsta, starea lor de sănătate şi
riscul de incendiu;
evitarea pierderilor de vieţi şi bunuri materiale;
împiedicarea extinderii incendiului la obiectele învecinate;
prevenirea avariilor de construcţii şi instalaţii învecinate, în cazul
prăbuşirii construcţiei acestora;
protecţia serviciilor mobile de pompieri care intervin pentru stingerea
incendiului, evacuarea utilizatorilor şi a bunurilor materiale.
6.2 Materialele de construcţie folosite, în caz de incendiu, nu trebuie să
degaje cantităţi mari de fum şi gaze toxice prin ardere. în spaţiile accesibile co­
piilor se va evita folosirea materialelor din mase plastice, iar atunci cînd nu este
posibil se iau măsuri de împiedicare a propagării fumului si se prevăd dispoziti­
ve de evacuare automată a fumului.

Toate încăperile în clădirile grădiniţelor de copii, cu excepţia spaţiilor closete­

lor, duşurilor şi a altor încăperi unde se utilizează apă în scopuri tehnologice,
trebuie amenajate cu sistem de semnalizare automată contra focului.
6.3 Pereţii şi tavanele în sălile polivalente şi căile de evacuare se finisează
cu materiale ne inflamabile, iar celelalte încăperi se finisează cu materiale ne
inflamabile sau greu inflamabile.

La finisajul clădirilor grădiniţelor de copii se pot utiliza numai materiale din

polimeri autorizate de Ministerul Sănătăţii, Centrul de Medicină Preventivă şi
de organele de pază contra incendiilor.

6.4 Gradul de rezistenţă la foc a clădirilor grădiniţelor de copii se stabileşte

în sarcina de proiect şi trebuie să fie nu mai mic de gradul trei.

6.5 în cazul, în care în clădirea grădiniţei de copii este situat şi localul şcolii
primare, toate încăperile grădiniţei trebuie să aibă ieşiri separate.

în clădirile cu numărul utilizatorilor de 50 copii încăperile destinate pentru gră­

diniţă şi pentru şcoala primară se izolează printr-un perete despărţitor fără go­
 NCM C.01.02-99 pag.13

luri cu gradul unu de rezistenţă la foc şi planşeu intermediar cu gradul trei de

rezistenţă la foc.

6.6 Fiecare spaţiu propriu unei grupe se asigură cu cel puţin două căi de
evacuare.

6.7 In subsolurile şi demisolurile clădirilor grădiniţelor de copii se interzice

amplasarea încăperilor în care se pot afla permanent oameni, precum şi a încă­
perilor pentru depozitarea materialelor inflamabile.

6.8 Pentru asigurarea evacuării din clădire, în cazuri excepţionale, se pre­

văd următoarele măsuri:

uşile încăperilor în care se află copiii şi cele de evacuare din clădire se

proiectează astfel încît să se evite pericolul de blocare a acestora;
la intrarea în clădire nu se montează elemente ornamentale grele;

pe căile de evacuare nu se folosesc finisaje fragile (tip sticlă, ceramică);

pardoselile căilor de evacuare nu trebuie să împiedice circulaţia liberă

a persoanelor.

6.9 Mobilierul se amplasează şi se fixează în încăperi în aşa fel, încît la că­

dere, lunecare sau răsturnare să nu provoace leziuni corporale şi pierderi de
vieţi omeneşti.

Deplasarea copiilor de la o funcţie la alta sau în cazul unei evacuări intensive,

trebuie să se desfăşoare în condiţii de siguranţă maximă. Coridoarele de evacua­
re trebuie să aibă lăţimea de trecere de cel puţin 1,4 m.

6.10 Lungimile căilor de evacuare de la ieşirea din sala de grupă pînă la ieşi­
re din clădire sau la ieşirea la scară se stabileşte conform Tabelului 1.

Tabelul 1

Gradul de rezistenţă Distanţa din încăperile situ­ Distanţa din încăperi cu

la foc a clădirii ate între casele de scări sau ieşiri în coridor înfundat
ieşiri din clădire (m) sau hol (m)
I - III 20 10

6.11 Lăţimea uşilor amplasate pe căile de evacuare din clădire se va stabili prin
calcul cu minima de trecere de 0,9 m.
NCM C.01.02-99 pag.14

6.12 Casele de scări se amplasează în cadrul construcţiei cu respectarea pre­

vederilor normativelor şi standardelor în vigoare în ce priveşte numărul şi dis­
tanţele maxime admise între ele. Scările vor fi realizate astfel ca să asigure co­
municarea între nivele în două rampe egale. Ochiul scării trebuie să aibă mini­
mum 0,2 m pe orizontală. Treptele vor asigura o urcare comodă şi pentru copii
mai mici, cu contratrepte de 0,16 m.
6.13 Se admite instalarea scărilor exterioare de evacuare cu unghiul de încli­
naţie nu mai mult de 45 grade, cu lăţimea scării de cel puţin de 0,8 m şi cu
trepte compacte cu lăţimea de cel puţin 0,2 m.

Numărul maxim de persoane evacuate de la nivelul doi poate fi:

pentru clădirile cu gradul I şi II de rezistenţă la foc — 70 persoane;

pentru clădirile cu gradul III de rezistenţă la foc — 50 persoane;

6.14 Pentru a asigura exploatarea nepericuloasă a clădirilor grădiniţelor de

copii se cere îndeplinirea următoarelor condiţii:
înălţimea balustradei de protecţie a scărilor trebuie să fie de cel puţin
1,2 m cu mină curentă;

pentru copii mina curentă a scării se amplasează la înălţimea de 0,5 m;

pentru adulţi mina curentă a scării se amplasează la înălţimea de 0,85 m;

distanţa între segmentele verticale ale balustradei de protecţie trebuie

să fie de cel mult 0,1 m; segmente orizontale nu se admit;

balustrada de protecţie a platformei de intrare cu înălţimea de 0,45 m

şi mai mult, trebuie să fie de cei puţin 0,8 m;

uşile cu geam se prevăd cu bare de protecţie cu înălţimea de cel puţin 1,2 m;

lăţimea scării trebuie să fie nu mai puţin decît lăţimea căii de evacua­
re, dar nu mai puţin de 1,2 m;

ieşirile din subsol şi demisol dau nemijlocit în curte;

căile de circulaţie şi evacuare sînt luminate şi ventilate natural;

în zonele cu diferenţă de nivel este interzisă prevederea a mai puţin de

trei trepte;
 NCM C.01.02-99 pag.15

pardoselile se execută din materiale nealunecoase, durabile în timp şi

fără denivelări în plan orizontal;

nu se admit muchii ascuţite ale elementelor de construcţii;

In căile de evacuare se interzice amplasarea mobilierului care poate
restrînge calea evacuării;

uşile coridoarelor se deschid în sensul ieşirii din clădire.

6.15 Siguranţa de intrusiune în incintă se va realiza prin următoarele măsuri:

protecţia perimetrală a teritoriului asigurată prin garduri înalte, exe­
cutate conform 4.15 dublat cu gard viu;

accesul în grădiniţă se asigură cu sisteme speciale de închidere şi de

iluminat pe timp de noapte;

în clădiri accesele principale şi secundare se prevăd cu uşi rezistente,

echipate cu sisteme sigure de închidere, dublate cu sisteme de semna­
lizare acustică sau de vizualizare;

ferestrele se dotează cu mecanisme sigure de închidere din interior;

dacă este cazul se vor prevedea şi grilaje metalice de protecţie, în spe­
cial la parter.

7 IGIENA ŞI SĂNĂTATEA COPIILOR

7.1 Amplasarea sălilor de grupă trebuie să asigure insolaţia încăperilor con­
form cerinţelor igienice.

7.2 Ferestrele sălilor de grupă vor fi orientate în azimutul dintre 85 - 275

grade, iar în caz de orientare în azimutul dintre 200 - 275 grade se va prevedea
protecţia încăperilor contra insolaţiei.

7.3 Calitatea aerului în încăperi nu trebuie să prezinte riscuri pentru sănă­

tatea copiilor şi trebuie să le asigure confortul necesar.

7.4 Amplasarea sălilor de grupă trebuie să asigure ventilarea străbătută sau

unghiulară. Cel puţin 50 la sută din golurile de fereastră în partea de sus trebuie
asigurate cu ferestruici. Ferestrele se amplasează în aşa fel ca să nu coincidă pe
verticală cu ferestrele bucătăriei şi/sau spălătoriei.
NCM C.01.02-99 pag.16

7.5 Pentru încăperile de recepţie, izolator, încăperile personalului şi depo­

zitelor se admite proiectarea fără iluminare naturală, precum şi iluminare natu­
rală indirectă în closete şi în spălătorii de veselă.

7.6 încăperile sînt considerate a fi suficient însorite dacă durata de însorire

în ziua de referinţă, primăvara (21 martie) şi toamna (23 septembrie) este de
peste trei ore.

7.7 încăperile cu utilaj care provoacă zgomot şi vibraţii nu se amplasează

alăturat, deasupra sau sub încăperile unde se vor afla copiii.

Nivelul general al zgomotului pe terenul grădiniţei de copii nu trebuie să depă­

şească 60 dB.

7.8 Punctele termice, posturile de transformare şi staţiile de pompare ce de­

servesc clădirile se amplasează, de regulă, grupat în clădiri independente.

în cazul, cînd în clădiri se amplasează instalaţii avarierea cărora poate provoca

incendii, explozii, scurgeri de apă fierbinte sau de abur, acestea nu se montează
în zona încăperilor în care se află copiii (săli de grupă, dormitoare), a spaţiilor
de recreaţie şi a căilor de evacuare.

8 CERINŢE PRIVIND INSTALAŢIILE TEHNICE

8.1 Construcţiile destinate grădiniţelor de copii se prevăd cu instalaţii de
alimentare cu apă rece şi caldă, canalizare, gaze, energie electrică şi termică,
telecomunicaţii, radioficare.

8.2 Alimentarea cu apă rece şi caldă se face de la reţelele exterioare sau de

la o sursă proprie, cu asigurarea potabilităţii, precum şi a debitelor specifice şi a
presiunilor normale de utilizare atît pentru scopuri managere cît şi pentru stin­
gerea incendiilor.

8.3 în scopul stingerii incendiilor clădirile se conectează la sistemul de apă

cu circuit inelar, avînd drept bază pentru calcul utilizarea a 15 litri de apă pe
secundă. Pentru grădiniţele amplasate în localităţi unde lipsesc reţele exterioare
de alimentare cu apă se prevăd rezervoare. Volumul acestora se stabileşte pentru
a asigura cu apă pe o perioadă de trei ore de stingere cu utilizarea a 10 litri de
apă p e secundă.

8.4 Instalaţiile interioare de evacuare a apelor menajere şi meteorice se ra­

cordează la reţelele exterioare de canalizare sau la o staţie de epurare.
 NCM C.01.02-99 pag.17

8.5 La determinarea tipului sau numărului de utilaje pentru spălătorie se

ţine seama de întreaga cantitate de rufe rezultată de la numărul de cazare a co­
piilor (aşternuturi şi lenjerie de corp), sala de mese, bucătărie şi alte funcţiuni.
8.6 încălzirea, ventilarea şi alimentarea cu energie electrică a clădirilor se
proiectează cu utilizarea tipurilor optime de energie şi trebuie să corespundă
cerinţelor de utilizare raţională a surselor energetice. în mediul rural paralel cu
sistemul centralizat de încălzire, în proiect se prevede utilizarea metodelor
netradiţionale de încălzire autonomă.

8.7 Temperatura maximă a agentului termic în sistemul de încălzire este de

95 °C.
8.8 în încăperile copiilor radiatoarele trebuie protejate cu bare de protecţie,
care nu stingheresc cedarea de căldură şi asigură posibilitatea de curăţire regu­
lată a acestora. Barele nu trebuie să fie din polimeri sau să conţină adaosuri
polimerice. în sălile de grupă, în cazul cînd radiatoarele se instalează sub feres­
tre, se admite instalarea lor la cota minimă de 0,05 m de la cota pardoselii.

8.9 Sălile de grupă amplasate la parter, de regulă, trebuie prevăzute cu par­

doseala încălzită la temperatura de 22 °C.

8.10 încăperile cu destinaţie medicală trebuie prevăzute cu canale de aspira­

ţie independentă. Trasarea conductei de aspiraţie din blocul alimentar nu se ad­
mite prin spaţiile încăperilor de grupă.

8.11 în cazuri impuse de necesităţi tehnologice se prevede ventilarea meca­

nică pentru bucătărie, spălătoria de rufe şi încăperile pentru uscarea şi călcarea
lenjeriei.

8.12 Temperatura de calcul a aerului şi rata schimbării aerului se stabileşte

conform Tabelului 2.

Tabelul 2

Nr. Denumirea încăperii Temperatura Schimbul de Schimbul de

crt interioară con­ aer pe oră - aer pe oră-
venţională de refulare aspiraţie
calcul, °C
i Sala de joc şi activi­ 20 1,5
tăţi educative
2 Dormitor 20 - 1,5
NCM C.01.02-99 nag.18

Tabelul 2 (continuare)
Nr. Denumirea încăperii Temperatura Schimbul de Schimbul de
crt. interioară con­ aer pe oră - aer pe oră-
venţională de refulare aspiraţie
calcul, °C
3 Baie, duş 24 - 1,5
4 Closet 20 - 1,5
5 Vestibul, coridor 18 - 1,5
6 Vestiar 20 - 1,5
7 Izolator 22 - 1,5
8 încăperi pentru per­ 18 1,5
sonal
9 încăpere pentru bazi­ 30 Conform calculului, dar nu mai
nul de înot puţin de 50 m3 la unu copil

8.13 Alimentarea cu energie electrică a clădirilor grădiniţelor de copii se

efectuează prin linie de cablu.
8.14 Blocul alimentar se dotează cu utilaj ce funcţionează în baza energiei
electrice.
8.15 Instalaţiile electrice de forţă ce prezintă un pericol mare (spălătorie, bu­
cătărie etc.) se conectează suplimentar la pămînt prin centură interioară la priza
de pămînt naturală sau artificială.
8.16 Toate elementele metalice ale aparatelor, echipamentelor electrice, ta­
blourilor de distribuţie se conectează la instalaţia de protecţie prin legare la nul
cu conductoare montate în acelaşi tub cu curentul de alimentare.

8.17 Toate prizele şi întrerupătoarele în încăperile unde se află copiii se in­

stalează la cota de 1.8 m de la pardoseală.

8.18 în bazinele de înot curentul de apă proaspătă trebuie să fie minim 20%
pe oră din volumul bazinului. Temperatura apei în bazin trebuie să fie 28-32 °C.
Temperatura la suprafaţa căilor de ocolire a bazinului trebuie să fie 26-30 °C.

9. ECHIPAMENTUL TEHNICO - SANITAR

9.1 Clădirile în grădiniţele de copii trebuie prevăzute cu echipament tehni-
co-sanitar:
 NCM C.01.02-99 pag.19

vestiarul şi sala de grupă pentru grupa de creşă — lavoar pentru adulţi

cu baterie de robinete;
locul pentru distribuirea hranei — chiuvetă dublă cu baterie de robinete;

încăperea de toaletă pentru grupa de creşă — lavoar pentru adulţi cu

baterie de robinete, scurgere cu baterie de robinete, cadă cu baterie de
robinete, portprosop;
încăperea de toaletă pentru grupa preşcolară — lavoar cu robinet pen­
tru copii — patru unităţi; vas de closet pentru copii — trei unităţi; cu-
vă-duş cu furtun flexibil şi portprosop;
bazinul pentru înot — robinet de alimentare cu apă;

duş cu grup sanitar pe lingă bazinul de înot — lavoar cu robinet pen­

tru copii; vas de closet pentru copii; cuvă-duş cu furtun flexibil — do­
uă unităţi;

încăperea medicala— lavoar cu baterie de robinete pentru adulţi;

izolatorul — lavoar cu robinet pentru copii;

grupul sanitar al izolatorului — lavoar cu baterie de robinete pentru

adulţi, scurgere, cuvă-duş cu furtun flexibil, portprosop;

toaletă pentru personal — lavoar pentru adulţi cu baterie de robinete,

vas de closet;

duş — cuvă-duş cu furtun flexibil, portprosop.

9.2 înălţimea de montare a echipamentului sanitar (de la cota pardoselii

pînă la cota de sus a echipamentului) se stabileşte următoarea:

lavoarul în grupa de creşă 0,4 m

lavoarul în grupa preşcolară 0,5 m

cada 0,6m

cuvă adîncă de duş 0,6m

cuvă-duş 0,3m

Distanţa de la duş pînă la fundul cuvei — 1,5 m.

N CM C.01.02-99 pag.20

CUPRINS

1 Domeniu de aplicare..................................................................................... 1
2 Referinţe ...................................................................................................... 2
3 Principii generale..........................................................................................3
4 Cerinţe privind amplasarea ..........................................................................4
5 Cerinţe privind soluţiile arhitectural-planimetrice şi constructive...............6
6 Siguranţă la foc şi în exploatare................................................................. 12
7 Igiena şi sănătatea copiilor.......................................................................... 15
8 Cerinţe privind instalaţiile tehnice ............................................................. 16
9 Echipamentul tehnico - sanitar...................................................................18