Sunteți pe pagina 1din 7

Nerv cranian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Nervii cranieni reprezintă componenta craniană a sistemului nervos periferic, fiind nervi cu
origine la nivelul encefalului. Omul posedă 12 perechi de nervi cranieni, dintre care 10 își au
originea aparentă în trunchiul cerebral. Nervii cranieni asigură inervația senzitivo-motorie a
extremității cefalice și de asemenea importante funcții senzoriale. Numerotarea lor elaborată
de Samuel Thomas von Sommering si Felix Vicq D'Asyr îi ierarhizează în raport cu nivelul
originilor și amplasamentul la baza craniului (fosa cerebrală anterioară, mijlocie si posterioară).

Cuprins
[ascunde]

 1Amplasare
 2Lista nervilor cranieni
 3Sindroame topografice extranevraxiale ale nervilor cranieni
 4Bibliografie

Amplasare[modificare | modificare sursă]


Primele două perechi, respectiv nervul olfactiv (prima pereche) și nervul optic (perechea a doua),
sunt elemente periferice ale căilor olfactice, respectiv vizuale, dependente de emisferele
cerebrale. Celelalte perechi (III-XII) își au originea în nucleii din trunchiul cerebral ce continuă
formația cenușie a măduvei fragmentată de cele două decusații piramidală și piniformă. Nervii
cranieni III și IV (oculomotor comun si patetic) au nuclei situati in mezencefal, nervul V (trigemen)
cu nuclei bulbo-ponto-mezencefalici, nervul VI (abducens), nervul VII (facial) si nervul VIII
(acustico-vestibular)cu nuclei ponto-bulbari. Ultimele patru perechi sunt nervi cu origine bulbară:
nervul IX (glosofaringian), nervul X (vag), nervul XI (spinal) și nervul XII (hipoglos)

Lista nervilor cranieni[modificare | modificare sursă]

Senzitiv/Mo
No Nume Origine Nuclei Funcție
tor

Telencef Nucleul olfactiv


I Nervul olfactiv Senzitiv Funcție olfactivă; diverse
al anterior
funcții de integrare
instinctivo-
comportamentale.

Celulele Transmite informația


Telencef
II Nervul optic Senzitiv ganglionare ale vizuală; situat în canalul
al
retinei optic

Innervează mușchiul
ridicător al
pleoapei, mușchiul drept
Nucleul
superior, mușchiul drept
oculomotor, Nucle
Nervul Mezence medial, mușchiul drept
III Motor ul Edinger-
oculomotor fal inferior și mușchiul oblic
Westphal (calota
inferior, care împreună
mezencefalică)
participă la
mișcarea ochiului; situat
in fisura orbitală superioară

Inervează mușchiul oblic


superior, care deplasează
Nervul Mezence
IV Motor Nucleul trohlear globul ocular în jos și în
patetic/trohlear fal
afară; situat în fisura orbitală
superioară

Asigură sensibilitatea
teritoriilor cutanate și
mucoase ale extremității
Nucleul trigemen cefalice; controlează
senzitiv ridicarea, coborârea,
principal, Nucleul proiecția înainte și înapoi
Puntea trigemen a mandibulei, precum și
Senzitivo-
V Nervul trigemen lui spinal, Nucleul producerea lacrimilor; situat
motor (mixt)
Varolio trigemen in fisura orbitală
mezencefalic, Nuc superioară (Nervul
leul trigemen oftalmic - V1), foramen
motor rotundum (Nervul maxilar -
V2), șo foramen
ovale (Nervul mandibular -
V3)

Innervează mușchiul drept


Nervul Puntea extern, care permite
VI abducens (sau ner Motor lui Nucleul abducens mișcarea laterală a globului
vul ocular extern) Varolio ocular; situat în fisura
orbitală superioară
Inervarea motorie
a mușchilor faciali, precum
și a gâtului, și permit
închiderea ochilor și a gurii.
Inervarea senzitivă
a mușchiul
digastric și scăriță, a două
Nucleul
Puntea treimi anterioare a limbii,
Senzitivo- facial, Nucleul
VII Nervul facial lui precum si
motor solitar, Nucleul
Varolio inervarea secretomotorie a g
superior salivar
landei salivare (cu
exceptia glandei parotide)
șand thei a glandei
lacrimale; situat în canalul
acustic intern până la canalul
facial si iese prin foramenul
stilomastoid

Nervul auditiv este format


din doi nervi care merg
alăturat unul de altul, Nervul
cohlear și Nervul vestibular.

Nervul acustico- Puntea Nucleul Nervul cohlear (auditiv


VII
vestibular (sau Ne Senzitiv lui vestibular, Nucleu acustic) transmite creierului
I
rvul auditiv) Varolio l cohlear sunetele percepute de
ureche, iar nervul vestibular
conduce informatiile
destinate mentinerii
echilibrului; situat in canalul
acustic intern

Inervarea motorie a treimii


posterioare a limbii, inervare
secretomorie a glandei
parotide, precum și
Nucleul
a mușchiului stilofaringian.
ambiguu, Nucleul
Nervul Senzitivo- Bulbul Fibrele senzitive
IX salivar
glosofaringian motor (mixt) rahidian inervează loja
inferior, Nucleul
amigdaliană, mucoasa
solitar
laringelui, trompa lui
Eustachio și casa
timpanului. Situat
în foramenul jugular
Inervare branhiomotorie a
mușchilor faringeali și
laringeali (cu
Nucleul
excepția mușchiului
Nervul ambiguu, Nucleul
Senzitivo- Bulbul stilofaringian, inervat
X vag (sau Nervul dorsal motor
motor (mixt) rahidian de Nervul glosofaringean).
pneumogastric) vagal, Nucleul
Este nervul principal al
solitar
sistemului nervos vegetativ
care comanda viscerele:
sursă a fibrelor
nervoase parasimpaticepentr
u toate organele interne
toracale și abdominale până
la splenic flexure;
controlează parțial epiglota.
O funcție importantă:
controlează mușchii vocii.
Situat în foramenul jugular
Controlează mușchiul
sternocleido-
mastoidian (înclinarea
capului de aceeași parte și
Nucleul
Nervul Bulbul rotirea spre partea opusă)ă
XI Motor ambiguu, Nucleul
spinal/accesori rahidian și mușchiul trapez (ridicarea
spinal accesoriu
mușchiului), având unele
funcții suprapuse cu cele ale
nervului vag. Situat
in foramenul jugular
Inervare motorie a
mușchilor limbii (cu
excepția mușchiului
palatoglossus, inervat
Bulbul
XII Nervul hipoglos Motor Nucleul hipoglos de Nervul vag), precum și
rahidian
alți mușchi glosali. Rol în
înghițire și vorbirea
articulată. Situat in canalul
hipoglos

Sindroame topografice extranevraxiale ale nervilor


cranieni[modificare | modificare sursă]

Valoarea
Nervi
Sindromul Principalele semne clinice Etiologia frecventă topografic
lezați
ă
etaj
Anosmie, uneori sindrom Meningeom olfactiv sau jug
Olfactiv I anterior al
Foster-Kennedy sfenoidal; tumori prefrontali
craniului

Etaj
Tumori intraorbitale, fractură
anterior
Atrofie optică, amauroză, de gaură optică, gliom de nerv
Nerv optic II sau
sindroame chiasmatice sau chiasmă, tumori selare si
mijlociu al
supraselare
craniului

Etaj
Tumori frontale, anterior al
Atrofie optică primitivă
Sindrom meningioame de șanț olfactiv, craniului
II homolaterală și stază
Foster-Kennedy meningioame de treime de partea
papilară contralaterală
internă a aripii sfenoidale atrofiei
optice

Fantă III, IV, Tumori orbitale si osoase,


Ptoză Etaj
sfenoidală VI si V periostite, meningioame de
palpebrală, oftalmoplegie, anterior și
(sindrom (ramura aripă
midriază, anestezie în mijlociu
Ronchon- oftalmică sfenoidală, tromboflebită de si
teritoriul nervului oftalmic cranian
Duvigneaud) ) nus cavernos

Ptoză
II, III, palpebrală, oftalmoplegie, Tumori orbitale si osoase,
Etaj
Apex orbital IV, VI si midriază, anestezie în periostite, meningioame de
anterior și
(sindrom V teritoriul nervului aripă
mijlociu
Rollet) (oftalmic oftalmic, ambliopie, amaur sfenoidală, tromboflebită de si
cranian
) oză, ambliopie cu atrofie nus cavernos
optică

Ptoză
Sinus cavernos III, IV, palpebrală, oftalmoplegie, Tromboflebită de sinus Etaj
(sindrom Foix- IV, V midriază, anestezie în cavernos, anevrism anterior și
Chavany- (oftalmic teritoriul nervului oftalmic, de carotidă internă, tumori mijlociu
Marie) ) paralizia nervului IV apare paracavernoase cranian
mai târziu

Apex al stâncii Paralizia nervului cranian Otită cu tromboflebită


temporale VI, tulburări de secundară a sinusurilor Vârful
V, VI
(sindrom sensibilitate în ramura pietroase (superioare și stâncii
Gradenigo) oftalmică a nervului V inferioare); periostită apicală
V+fibre
simpatice
Sindrom Nevralgie trigeminală, sind Meningiom și epidurite de
iridodilat Etaj
paratrigeminal rom Horner, uneori cavum Meokeli; tromboflebita
oare și mijlociu
Raeder paralizia nervului VI sinusului pietros superficial
uneori
nervul VI

Hipoacuzie, vertij, nistagm


VIII, V,
Unghi us sistematizat, nevralgie Fosă
VI, Neurinom acustic, meningiom
pontocerebelos de trigemen și paralizie cerebrală
uneori sau colesteatom
(Cushing) facială periferică; uneori posterioară
VII
paralizia nervului VI

Sindrom de Paralizie facială


Neurinom acustic, fracturi de Stânca
conduct auditiv VII, VIII periferică, hipoacuzie, sind
stâncă, otite craniului
intern rom vestibular periferic

Hemiparalizie faringo- Regiunea


Gaură ruptă Tromboflebita
velolaringeană cu tulburări posterioară
posterioară jugularei; periostită;
IX, X, XI de sensibilitate; paralizie a a
(sindrom fracturi, arahnoidită de fosă
mușchilor sterno- hemibazei
Vernet) posterioară
mastoidian și trapez craniului

Hemiparalizie faringo-
Regiunea
velolaringeană cu tulburări
Tromboflebita jugularei; posterioară
Sindrom IX, X, de sensibilitate; paralizie a
periostită; fracturi, arahnoidită a
Collet-Sicard XI, XII mușchilor sterno-
de fosă posterioară hemibazei
mastoidian și
craniului
trapez, hemipareză a limbii

Regiunea
Sindrom
Paralizia atrofică a retromastoi
retromastoidian Tumori ale regiunii
XI, XII hemilimbii și diană,
(sindrom retromastoidiene
hemilaringelui; vălul intact subarahnoi
Tapia)
diană

IX, X,
Spațiul
XI, XII, Tromboflebita jugularei, Spațiul
retroparotidian Paralizia nervilor cranieni
fibra periostită, fracturi, arahnoidită maxilofari
(sindrom bulbari, sindrom Horner
vasodilat de fosă posterioară ngian
Villaret)
atoare

Paralizie Tumori infiltrative ale Etaj


succesivă III, XII Paralizii unilaterale, craniului, determinate de mijlociu și
unilaterală a progresive de nervi neoplasm nazofaringian posterior
nervilor cranian cu
cranieni cranieni, fără sindrom de invadarea
(sindrom hipertensiune intracraniană exocranian
Garcin) ă

Hemiplagie laringiană cu
disfonie, anestezie și
ușoară hemipareză
faringiană, hemiplagie
Sindromul velopalatină cu rinolalie și
Schmidt(Sindro refluarea lichidelor pe nas,
mul Avellis cu tulburări ale ritmului Etaj
Insuficiența vasculară
paralizia X, XI cardiac, tuse spastică la posterior
cerebrală, tumori
ramurii externe apăsarea pe tragus, cranian
a nervului paralizia mușchilor trapez
accesor) și a
sternocleidomastoidian, cu
imposibilitatea ridicării
umărului și a rotării
capului în partea opusă