Tot Licenta PDF

MULTIPLE CHOICE
1. Prin ce se caracterizeaza bunurile publice?

a. consum indivizibil si concurential in detrimentul altor indivizi;
b. consum indivizibil si concurential, presupunând o plata;
c. consum indivizibil, neconcurential, fara sã presupuna o plata;
d. accesul este conditionat de plata unui tarif sau taxa;
e. toate cele 4 enunturi caracterizeaza bunurile publice.
ANS: C PTS: 1
2. Precizati varianta corecta de raspuns.

Constituirea şi dirijarea fondurilor financiare publice:
a. au ca scop corectarea integrală a inegalităŃilor dintre diverse categorii şi grupuri

sociale.
b. reprezintă un proces supraunitar şi neîntrerupt;
c. se realizează prin intermediul agenŃilor economici;
d. se realizează prin intermediul societăŃilor de asigurări;
e. reprezintă un proces unitar şi neîntrerupt;
ANS: E PTS: 1

Clasificarea funcŃională a cheltuielilor publice:
a. scoate în evidenŃă momentul în care cheltuielile publice afectează resursele

financiare ale statului;
b. foloseşte drept criteriu de grupare a cheltuielilor, domeniile, ramurile, sectoarele
de activitate sau alte destinaŃii spre care sunt îndreptate resursele financiare
publice;
c. grupează cheltuielile publice în cheltuieli de investiŃii şi cheltuieli funcŃionale,
acestea din urmă având ponderea cea mai mare în total;
d. grupează cheltuielile în funcŃie de rolul lor în viaŃa economică şi socială;
e. cuprinde cheltuieli reale (negative) şi cheltuieli economice (pozitive).
ANS: B PTS: 1
4. Caracterul de buget consolidat decurge din:

a. tehnica întocmirii lui, adică eliminarea transferurilor dintre diferitele verigi
bugetare;
b. funcŃia de redistribuire a bugetului;
c. faptul că însumează totalitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor componente;
d. posibilitatea de a oferi informaŃii reale asupra venituilor şi cheltuielilor publice
dintr-o anumită perioadă;
e. nici unul dintre cele 4 răspunsuri nu este adevărat
ANS: A PTS: 1
5. Care dintre principiile teoremei descentralizării prevede că exercitarea responsabilităŃilor

publice revine, de preferinŃă, autorităŃilor celor mai apropiate de cetăŃeni?
a. autoritatea de a decide discreŃionar privitor la funcŃiile publice lăsate în
competenŃa sa
b. echivalenŃa fiscală
c. subsidiaritatea
d. repartizarea funcŃiilor publice
e. nici unul dintre principiile enuntate
ANS: C PTS: 1
6. Care dintre principiile teoremei descentralizării prevede că transferarea funcŃiilor de la

administraŃia centrală la cea locală trebuie să se realizeze concomitent cu asigurarea unui
nivel corespunzător al veniturilor, asupra cărora autoritatea publică trebuie să aibă în mare
măsură controlul?
a. autoritatea de a decide discreŃionar privitor la funcŃiile publice lăsate în
competenŃa sa
b. echivalenta fiscala
c. subsidiaritatea
d. repartizarea funcŃiilor publice
e. nici unul dintre principiile enuntate
ANS: B PTS: 1
7. „Bunastarea generala se maximizeaza daca serviciile publice sunt realizate la nivelul

administrativ cel mai apropiat de cetatean.” Enuntul corespunde:
a. principiului repartizării funcŃiilor publice
b. principiului echivalenŃei fiscale
c. teoremei descentralizarii optime
d. definitiei parteneriatului public-privat
e. nici unuia dintre enunŃurile de mai sus
ANS: C PTS: 1

Printre dezavantajele impozitelor directe se numara:
a. nu sunt agreabile platitorilor;

b. recurgerea, in mod precumpănitor, la acest tip de impozite determină conducerile
statelor să devină nepopulare;
c. sunt mai permisive în ceea ce priveşte practicarea evaziunii fiscale;
d. toate enunŃurile enumerate;
e. nici unul dintre enunŃurile enumerate
ANS: D PTS: 1
9. Care dintre combinatiile de mai jos desemneaza indicatorii ce caracterizeaza nivelul cheltuielilor
publice:
a. volumul cheltuielilor publice ; ponderea cheltuielilor publice in PIB
b. ponderea cheltuielior publice in PIB ; elasticitatea cheltuielilor publice;
c. cheltuielile publice ce revin in medie pe un locuitor; modificarea relativa a cheltuielilor
publice;
d. modificarea ponderii cheltuielilor publice in PIB; modificarea relativa a cheltuielilor
publice;
e. toate enunturile enumerate
ANS: A PTS: 1
10. Care dintre combinatiile de mai jos desemneaza indicatorii ce caracterizeaza structura cheltuielilor
publice:
a. ponderea cheltuielilor publice in PIB ; modificarea absoluta a cheltuielilor publice

b. elasticitatea cheltuielilor publice fata de PIB; cheltuielile publice ce revin in medie pe un
locuitor
c. ponderea cheltuielilor de personal in total cheltuieli publice ; ponderea cheltuielilor sociale
in toatal cheltuieli publice ;
d. volumul real al cheltuielilor publice ; volumul nominal al cheltuielilor publice ;
e. ponderea cheltuielilor de personal in total cheltuieli publice; modificarea relativa a
ponderii cheltuielilor publice in PIB
ANS: C PTS: 1
11. Conform clasificatiei bugetare, veniturile fiscale cuprind :

a. TVA, accize, impozite directe, chirii
b. TVA, accize, impozit pe venituri, chirii
c. TVA, accize, impozit pe venit, impozit pe profit, venituri din capital
d. TVA, accize, impozit pe venit, impozit pe profit, venituri din capital, chirii
e. TVA, accize, impozit pe venit, impozit pe profit, taxe vamale
ANS: E PTS: 1
12. Dintre urmatoarele enunturi selectati-l pe cel care se refera la resursele financiare publice ordinare
a. sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, in situatii deosebite
b. sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, in conditii considerate normale si care se
incaseaza la buget cu o anumita regularitate
c. sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, si cuprind: imprumuturi publice interne si
externe, ajutoarele si donatiile din stainatate, emisiunea baneasca fara acoperire
d. se impart in: prelevari cu caracter obligatoriu, resurse de trezorerie, imprumuturi publice
e. se impart in: prelevari cu caracter obligatoriu, resurse de trezorerie, imprumuturi publice,
emisiunea baneasca fara acoperire
ANS: B PTS: 1
13. Dintre urmatoarele enunturi selectati-l pe cel care se refera la resursele financiare publice
extraordinare:
a. sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, si cuprind: imprumuturi publice interne si
externe, ajutoarele si donatiile din stainatate, emisiunea baneasca fara acoperire
b. se impart in: prelevari cu caracter obligatoriu, resurse de trezorerie, imprumuturi publice
c. sunt cele la care statul apeleaza in situatii deosebite cand resursele curente sunt
insuficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor publice
d. sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, in conditii considerate normale si care se
incaseaza la buget cu o anumita regularitete
e. se impart in: prelevari cu caracter obligatoriu, resurse de trezorerie, imprumuturi publice,
emisiunea baneasca fara acoperire
ANS: C PTS: 1
14. Prin Tratatul de la Maastricht se prevedea ca o cerinta esentiala pentru buna functionare a
Uniunii Europene, limitarea deficitelor publice interne ale tarilor membre, la maxim:
a. 2% din PIB;
b. 4% din PIB;
c. 5% din PIB;
d. 3% din PIB
e. maximum posibil
ANS: D PTS: 1
15. Elementele impozitului sunt:
1) subiectul impozitului
2) suportatorul
3) obiectul impunerii
4) unitatea de impunere
5) sursa impozitului
6) cota impozitului
7) termenul de plata
a. 1+2+3+4+5+6
b. 1+3+4+5+6
c. 1+3+4+5+6+7
d. 1+2+3+4+5+6+7
e. 1+2+4+5+6
ANS: D PTS: 1
16. Clasificarea impozitelor dupa trasaturi de forma si fond le imparte in:
1) impozite directe
2) impozite indirecte
3 impozite reale
4) impozite pe venit
5) impozite pe avere
a. (1+2)
b. (1+3)
c. (4+5)
d. (3+5)
e. (1+2+3)
ANS: A PTS: 1
17. Care dintre urmatoarele enunturi corespund clasificarii impozitelor dupa trasaturi de forma si
fond::
1) impozite directe
2) impozite de ordine
3) impozite reale
4) impozite financiare
5) impozite indirecte
a. (1+2)
b. (1+3)
c. (1+5)
d. (3+5)
e. (1+2+3)
ANS: C PTS: 1
18. Din punct de vedere juridic, imprumutul de stat este definit prin urmatoarele componente
(elemente) tehnice:
1) denumirea imprumutului
2) valoarea nominala
3) valoarea reala
4) termenul de rambursare
5) rata de emisiune
6) forma sub care se contracteaza creditul public
7) „costul" creditului public
a. (1+2+3+4+5+6)
b. (1+2+3+4+5+7)
c. (1+2+3+4+6+7)
d. (2+3+5+6+7)
e. (3+4+5+6+7)
ANS: C PTS: 1
19. Care dintre urmatoarele conditii apartin principiilor de echitate fiscala:
1) stabilirea minimului neimpozabil;

2) stabilirea sarcinii fiscale in functie de puterea contributiva a fiecarui platitor;
3) cheltuielile administratiei fiscale in legatura cu stabilitatea materiei impozabile,
calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse;
4) impunerea sa fie generala, adica sa cuprinda toate categoriile sociale care realizeaza
venituri sau care poseda un anumit gen de avere (cu exceptia celor care obtin venituri sub
minimul neimpozabil).
a. 1+2+3
b. 1+2+4
c. 1+2
d. 1+3+4
e. +3+4
ANS: B PTS: 1
20. Ponderea impozitelor indirecte in total venituri publice reprezinta un indicator de:
a. nivel
b. structura
c. dinamica
d. regresie
e. conjunctura
ANS: B PTS: 1
21. Care dintre combinatiile de mai jos contine indicatori ce caracterizeaza dinamica veniturilor publice:
a. volumul veniturilor publice; ponderea veniturilor publice in PIB;
b. veniturile publice medii pe un locuitor; volumul veniturilor publice in expresie nominala ;
c. modificarea relativa a ponderii veniturilor fiscale in total venituri publice ; elasticitatea
veniturilor publice in raport cu PIB ;
d. volumul veniturilor publice in expresie reala ; volumul veniturilor publice in expresie
nominala ;
e. ponderea veniturilor publice in PIB ; veniturile publice medii pe un locuitor.
ANS: C PTS: 1
22. Este un indicator al analizei structurii resurselor financiare publice :

a. ponderea impozitelor directe in total venituri fiscale ;
b. modificarea nominala reala a veniturilor fiscale ;
c. modificarea ponderii veniturilor fiscale in PIB ;
d. coeficientul de corelare dintre venituri fiscale si PIB ;
e. modificarea volumului mediu al veniturilor fiscale ce revin pe un locuitor
ANS: A PTS: 1
23. Care din criteriile de mai jos se utilizeza la clasificarea cheltuielilor publice:
1) criteriul administrativ
2) criteriul fiscal
3) criteriul financiar
4) criteriul economic
5) criteriul rolului cheltuielilor in viata economica
6) criteriul echitatii
a. 1+2+3+6
b. 1+3+4+5
c. 2+3+4+6
d. 1+3+5
e. 2+4+5
ANS: B PTS: 1
24. Carui tip de clasificare a cheltuielilor publice ii sunt prevazute grupele: servicii publice
generale; aparare, ordine publica si siguranta nationala; social-culturale; servicii si
dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape; actiuni economice:
a. clasificarea administrativa;
b. clasificarea economica;
c. clasificarea institutiilor ONU;
d. clasificarea functionala;
e. clasificarea financiara;
ANS: D PTS: 1
25. Clasificatia bugetara reprezinta :

a. compensarea veniturilor cu cheltuielile bugetare
b. gruparea veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-o ordine alfabetica
c. gruparea veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-o ordine obligatorie si dupa
criterii unitare
d. gruparea veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-o ordine crescatoare dupa
unitatile monetare (sume)
e. nu exista termenul de clasificatie bugetara
ANS: C PTS: 1
MULTIPLE CHOICE
1. Dintre următoarele enunŃuri, care coincid(e) cu rolul finanŃelor publice?

1) alocativ;
2) redistributiv;
3) de reglare;
4) de echitate orizontală şi verticală;
5) de neutralitate.
a. 1+2+4
b. 1+3+4
c. 2+3+4
d. 1+2+3
e. 2+3+5
ANS: D
2. Noile abordari liberale privind finantele publice includ:

1) economia de oferta;
2) doctrina interventionista;
3) doctrina referitoare la statul-jandarm;
4) scoala optiunilor colective;
5) scoala libertariana;
6) monetarismul.
a. 1+2+3+4
b. 2+4+5+6
c. 1+4+5+6
d. 1+2+5+6
e. 2+3+4+5
ANS: C
3. Despre relatiile financiare publice se poate afirma ca:
1) reflecta un transfer de valoare;

2) se realizeaza cu titlu definitiv;
3) se realizeaza cu o contraprestatie directa si imediata;
4) au loc fara contraprestatie directa si imediata;
5) transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice are caracterul de
transfer de putere de cumparare.
a. 1+2+3+4
b. 2+3+4+5
c. 1+3+4+5
d. 1+2+4+5
e. 1+2+3+5
ANS: D
4. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu

produsul intern brut este falsa ?
a. masoara amploarea reactiei cheltuielilor publice la modificarea produsului intern
brut
b. poate lua valorile: e<1; e=1; e>1
c. poate lua doar valorile: e<1 si e>1
d. in formula sa de calculul intra modificarea cheltuielilor publice in perioada curenta
(1) fata de perioada de baza (0)
e. in formula sa de calculul intra modificarea produsului intern brut in perioada
curenta (1) fata de perioada de baza (0)
ANS: C
5. Care dintre urmatorii indicatori intra în categoria celor de analiza a structurii veniturilor
fiscale?
a. ponderea veniturilor fiscale in produsul intern brut
b. ponderea impozitului pe profit in produsul intern brut
c. ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor financiare publice
d. ponderea impozitului pe profit in cadrul veniturilor fiscale
e. toti cei 4 indicatori
ANS: D
6. Transpunerea grafica a corelatiei dintre volumul veniturilor fiscale si nivelul ratei fiscalitatii,
apartine lui:
a. John Maynard Keynes
b. Arthur Laffer
c. Adam Smith
d. David Ricardo
e. Richard si Peggy Musgrave
ANS: B
7. Selectati dintre urmatoarele enunturi factorii care influenteaza marimea presiunii fiscale.
1) necesitatile publice stabilite de politica guvernamentala prin nivelul cheltuielilor
publice
2) nivelul de dezvoltare a economiei
3) marimea datoriei publice
4) riscul de inflatie prin fiscalitate
5) scaderea efortului productiv
6) eficienta cu care se utilizează cheltuielile publice finantate prin impozite
7) gradul de adeziune a populatiei la politica guvernului si de consimtire la plata
impozitelor
a. 1+3+4+5+7
b. 1+2+3+6+7
c. 2+3+4+6+7
d. 2+3+4+5+6
e. 1+4+5+6+7
ANS: B
8. Dintre urmatoarele enunturi, selectati efectele cresterii presiunii fiscale peste nivelul optim.
1) cresterea nevoilor publice stabilite prin politica guvernamentala, reflectata in nivelul
cheltuielilor publice
2) cresterea nivelului de dezvoltare a economiei
3) sporirea datoriei publice
4) riscul de inflatie prin fiscalitate
5) scaderea efortului productiv
6) cresterea eficientei cu care se utilizeaza cheltuielile publice finantate prin impozite
7) cresterea gradului de adeziune a populatiei la politica guvernului si a celui de
consimtire la plata impozitelor
8) frauda si evaziunea fiscală
9) reducerea competitivitatii pe plan international
a. 1+3+4+8
b. 2+3+6+7
c. 2+4+6+7
d. 2+3+5+6
e. 4+5+8+9
ANS: E
9. Imprumuturile de stat determina operatiuni în legatura cu:

a. plasarea acestora pe piata
b. modificarea ratei dobanzii si/sau a termenului de rambursare
c. amortizarea creditului public
d. nici una dintre cele 3 operatiuni
e. toate cele 3 operatiuni
ANS: E
10. Dintre urmatoarele enunturi, selectati modalitatile de plasare a creditului public.

1) subscriere publica
2) prin intermediul unor consortii bancare
3) amortizarea creditului public
4) repudierea obligatiilor financiare legate de creditul public
5) vanzare la Bursa de Valori
a. 1+3+4
b. 2+3+5
c. 2+3+4
d. 1+2+5
e. 1+4+5
ANS: D
11. Care dintre urmatoarele enunturi corespund argumentelor care sustin ca descentralizarea
conduce la realizarea dezvoltarii economice locale?
1) favorizeaza o mai buna organizare si adaptare a serviciilor publice la nevoile
utilizatorilor (colectivitatilor locale);
2) favorizeaza combaterea fraudei si evaziunii fiscale;
3) ofera posibilitatea introducerii tehnicii moderne de calcul;
4) ofera decidentilor modalitati de comunicare mult mai accesibile;
5) tine cont de diversitatea situatiilor, concomitent cu luarea in considerare a riscului
de accentuare a inegalitatilor dintre diferite zone ale tarii si cu mentinerea viziunii
de ansamblu asupra teritoriului national.
a. 1+2+3
b. 1+4+5
c. 2+3+4
d. 3+4+5
e. 2+4+5
ANS: B
12. “Reprezinta un ansamblu de masuri prin care are loc divizarea luarii deciziilor economice si
financiare intre manageri aflati la niveluri administrative diferite, in scopul asigurarii dezvoltarii
economico-sociale a tuturor regiunilor, printr-o buna repartizare a resurselor financiare,
materiale si de forta de munca.” Enuntul este definitia unuia dintre enunturile de mai jos.
Care este raspunsul corect?
a. parteneriatul public-privat
b. dezvoltarea economică locală
c. descentralizarea colectivităŃilor locale
d. tutela
e. autonomia limitată
ANS: C
13. Conform carui tip de autonomie, comunitatile locale au libertate deplina in administrarea
intereselor lor, fara nici un control din partea autoritatii centrale.
a. autonomiei limitate
b. autonomiei complete
c. tutelei
d. tuturor celor trei tipuri de organizare locala
e. nici unuia dintre enunturi
ANS: B
14. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta un suport pentru autonomia administrativa a
autoritatilor locale si depinde de aspecte cum sunt: independenta deplina sau partială in
formarea veniturilor; asigurarea echilibrului bugetar si respectiv, gestionarea excedentului
sau deficitului bugetar anual; competenta atribuita pentru contractarea si gestionarea
imprumuturilor publice; competenta organelor locale de a introduce impozite si taxe locale?
a. autonomia limitata
b. autonoma completa
c. autonomia financiara
d. cadrul european
e. Camerele de Comert si Industrie
ANS: C
15. Care dintre urmatoarele enunturi se clasifica, din punctul de vedere al dreptului
administrativ, in: autonomie limitata, autonomie completa si tutela?
a. modalitatile de finantare a dezvoltarii economice locale
b. obiectivele dezvoltarii economice locale
c. tipurile de regiuni
d. principalele tipuri de organizare locala
e. tipurile de dezvoltare economica locala
ANS: D
16. Stabilirea minimului neimpozabil reprezinta o conditie a respectarii principiului de:

a. politica financiara
b. echitate fiscala
c. pricipiilor social-politice
d. principiilor de politica economica
e. a tuturor principiilor mentionate
ANS: B
17. Faptul ca dinamica impozitului o devanseaza pe cea a materiei impozabile, reprezinta o

caracteristica a impozitelor:
a. in suma fixa
b. in cote proportionale
c. in cote progresive
d. a tuturor celor 3 tipuri de impozite
e. a nici unuia dintre cele 3 tipuri de impozite
ANS: C
18. Pentru a raspunde principiilor de politica financiara, impozitele trebuie sa aiba anumite
caracteristici. Care este aspectul care vizeaza mentinerea unui randament fiscal constant de-
a lungul intregului ciclu economic, astfel ca un impozit sa nu inregistreze fluctuatii importante
odata cu sporirea sau reducerea volumului activitatii (productie, comerŃ) sau al veniturilor din
perioadele de avant sau criza economica?
a. elasticitatea
b. randamentul fiscal ridicat
c. utilizarea impozitului ca instrument de politica economica
d. stabilitatea
e. echitatea fiscala
ANS: D
19. Necesitatea unor cheltuieli ale administratiei fiscale reduse in legatura cu stabilirea materiei
impozabile, cu perceperea si calcularea impozitelor, reprezinta o conditie de realizare a:
a. principiului de politica economica
b. respectarii echitatii fiscale
c. respectarii principiului certitudinii incasarii impozitului
d. respectarii principiului comoditatii
e. obtinerii unui randament fiscal ridicat
ANS: E
20. Daca PIB are valoarea de 4870500 mld um, iar valoarea veniturilor publice atingea 2410850 mld um,
ponderea veniturilor publice in PIB avea valoarea de :
a. 29,38%
b. 37,39%
c. 49,50%
d. 54,23%
e. 42, 69%
ANS: C
21. Daca veniturile fiscale ale anului 2011 ating suma de 1450 mld, PIB-ul aferent aceluiasi an este de
3455 mld lei, atunci rata fiscalitatii are valoarea de :
a. 31,87 % ;
b. 41,97 % ;
c. 29,27% ;
d. 51,47% ;
e. 51,92% ;
ANS: B
22. Daca PIB este in valoare de 3050 mld lei, si veniturile fiscale au valoarea de 1220 mld lei, atunci rata
fiscalitatii este de :
a. 25 %
b. 40 %,
c. 50 %,
d. 44 %,
e. 37%
ANS: B
23. In anul 2010 cheltuielile publice erau 37300 mld um iar PIB-ul avea o valoare de 203500 mld um. In
conditiile in care, in anul 2011, are loc o crestere a cheltuielilor publice cu 15% si o crestere a PIB cu
25%, coeficientul de devansare a cresterii PIB de catre cresterea cheltuielilor publice (k) are valoarea :
a. 5,506
b. 1,121
c. 0,920
d. 0,189
e. 4,743
ANS: C
24. Conform afirmatiilor carei perioade din evolutia finantelor publice, extinderea interventiilor
economice si sociale ale statului conduce la excese de cheltuieli publice si prelevari
obligatorii, avand efecte negative asupra economisirii si investitiei, reprezentand o frana a
activitatii economice:
a. statul jandarm;
b. statul providenta;
c. monetarismul;
d. economia de oferta;
e. scoala optiunilor colective
ANS: D
25. Curentul de gandire reprezentat de Scoala libertariana era caracterizat prin:

a. existenta unui “stat minimal”;
b. era considerata ramura cea mai radicala a liberalismului;
c. se pronunta pentru reducerea cheltuieilor publice, considerand ca trebuie incurajata
mai degraba oferta si nu cererea;
d. toate afirmatiile enuntate;
e. nici una dintre afirmatii
ANS: D
26. Ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate pentru a
forma un intreg, desemneaza:
a. bugetele autonome;
b. bugetul general consolidat;
c. bugetele extraordinare;
d. bugetul public national;
e. bugetele plurianuale.
ANS: B
27. Operatiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre doua bugete componente ale
bugetului general consolidat, in vederea evitarii dublei evidentieri a acestora, se numeste:
a. concentrare;
b. conversiune;
c. consolidare;
d. cofinantare;
e. repudiere
ANS: C
28. In cadrul bugetului general consolidat se intalnesc :
1) bugetul de stat;
2) bugetul societatilor de brokeraj;
3) bugetele locale;
4) bugetele agentilor economici;
5) bugetul asigurarilor sociale de stat
Alegeti varianta corecta:
a. 1+2+3
b. 3+4+5
c. 1+4+5
d. (1+3+5)
e. 2+3+5
ANS: D
29. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa indicatorilor de volum al cheltuielilor
publice?
1) elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu PIB;
2) ponderea cheltuielilor publice in PIB;
3) cheltuieli publice ce revin in medie pe un locuitor;
4) ponderea cheltuielilor pentru educatie in totalul cheltuielilor publice;
5) cheltuielilor publice in valori absolute nominale
a. 1+3+5
b. 2+3+4
c. 1+2+3
d. 3+4+5
e. 2+3+5
ANS: E
30. Care dintre combinatile de mai jos desemneaza indicatorii ce caracterizeaza dinamica
cheltuielilor publice:
a. cheltuielile publice ce revin in medie pe un locuitor; modificarea relativa a
cheltuielilor publice;
b. volumul cheltuielilor publice; elasticitatea cheltuielilor publice;
c. volumul cheltuielilor publice; elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu PIB
d. modificarea absoluta a cheltuielilor publice ; modificarea ponderii cheltuielilor in
PIB
e. volumul real al cheltuielilor publice; volumul nominal al cheltuiellilor publice
ANS: D
31. Finantele publice :
1) reprezinta un transfer de valoare cu caracter de putere de cumpararae;

2) servesc realizarii de profituri de catre agentii economici;
3) sunt asociate cu resursele, cheltuielile, imprumuturile, datoriile statului si ale altor
institutii de drept public;
4) reprezinta relatii social economice in forma baneasca;
5) reprezinta transfer de valoare efectuat intr-un singur sens: de la stat catre persoane
fizice sau juridice
a. 1+2+3+4+5
b. 1+5
c. 3+4+5
d. 1+3+4
e. 3
ANS: D
32. Definitia impozitului precizeaza ca:
1) este datorat de stat persoanelor fizice si juridice;

2) plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice;
3) are caracter definitiv;
4) nu presupune o contraprestatie directa si imediata;
5) este rambursabil;
a. 1+2+3
b. 1+3+5
c. 1+4+5;
d. 2+3+4
e. 3+4+5
ANS: D
33. Conversiunea poate fi:
1) conversiunea fortata
2) conversiunea facultativa
3) conversiunea anticipata
a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2
d. 1+2+3
e. 2
ANS: D
34. In care dintre urmatoarele enunturi regasim un indicator de nivel:
a. volumul veniturilor publice, in expresie nominala si reala

b. modificarea absoluta nominala si reala a veniturilor publice
c. modificarea relativa a veniturilor publice
d. ponderea impozitelor directe in venituri totale
e. elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB
ANS: A
35. Cheltuielile publice:
1) marimea lor depinde de inclinatia individuala spre consum a membrilor societatii;

2) urmaresc satisfacerea unor necesitati colective;
3) sunt efectuate direct de beneficiarul bunurilor si servicilor care cunoaste pretul platit;
4) se materializeaza in plati efectuate de stat pentru indeplinirea diferitelor obiective ale
politicii sale;
5) sunt efectuate de un intermediar - statul
a. 2+3+5
b. 1+2+4
c. 1+2+3+4+5
d. 2+4+5
e. 2+3+4+5
ANS: D
36. Modificarea absoluta nominala a cheltuielilor publice se calculeaza conform relatiei:

a.
b.
c.
d.
e.
ANS: A
37. Conform literaturii de specialitate, limitele presiunii fiscale :
a. sunt stabilite prin legea bugetara anuala

b. sunt stabilite prin legea finantelor publice
c. sunt de natura psihologica, politica si economica
d. sunt stabilite prin hotarare de Guvern
e. sunt stabilite prin politica monetara
ANS: C
38. Conform literaturii de specialitate, Curba Laffer:
a. ramane o reprezentare pur teoretica deoarece nu permite identificarea cu exactitate a

valorii ratei fiscale optime
b. este o reprezentare a deficitului bugetar al unui tari
c. reprezinta legatura dintre venituri bugetare totale si PIB
d. nu exista o asemenea notiune
e. este o reprezentare grafica a legaturii dintre politica fiscala si politica monetara a unei tari
ANS: A
39. Care sunt nivelurile la care se poate exprima presiunea fiscala :
1) presiunea fiscala la nivel individual

2) presiunea fiscala la nivelul agentului economic
3) presiunea fiscala la nivel national
4) presiunea fiscala la nivel international
5) presiunea fiscala la nivel global
a. 1+2+3+4+5
b. 2+3+5
c. 1+2+3
d. 2+4+5
e. 1+3+5
ANS: C
40. Rata presiunii fiscale considerata optima intr-o anumita perioada este cea care corespunde:
a. marimii maxime a PIB intr-un an bugetar

b. nivelului cel mai scazut al veniturilor fiscale
c. marimii maxime a veniturilor totale bugetare
d. marimii maxime a veniturilor fiscale ale bugetului
e. veniturilor fiscale nule
ANS: D
41. Din definitiile atribuite impozitului se desprind o seama de caracteristici ale acestuia, cum sunt:
1) forta puterii publice

2) caracterul echitabil
3) caracterul pecuniar
4) faptul ca presupune o contraprestatie directa
5) faptul ca nu presupune o contraprestatie directa
a. 1+2+3+4+5
b. 1+3+5
c. 1+3+4
d. 2+3+4
e. 1+2+4
ANS: B
42. Functia extinsa a impozitului :
a. se refera la atragerea la buget a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor

publice in crestere;
b. reprezinta faptul ca impozitele sunt intotdeauna instituite printr-un act de autoritate, fiind o
obligatie prin constrangere
c. se refera doar la aspectul de transfer de avutie realizat la plata impozitelor
d. se refera la faptul cã impozitele se depersonalizeaza, fiind alocate pentru finantarea unei
game largi de cheltuieli publice
e. este asigurata de politica fiscala a statelor, care la functia traditionala, financiara a acestuia
(acoperirea cheltuielilor publice), au adaugat treptat functia redistributiva a avutiei in
societate precum si pe cea interventionista in alocarea resurselor in economie
ANS: E
43. Corespunzator ritmicitatii, resursele financiare publice se impart in:

A) resurse de trezorerie
B) resurse financiare odinare
C) prelevari cu caracte obligatoriu
D) emisiune monetara fara acoperire
E) resurse financiare extraordinare
Alegeti raspunsul corect:
a. A,B,C
b. B,C
c. B,D
d. B,E
e. C,E
ANS: D
44. Din definitiile impozitului, se desprind o seama de caracteristici fundamentale ale acestuia,
printre care se numara:
A) elementul de autoritate
B) caracterul pecuniar
C) subiectul impozitului
D) cota impozitului
E) caracterul general
F) transferul de avutie
G) suportatorul
a. A,B,C,E,F
b. B,C,D,G
c. A,B,E,F
d. A,B,E
e. C,D,E,F.G
ANS: C
A) caracterul pecuniar
B) forta puterii publice
C) subiectul impozitului
D) caracterul general
E) suportatorul
F) transferul de avutie
G) caracterul definitiv
a. A,B,D,E,F
b. B,C,D,G
c. A,B,G
d. C,D,E,F,G
e. A,B,D,F,G
ANS: E
A) elementul de autoritate
B) caracterul pecuniar
C) suportatorul
D) obiectul impunerii
E) subiectul impozitului
F) cota impozitului
G) caracterul general
H) transferul de avutie
I) nu presupune o contraprestatie directa
J) caracterul definitiv
a. A,B,C,G,H,J
b. A,B,G,H,I,J
c. A,B,D,E,F
d. A,B,E
e. C,D,E,F.G
ANS: B
47. Printre criteriile de clasificare a impozitelor se numara:

A) frecventa realizarii
B) obiectul impunerii
C) elementele impozitului
D) cota aplicata
E) scopul urmarit
F) caracterul pecuniar
G) trasaturi de forma si fond
a. A,B,C,E,G
b. A,B,D,F,G,
c. A,B,D,E,G
d. A,B,E,F
e. C,D,E,F
ANS: C

D) cota aplicata
E) scopul urmarit
F) caracterul pecuniar
G) trasaturi de forma si fond
H) suportatorul impozitului
a. A,B,D,E,G
b. A,B,G,H,I,J
c. A,B,C,G,H
d. A,C,E,F,H
e. C,D,E,F,G
ANS: A

D) cota aplicata
E) scopul urmarit
F) trasaturi de forma si fond
G) caracterul pecuniar
H) institutia care le administreaza
I) suportatorul impozitului
a. A,B,D,E,G
b. A,B,E,G,H,I
c. A,B,C,G,H
d. A,B,D,E,F,H
e. C,D,E,F,G,I
ANS: D
50. 1. Printre elementele constitutive ale impozitului se numara:

A) termenul de plata
C) elementul de autoritate
D) cota aplicata
E) subiectul impozitului
F) trasaturi de forma si fond
G) caracterul pecuniar
H) frecventa realizarii
I) suportatorul impozitului
J) sursa impozitului
K) unitatea de impunere
a. A,B,D,E,G,K
b. A,B,D,E,I,J,K
c. A,B,C,G,H,K
d. A,B,D,E,F,H
e. C,D,E,F,G,I
ANS: B
MULTIPLE CHOICE
1. Pe baza urmatoarelor date:

- mld um -
Indicatori \anii 2010 2011
- cheltuieli de personal 42 100 43 700
- cheltuieli de capital 9 800 10 500
- subventii 21 400 23 900
- transferuri 8 400 6 800
- cheltuieli materiale si servicii 37 300 39 600
- PIB 203 700 211 300
Sa se calculeze:
1) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente in anul 2011 fata de 2010;
2) ponderea cheltuielilor de capital in total cheltuieli publice in anul 2011;
3) elasticitatea cheltuielilor publice totale in raport cu PIB.
a. 1) 4 200 mld um; 2) 7,34%; 3) 0,778;

b. 1) 2 900 mld um; 2) 6,38%; 3) 1,957;
c. 1) 9 480 mld um; 2) 8,17%; 3) 0,913
d. 1) 4 800 mld um; 2) 8,43%; 3) 1,239
e. 1) 6 780 mld um; 2) 5,89%; 3) 1,489.
ANS: D PTS: 1

- mld um -
Indicatori \anii 2010 2011
- subveniii 87 300 73 500
- transferuri 178 500 195 300
- PIB 1 712 500 1 810 890
Sa se calculeze:
A) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente in anul 2011 fata de 2010;
B) ponderea cheltuielilor de capital in total cheltuieli publice in anul 2011;
C) elasticitatea cheltuielilor publice totale in raport cu PIB.
a. A) 41 200 mld um; B) 9,34%; C) 0,778;

b. A) 24 900 mld um; B) 16,38%; C) 1,357;
c. A) 30 000 mld um; B) 13,62%; C) 0,374;
d. A) 46 680 mld um; B) 10,67%; C) 1,647
e. A) 14 780 mld um; B) 11,89%; C)1,289
ANS: C PTS: 1

- mld um -
Indicatori \ anii 2010 2011
- subventii 8 400 9 850
- transferuri 21 400 47 500
- PIB 209 800 398 870
Sa se calculeze:
A) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente in anul 2011 fata de 2010;
B) ponderea cheltuielilor de capital in total cheltuieli publice in anul 2011;
C) elasticitatea cheltuielilor publice totale in raport cu PIB.
Variante de raspuns:
a. A) 71 200 mld um; B) 9,34%; C) 0,578;
b. A) 88 300 mld um; B) 7,32%; C) 0,877;
c. A) 47 000 mld um; B) 13,62%; C) 0,874;
d. A) 86 680 mld um; B) 10,67%; C) 1,347;
e. A) 94 780 mld um; B) 11,89%; C) 1,189.
ANS: B PTS: 1
Indicatori mld um
- cheltuieli de personal (an curent) 180 710
- cheltuieli materiale si servicii (an curent) 210 370
- cheltuieli de capital (an curent) 89 410
- subventii (an curent) 84 860
- transferuri (an curent) 152 470
- dobanzi la datoria publica (an curent) 4 800
- PIB (an curent) 1 138 500
- cheltuieli bugetare totale in anul anterior 708 500
- PIB (an anterior) 1 010 870
Sa se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor de personal in cadrul cheltuielilor curente (in anul curent);
B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale in anul curent fata de anul anterior;
C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare totale fata de cresterea PIB.
a. A) 28,54%; B) 14 120 mld um; C) 0,906;
b. A) 24,67%; B) 15 948 mld um; C) 1,572;
c. A) 21,34%; B) 16 835 mld um; C) 0,953;
d. A) 27,01%; B) 13 180 mld um; C) 0,913;
e. A) 32,64%, B) 12 572 mld um; C) 0,849.
ANS: A PTS: 1
5. Pe baza următoarelor date:
Indicatori mld um
- cheltuieli de personal (an curent) 512 610
- cheltuieli materiale si servicii (an curent) 622 900
- cheltuieli de capital (an curent) 210 600
- subventii (an curent) 118 500
- transferuri (an curent) 380 600
- dobanzi la datoria publica (an curent) 83 510
- cheltuieli bugetare totale in anul anterior 1 872 500
- PIB (an anterior) 1 735 060
Sa se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor de personal in cadrul cheltuielilor curente (in anul curent);
B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale in anul curent fata de anul anterior;
C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare totale fata de cresterea PIB.
a. A) 25,54%; B) 64 120 mld um; C) 0,906;
b. A) 27,14%; B) 59 600mld um; C) 1,008;
c. A) 31,34%; B) 76 835 mld um; C) 0,953;
d. A) 27,87%; B) 62 760 mld um; C) 1,278;
e. A) 29,84%; B) 56 220 mld um; C) 0,900.
ANS: E PTS: 1
6. . Pe baza urmatoarelor date:

- mil um -
- cheltuielile bugetului central (an curent) 696 215
- cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat (an curent) 246 100
- cheltuielile bugetelor locale (an curent) 163 410
- transferuri intre bugetul central si bugetele locale (an curent) 19 300
- PIB in anul anterior 2 498 000
- cheltuielile bugetului public national in anul anterior 912 580
- numar locuitori in anul curent 24 mil loc
- numar locuitori in anul anterior 22 mil loc
Sa se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor bugetului public national in PIB;
B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetului public national ce revin in medie pe un
locuitor, in anul curent fata dea anul anterior;
C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetului public national fata de
cresterea PIB.
a. A) 53,55%; B) - 598,15 lei/loc; C) 0,832;
b. A) 67,14%; B) 9 600,47 lei/loc; C) 1,808;
c. A) 41,49%; B) 3 786,80 lei/loc; C) 1,136;
d. A) 47,87%; B) - 760,75 lei/loc; C) 1,478;
e. A) 56,38%; B) 1186,83 lei/loc; C) 0,997.
ANS: C PTS: 1

- mil um -
- cheltuielile bugetului central (an curent) 1 218 490
- cheltuielile bugetului public national in anul anterior 1 816 600
- numar locuitori in anul curent 42,6 mil loc
- numar locuitori in anul anterior 40,2 mil loc
Sa se calculeze:
locuitor, in anul curent fata de anul anterior;
cresterea PIB.
a. A) 53,55%; B) - 598,15 lei/loc; C) 0,832;
b. A) 67,14%; B) 9 600,47 lei/loc; C) 1,808;
c. A) 43,24%; B) 3 786,8 lei/loc; C) 1,136;
d. A) 47,87%; B) - 760,75 lei/loc; C) 1,478;
e. A) 46,05%; B) 1 125,26 lei/loc; C) 1,018.
ANS: E PTS: 1
8. Pe baza urmăatoarelor date:

- mil um -
- cheltuielile bugetului central (an curent) 1 395 150
- cheltuielile bugetului public national in anul anterior 2 013 000
- numar locuitori in anul curent 36 mil loc
- numar locuitori in anul anterior 33,8 mil loc
Sa se calculeze:
locuitor, in anul curent fata de anul anterior;
cresterea PIB.
a. A) 53,55%; B) - 598,15 lei/loc; C) 0,832;
b. A) 46,55%; B) 3 322,96 lei/loc; C) 1,060;
c. A) 43,24%; B) 3 786,8 lei/loc; C) 1,136;
d. A) 47,87%; B) - 960,75 lei/loc; C) 1,478;
e. A) 49,98%; B) 1 125,26 lei/loc; C) 1,018.
ANS: B PTS: 1

- cheltuielile bugetului central…………………………….. .. 895 350 mld um
- cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat……….....245 700 mld um
- cheltuielile bugetelor locale…………………….......………175 450 mld um
- transferuri intre bugetul central si bugetele locale…………22 900 mld um
- PIB in anul curent……….…………………………….......2 205 500 mld um
- PIB in anul anterior……………………………………......2 193 660 mld um
- cheltuielile bugetului public national in anul anterior…... 1 169 600 mld um
- numar locuitori in anul curent…..……………………..…..…..….38 mil loc
- numar locuitori in anul anterior…………………………….....…..37,2 mil loc
Sa se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor bugetului public national in PIB, pentru anul curent.
locuitor, in anul curent fata de anul anterior.
C) coeficientul de devansare a cheltuielilor bugetului public national fata de PIB.
a. A: 55,76%; B: 3,957 mil um / loc; C: 0,859
b. A: 58,65%; B: 2,601 mil um / loc; C: 1,100
c. A: 49,84%; B: 1,937 mil um / loc; C: 1,259
d. A: 45,76%; B: 1,872 mil um / loc; C: 0,904
e. A: 60,47%; B:2,285 mil um / loc; C: 1,493
ANS: B PTS: 1

- cheltuieli de personal……………………………….........….35 870 mld um
- cheltuieli materiale şi servicii…………………..........………41 690 mld um
- cheltuieli de capital……………………………..........………18 750 mld um
- subventii……………………………………...............………19 875 mld um
- transferuri……………………………………...........………..31 650 mld um
- PIB………………………………………………............…...239 680 mld um
- cheltuieli bugetare totale in perioada anterioara….......…..146 890 mld um
- PIB în perioada anterioara…………………………............238 640 mld um
Sa se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor de personal in grupa de cheltuieli bugetare din care fac parte
B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale in perioada curenta fata de
perioada anterioara
C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare fata de cresterea PIB
a. A: 27,79%; B: 945 mld um; C: 1,002

b. A: 22,69%; B: 228 mld um; C: 0,873
c. A: 32,48%; B: 1495 mld um; C: 1,295
d. A: 45,76%; B: 1,872 mil um ; C: 0,904
e. A: 60,47%; B:2,285 mil um ; C: 1,493
ANS: A PTS: 1

- cheltuieli pentru ordine publica si siguranta nationala………39 550 mld um
- cheltuieli pentru invatamant………………………….……….43 690 mld um
- cheltuieli pentru sanatate……………………………….…….38 480 mld um
- cheltuieli pentru transport si comunicatii…………….………36 420 mld um
- cheltuieli pentru protectie sociala…………………….……..128 360 mld um
- cheltuieli pentru aparare……………………………….……...55 670 mld um
- cheltuieli pentru agricultura………………………………..….25 990 mld um
- cheltuieli pentru industrie…………………………………..…..9 590 mld um
- cheltuieli pentru dobanzi la datoria publica…………….…...15 880 mld um
- alte cheltuieli bugetare…………………………………….....41 500 mld um
- PIB in perioada curenta.……………………………….....1 081 470 mld um
- cheltuieli bugetare totale din anul anterior……..….….…...429 810 mld um
- PIB în perioada anterioară……………………………….....995 830 mld um
- cheltuieli economice în perioada anterioară………………..87 130 mld um
Sa se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor cu protectia sociala in cadrul cheltuielilor social-culturale.
B) modificarea relativa a cheltuielilor economice in perioada curenta fata de perioada
anterioara
C) elasticitatea cheltuielilor bugetare totale in raport cu PIB.
a. A: 67,79%; B: 1,94; C: 1,402
b. A: 52,69%; B: 1,28; C: 0,873
c. A: 60,97%; B: 0,83; C: 0,144
d. A: 45,76%; B: 1,87; C: 0,904
e. A: 60,47%; B: 0,28; C: 1,493
ANS: C PTS: 1

- impozit pe profit……………………………..…...........327 880 mld um
- accize………………………………………….............198 640 mld um
- impozit pe venitul global……………………..........….578 380 mld um
- TVA…………………………………………..…...........452 890 mld um
- venituri din capital……………………………...........….68 830 mld um
- taxe vamale…………………………………........…....168 490 mld um
- venituri nefiscale……………………………..............…93 470 mld um
- alte impozite directe………………………….......….....86 990 mld um
- alte impozite indirecte……………………...........…....111 450 mld um
- PIB in perioada curenta………………………..........5 128 750 mld um
- venituri din capital in perioada anterioara……..….........35 500 mld um
- venituri publice totale in perioada anterioara….........2 028 840 mld um
- PIB in perioada anterioara…………………..........….4 870 500 mld um
- impozite indirecte in perioada anterioara……......…....875 340 mld um
Sa se calculeze:
A) ponderea impozitelor directe in cadrul veniturilor fiscale
B) modificarea absoluta a ponderii veniturilor din capital in total venituri, in perioada curenta
fata de perioada anterioara
C) elasticitatea impozitelor indirecte fata de PIB
Variante de răspuns:
a. A: 27,79%; B: 2,45 pp; C: 1,072
b. A: 42,69%; B: 0,28 pp; C: 0,973
c. A: 51,60%; B: 1,55 pp; C: 1,209
d. A: 45,76%; B: 1,87pp; C: 0,904
e. A: 60,47%; B:2,85 pp; C: 1,493
ANS: C PTS: 1
13. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei :

-mld um-
Impozite directe (an curent) 525330
Accize (an curent) 95200
TVA (an curent) 117850
Alte impozite indirecte (an curent) 725200
Venituri nefiscale (an curent) 185730
Venituri fiscale (an anterior) 1110490
Venituri curente (an anterior) 1475200
PIB (an curent) 4970200
PIB (an anterior) 4750600
Sa se calculeze :
A) modificarea absoluta a ratei fiscalitatii in anul curent fata de anul anterior ;
B) modificarea absoluta nominala a veniturilor curente (in anul curent) fata de veniturile
curente ale peroadei anterioare ;
C) ponderea impozitelor indirecte ale anului curent in PIB-ul aceluiasi an
a. A: 16,25% ; B : -11620 mld um ; C :14,60%

b. A: 6,07% ; B: 174110 mld um ; C:18,88%
c. A: 8,90% ; B: 225770 mld um ; C : 18,90%
d. A : 11,21% ; B: 257407 mld um ; C : 29,45%
e. A : 5,24% ; B: 194325 mld um ; C: 23,38%
ANS: B PTS: 1
14. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei pt anul 2011 (date
ipotetice) :
-mld um-
Impozitul pe profit 2536
Impozit pe salarii 600
Impozit pe venit 3156
Accize 1524
Venituri din capital 146
TVA 985
Taxe vamale 1245
Venituri nefiscale 2175
PIB 69875
Calculati :
A) cuantumul veniturilor curente aferente anului 2011;
B) ponderea impozitelor indirecte in total venituri publice ;
C) ponderea veniturilor nefiscale in PIB.
a. A : 9207 mld lei ; B: 19,00 % ; C: 3,11%

b. A : 9112 mld lei ; B: 17,80% ; C: 3,11 %
c. A: 11236 mld lei ; B: 25,59 % ; C: 3,11 %
d. A: 10046 mld lei ; B: 43,60 % ; C: 3,11 %
e. A: 12221 mld lei ; B: 30,35 % ; C: 3,11 %
ANS: E PTS: 1

-mld um- (date ipotetice)
Impozit pe profit 327 880
Accize 198 640
Impozit pe venit global 578 380
TVA 452 890
Venituri din capital 68 830
Taxe vamale 168 490
Venituri nefiscale 93 470
Alte impozite directe 86 990
Alte impozite indirecte 111 450
PIB in perioada curenta 5 128 750
Venituri din capital in perioada 35 500
anterioara
Venituri publice totale in perioada 2 028 840
anterioara
PIB in perioada anterioara 4 870 500
Impozite indirecte in perioada 875 340
anterioara
Calculati: A) ponderea impozitelor directe in cadrul veniturilor fiscale;

B) cuantumul impozitelor indirecte in perioada curenta;
C) modificarea absoluta a impozitelor indirecte din perioada curenta fata de
perioada anterioara.
a. A: 51,60%; B: 931 470 mld um; C: 56 130 mld um

b. A: 27, 79%; B: 820 020 mld um; C: - 55 320 mld um
c. A: 42,69%; B: 762 980 mld um; C:- 112 360 mld um
d. A: 45,76%; B: 931 470 mld um; C:-56 130 mld um
ANS: A PTS: 1
16. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

-mld um-
INDICATORI ANUL 2010 ANUL 2011
Impozitul pe profit 11 500 25 360
Impozitul pe salarii 4 950 6 000
Impozit pe venit 25 300 31 560
Accize 13 500 15 240
Venituri din capital 1 300 1 460
TVA 8 750 9 850
Taxe vamale 11 560 12 450
chirii 3 320 4 650
PIB 575 600 698 750
Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor curente din anul 2011 fata de anul 2010;
B) cuantumul impozitelor directe in anul 2011;
C) modificarea relativa a veniturilor fiscale in anul 2011 fata de anul 2010
a. A: 21 580 mld um; B: 31 360 mld um; C: 1,27

b. A: 26 230 mld um; B: 62 920 mld um; C: 1,33
c. A: 20 230 mld um; B: 67 560 mld um; C: 1,45
d. A: - 26 230 mld um; B: 62 920 mld um; C: 1,33
ANS: B PTS: 1
17. Pe baza urmatoarelor date referitoare la bugetul de stat al Romaniei:
-mld um- (date ipotetice)

INDICATORI PERIOADA DE BAZA PERIOADA CURENTA
Venituri fiscale 56 250 74 890
Venituri nefiscale 23 450 26 880
PIB 575 800 685 900
Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor de capital in perioada curenta fata de

perioada anterioara;
B) ponderea veniturilor fiscale in venituri publice totale in perioada de baza;
C) cuantumul veniturilor curente in perioada de baza.
a. A: 1275 mld um; B: 57,90%; 107 195 mld um

b. A: 22 530 mld um; B: 9,76; C: 79 700 mld um
c. A: 1075 mld um; B: 66,92%; C: 79 700 mld um
d. A: -1075 mld um; 45,67%; C: 84 050 mld um
e. A: 1075 mld um; 31,98%; C: 101 770 mld um
ANS: C PTS: 1

-mld um-
Accize 13 500 15 240
TVA 8 750 9 850
chirii 3 320 4 650
PIB 575 600 698 750
Calculati: A) modificarea relativa a veniturilor publice totale in anul 2011 fata de anul
2010;
B) ponderea veniturilor din capital in venituri publice totale in anul 2011;
C) elasticitatea impozitelor indirecte fata de PIB.
a. A: 26 390 mld um; B: 1,62%; C: 2,370
b. A:1,33; B: 1,37 %; C:0,516
c. A: 21 170 mld um; B: 1,45%; C: 1,209
d. A:1,66; B: 2,35%; C: 0,406
e. A:0,96; B: 1,37%; C: 1,302
ANS: B PTS: 1

-mld um-
Accize 13 500 15 240
TVA 8 750 9 850
chirii 3 320 4 650
PIB 575 600 698 750
Calculati: A) modificarea absoluta a a veniturilor publice curente in anul 2011 fata de

anul 2010;
B) ponderea TVA in cadrul veniturilor fiscale in anul 2011;
C) coeficientul de corelare a veniturilor fiscale in raport cu PIB.
a. A: 26 390 mld um; B: 1,62%; C: 2,370
b. A:1,33; B: 1,37 %; C:0,516
c. A: 26 230 mld um; B: 9,80 %; C: 1,095
d. A:1,66; B: 2,35%; C: 0,406
e. A:0,96; B: 1,37%; C: 1,302
ANS: C PTS: 1

-mld um-
Accize 11 560 12 450
TVA 13 500 15 240
Taxe vamale 8 750 9850
chirii 3 320 4 650
PIB 175 600 298 750
Calculati: A) modificarea relativa a impozitelor indirecte

B) modificarea absoluta a ratei presuiunii fiscale ;
C) coeficientul de corelare a veniturilor fiscale .
a. A: 26 390 mld um; B: 1,62%; C: 2,370
b. A:1,33; B: 1,3 pp; C:0,516
c. A: 1,1; B: - 9,4 pp; C: 0,781
d. A:1,33; B: -5,9 pp; C: 1,540
e. A:0,96; B: -1,3 pp ; C: 1,302
ANS: C PTS: 1

- impozite directe ……………………………..…...........665 370 mld um
- impozite indirecte………………………………………820 500 mld um
- venituri din privatizare…………………………….........185 730 mld um
- venituri din chirii…………………………………............117 850 mld um
- varsaminte de la intreprinderi………………………….55 860 mld um
- venituri fiscale in perioada anterioara…...................1 310 490 mld um
Sa se calculeze:
A) ponderea veniturilor din chirii in cadrul veniturilor curente
B) modificarea absoluta a ratei presiunii fiscale, in perioada curenta fata de perioada
anterioara
C) elasticitatea veniturilor fiscale fata de PIB
a. A: 17,79%; B: 2,45 pp; C: 1,072
b. A: 7,10%; B: 0,2 pp; C: 1,061
c. A: 31,60%; B: 1,55 pp; C: 1,209
d. A: 25,76%; B: 1,87pp; C: 0,904
e. A: 60,47%; B:2,85 pp; C: 1,493
ANS: B PTS: 1

- impozite directe ……………………………..…...........665 370 mld um
- impozite indirecte………………………………………820 500 mld um
- venituri din privatizare…………………………….........185 730 mld um
- venituri din chirii…………………………………............117 850 mld um
- varsaminte de la intreprinderi………………………….55 860 mld um
- venituri fiscale in perioada anterioara…...................1 310 490 mld um
Sa se calculeze:
A) modificarea relativa a ponderii veniturilor fiscale in PIB
B) ponderea veniturilor din privatizare in total venituri
C) elasticitatea Vf in raport cu PIB
a. A: 1,79; B: 24,5 %; C: 1,072
b. A: 0,88; B: 10,27 %; C: 1,061
c. A: 1,55; B: 31,60%; C: 1,209
d. A: 1,006; B: 10,06 %; C: 1,061
e. A: 0,47; B:28,5 %; C: 1,493
ANS: D PTS: 1

- accize………………………………………….............198 640 mld um
- TVA…………………………………………..…...........452 890 mld um
Sa se calculeze:
A) ponderea veniturilor fiscale in total venituri.
B) ponderea impozitului pe profit in cadrul impozitelor directe
C) elasticitatea impozitelor directe fata de PIB
a. A: 97,79%; B: 24,50%; C: 1,072

b. A: 82,69%; B: 35,20%; C: -0,973
c. A: 91,60%; B: 23,01%; C: -1,209
d. A: 95,37%; B: 33,01%; C: -0,145
e. A: 90,47%; B:42,22%; C: 1,493
ANS: D PTS: 1

- accize………………………………………….............198 640 mld um
- TVA…………………………………………..…...........452 890 mld um
Sa se calculeze:
A) rata fiscalitatii in anul curent
B) ponderea impozitului pe venit in cadrul impozitelor directe
C) coeficientul de corelare a veniturilor fiscale in raport cu PIB
a. A: 37,79%; B: 24,50%; C: 1,072

b. A: 42,69%; B: 35,20%; C: 0,173
c. A: 31,60%; B: 23,01%; C: 1,209
d. A:37,53%; B:58,23%; C: 0,974
e. A: 40,47%; B:42,22%; C: 1,493
ANS: D PTS: 1

- accize………………………………………….............198 640 mld um
- TVA…………………………………………..…...........452 890 mld um
Sa se calculeze:
A) rata presiunii fiscale in perioada anterioara
B) modificarea absoluta a ratei presiunii fiscale in perioada curenta fata de perioada
anterioara
C) elasticitatea veniturilor fiscale in raport cu PIB
a. A: 37,79%; B: 10,99 pp; C: 1,072

b. A: 42,69%; B: 3,99 pp; C: 0,173
c. A: 31,60%; B: -1,99 pp; C: 1,209
d. A:37,53%; B: 2,97 pp; C: 0,974
e. A: 38,52%; B:-0,99 pp; C: 0,487
ANS: E PTS: 1
MULTIPLE CHOICE
1. TranzacŃii cu produse derivate pe piaŃa valutară sunt:
AlegeŃi varianta corectă de răspuns.
1. opŃiuni pe valute;
2. futures pe valute;
3. forward direct;
4. swaps-uri valutare;
5. aranjamente sintetice valutare.
a. 1+2+3+5
b. 1+2+3+4
c. 1+2+4+5
d. 1+2+3
e. 1+3+4+5
ANS: C
2. OperaŃii ale băncii sunt următoarele:
PrecizaŃi care dintre operaŃiile enumerate constituie operaŃia de bază a băncii.
a. capitalizarea fondurilor şi dezvoltarea afacerilor;
b. finanŃarea împrumuturilor;
c. constituirea depozitelor şi plasarea resurselor;
d. transformarea activelor;
e. amplasarea reŃelei teritoriale.
ANS: C
3. Una dintre caracteristicile amintite mai jos este specifică ipotecii.
IndicaŃi care variantă de răspuns, dintre cele amintite mai jos, este corectă.
a. este un document de plată;
b. este o garanŃie;
c. este un instrument de credit;
d. este divizibilă.
ANS: B
4. Contractul futures reprezintă:
AlegeŃi varianta corectă de răspuns de mai jos.

a. fixarea ratei dobânzii, în avans, pentru o perioadă determinată, independent de suma
împrumutată ;
b. convertirea împrumuturilor cu dobândă flotantă în viitor în împrumuturi cu dobândă fixă;
c. posibilitatea de a cumpăra sau vinde un activ, la un preŃ determinat, într-o perioadă

specificată de timp;
d. vânzarea şi cumpărarea fermă de active cu livrarea la o dată ulterioară;
e. conversia viitoare a preŃului unui titlu de valoare.
ANS: D
5. Principalele derivative sunt amintite mai jos.

Precizati care dintre instrumentele enumerate reprezintă un derivativ.
1. forward;
2. hedge;
3. swap;
4. future;
5. option.
a. 1+2+4+5
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+5
d. 1+2+3+4
e. 1+2+4
ANS: B
6. Gapul, ca diferenŃă dintre activele şi pasivele sensibile la rată, capătă cateva dintre
următoarele forme:
PrecizaŃi care variantă, dintre cele enumerate mai jos, este corectă.
1. gap pozitiv;
2. gap secvenŃial;
3. gap de rată a dobanzii;
4. gap al creditelor restante;
5. gap cumulativ.
a. 1+2+3+4
b. 1+2+4+5
c. 2+3+4+5
d. 1+2+3+5
e. 1+2+4
ANS: D
7. Coeficientul beta evidenŃiază următoarele:

Dintre variantele de mai jos, precizaŃi varianta corectă de răspuns.
a. riscul sistematic al activelor;
b. indezirabilitatea activelor;
c. rentabilitatea estimată a activelor;
d. gradul de dispersie al activelor;
e. maturitatea titlurilor cu risc.
ANS: A
8. Formula de calcul a multiplicatorului creditului ia în considerare următoarele variabile :

PrecizaŃi care dintre variabilele enumerate nu este corectă.
a. numerarul în circulaŃie ;
b. rezervele minime obigatorii ;
c. depozitele ;
d. rezervele bancare excedentare ;
e. creditele.
ANS: E
9. RelaŃia de credit evidenŃiază unele dintre caracteristicile esenŃiale amintite mai jos.
1. Termenul de rambursare;
2. ExistenŃa de disponibilităŃi;
3. Acordarea creditului;
4. Riscurile asociate creditului;
5. Consemnarea şi transferabilitatea;
6. Pierderea temporară de drepturi.
Alegeti varianta de raspuns corectă.
a. 1+3+4
b. 2+4+6
c. 1+3+5
d. 2+4+5
e. 2+3+6
ANS: C
10. După destinaŃia creditului se disting următoarele categorii.

IndicaŃi dintre variantele de răspuns de mai jos care este varianta adevărată.
a. credit neproductiv
b. credit bancar
c. credit amortizabil
d. credit comercial
e. creditul de acoperire
ANS: A
11. Care dintre următoarele funcŃii ale Băncii Centrale este prioritară pentru diminuarea falimentelor
bancare:
a. politica monetară;
b. supravegherea bancara;
c. bancă a băncilor;
d. centru valutar;
e. bancă a statului.
ANS: B
12. Factoringul reprezintă :
AlegeŃi varianta corectă de răspuns de mai jos.

a. metodă de finanŃare a agenŃilor economici pentru procurarea de factori de producŃie;
b. tehnică de creditare pe baza garantării unei firme de către o altă firmă sau grup de firme,
numită factor de acoperire a riscului;
c. metodă de finanŃare a efectelor comerciale de primit, prin vânzarea de către firmă a

creanŃelor unei firme specializate, numită factor;
d. tehnică de acoperire a datoriilor firmelor prin finanŃarea factorilor de risc asociaŃi acestora
de către bancă;
e. instrument de externalizare a riscurilor şi creanŃelor neacoperite.
ANS: C
MULTIPLE CHOICE
1. În funcŃie de performanŃele clienŃilor şi de natura serviciilor datoriei acestora, creditele se clasifică în

următoarele categorii:
1) Credite recuperabile;
2) Credite garantate;
3) Credite în observaŃie;
4) Credite pierdute;
5) Credite profitabile;
6) Credite îndoielnice.
IndicaŃi care dintre variantele de răspuns de mai jos este corectă:

a. 1+3+5
b. 2+4+5
c. 1+2+6
d. 3+4+6
e. 2+5+6
ANS: D PTS: 1
2. Cateva dintre funcŃiile principale ale băncii sunt amintite mai jos:
1) Oferă servicii financiare;
2) Gestionează mijloacele de plată;
3) Conectează fluxurile bancare;
4) Acoperă riscurile financiare;
5) Asigură lichidităŃile în economie;
6) Realizează operaŃiuni cu titluri.
a. 1+4+6
b. 1+2+6
c. 2+3+4
d. 3+5+6
e. 1+2+3
ANS: B PTS: 1
3. Principii de creditare sunt:
1) Planificarea creditelor;
2) Respectarea destinaŃiei creditului;
3) Optimizarea portofoliului;
4) Garantarea creditelor;
5) Analiza şi evaluarea solicitantului de credit;
6) Rambursarea creditelor la scadenŃă.
a. 2+3+5+6
b. 1+2+4+6
c. 1+2+3+4
d. 2+3+4+6
e. 3+4+5+6
ANS: B PTS: 1
4. Banca comercială realizează următoarele operaŃiuni active:
1. OperaŃiuni cu titluri;
2. OperaŃiuni extrabilantiere ;
3. OperaŃiuni cu aur si devize;
4. OperaŃiuni de trezorerie;
5. OperaŃiuni de creditare.
IndicaŃi care dintre variantele de răspuns de mai jos este corectă.
a. 1+2+3
b. 1+2+3+5
c. 1+4+5
d. 1+2+3+4
e. 2+4+5
ANS: C PTS: 1
5. Măsurarea riscului individual al firmei se realizează prin cateva dintre următoarele tehnici:
1) analiza arbitrajului riscurilor;
2) analiza scenariilor;
3) analiza coeficienŃilor contabili;
4) analiza actualizării riscului;
5) analiza de sensibilitate.
IndicaŃi care variantă de răspuns de mai jos este corectă:
a. 1+4
b. 2+5
c. 4+5
d. 1+3
e. 3+5
ANS: B PTS: 1
6. Căile principale prin care banca minimizează riscul de credit sunt:
1. evaluarea împrumutatului;
2. limitarea creditului;
3. reŃeaua teritoriala;
4. asigurarea colateralului;
5. diversificarea.
PrecizaŃi care dintre căile enumerate este corectă.
a. 2+3+4
b. 1+2+3+5
c. 1+2+4+5
d. 1+2+3
e. 2+3+4+5
ANS: C PTS: 1
7. Administrarea împrumuturilor utilizeză următoarele alternative pentru limitarea riscului de portofoliu:
1. limitarea dimensiunii creditelor;
2. restricŃionarea creditului pe ramuri, categorii de împrumutaŃi;
3. utilizarea creditelor participative;
4. raportul front-office / back-office;
5. diversificarea participărilor la împrumuturi.
PrecizaŃi care dintre alternative este corectă.
a. 1+4+5
b. 1+2+4+5
c. 1+3+4+5
d. 1+2+3+5
e. 3+4+5
ANS: D PTS: 1
8. Derivativul are cateva dintre următoarele caracteristici:
1. se comercializează pe pieŃe necotate;
2. reprezintă un contract între două părŃi;

3. conferă un drept asupra unui activ fundamental;
4. este un angajament în afara bilanŃului;
5. vizează un moment de timp din viitor.
a. 2+3+4+5
b. 1+4+5
c. 1+2+4+5
d. 1+3+4
e. 1+2+3+4
ANS: A PTS: 1
9. DiferenŃele dintre creditele bancare şi plasamentele financiare constau în următoarele:
1. modul de intermediere;
2. formarea ratei dobânzii;
3. transformarea scadenŃelor;
4. gradul de lichiditate;
5. gestiunea riscurilor.
PrecizaŃi varianta corectă de răspuns.
a. 1+2+4+5
b. 2+4+5
c. 1+2+3+4
d. 1+2+3+5
e. 3+4+5
ANS: D PTS: 1
10. Se dau două bănci, X şi Y, care prezintă următoarele elemente financiare:
Elementul financiar Banca X Banca Y
Profit net 250 400
Valoarea activelor 5.500 9.500
Capital propriu 650 1.000
DeterminaŃi următorii indicatori pentru cele două bănci: rata rentabilităŃii financiare, F; rata
rentabilităŃii economice, E; multiplicatorul capitalului, M. Pe baza rezultatelor, precizaŃi care
dintre variantele de răspuns de mai jos exprimă raportul corect dintre indicatorii financiari
amintiti, în cazul celor două bănci:
a. M(X) >M(Y), F(X)<F(Y); d. E(X)>E(Y), M(X)>M(Y);

b. E(X)<E(Y), F(X)>F(Y); e. E(X) < E(Y), M(X)>M(Y).
c. F(X)<F(Y), M(X)<M(Y);
ANS: C PTS: 1
11. Determinarea devianŃei standard, ca măsură statistică a riscului portofoliului, implică

efectuarea următoarelor etape de calcul :
PrecizaŃi care este prima etapă de calcul dintre cele enumerate mai jos.
a. se determină pătratul deviaŃiilor DK, notat cu PK
b. se determină venitul mediu aşteptat, ;
c.
se determină abaterea ratelor estimate, , de la , notată cu DK ;
d.
se determină abaterea absolută ale lui Va de la ,notată cu DV;
e.
se determină rata medie estimată a rentabilităŃii, .
ANS: E PTS: 1
12. Determinarea rezervelor pentru pierderi din credite se face prin una din următoarele metode :
PrecizaŃi care dintre metodele enumerate este corectă.
a. metoda corelării pierderilor ;
b. metoda rezervei ;
c. metoda consolidării pierderilor ;
d. metoda preluării directe ;
e. metoda rezervei admisibile.
ANS: D PTS: 1
13. Un plan de reabilitare pentru o firma cu credite problematice implică:

1. reducerea sau eliminarea cheltuielilor inutile;
2. analiza structurii datoriilor, a serviciului datoriilor;
3. analiza cash-flow-ului;
4. identificarea posibilităŃilor de comasare a capitalului;
5. eliminarea activităŃilor neprofitabile.
PrecizaŃi care dintre variantele de mai jos este corectă.
a. 1+2+3+4
b. 2+3+4
c. 1+2+4+5
d. 1+2+3+5
e. 2+4+5
ANS: D PTS: 1
14. Ratingul obiectiv cuantifică anumiŃi indicatori ai situaŃiei financiare, colateralelor,

documentaŃiilor şi ai calităŃii situaŃiilor financiare (de exemplu, confidenŃialitatea
informaŃiilor) şi, în funcŃie de valorile numerice ale fiecărei categorii de indicator, construieşte
un anumit tip de rating, pe baza căruia se ordonează creditele.
AlegeŃi varianta corectă dintre cele enumerate mai jos:
a. valoarea de rating ;
b. nivelul agregat al ratingului ;
c. ratingul compozit ;
d. nota de rating ;
e. ratingul integrat.
ANS: C PTS: 1
15. Facilitatea de cont curent, instrument de creditare a exploatării firmelor, are următoarele
caracteristici:
1. permite firmelor cliente să depăşească contul lor current;
2. sumă maximă a depăşirii este stabilită;
3. dobânda este calculată la depăşirea de sold de la sfârşitul zilei;
4. este acordată, de regulă, pentru un an;
5. nu poate fi reînnoită.
Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corectă.
a. 2+4+5
b. 2+3+4+5
c. 1+2+5
d. 2+3+4+5
e. 1+2+3+4
ANS: E PTS: 1
16. PrecizaŃi care dintre ipotezele explicative, enumerate mai jos, referitoare la structura ratelor
creditoare ale dobânzii, fundamentează anticiparea inflaŃiei în rata nominală a dobânzii:
a. ipoteza pieŃelor segmentate ;
b. ipoteza anticipaŃiilor raŃionale ;
c. ipoteza preferinŃei pentru lichiditate ;
d. ipoteza nişei ;
e. ipoteza preferinŃei pentru tezaurizare.
ANS: B PTS: 1
17. În situaŃia în care perioada de depunere sau de creditare este formată din ani întregi şi fracŃiuni
de an, calcularea dobânzii compuse se face în funcŃie de câteva dintre următoarele variabile:
1. capitalul iniŃial;
2. coeficientul de actualizare;
3. numărul de ani cât durează depunerea sau creditarea;
4. numărul de zile, din fracŃiunea de an;
5. rata dobânzii.
PrecizaŃi care dintre variantele enumerate mai jos este corectă.
a. 2+4+5
b. 1+3+4+5
c. 2+3+4+5
d. 1+2+5
e. 1+2+4+5
ANS: B PTS: 1
18. Mecanismul de transmitere pentru modificarea ratei directoare a dobânzii asupra ratelor
dobânzilor bancare şi financiare parcurge cateva din următoarele secvenŃe:
1. majorarea, de către Banca centrală a ratei dobânzii la împrumuturile sale în monedă
centrală;
2. majorarea, de către bănci, a dobânzilor la creditele bancare;
3. creşterea costurilor resurselor băncilor;
4. creşterea plasamentelor pe termen scurt, foarte lichide şi a depozitelor la termen;
5. reducerea plasamentelor pe termen lung, vândute la bursă, încasările fiind depuse în
depozite la termen.
PrecizaŃi care dintre secvenŃele enumerate respectă ordinea transmiterii impulsului ratei
directoare.
a. 1+2+4+5
b. 1+3+4+5
c. 2+4+5
d. 2+3+4+5
e. 2+3+4
ANS: B PTS: 1
19. Fundamentarea teoretică a ratei dobânzii s-a exprimat prin următoarele ipoteze:
IndicaŃi care dintre variantele de răspuns de mai jos este adevărată.
1. ipoteza anticipaŃiilor raŃionale
2. ipoteza segmentării pieŃelor
3. ipoteza portofolilui (a nisei)
4. ipoteza monetaristă
5. ipoteza preferinŃelor pentru lichiditate
a. 1+2+3+4
b. 2+4+5
c. 1+2+3+5
d. 2+3+4+5
e. 1+2+4+5
ANS: C PTS: 1
20. Transformarea depozitelor în credite, de către bancă, are următoarele demensiuni:

1. Transformarea instrumentelor;
2. Transformarea riscurilor;
3. Transformarea scadenŃelor;
4. Transformarea subiecŃilor;
5. Transformarea ratelor dobânzii;
6. Transformarea mijloacelor de plată.
a. 1+3+5
b. 1+2+6
c. 2+3+5
d. 1+4+6
e. 2+4+6
ANS: C PTS: 1
21. Împrumutul public prezintă următoarele caracteristici:
1) este pe termen mediu şi lung;
2) are un caracter contractual;
3) presupune o contraprestaŃie;
4) este convertibil;
5) este rambursabil;
6) are destinaŃie specială.
a. 1+3+5
b. 2+3+5
c. 1+2+6
d. 2+5+6
e. 1+2+5
ANS: B PTS: 1
22. Se ştie că o bancă deŃine depozite în valoare de 650 milioane lei şi rezerve la Banca Centrală de 80
milioane lei; rata rezervelor obligatorii trebuie să fie de 11%. Se cere să se determine excesul de
rezerve al băncii şi sa se aleagă varianta corectă de răspuns de mai jos.
a. 9 mil lei
b. 10,5 mil lei
c. 11,5 mil lei
d. 7,5 mil lei
e. 8,5 mil lei
ANS: E PTS: 1
23. O persoană fizică doreşte să cumpere o casă, în valoare de 55.000 euro, contractând un credit ipotecar
pentru 70% din valoarea imobilului, pentru o perioadă de 7 ani; creditul urmează să fie achitat prin
plăŃi anuale (anuităŃi) egale, fiecare plată efectuându-se la sfârşitul anului, iar dobânda percepută de
către bancă fiind de 9% din valoarea creditului rămas nerambursat. Să se determine dobânda totală
plătită de către client (costul creditului).
a. 15.167 euro;
b. 17.246 euro;
c. 14.548 euro;
d. 16. 323 euro;
e. 15.875 euro.
ANS: A PTS: 1
24. Patru bănci practică ratele dobânzilor de mai jos. La care dintre bănci v-aŃi derula simultan toate
operaŃiile financiare (atât depozitele, cât şi creditele)?
a. 6% la depozite şi 8% la credite ;
b. 7,5% la credite şi 6% la depozite
c. 9% la credite şi 6,5% la depozite ;
d. 5. 5% la depozite şi 6,5% la credite;
e. 6% la depozite şi 6,5 % la credite.
ANS: D PTS: 1
25. Elemente definitorii ale pieŃei interbancare sunt:

1. Riscurile;
2. Duratele;
3. Tehnicile;
4. Fluxurile;
5. Operatorii;
6. Instrumentele.
a. 1, 2, 5, 6
b. 1, 3, 4, 6
c. 2, 4, 5, 6
d. 2, 3, 5, 6
e. 3, 4, 5, 6
ANS: D PTS: 1
MULTIPLE CHOICE
1. Un importator european va importa peste 3 luni mărfuri din S.U.A. în valoare de 10 mil. dolari,
plătibili în momentul realizării tranzacŃiei comerciale. Pentru a se acoperi împotriva riscului de
apreciere a cursului dolarului, exportatorul încheie un contract la termen (foward) de cumpărare,
contra euro, a sumei necesare la un curs de 1 euro = 1,2315 dolari, cursul la vedere al euro fiind de 1
euro = 1,2205 dolari. Să se determine prima (discount-ul) anual al operaŃiunii de acoperire, exprimat
procentual.
a. 2,95 ;
b. 3,35 ;
c. 3,65 ;
d. 3,90 ;
e. 2,80.
ANS: C
2. Un european deŃine 20 mil. euro şi doreşte să-i investească în active americane, exprimate în dolari, cu
o rată a dobânzii de 10%, în timp ce rata dobânzii pentru investiŃia în active europene, exprimată în
euro, este de 7%. Să se determine rezultatul investiŃiei în active americane, comparativ cu investiŃia în
active europene, după un an, ştiind că în momentul realizării investiŃiei cursul euro în dolari a fost de 1
euro= 1,25 dolari, iar în momentul final, după un an, a fost de 1 euro= 1,28 dolari, înregistrându-se
deci o depreciere a dolarului.
a. 84.375 euro;
b. 93.545 euro;
c. 46.670 euro;
d. 65.500 euro;
e. 78.345 euro.
ANS: A
3. Un investitor doreşte să valorifice în depozite bancare suma de 50.000 euro, pe o perioadă de 10 ani.
Care va fi valoarea viitoare (VV) a depozitului, ştiind că în primii 6 ani rata dobânzii la depozite a fost
de 6%, iar în următorii 4 ani de 7%.
a. 102.340 euro
b. 84.530 euro;
c. 77.000 euro;
d. 92.968 euro;
e. 88.900 euro.
ANS: D
4. Un client doreşte să cumpere un autoturism în valoare (VB) de 15.000 euro, contractând un împrumut
bancar, pe o perioadă (T) de 5 ani, în următoarele condiŃii: avansul iniŃial (a) 20% din valoarea
autoturismului, rata anuală a dobânzii (rd) 9%, rambursarea principalului se face în rate lunare egale.
Să se determine rata efectivă a dobânzii (red) suportată de către client pentru împrumutul primit.
a. 16.2%;
b. 17,7%;
c. 18,6%;
d. 19,5%;
e. 16,9%.
ANS: B
5. O obligaŃiune cu valoarea de 1.500 lei şi maturitatea de 8 ani, are valoarea fixă a cuponului de 75 lei.
Cuponul este plătit anual, prima dată la sfârşitul primului an al plasamentului, ultima oară în momentul
răscumpărării obligaŃiunii. Rata de piaŃă a dobânzii, presupusă constantă, este de 7,5%. DeterminaŃi
valoarea prezentă a titlului şi alegeŃi varianta corectă de răspuns dintre cele enumerate mai jos.
a. 1.285 lei;
b. 1.345 lei;
c. 1.281 lei;
d. 1.345 lei;
ANS: C
6. Un client doreşte să acumuleze într-un depozit bancar suma (S) de 50.000 euro într-o perioada
de 10 ani, prin depunerea la începutul fiecarui an a unei sume egale, rata dobânzii la depozite
fiind constantă de 6% pe an. Să se determine suma depusă anual de către client.
a. 3.234 euro
b. 3.793 euro
c. 4.126 euro
d. 3.544 euro
e. 4.235 euro
ANS: B
7. Firma X dispune de active în valoare de 15 milioane lei, având un coeficient de 1,4. Rata
rentabilităŃii titlurilor lipsite de risc este de 8%, iar prima de risc a pieŃei este de 5%. Firma
doreşte să se extindă pe o piaŃă riscantă, prin angajarea unui credit de 3,75 milioane lei, noua
investiŃie prevăzând un coeficient de 1,8. DeterminaŃi noua rată a rentabilităŃii necesară la
nivelul firmei şi alegeŃi varianta corectă de răspuns de mai jos.
a. 10,4%
b. 14,6%
c. 12,8%
d. 11,5%
e. 13,6%
ANS: A
8. Fie trei împrumuturi cu următoarele caracteristici:

Împrumutul A: VN=15% primul trimestru şi VN=25% celelalte trei trimestre;
Împrumutul B: VN=10% tot anul;
Împrumutul C: VN=5% primul semestru şi VN=20% al doilea semestru.
VN = valoare nominală
DeterminaŃi care vor fi devianŃele standard ale celor trei împrumuturi şi alegeŃi varianta
corectă de răspuns de mai jos, în ordinea împrumuturilor:
a. 10%, 5%, 7,5%

b. 5%, 0%, 7,5%
c. 5%, 10%, 0%
d. 7,5%, 0%, 5%
e. 9%, 5%, 10%
ANS: B
9. Presupunem că o bancă dispune de active în valoare de 500 milioane lei, durata medie a
activelor băncii fiind de 4 ani (adică durata timpului de viaŃă a fluxului de plăŃi este de 3 ani),
şi de pasive în valoare de 450 milioane de lei, durata medie a pasivelor fiind de 2 ani. Dacă
rata dobânzii creşte cu 4%, determinaŃi care este valoarea modificării activului net al băncii şi
alegeŃi varianta corectă de răspuns de mai jos:
a. – 25 milioane lei
b. + 16 milioane lei
c. - 44 milioane lei
d. - 12 milioane lei
e. + 32 milioane lei
ANS: C
10. În tabelul de mai jos sunt prezentate unele informaŃii ipotetice de la o bancă, cu privire la
rezervele pentru pierderi:
SpecificaŃie Simbol UM An 0 An 1
Credite totale CT mil lei 5.000 6.500
Rata preluărilor rp % 0,45 0,40
Preluări anul 1 PR Mil lei 15
Recuperări anul 1 RC Mil lei 3
Să se determine deducerea fiscală maximă şi să se aleagă răspunsul corect din variantele
enumerate mai jos:
a. 15,50 milioane lei

b. 12,00 milioane lei
c. 17,25 milioane lei
d. 16,50 milioane lei
e. 13,50 milioane lei
ANS: A
11. Fie două împrumuturi, A şi B, care au veniturile aşteptate, V, de 4.000 lei şi respectiv 7.000 lei, şi
devianŃele standard, , de 5.500 lei, respectv 6.300 lei. DeterminaŃi covarianŃele celor două
împrumuturi şi alegeŃi varianta corectă de răspuns de mai jos:
a. A = 1,235; B = 1,111;
b. A = 1,235; B = 1,175;
c. A = 1,375; B = 1,111;
d. A = 1,375; B = 1,175;
e. A = 1,375; B = 1,235.
ANS: C
12. Banca X prezinta urmatorul bilant sintetic:

Mil lei
Activ Pasiv
Active sensibile la rata 320 Pasive sensibile la rata 480
Active cu rata fixa 480 Pasive cu rata fixa 320
Total activ (AT) 800 Total pasiv (PT) 800
Durata medie a activelor bancii este de 4 ani, adica durata timpului de viata a fluxului de
incasari este de 3 ani, iar durata medie a pasivelor este de 3 ani, capitalul bancii reprezentand
10% din active.
Sa se determine gap-ul, g, in cazul cresterii ratei dobanzii, , cu 3 puncte procentuale, si sa
se aleaga varianta corecta de raspuns dintre cele enumerate mai jos:
a. g = - 3,7 milioane;
b. g = - 4,8 milioane;
c. g = - 3,7 milioane;
d. g = - 4,6 milioane;
ANS: B
13. În sistemul bancar se înregistrează o creştere a depozitelor în valoare de 400 mld. lei. În condiŃiile în
care rata rezervelor minime obligatorii este de 15%, se cere să se determine nivelul maxim de creştere,
pentru credite, care se va realiza în sistem.
AlegeŃi varianta corectă de răspuns de mai jos:
a. 350 mld lei;
b. 340 mld lei;

c. 400 mld lei;
d. 380 mld lei.
ANS: B
MULTIPLE CHOICE
1.
Prezentati varianta de raspuns corecta stiind ca dupa forma juridica de
realizare, asigurarile se clasifica in:
1. asigurari de viata;
2. asigurari obligatorii (prin efectul legii);
3. asigurari de persoane;
4. asigurari facultative (contractuale);
5. asigurari de bunuri;
6. asigurari de raspundere civila;
7. asigurari maritime.
a. 1+2+4+5+6 d. 2+4
b. 1+2+3+5 e. 1+6+7
c. 3+5+7
ANS: D PTS: 1
2.
Beneficiarul asigurarii este:
a. persoana fizica sau juridica care d. persoana fizica ce se asigura
poate sa incheie o asigurare fara impotriva unor evenimente ce pot
insa ca aceasta sa obtina calitatea aparea în viata sa
de asigurat
b. persoana care are dreptul sa e. o anumita persoana, desemnata
incaseze despagubirea sau suma in mod special de catre societatea
asigurata fara insa ca aceasta sa de asigurari
fie parte la contractul de
asigurare
c. persoana fizica sau juridica care
in schimbul primei de asigurare
platite asiguratorului, isi asigura
bunurile impotriva unor
calamitati naturale sau accidente
ANS: B PTS: 1
3.
Norma de asigurare reprezinta:
a. valoarea reala a bunului cuprins d. suma asigurata stabilita prin lege,
în asigurare pe unitatea de obiect asigurat, ea
fiind intalnita numai in cazul
asigurarilor obligatorii de bunuri
b. partea din valoarea de asigurare e. valoarea de piata a bunului
pentru care asiguratorul isi asuma asigurat in cazul asigurarilor
raspunderea facultative
c. pierderea in expresie baneasca,
intervenita la un bun asigurat, ca
urmare a producerii fenomenului
împotriva caruia s-a încheiat
asigurarea
ANS: D PTS: 1
4.
Indicati varianta de raspuns corecta, avand in vedere faptul ca un risc
devine risc asigurat numai daca indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
1. producerea riscului sa fie posibila;
2. trebuie sa aiba un caracter intamplator;
3. actiunea riscului sa poata fi inregistrata într-o evidenta statistica;
4. producerea riscului sa nu depinda de vointa asiguratului sau a
beneficiarului asigurarii.
5. producerea riscului sa fie certa.
a. 1+2+5 d. 1+2+3+4
b. 1+2+4 e. 3+5
c. 2+3+4
ANS: D PTS: 1
5.
Indemnizatia de asigurare este definita ca fiind:
a. despagubirea sau suma asigurata d. suma de bani pe care o plateste
platita de asigurator, asiguratului un asigurat, asiguratorului pentru
sau beneficiarului la producerea ca acesta sa preia riscul asigurat
riscului asigurat
b. suma de bani cu care este e. o reducere aplicata la suma
recompensat brokerul sau agentul asigurata
de asigurare pentru fiecare
contract de asigurare incheiat
c. reducerea de care trebuie să
beneficieze asiguratul atunci
când nu se confruntă cu riscul
asigurat
ANS: A PTS: 1
6.
Evaluarea in vederea asigurarii reprezinta:
a. operatiunea de determinare a d. o operatiune specifica
fransizei asigurarilor de persoane
b. operatiunea prin care se stabileste e. operatiunea de determinare a
valoarea bunurilor in vederea primei de asigurare
cuprinderii lor in asigurare
c. operatiunea prin care se
determina valoarea despagubirii
ANS: B PTS: 1
7.
Paguba sau dauna reprezinta:
a. pierderea in expresie baneasca, d. limita minima a raspunderii
intervenita la un bun asigurat, ca asiguratorului
urmare a producerii fenomenului
impotriva caruia s-a incheiat
asigurarea
b. limita maxima a raspunderii e. limita maxima a raspunderii
asiguratului asiguratorului
c. suma asigurata pe care
asiguratorul o datoreaza
asiguratului
ANS: A PTS: 1
8.
Coasigurarea reprezinta:
a. participarea mai multor societati d. participarea mai multor
la asigurarea unui bun de valoare beneficiari la subscrierea unui
mare produs de asigurare
b. cedarea de catre asigurator catre e. participarea mai multor asigurati
alte societati a riscului subscris la subscrierea unei asigurari
care depaseste retinerea sa
proprie
c. asigurarea unui asigurator la o
alta societate, mai puternica din
punct de vedere financiar
ANS: A PTS: 1
9.
Suma asigurata reprezinta:
Indicati raspunsul corect
a. valoarea reala a bunului cuprins d. suma de bani pe care asiguratorul
in asigurare o datoreaza asiguratului in cazul
producerii cu certitudine a
riscului asigurat
b. partea din valoarea reala a e. suma de bani pe care
bunului pentru care asiguratorul reasiguratorul o datoreaza
isi asuma raspunderea cu privire asiguratului in orice situatie
la acoperirea riscului intervenita cu privire la riscul
asigurat
c. suma de bani dinainte stabilita pe
care asiguratul o plateste
asiguratorului
ANS: B PTS: 1
10.
Asigurarea are la baza un acord de vointa prin care:
Indicati raspunsul corect.
a. asiguratul ofera protectie d. mai multi reasiguratori contribuie
asiguratorului pentru riscurile pe la subscrierea mai multor riscuri
care si le-a asumat
b. asiguratul cedeaza asiguratorului e. mai multi retrocesionari
un risc sau o clasa de riscuri contribuie la subscrierea
pentru care obtine protectia aceluiasi risc
asiguratorului
c. se creeaza un fond pentru
acoperirea pagubelor create din
orice motiv
ANS: B PTS: 1
11.
La asigurarile de bunuri, prima de asigurare se calculeaza prin:
a. aplicarea unei cote procentuale la d. aplicarea unui procent cat mai
suma asigurata mare la valoarea asigurabila
b. negociere directa e. aproximare
c. raportul dintre suma asigurata si
durata asigurarii
ANS: A PTS: 1
12.
Dupa sfera de cuprindere in profil teritorial, asigurarile se grupeaza in:
1. asigurări interne;
2. reasigurări;
3. asigurări externe;
4. coasigurari;
5. asigurări facultative de bunuri.
Combinatia corecta este:
a. 2+3 d. 1+3
b. 3+5 e. 1+5
c. 1+4
ANS: D PTS: 1
MULTIPLE CHOICE
1.
O persoana în varsta de 30 de ani, incheie o asigurare de deces, valabila în
urmatorii 5 ani, prin care urmasii sai sa incaseze la decesul sau (daca este cazul)
suma de S €. Asiguratul achita prima neta unica PN = 1743,5 €. Cunoscand
numerele de comutatie: D30 = 5403; N30 = 55822; M30 = 339; D35 = 3311; M35 =
276, să se calculeze suma S.
Nota: raspunsul va fi dat cu doua zecimale separate prin virgula si fara
puncte (spatii) de separare intre cifrele de ordinul miilor.
a. 180500,50 d. 121417,80
b. 175430 e. 88730,60
c. 149525,89
ANS: C PTS: 1
2.
In cazul unei persoane în varsta de 30 de ani, asigurarea de deces
incheiata, prevede ca urmasii sai sa primeasca suma de 75000 €, la decesul sau,
daca decesul survine după varsta de 60 de ani.
Daca se utilizeaza numerele de comutatie: D30 = 20138; D60 = 3885,7; M30
= 3199; M60 = 1863; sa se calculeze prima neta unica (PN).
a. 5827,04 d. 7512,42
b. 5969,25 e. 6938,37
c. 6314,87
ANS: E PTS: 1
3.
O persoana in varsta de 30 de ani cumpara o asigurare prin care urmeaza
ca la varstele de 50 si 60 de ani sa incaseze sumele de 20000 € si respectiv,
30000 €.
Cunoscand numerele de comutatie: D30 = 20138; D50 = 7070,2; D60 =
3885,7 sa se calculeze prima neta unica (PN).
a. 11997,36 d. 12908,49
b. 13004,25 e. 12676,15
c. 12810,35
ANS: C PTS: 1
4.
O persoana în varsta de 25 de ani incheie o asigurare de supravietuire, prin
care urmeaza sa primeasca la implinirea varstei de 30 de ani suma de 2000 €, iar
la împlinirea varstei de 40 de ani, suma de 5000 €, precum si la împlinirea
varstei de 50 de ani suma de 8000 €, daca este in viata la acel moment.
Cunoscandu-se numerele de comutatie: D25 = 25941; D30 = 20138; D40 =
12053; D50 = 7070,2; sa se calculeze prima neta unica (PN) platita de catre
asigurat.
a. 6213,09 d. 5816,32
b. 6056,15 e. 5230,44
c. 5702,35
ANS: B PTS: 1
5.
O persoana in varsta de 36 de ani incheie o asigurare de supravietuire pe
termen de 14 ani, prin care urmeaza sa incaseze suma de 85000 €, la scadenŃa
politei.
Cunoscandu-se numerele de comutatie: D36 = 3000, N36 = 30070, D40 =
2013, N40 = 19600, N46 = 10155, D50 = 716, sa se calculeze prima anuala
anticipata egala (PNa), achitata de catre asigurat in urmatorii 10 ani.
a. 3055,98 d. 7250,16
b. 6995,83 e. 7225,96
c. 7187,56
ANS: A PTS: 1
6.
O persoana in varsta de 40 de ani incheie o asigurare de deces imediata si
pe o durata nedeterminata, prin care, la decesul sau, beneficiarul asigurarii sa
incaseze suma de 100000 €.
In conditiile in care avem numerele de comutatie: D40 = 8919 şi M40 =
1988, sa se determine prima neta unica (PN).
a. 22846,33 d. 22289,49
b. 23500,74 e. 23370,50
c. 23896,18
ANS: D PTS: 1
7. O persoana in varsta de 40 de ani incheie o asigurare de deces pentru suma

asigurata de 100000 RON. Polita intra in vigoare dupa implinirea varstei de 50
de ani, urmand ca beneficiarii asigurarii sa primeasca suma asigurata numai daca
decesul survine pana la implinirea varstei de 65 de ani. Cunoscandu-se
numerele de comutatie: D40 = 12053; M50 = 2416 si M65 = 1519, sa se calculeze
prima neta unica (PN) pe care asiguratul trebuie sa o achite la semnarea politei de
asigurare.
a. 8674,52 d. 7348,81
b. 7442,13 e. 8298,43
c. 7939,76
ANS: B PTS: 1
8.
O persoana in varsta de 35 de ani incheie o asigurare prin care urmeaza ca
de la implinirea varstei de 60 de ani sa primeasca o renta viagera anuala
anticipata de 1500 €.Cunoscandu-se numerele de comutatie: D35 = 15608 si N60 =
42455,5 sa se calculeze prima neta unica PN platita de asigurat.
a. 3146,64 d. 4122,51
b. 2982,93 e. 4080,16
c. 3546,02
ANS: E PTS: 1
9.
Asigurarea mixta cu suma dubla incheiata de o persoana in varsta de 30 de
ani, prevede ca asiguratorul sa-i plateasca peste 15 ani, daca este in viata, suma
de 40000 € sau sa plateasca urmasilor sai aceeasi suma, daca survine decesul sau
intre timp.
Cunoscandu-se numerele de comutatie: D30 = 20130; M30 = 3199; D45 =
9274,3; M45 = 2631; sa se calculeze prima neta unica (PN).
a. 28050,50 d. 24785,49
b. 27543,80 e. 24952,90
c. 21417,80
ANS: D PTS: 1
10.
Asigurarea mixta generala pe termen de 12 ani incheiata de catre o
persoana in varsta de 30 de ani, prevede ca in cazul supravietuirii, asiguratul sa
incaseze la scadenta suma de 18000 €, iar in caz de deces, urmasii sai sa
beneficieze de suma de 12000 €.
Utilizând numerele de comutatie: D30 = 20138; N30 = 355641; M30 = 3199;
D42 = 10858; M42 = 2741, sa se calculeze prima neta unic (PN) aferenta asigurarii.
a. 9314,87 d. 9938,37
b. 9827,04 e. 9969,25
c. 9978,15
ANS: C PTS: 1
11.
Asigurarea mixta generala pe termen de 12 ani incheiata de o persoana in
varsta de 30 ani, prevede ca in cazul supravietuirii, asiguratul sa incaseze suma
(α) de 96500 €, iar in caz de deces urmasii sai sa beneficieze de suma (β) de
62000 €.
Sa se calculeze prima neta unica (PN) aferenta asigurarii, cunoscandu-se
numerele de comutatie: D30 = 5403; M30 = 328; D42 = 1644; M42 = 205.
a. 30773,87 d. 31417,80
b. 38050,50 e. 38730,60
c. 37543,16
ANS: A PTS: 1
12.
O persoana in varsta de 35 de ani incheie o asigurare prin care urmeaza sa
primeasca incepand cu varsta de 50 de ani si pana la varsta de 75 de ani, la
inceputul fiecarui an, o renta viagera de 4000 €.
Cunoscându-se numerele de comutatie: D35 = 15608; N35 = 264458; D50 =
7070,2; N50 = 97673,5; D75 = 1030,7; N75 = 6481,8 sa se calculeze prima netă
unică (PN).
a. 25827,04 d. 26314,87
b. 26938,37 e. 23370,50
c. 25969,25
ANS: E PTS: 1
13.
O persoana in varsta de 38 de ani, incheie o asigurare de deces prin care
urmasii sai vor primi la decesul sau suma de 40000 €, insa cu conditia ca decesul
sa survina peste cel putin 12 ani.
Cunoscandu-se numerele de comutatie: D38 = 13374; D50 = 7070,2; M38 =
2896; M50 = 2416; sa se calculeze prima neta unica (PN).
a. 5827,04 d. 7225,96
b. 6938,37 e. 6314,87
c. 5969,25
ANS: D PTS: 1
MULTIPLE CHOICE
1.
Dupa domeniul la care se refera, asigurarile se grupeaza in:
1. asigurări de bunuri
2. Asigurări de supravietuire
3. Asigurări de persoane
4. Asigurări de răspundere civila
5. Asigurări de locuinŃe
6. Asigurări de transport rutier
a. 1+4+5 d. 1+3+4
b. 1+2+6 e. 2+3+5
c. 2+4+5+6
ANS: D PTS: 1
2.
Comunitatea de risc reprezinta:
1. paguba provocata de producerea riscului asigurat se imparte intre
membrii comunitatii de risc dupa principiul mutualitatii;
2. membrii comunitatii de risc consimt sa contribuie la suportarea in
comun a pagubelor pe care le va provoca producerea fenomenelor;
3. comunitatea de risc se formeaza in mod spontan prin simpla
participare la constituirea fondului de asigurare la dispozitia unei societati
de asigurari;
4. impartirea pagubei intre membrii comunitatii se intemeiaza pe faptul
ca posibilitatea producerii riscului vizeaza pe fiecare membru al acesteia.
a. 1+3 d. 1+2+3+4
b. 1+3+4 e. 1+2+3
c. 2+3+4
ANS: D PTS: 1
3.
Asigurarile obligatorii:
1. sunt fara termen, actionand atata timp cat exista bunul asigurat;
2. sunt normate;
3. sunt asigurari totale (sunt cuprinse toate bunurile de acelasi fel);
4. raspunderea asiguratorului ia nastere in mod automat, din momentul
in care asiguratul intra in posesia bunului respectiv.
a. 1+2+4 d. 1+2+3
b. 2+4 e. 2+3+4
c. 1+2+3+4
ANS: C PTS: 1
4.
Dupa natura raporturilor stabilite intre asigurat si asigurator asigurarile pot
fi clasificate astfel:
1. asigurari directe;
2. reasigurari;
3. asigurari indirecte;
4. asigurari externe;
5. asigurari de raspundere civila;
6. asigurari interne;
7. asigurari de persoane;
8. asigurari de bunuri.
a. 1+3+4+6 d. 1+3
b. 4+6+7+8 e. 1+4+5
c. 4+6
ANS: D PTS: 1
5.
Asigurarile de daune:
1. au caracter de despagubire;
2. sunt caracteristice asigurarilor de bunuri si asigurarilor de raspundere
civila;
3. au drept scop repararea prejudiciului care afecteaza patrimoniul
asiguratului;
4. sunt asigurari de supravietuire;
5. sunt asigurari de indemnizare.
a. 1+4+5 d. 3+4+5
b. 2+4+5 e. 4+5
c. 1+2+3+5
ANS: C PTS: 1
6.
Cu privire la asigurari, cazul asigurat este:
a. un eveniment posibil d. evenimentul care s-a produs prin
fapta intentionata a beneficiarului
asigurarii
b. un eveniment a carui producere e. un eveniment viitor
este improbabila
c. evenimentul asigurat care s-a
produs deja, iar pentru
înlaturarea consecintelor lui s-a
încheiat asigurarea
ANS: C PTS: 1
7.
Din Fondul de protectie a victimelor strazii se pot plati despagubiri numai
în urmatoarele conditii:
1. paguba afecteaza bunurile tertei persoane;
2. autorul accidentului a ramas neidentificat;
3. protejarea persoanelor prejudiciate prin accidente de vehicule;
4. autovehiculul care a produs accidentul este neasigurat;
5. paguba afecteaza bunurile persoanei si depaseste o anumita suma,
stabilita prin lege.
a. 1+2+4+5 d. 2+3+4
b. 1+3+4+5 e. 3+4+5
c. 1+2+4
ANS: D PTS: 1
8.
Privind asigurarile, riscul este un element obligatoriu, esential, deoarece:
1. fara acest element nu poate exista un raport de asigurare valabil;
2. producerea lui se realizeaza prin fapta intentionata a contractantului
asigurarii;
3. producerea lui nu lasa loc hazardului;
4. este un eveniment viitor, posibil, dar incert, la care sunt supuse
bunurile, patrimoniul, viata sau sanatatea unei persoane;
5. producerea lui nu se realizeaza prin fapta intentionata a asiguratului.
a. 1+3+4 d. 2+4+5
b. 1+4+5 e. 3+4+5
c. 2+3+4
ANS: B PTS: 1
9.
Prima de asigurare reprezinta:
1. Suma de bani dinainte stabilita, platita de asigurat asiguratorului, pentru
ca acesta sa-si poata constitui fondul de asigurare necesar achitarii despagubirii
la producerea riscului asigurat.
2. Cota de prima tarifara diferentiata ca nivel, in functie de ramura de
activitate, felul bunului, intensitatea producerii riscurilor, etc.
3. Prima bruta compusa din prima neta (destinata formarii fondului
necesar achitarii despagubirilor si sumelor asigurate) si adaosul (suplimentul) la
prima neta.
4. Prima tarifara compusa din prima neta (pura) si adaosul la prima neta
(serveste la formarea resurselor banesti necesare acoperirii cheltuielilor privind
constituirea si administrarea fondului de asigurare, a fondurilor de rezerva, etc).
a. toate variantele sunt false d. 1+2+3
b. toate variantele sunt adevarate e. 1+3+4
c. toate variantele sunt incomplete
ANS: B PTS: 1
10.
Pentru o asigurare de deces valabilă n ani de la contractare, prima netă
unică unitară plătită de asiguratul în vârstă de x ani şi notată nAx, calculată cu
ajutorul numerelor de comutaŃie (Dx Mx Mx+n ) este:
a. nAx = ( Mx+Mx+n)/Dx d. nAx = ( Mx– Mx+n)/Dx
b. nAx = Dx Mx+n e. nAx = Dx+Mx - Mx+n
c. nAx = Dx /Mx+n
ANS: D PTS: 1
11.
Organizatiile de asigurare de tip mutual prezinta caracteristicile:
1. contributiile membrilor se regularizeaza la sfârsitul fiecarui an în
functie de anumite criterii;
2. fiecare membru are calitatea atât de asigurat, cât si de asigurator;
3. îsi desfasoara activitatea conform legii, urmarind obtinerea de profit;
4. fondul comun se constituie pe baza unor cotizatii anuale stabilite în
raport cu vârsta;
5. actioneaza ca asociatii constituite pentru o perioada de timp
determinata.
a. 1+2 d. 3+5
b. 3+4 e. 2+3
c. 2+4
ANS: A PTS: 1
12.
Factorul de actualizare viager (numit şi sumă unitară amânată n ani) notat
cu nEx , calculat cu numere de comutaŃie ( Dx Dx+n) este:
a. nEx= n Dx d. nEx = Dx Dx+n
b. nEx= Dx+n Dx e. nEx = Dx+n / Dx
c. nEx = Dx/Dx+n
ANS: E PTS: 1
13.
Fondul de asigurare poate fi folosit pentru:
1. plata indemnizatiei de asigurare;
2. finantarea unor actiuni cu caracter preventiv;
3. acoperirea cheltuielilor administrativ-gospodaresti ale societatii de
asigurari si constituirea unor fonduri de rezerva;
4. finantarea unor actiuni caritabile;
5. acoperirea cheltuielilor cu asistenta post-vânzare acordata de agentii de
asigurare, asiguratilor.
a. 1+2+4 d. 1+2+3
b. 2+4+5 e. 2+3+4
c. 1+2+3+4+5
ANS: D PTS: 1
14. Pentru o asigurare mixtă pe n ani prima netă unică unitară plătită de asiguratul în
vârstă de x ani, notată nAMx, calculată cu ajutorul numerelor de comutaŃie (Dx ,
Dx+n , Mx , Mx+n) este:
a. nAMx= (Mx+Mx+n)/Dx d. nAMx = (Mx - Mx+n+Dx+n)/Dx
b. nAMx= (Nx+Mx)/Dx+n e. nAMx=(Nx- Mx)/Dx+n
c. nAMx = (Nx - Mx+n)/Dx
ANS: D PTS: 1
15.
Fondul de protejare a asiguratilor destinat platilor de despagubiri si sume
asigurate în caz de faliment a societatilor comerciale din domeniul asigurarilor
se constituie si se administreaza:
a. prin alocarea unei sume de la d. de catre fiecare societate de
bugetul de stat care este pusa la asigurari si reasigurari, care îsi
dispozitia Comisiei de constituie un asemenea fond din
Supraveghere a Asigurarilor primele încasate
b. pe baza fondurilor puse la e. de catre Comisia de
dispozitia Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, care
Supraveghere a Asigurarilor de va stabili anual o cota
catre Ministerul Finantelor procentuala ce se va aplica
Publice asupra volumului de prime
încasate de catre societatile de
asigurari, respectiv reasigurari si
va elabora norme privind
utilizarea acestuia
c. pe baza resurselor proprii ale
Comisiei de Supraveghere a
Asigurarilor
ANS: E PTS: 1
16.
Pentru rentele viagere fracŃionate de m ori pe an, imediate, anticipate,
prima netă unică plătită de asiguratul în vârstă în vârstă de x ani, notată ax şi
calculată cu ajutorul numerelor de comutaŃie (Dx , Dx+1 , Nx Nx+1) este:
a. d.
ax= ax=
b. e.
ax= ax=
c.
ax=
ANS: C PTS: 1
17.
Conform legii, persoana care contracteaza o asigurare de viata, este:
a. beneficiarul d. asiguratorul
b. proprietarul e. asiguratul
c. detinatorul politei
ANS: E PTS: 1
18. La un asigurat în vârstă de x ani, pentru o rentă trimestrială imediată, anticipată,

limitată la n ani, prima netă unică unitară, exprimata cu ajutorul numerelor de
comutatie (Dx , Dx+n , Nx , Nx+n) este de:
a. d.
b. e.
c.
ANS: C PTS: 1
19.
Fondul de asigurare:
1. se constituie în expresie baneasca chiar si atunci când asiguratorul îsi
onoreaza obligatiile asumate prin prestatii in natura;
2. se constituie prin formarea unei comunitati de risc;
3. se alcatuieste conform normelor impuse de catre Ministerul Finantelor
Publice;
4. se constituie si se utilizeaza pe baza principiului mutualitatii;
5. se constituie cu scopul suportarii pierderilor determinate de folosirea
normala a unor bunuri.
a. 1+3+5 d. 3+4+5
b. 2+3+4 e. 1+2+4
c. 2+4+5
ANS: E PTS: 1
20.
În rentele viagere anuale, imediate, posticipate, prima netă unică unitară,
plătită de asiguratul în vârstă de x ani, notată ax şi calculată cu ajutorul
numerelor de comutaŃie (Dx , Dx+1 , Nx , Nx+1), este:
a. d.
b. e.
c.
ANS: C PTS: 1
21.
In asigurari, durata asigurării:
1. reprezinta perioada de timp in care raman valabile raporturile de
asigurare stabilite prin contractul de asigurare;
2. este un element specific asigurărilor facultative;
3. este diferita dupa cum este vorba de asigurari facultative de bunuri
(generale) sau asigurari facultative de viata;
4. la asigurarile de bunuri (generale), este cuprinsa de regula intre 3 si 12
luni;
5. la asigurarile de viata, este mai indelungata.
a. 1+2+3+4+5 d. 1+2
b. 1+2+3+4 e. 1+3
c. 1+2+3
ANS: A PTS: 1
22.
Pentru renta viageră anuală posticipată, amânată n ani, prima netă unică
unitară plătită de asiguratul în vârstă de x ani, notată cu nax şi calculată cu
ajutorul numerelor de comutaŃie (Dx ; Dx+n ;Mx ; Mx+n ; Nx ; Nx+n ), este:
a. d.
b. e.
c.
ANS: B PTS: 1
23.
Coasigurarea este atunci cand:
1. intre asigurat si fiecare asigurator exista raporturi de asigurare distincte;
2. asiguratul nu poate încasa o despagubire mai mare decat prejudiciul
efectiv, ca o consecinta directa a riscului;
3. prejudiciul efectiv se acopera numai in limita sumei totale asigurate;
4. obligatia platii indemnizatiei de asigurare revine reasiguratorului;
5. fiecare reasigurator este obligat la plata proportional cu suma asigurata
si pana la concurenta acesteia.
a. 1+2+3 d. 2+3+4
b. 1+3+5 e. 3+4+5
c. 2+4+5
ANS: A PTS: 1
24. Pentru asigurarea mixtă cu sumă dublă pe n ani, prima netă unică unitară plătită
de asiguratul în vârstă de x ani, notată nAMDx şi calculată cu ajutorul numerelor
de comutaŃie (Dx ; Dx+n ; Mx ; Nx ), este:
a. d.
b. e.
c.
ANS: B PTS: 1
25. Pentru renta anuală imediată, posticipată si limitată la n ani, prima netă unică
unitară plătită de asiguratul în vârstă de x ani, notată cu nax şi calculată cu
ajutorul numerelor de comutaŃie(Dx ; Dx+n ; Mx ; Nx+n ; Nx+1 Nx+n+1), este:
a. d.
b. e.
c.
ANS: C PTS: 1
MULTIPLE CHOICE
1. Pe baza relatiei:
se determina:
a. gradul de integrare pe verticala al fimei;

b. rata de remunerare a statului pe seama valorii adaugate;
c. rata de remunerare a personalului;
d. ponderea datoriilor fiscale in datoriile totale;
e. rata de remunerare a statului pe seama cifrei de afaceri;
f. rata de structura a cheltuielilor cu dobanzile bancare;
ANS: B
2. Influenta cu semnul minus a modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii

adaugate presupune:
a. scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie (VA), mai

mare decat media VA pe firma;
b. cresterea ponderii sortimentelor cu o cota mai mare de valoare adaugata la 1
leu productie decat media pe firma ;
c. scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mica
decat media VA pe firma;
d. cresterea valorii adaugate totale;
e. scaderea valorii adaugate pe produse;
ANS: A
3. Daca indicele cifrei de afaceri este 110%, indicele productiei marfa 105% si indicele
productiei exercitiului este 104%, atunci:
a. au crescut stocurile de produse finite si stocurile de productie neterminata;

b. a scazut stocul de productie neterminata dar a crescut cel de produse finite;
c. au scazut stocurile de produse finite si stocurile de productie in curs de executie;
d. au crescut stocurile de productie neterminata;
e. au crescut consumurile interne si stocurile de produse finite.
ANS: C
4. Rata rentabilitatii resurselor consumate s-a modificat de la 80 % in perioada de baza, la 52
% in perioada curenta, avand in vedere ca dinamica profitului aferent cifrei de afaceri:
, atunci:
a. rata rentabilitatii resurselor consumate a scazut, iar costurile totale aferente vanzarilor au
crescut;
b. rata rentabilitatii resurselor consumate a crescut, iar profitul aferent cifrei de afaceri a
scazut;
c. cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut in acelasi ritm cu profitul aferent cifrei de
afaceri;
d. s-au redus cheltuielile aferente cifrei de afaceri si profitul aferent cifrei de afaceri;
e. cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut mai mult decat profitul aferent cifrei de
afaceri;
a. a+b+c+d+e ;
b. a+d+e ;
c. d ;
d. b+c+d ;
e. a+e ;
ANS: E
5. Daca coeficientul de structura si coeficientul de sortiment , atunci:
a. programul de fabricatie a fost realizat la doua sortimente;

b. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de 100%;
c. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele, dar in proportii
diferite;
d. programul de fabricatie nu a fost realizat si depasit la toate sortimentele in
proportii egale;
e. programul de fabricatie nu a fost realizat la nici un sortiment, dar în aceeasi
proportie.
ANS: C
6. Daca > ( - productia exercitiului, - valoarea adaugata) se reflecta:

1. o crestere a profitului aferent cifrei de afaceri ;
2. o scadere a ponderii consumurilor intermediare provenite de la terti in productia
exercitiului;
3. o reducere a cheltuielilor materiale, financiare si umane;
4. o scadere a productivitatii muncii;
5. o crestere a cheltuielilor materiale, financiare si umane.
Alegeti varianta:
a. 1+2+3+4+5
b. 3
c. 2+5
d. 1+3+5
e. 2+3
ANS: E
7. Relatia: ne arata modificarea absoluta a profitului
aferent cifrei de afaceri atunci cand avem:
a. influenta modificarii structurii volumului fizic al productiei;

b. influenta modificarii preturilor medii de vanzare;
c. influenta modificarii structurii productiei vandute pe produs;
d. influenta modificarii costurilor unitare;
e. influenta modificarii profitului mediu al cifrei de afaceri.
ANS: B
8. Daca coeficientul mediu de sortiment ; Coeficientul mediu de structura ;
Indicele volumului productiei obtinute ; atunci:
a. programul de fabricatie a fost nerealizat atat pe sortimente, cat si pe structura;

b. programul de fabricatie a fost realizat si depasit in aceeasi proportie;
c. programul de fabricatie a fost realizat atat pe sortimente, cat si pe structura;
d. programul de fabricatie a fost neindeplinit pe total si pe fiecare sortiment, in
aceeasi proportie;
e. programul de fabricatie a fost depasit in proportii diferite pe sortimente,
ANS: D
9. Raportul dintre vanzarile proprii (cifra de afaceri) ale firmei analizate si vanzarile totale pe
nivelul de piata al firmei, foloseste la determinarea:
a. cota de piata relativa;

b. cota de piata a principalului concurent;
c. cota de piata servita;
d. cota de piata globala;
e. dinamica cotei de piata absolute;
ANS: D
10. Daca ICA = 104 % ; IN = 105 %; IPf= 103 % ; IZ = 95 %, atunci:
a. a crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si

stocul de produse finite;
b. a scazut productivitatea muncii, a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si s-a
redus stocul de produse finite;
c. a scazut productivitatea muncii, eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de
produse finite;
d. a crescut cifra de afaceri, productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizarii
mijloacelor fixe;
e. a crescut cifra de afaceri, numarul mediu de salariati, productivitatea muncii.
ANS: B
11. Tipurile de analiza care se refera la criteriile de studiere a fenomenelor:

a. cantitativa; calitativa; previzionala;
b. financiara; economica; tehnico - economica; economico - financiara;
c. statica ; dinamica; relativa,
d. micro-economica; macro -economica; mondo-economica;
e. financiara; tehnico - economica; economico - financiara;
ANS: E
12. Raportul dintre doua posturi sau grupe de posturi din bilant cu valoare informationala mai
mare decat valorile luate separat si care permite o comparabilitate in timp si spatiu este :
a. tablou
b. matrice
c. rata
d. structura
e. gestiune
ANS: C
13. Raportul dintre valoarea medie a mijloacele fixe si valoarea medie a nr. de salariati exprima:
a. productivitatea medie anuala a muncii;
b. eficienta folosirii materiilor prime in cadrul firmei;
c. ponderea mijloacelor fixe productive in totalul mijloacelor fixe;
d. gradul de inzestrare tehnica a firmei;
e. randamentul activelor fixe productive.
ANS: D
MULTIPLE CHOICE
1. Notam:
CA = cifra de afaceri; N = numarul mediu de salariati;
= profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri;
-indicele rentabilitatii resurselor consumate;
Daca si inseamna ca:
a. s-a redus numarul de personal si au crescut productivitatea si profitul brut;

b. s-au redus numarul de personal, productivitatea si costurile;
c. au crescut numarul de personal, productivitatea si costurile;
d. a crescut cifra de afaceri si s-au redus numarul de personal si productivitatea ;
e. a scazut productivitatea si au crescut costurile;
ANS: A
2. Daca stim ca:

- numarul total de tipuri de produse din nomenclatorul de fabricatie = 10;
- coeficientul mediu de sortiment =0,8;
- coeficientul de nomenclator = 0,7;
- indicele volumului productiei obtinute = 80%;
atunci determinati:
1. numarul de tipuri de produse la care programul de fabricatie nu s-a realizat;
2. nerealizarile valorice totale procentuale fata de valoarea programata a productiei pe total
firma;
a. 4 produse si 15% ;
b. 5 produse si 20% ;
c. 7 produse si 30% ;
d. 3 produse si 20% ;
e. 6 produse si 10% ;
ANS: D
3. Daca:
- coeficientul mediu de sortiment =1;
- coeficientul mediu de structura =0,9 ;
- indicele volumului productiei 105 %;
atunci:
a. programul de productie a fost depasit in aceeasi proportie pe sortimente si pe

total;
b. programul de productie a fost depasit la unele sortimente si neindeplinit la altele,
diferenta dintre suma depasirilor si suma nerealizarilor reprezinta 5 % din totalul
productiei programate;
c. programul de productie nu a fost indeplinit in aceeasi proportie pe sortimente si
pe total;
d. programul de productie a fost indeplinit si depasit la toate sortimentele in
proportii diferite, valoarea totala a depasirilor fiind de 5 % din totalul productiei
programate pe firma;
e. programul de productie nu a fost realizat la unele sortimente , dar a fost depasit
la alte sortimente;
ANS: D
4. Analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri cand influenteaza cifra de afaceri este:
1)
2)
3)
4)
5)
a. 1+2+3+4+5;
b. 2+3+4;
c. 1+4;
d. 1+3+5;
e. 5.
ANS: C
5. Coeficientul mediu de sortiment, calculat pentru o firma ce realizeaza 5 produse poate avea
urmatoarele sensuri:
a. = 1,4 arata depasirea volumului productiei la toate sortimentele;
b. = 0 arata realizarea volumului productiei la cel putin trei sortimente;
c. = 0,8 arata nerealizarea volumului productiei la cel putin un sortiment;
d. = 1 arata realizarea si depasirea volumului productiei la toate sortimentele;
e. = - 0,5 arata nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele.
a. a+b+c+d+e;
b. c+d;
c. b+d;
d. a+b+c;
e. a+c+e.
ANS: B
6. Daca IVex = 115 % (Vex – venituri de exploatare)

ICA = 108 % (CA – cifra de afaceri);
(cheltuieli aferente CA);
Rc
I = 97 % (Rc - rata rentabilitatii comerciale) atunci:
a. a scazut ponderea productiei stocate si imobilizate in veniturile de exploatare si cheltuielile
la 1000 lei cifra de afaceri ;
b. a scazut profitul aferent cifrei de afaceri si au crescut cheltuielile la 1000 lei cifra de
afaceri;
c. a crescut ponderea productiei stocate si imobilizate in veniturile de exploatare si rata
rentabilitatii resurselor consumate;
d. s-au redus cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri si rentabilitatea comerciala;
Alegati varianta corecta:

a. a+c;
b. b+c+d;
c. c+d;
d. a+b+c+d;
e. a+d;
ANS: C
7. Pe baza urmatoarei relatii:
se determina influenta:
a. costului asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;

b. structurii productiei vandute asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
c. pretului de vanzare asupra rate de rentabilitate a resurselor consumate;
d. structurii productiei vandute asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;
e. volumul fizic al productiei aferent profitului cifrei de afaceri.
ANS: B
8. Pe baza relatiei:
se determina:
a. influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate ;

b. influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;
c. influenta structurii asupra ratei rentabilitatii comerciale;
d. influenta costului asupra ratei rentabilitatii comerciale;
e. influenta structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.
ANS: D
9. Daca IN = 105 %; IPf = 115 %; ICA = 122 %; IF = 95 % înseamna ca:
a. a crescut productivitatea muncii dar a scazut gradul de inzestrare tehnica al

productiei ;
b. a crescut gradul de inzestrare tehnica al productiei si eficienta utilizarii mijloacelor
fixe;
c. a crescut stocul de produse finite si gradul de valorificare al productiei marfa
fabricate;
d. a scazut productivitatea muncii si nr. mediu de salariati;
e. a scazut gradul de valorificare al productiei marfa fabricate si eficienta folosirii
mijloacelor fixe.
ANS: A
10. Indicele HERFINDHAL, calculat pentru o firma ce realizeaza cinci produse, poate avea
urmatoarele semnificatii:
a. H = 0 arata o repartitie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;

b. H = 0,25 arata un grad ridicat de concentrare pe un numar redus de produse
in structura cifrei de afaceri;
c. H = 0,9 semnifica o concentrare pe un numar mare de elemente componente
care participa in structura cifrei de afaceri;
d. H = 1,6 arata un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
e. H = 0,2 arata o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;
ANS: E
11. Coeficientul de nomenclator, calculat pentru o firma care realizeaza 20 produse, poate avea
urmatoarele valori si semnificatii:
a. Kn = 0,75 semnifica realizarea volumului productiei la 15 sortimentele;

b. Kn = 1,2 arata depasirea programului de fabricatie cu 20% la toate sortimentele;
c. Kn = 0, 8 arata realizarea programului de fabricatie 16 sortimente;
d. Kn = 0,6 arata realizarea programului de fabricatie la 12 sortimentele;
e. Kn = 0 arata realizarea programului de fabricatie la toate sortimentele;
f. Kn = 0,05 arata realizarea programului de fabricatie la cel putin un sortiment;

a. a+c
b. b+c+e
c. a+c+d+f
d. a+b+c+d+e+f
e. e+f
ANS: C
12. Pe baza indicatorilor:

Nr. Natura Suma cheltuielilor Suma veniturilor
crt activitatii Baza Curenta Baza Curenta
1. Exploatare 450 500 490 580
2. Financiara 25 22 35 22
3. Exceptionala 15 14 25 18
Total 490 536 550 620
Nota.
Lucrati cu 4 zecimale pt. calculele intermediare (rotunjiti la a 4-a zecimala normal);
Determinati influenta modificarii ratei de eficienta a cheltuielilor pe categorii de

venituri asupra ratei medii de eficienta a cheltuielilor totale,care este de:
a. + 54,27 ;
b. - 8,556 ;
c. - 37,37 ;
d. + 147,40 ;
e. - 62,83 ;
ANS: C
13. O firma are in productie in anul 2012, 4 produse. Dar pentru anul 2013 isi propune sa
produca 5 produse si sa-si schimbe structura de fabricatie:
ANUL STRUCTURA PRODUSELOR TOTAL
A B C D E
2012 0,85 0,07 0,05 0,03 - 1
2013 0,55 0,20 0,10 0,08 0,07 1
NOTA.
Lucrati cu 4 zecimale pentru calculele inexacte.
Respectati ordinea cerintelor.
Calculati coeficientul GINI-STRUCK(CG) si coeficientul HERFINDHAL(CH )pentru anul 2013.
a. 0,8128 / 0,7308;
b. 0,1956 / 0,2306;
c. 0,4525 / 0,3638;
d. 0,2247 / 0,2404;
e. 0,1254 / 0,7781;
ANS: C
14. Indicatorii analizei asigurarii calitative cu personal: -coeficientul mediu de calificare a

fortei de munca si -coeficientul mediu de complexitate a lucrarilor efectuate, arata:
a.
,existenta lucrarilor de categorii inferioare executate de lucratori
cu calificare inferiora, ceea ce influienteaza pozitiv profitul firmei;
b.
,exprima neconcordanta dintre complexitatea lucrarilor si
calificarea muncitorilor;
c.
, reprezinta lucrari de calitate superioara executate de lucratori cu
calificare inferiora, ceea ce influienteaza negativ calitatea produselor si profitul;
d.
exprima efectuarea lucrarilor de categorii superioare executate de
lucratori cu calificare superioara, ceea ce influienteaza negativ costurile firmei;
e.
exprima concordanta dintre lucrarile de calitate superioara
executate de lucratori cu calificare superioara, ceea ce arata o folosire incompleta
a fortei de munca.
ANS: C
15. Pe baza urmatorilor indicatori:

Nr. Indicatori Simbol Perioada analizata
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri în preturi de 30.000 60.000
vanzare
2. Indicele mediu al preturilor de IP 125%
vanzare
Cifra de afaceri recalculata în preturile de vanzare ale perioadei de baza este de:
a. - 43.333 lei;
b. + 50.000 lei;
c. - 15.200 lei;
d. + 48.000 lei;
e. + 40.000 lei;
ANS: D

crt. Prevazuta Realizata
1. Venituri de exploatare Vex 9.500 10.400
2. Cheltuieli de exploatare Cex 7.220 7.200
Nota.
Lucrati cu 4 zecimale pt. calculele intermediare (rotunjiti la a 4-a zecimala normal)
Determinati influenta veniturilor de exploatare asupra rezultatului exploatarii, care este de:
a. - 198,45 lei;
b. + 216,00 lei;
c. + 36,65 lei;
d. + 120,50 lei;
e. - 136,00 lei.
ANS: B
Nr. INDICATORI SIMBOL VALOARE (RON)lei
crt. BAZÃ CURENTÃ
1 Numãrul mediu de salariati N 40 35
2 Productia marfã fabricatã Pf 19.800 20.790
3 Cifra de afaceri CA 15.444 17.520
Nota.
Lucrati cu 4 zecimale pt. calculele intermediare (rotunjiti la a 4-a zecimala normal)
Determinati influenta productivitatii anuale a muncii asupra cifrei de afaceri care este de:
a. 1200 lei
b. 833 lei
c. 2703 lei
d. 1304 lei
e. 600 lei
ANS: C

Nr. INDICATORI SIMBOL PERIOADA DE PERIOADA
crt. BAZA CURENTA
1 Nr. mediu de salariati N 40 30
2 Productia marfa fabricata Pf 19.800 21.900
Determinati influenta modificarii gradului de valorificare al productiei marfa fabricate

asupra cifrei de afaceri, care este de:
a. 158 lei
b. 2.300 lei
c. 5.670 lei
d. 1.533 lei
e. 5.993 lei
ANS: D
19. Daca o firma este caracterizata prin urmatorii indicatori: - LEI-

crt. BAZA CURENTA
1 Consumurile intermediare M 40.000 50.000
2 Productia exercitiului Pex 140.000 165.000
3 Fond total de timp de Tmc 280.000 275.000
munca (ore)
Nota.
Lucrati cu 4 zecimale pt. calculele intermediare(rotunjiti la a 4-a zecimala normal)
Determinati influenta modificarii Fondului total de timp de munca asupra valorii adaugate,
care a fost de:
a. + 136,55 lei
b. + 1.267,14 lei
c. - 1.785,75 lei
d. - 1.630,00 lei
e. + 2.166,87 lei
ANS: C
20. Coeficientul Gini-Struck, poate avea urmatoarele semnificatii:
a. CG = 0,72 semnifica o structura a vanzarilor in care cateva produse detin

ponderea cea mai mare in cifra de afaceri(CA), nefiind insa unicele produse ale
firmei;
b. CG = 0,12 semnifica ca in structura vanzarilor sunt cateva produse care detin o
pondere mai ridicata în CA, dar firma mai are si alte produse care completeaza
structura productiei;
c. CG = -0,88 arata o repartizare concentrata a CA pe produse;
d. CG = 1,5 arata un grad mare de concentrare a CA;
e. CG = 0,99 semnifica o repartizare uniforma a CA pe produse.
ANS: A

crt. BAZA CURENTA
2 Consumurile M 1.470 1. 600
intermediare
Influenta modificarii productiei exercitiului asupra valorii adaugate este:

a. 11.008 lei
b. 9.466 lei
c. 1.742 lei
d. 18.100 lei
e. 8.900 lei
ANS: A

crt. BAZA CURENTA
2 Consumurile M 950 585
intermediare
Influenta modificarii valorii adaugate medii la 1 leu productie a exercitiului asupra valorii
adaugate este:
a. 135 lei
b. 540 lei
c. 199 lei
d. 1.567 lei
e. 315 lei
ANS: B
23. În analiza profitului aferent cifrei de afaceri, cunoastem urmãtorii indicatori:
Nr. Indicatori Simbol Perioada analizatã
crt Baza Curenta
1. Cifra de afaceri în preturi 9.200 13.650
de vanzare
2. Costuri aferente cifrei de 6600 10.400
afaceri
3. Indicele mediu al IP -- 125%
preturilor de vanzare
Nota. Lucrati cu 4 zecimale pt. calculele intermediare(rotunjiti la a 4-a zecimala normal)
Determinati influenta modificarii volumului fizic al productiei asupra profitului aferent

cifrei de afaceri , care este de:
a. 1.109 lei
b. 367,38 lei
c. 614,66 lei
d. 486,07 lei
e. 214,9 lei
ANS: D

Nr. Indicatori Simbol Perioada analizatã
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri CA 55.909 82.000
2. Cheltuieli cu amortizarea A 12.300 17.220
Influenta modificarii cifrei de afaceri asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de
afaceri este:
a. - 114,20 lei
b. + 11,40 lei
c. - 63,00 lei
d. - 70,00 lei
e. + 42,86 lei
ANS: D
25. Analizati productia fizicã a firmei pe baza indicatorilor:
Denumire Valoarea productiei (lei)

produs
BAZA CURENTA
A 3.000 4.500
B 3.400 2.380
C 4.300 4.085
Caracterizati realizarea programului de productie cu ajutorul indicilor individuali de îndeplinire

a programelor de fabricatie pe sortimente si indicele de grup pe total produse
a. 1,8/1,2/1,3/1
b. 1,4/0,9/0,9/1,1
c. 3,2/1,6/1,9/2,2
d. 1,5/0,7/0,95/1,02
e. 2,1/2,9/1,1/2,7
ANS: D
MULTIPLE CHOICE
1. Indicele cheltuielilor aferente cifrei de afaceri ;
Indicele profitului aferent cifrei de afaceri
Indicele rentabilitatii comerciale; , semnifica:
a. au crescut cifra de afaceri si cheltuielile la 1000 lei cifrei de afaceri (CA);

b. au crescut CA si rata resurselor consumate;
c. a crescut profitul aferent CA si au scazut cheltuielile la 1000 lei CA;
d. a crescut CA si au scazut cheltuielile la 1000 lei CA;
e. a crescut rata rentabilitatii comerciale si a scazut rata resurselor consumate;
a. a+b+c+d+e ;
b. b+c+e ;
c. b+c+d ;
d. a+c+d+e ;
e. c;
ANS: C

Nr. Indicatori Simbol Valoare (RON)
crt. Baza Curenta
1. Active totale AT 180.000 270.000
2. Capital propriu Kpr 80.000 92.000
3. Venituri totale VT 95.004 148.500
4. Profit net Prn 11.543 25.000
Nota. Lucrati cu 4 zecimale pentru calcule inexacte.
Influenta vitezei de rotatie a activelor totale asupra rentabilitatii financiare este:
a. 2,32 %
b. 0,86 %
c. 0,55 %
d. 8,55 %
e. 0,61 %
ANS: E
3.
Se dau urmatoarele date:
Indicatori SIMBOL VALOARE (RON) lei
Baza Curenta
1. Cifra de afaceri 78.000 100.000

2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 62.400 75.000
3.Volumul efectiv al productiei în:

• preturile bazei
– 90.000
• costurile bazei – 67.500
Nota.
Lucrati cu 4 zecimale pt. calculele intermediare (rotunjiti la a 4-a zecimala normal).
Determinati influenta structurii productiei vandute asupra:

• profitului aferent cifrei de afaceri;
• ratei rentabilitatii comerciale;
a. - 5.975 lei /+ 2 %
b. + 870 lei / + 0,87 %
c. + 5.000 lei / +5 %
d. – 3 .500 lei / + 1,35 %
e. +8.200 lei / – 8,70 %.
ANS: C
4.
Pe baza indicatorilor:
Nr. Indicatori Simbol Valoare (RON) lei
crt Baza Curenta
1 Venituri de exploatare Vex 60.800 96.646
2 Cheltuieli de exploatare Cex 48.640 72.000
3 Fond total de timp de munca (h) Tmc 190.000 210.100
Nota. Lucrati cu 4 zecimale pentru calcule inexacte (rotunjiti la a 4-a zecimala normal).
Determinati influenta fondului total de munca si a productivitatii medii orare asupra

rezultatului exploatarii :
a. – 3.396 lei / - 63.847 lei

b. + 1.286 lei / + 5.883 lei
c. + 64.500 lei / – 60.442 lei
d. +1.054 lei / + 4.945 lei
e. - 1153 lei / + 5.295 lei
ANS: B

Nr. Indicatori Simbol VALOARE (RON)
crt
1 Cifra de afaceri CA 160.000
2 Cheltuieli aferente cifrei 103.960
de afaceri:
cheltuieli fixe Cf 39.960
cheltuieli variabile Cv 64.000
Determinati:
momentul realizarii pragului de rentabilitate (T=365 zile);
nivelul indicelui de siguranta al firmei (%):
a. 152–a zi / 58 %
b. 242–a zi / 34 %
c. 183–a zi / 50 %
d. 121–a zi / 67 %
e. 302–a zi / 55 %
ANS: A

crt. Baza Curenta
1 Cifra de afaceri în preturi CA= 50.000 68.750
de vanzare
2 Suma cheltuielilor fixe 22.000 22.500
3 Indicele preturilor de ---- 125 %
vanzare %
Influenta volumului fizic al productiei vandute si a preturilor medii de vanzare asupra

cheltuielilor fixe la 1000 lei CA este de:
a. + 99,8 lei / +38 lei
b. – 57,53 lei / –56,75 lei
c. - 40,00 lei / –80,00 lei
d. + 100,00 lei / –114,29 lei
e. - 55,17 lei / -57,47 lei
ANS: C

crt Baza Curenta
2 Suma cheltuielilor cu Sd 1.520 6.250
dobanzile
3 Capitalul permanent 47.500 50.000
4 Profitul brut 30.400 57.000
Determinati:
- influienta modificarii cifrei de afaceri asupra cheltuielilor financiare la 1000 lei CA;
- influenta cifrei de afaceri medie la 1 leu capital permanent asupra ratei rentabilitatii
financiare a capitalului permanent.
a. + 4,33 lei / – 2,08 %

b. – 10,63lei / + 18,1 %
c. + 7,00 lei / + 12,00 %
d. + 25,00 lei / + 8,8 %
e. – 4,31 lei / – 12,08 %
ANS: C
INDICATORI Simbol VALOARE (RON) lei
Baza Curenta
1. Cifra de afaceri CA 65.000 80.000
2. Cheltuieli cu amortizarea A 2.445 1.480
3. Cota medie de amortizare 12% 15%
4. Valoarea medie anuala a 18.000 17.000
mijloacelor fixe
Nota.
Lucrati cu 4 zecimale pentru calcule inexacte.
Influenta valorii medii anuale a mijloacelor fixe si a cotei medii de amortizare asupra
cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri este:
a. - 4 / + 20,2
b. - 14 / – 4
c. + 2,1 / +10,53
d. +10 / – 2,45
e. - 1,5 / + 6,38
ANS: E
9. O firma care produce 2 articole si le desface in 2 zone diferite, se prezinta astfel:

PIATA DE VANZARILE PROPRII VANZARILE TOTALE
DESFACERE PERD.BAZA PERD.CURENTA PERD.BAZA PERD.CURENTA
P1 155 310 1250 2370
P2 260 480 3100 4600
TOTAL 415 790 4350 6970
Cu ajutorul analizei cotei de piata determinati marimea influentei vanzarilor totale si a

cotei globale de piata asupra vanzarilor proprii ale firmei.
a. - 250 / +135
b. + 160 / - 14
c. + 250 /+ 125
d. - 438 / - 54
e. - 651 / - 61
ANS: C

Nr. Valoare (Ron) LEI
crt INDICATORI Simbol Baza Curenta
1. Cheltuieli variabile 6.800 8.450
2. Cifra de afaceri în preturi de vanzare 8.700 10.500
3. Indicele preturilor de vanzare – 125%

(%)
4. Indicele costurilor – 130%
(%)
Nota.
Lucrati cu 4 zecimale pentru calcule inexacte.
Determinati influenta pretului mediu de vanzare asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei
cifrã de afaceri, care a fost de:
a. - 154,76 lei
b. + 161,29 lei
c. + 56,31 lei
d. - 142,86 lei
e. + 48,9 lei
ANS: A

crt Prevazuta Realizata
1. Venituri de exploatare Vex 8.640 9.150
2. Cheltuieli de exploatare Cex 7.776 8.200
3. Fond total de timp de munca (h) Tmc 96.000 134.400
4. Nr.mediu de muncitori N 50 70
Influenta numarului mediu de muncitori asupra rezultatului exploatarii este de:

a. + 107,88 lei;
b. + 345,60 lei;
c. – 266,56 lei;
d. - 113,55 lei;
e. + 199,92 lei.
ANS: B
12.
Se dau urmatoarele date:
Indicatori VALOARE
Baza Curenta
1. Cifra de afaceri 4.400 6.500
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 2.860 5.100
3. Productia vândutã în perioada curentã în:
• preturile bazei - 5.200
• costurile bazei - 2.600
Nota.
Lucrati cu 4 zecimale pt. calculele intermediare (rotunjiti la a 4-a zecimala normal).
Determinati influenta preturilor medii de vanzare asupra:

• cheltuielilor la 1.000 lei cifrã de afaceri ;
• cifrei de afaceri din cadrul rezultatului aferent cifrei de afaceri;
a. -53 /- 140;
b. - 130 /+ 720;
c. +12 /+ 33;
d. - 100 /+ 455;
e. +264 / - 1.900.
ANS: D
FINANłELE ÎNTREPRINDERII
MULTIPLE CHOICE
1. Responsabilitatea deciziilor privind modalitatea de finantare a activelor unei intreprinderi apartine:

a. compartimentului financiar – contabil;
b. directorului tehnic;
c. managementului societatii;
d. actionarilor sau asociatilor;
e. conducerii sindicatului salariatilor din intreprindere.
ANS: C
2. Intr-o intreprindere, rolul finantelor se manifesta, in principal, la nivelul:

a. consumului resurselor banesti;
b. repartitiei resurselor de care dispune intreprinderea;
c. productiei de bunuri si servicii;
d. circulatiei resurselor la nivelul intreprinderii;
e. managementului financiar-contabil.
ANS: B
3. Activele financiare sunt necesare pentru:

a. procurarea activelor reale si angajarea capitalului uman;
b. producerea de bunuri si servicii;
c. vanzarea de bunuri si servicii;
d. plata salariilor si a furnizorilor de materii prime si materiale;
e. procurarea de resurse materiale necesare desfasurarii activitatii.
ANS: A
4. Universul firmei este format din cel:

a. social;
b. social si economic;
c. economic, financiar, social si statul;
d. financiar;
e. statul.
ANS: C
5. Decizia de finantare:
a. sta la baza alegerii intre sursele proprii de capital si cele imprumutate;
b. se ia de catre contabilul sef;
c. are drept scop finantarea ciclului de exploatare;
d. este luata de catre administratorul firmei;
e. se face in orice moment al exploatarii.
ANS: A
6. Situatia neta negativa apare atunci cand:

a. capitalurile proprii sunt mai mari decat capitalurile imprumutate;
b. capitalurile imprumutate sunt mai mari decat capitalurile proprii;
c. capitalurile proprii sunt mai mici decat zero;
d. capitalurile proprii sunt mai mari decat imobilizarile ;
e. activul este mai mic decat pasivul.
ANS: B
7. Functia de finantare se refera la:

a. volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii;
b. volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor imprumutate;
c. volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii si imprumutate;
d. modificarile din cadrul capitalurilor proprii si activelor pe termen lung;
e. volumul si structura activelor circulante si de trezorerie.
ANS: C
8. Valoarea adaugata se calculeaza astfel:

a. productia exercitiului – consumul de la terti – impozitul pe profit;
b. productia stocata + productia imobilizata + marja (adaosul) comercial (a);
c. productia exercitiului – marja comerciala + consumul de la terti;
d. EBE + alte venituri din exploatare – alte cheltuieli de exploatare;
e. productia stocata + productia vanduta + productia imobilizata + adaosul comercial –
consumul de la terti.
ANS: E
9. Leasing-ul reprezinta:
a. adaptare a pietei de capital la capacitatea limitata de finantare a investitiilor
b. forma moderna de decontare a investitiilor
c. modalitate de diminuare a fiscalitatii
d. vanzare-cumparare in cote procentuale a imobilizarilor
e. sporire a capacitatii de autofinantare
ANS: A
10. Deciziile privind folosirea leasing-ului pentru cresterea investitiilor unei intreprinderi apartin:
a. contabilului sef;
b. directorului economic;
c. sindicatului salariatilor din intreprindere;
d. investitorilor directi;
e. managementului societatii.
ANS: E
11. Deciziile de investitii, finantare si repartizare a profitului la nivelul intreprinderii au la baza metodele
si tehnicile de executie oferite de:
a. analiza economico-financiara;
b. evaluarea intreprinderii;
c. gestiunea financiara;
d. managementul informational;
e. bugetarea activitatii economice a intreprinderii.
ANS: C
12. Finantele sunt:

a. relatii economice in general;
b. relatii economice in expresie baneasca;
c. relatii de productie si monetare;
d. fondurile banesti;
e. capitalurile intreprinderii.
ANS: B
13. Excedentul brut al exploatarii (EBE) este un indicator care exprima:

a. acumularea bruta din activitatea de exploatare (inclusiv amortizarile si provizioanele);
b. acumularea neta de amortizari si provizioane din activitatea de exploatare;
c. capacitatea de autofinantare a intreprinderii;
d. profitul din exploatare;
e. profitul din exploatare inainte de dobanzi si impozit.
ANS: A
14. Determinarea profitului se realizeaza ca:

a. suma a incasarilor;
b. suma de valoare adaugata;
c. diferenta dintre venituri si cheltuieli;
d. cifra de afaceri – TVA;
e. suma a tuturor veniturilor.
ANS: C
15. Amortizarea este:

a. inlocuirea activelor imobilizate;
b. innoirea instalatiilor;
c. un proces financiar de recuperare treptata a valorii activelor imobilizate;
d. cesionarea activelor imobilizate;
e. casarea activelor corporale.
ANS: C
16. Pe baza informatiilor de mai jos determinati valoarea fondului de rulment: active imobilizate 2.000
u.m., stocuri 1.400 u.m., creante 600 u.m., disponibilitati banesti 1.000 u.m., capital social 1.500 u.m.,
datorii pe termen lung 1.430 u.m., datorii furnizori 1.000 u.m., datorii salariati 370 u.m., credite de
trezorerie 700 u.m.
a. 500 u.m.
b. 630 u.m.
c. 570 u.m.
d. 930 u.m.
e. 300 u.m.
ANS: D
17. Intreprinderea nu inregistreaza un venit intr-una din urmatoarele situatii

a. vanzarea de produse finite cu incasare peste 60 zile;
b. vanzarea de marfuri cu incasare imediata;
c. vanzarea produselor cu incasare peste 30 zile;
d. aportul actionarilor la cresterea capitalului social (in numerar);
e. incasarea unei creante la scadenta (30 de zile de la vanzarea produselor finite).
ANS: D
18. Pentru exercitiul incheiat dispuneti de urmatoarele informatii: active circulante 18.000 u.m.; datorii din
exploatare 12.000 u.m.; cifra de afaceri 27.000 u.m.. Pentru anul urmator se estimeaza o crestere a
cifrei de afaceri cu 20%, uniform repartizata pe trimestre. Activele circulante nete pentru anul urmator
vor avea urmatorul nivel:
a. 1.230 u.m.;
b. 7.200 u.m.;
c. 24.300 u.m.;
d. 7.111,11 u.m.;
e. 145.800 u.m.
ANS: B
19. Cand nevoia de fond de rulment este constanta, cash-flow-ul este egal cu:
a. rezultatul exercitiului;
b. fondul de rulment si amortizarile cumulate;
c. trezoreria neta;
d. variatia activelor circulante (inclusiv cele de trezorerie);
e. profiturile nete reinvestite si amortizarile cumulate.
ANS: D
20. Stiind ca rata marjei nete este 8%, rata de structura a capitalurilor 2,379 si rata rentabilitatii financiare
24%, rata de rotatie a capitalurilor este:
a. 1,5;
b. 1,24;
c. 3,6;
d. 1,26;
e. 8,07.
ANS: D
21. In conditiile unei rate nominale a rentabilitatii economice de 190% si a unei rate a inflatiei de 150%,
rata reala a rentabilitatii economice este:
a. 18 %
b. 16 %
c. 17 %
d. 16,6 %
e. 19 %
ANS: B
22. Pe baza informatiilor de mai jos determinati valoarea necesarului de fond de rulment: active
imobilizate 2.000 u.m., stocuri 1.400 u.m., creante 600 u.m., disponibilitati banesti 1.000 u.m., capital
social 1.500 u.m., datorii pe termen lung 1.430 u.m., datorii furnizori 1.000 u.m., datorii salariati 370
u.m., credite de trezorerie 700 u.m.
a. 500 u.m.
b. 630 u.m.
c. 570 u.m.
d. 930 u.m.
e. 300 u.m.
ANS: B
23. Activele circulante sunt:

a. materiile prime;
b. materialele auxiliare;
c. apa, energia si gazul metan;
d. stocurile de produse finite;
e. stocurile, creantele, disponibilitatile si plasamentele.
ANS: E
24. Fondul de rulment se calculeaza:

a. capitalul permanent – active imobilizate sau active circulante – resurse de
trezorerie;
b. Active – pasiv;
c. active imobilizate – active circulante;
d. capital permanent – capital propriu;
e. datorii – creante.
ANS: A
25. Rata profitului se calculeaza ca:

a. raportul dintre profitul net si cifra de afaceri;
b. diferenta dintre venituri si cheltuieli;
c. suma de valoare adaugata;
d. diferenta dintre costuri fixe si variabile;
e. suma a incasarilor.
ANS: A
26. Ciclul de exploatare are ca obiectiv:
a. sporirea stocului de materii prime;
b. producerea de bunuri si servicii;
c. cresterea cifrei de afaceri;
d. cresterea stocului de produse finite;
e. cresterea cifrei de productie.
ANS: B
27. Valoarea adaugata:

a. se realizeaza in sfera productiei de bunuri si servicii;
b. este mai mica decat profitul;
c. include si veniturile financiare;
d. nu este relevanta pentru firme mici;
e. este mai mica decat PIB.
ANS: A
28. Efectul de levier financiar pozitiv al intreprinderii se produce cand:

a. rentabilitatea financiara este mai mare sau egala cu rentabilitatea economica;
b. rentabilitatea comerciala este superioara ratei costului mediu ponderat al
capitalului;
c. rentabilitatea economica este superioara ratei costului capitalului imprumutat;
d. rentabilitatea financiara este superioara ratei costului capitalului imprumutat;
e. rentabilitatea financiara este superioara ratei costului mediu ponderat al capitalului.
ANS: C
29. Structura de finantare se stabileste ca raport intre:

a. capitalurile permanente si capitalurile imprumutate;
b. capitalul social si capitalurile imprumutate;
c. capitalurile imprumutate si capitalurile proprii;
d. capitalurile propriu si capitalul social;
e. capitalul social si creditele pe termen mediu si lung.
ANS: C
30. Activele imobilizate mai sunt cunoscute sub denumirea de:

a. resurse stabile;
b. imobilizari financiare;
c. utilizari durabile;
d. mijloace circulante;
e. elemente neamortizabile.
ANS: C
31.Fondul de rulment net reprezinta:

a. excedentul de trezorerie destinat finantarii investitiilor;
b. excedentul de capitaluri permanente destinat finantarii activelor circulante totale;
c. diferenta de capitaluri permanente ramase dupa finantarea activelor imobilizate
destinata finantarii activelor circulante cu caracter de permanenta;
d. excedentul de resurse stabile destinat finantarii nevoilor temporare de active
circulante;
e. diferenta neutilizata din plafonul de credite aprobat destinata finantarii nevoilor
temporare de active circulante.
ANS: C
32. Capitalul real, dupa sursele de constituire prezinta urmatoarea structura:

a. capital social, rezerve, rezultate, fonduri proprii, active imobilizate, active
circulante;
b. rezerve, rezultate, fonduri proprii, credite pe termen mediu si lung, active
imobilizate, active circulante;
c. fonduri proprii, capital social, credite si datorii pe termen scurt, credite pe termen
mediu si lung, rezerve, rezultate, ;
d. active imobilizate, active circulante;credite si datorii pe termen scurt, credite pe
termen mediu si lung, active imobilizate, active circulante;
e. active imobilizate, active circulante.
ANS: C
33.Capitalul real al intreprinderii isi gaseste reflectarea in:

a. bilant;
b. contul de profit si pierdere;
c. bugetul activitatii generale;
d. bugetul activitatii de trezorerie;
e. bugetul activitatii de investitii.
ANS: A
34. Rezultatul curent al exercitiului cuprinde:

a. rezultatul din exploatare si rezultatul financiar;
b. numai rezultatul activitatii de exploatare (curente);
c. rezultatul financiar si rezultatul extraordinar plus profitul net;
d. rezultatul din exploatare, financiar si extraordinar minus valoarea adaugata;
e. rezultatul al exercitiului curent exclusiv profituri nerepartizate din anii precedenti.
ANS: A
35. Trezoreria se stabileste ca:

a. suma a nevoile de resurse antrenate de activitate si resursele avansate;
b. suma intre nevoile de resurse antrenate de activitate si resursele avansate;
c. diferenta intre resursele avansate si nevoile de resurse antrenate de activitate;
d. suma intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment;
e. diferenta intre nevoia de fond de rulment global si fondul de rulment net global.
ANS: C
36.Echilibrul financiar este respectat atunci cand resursele stabile acopera:

a. imobilizarile nete si nevoia de fond de rulment de exploatare;
b. imobilizarile nete si fondul de rulment;
c. imobilizarile bute si nevoia de fond de rulment globala;
d. imobilizarile brute si nevoia de fond de rulment de exploatare;
e. imobilizarile brute si fondul de rulment.
ANS: D
37.Fluxul de numerar net, determinat in bugetul activitatii de trezorerie cuprinde:

a. fluxul de numerar din activitatea de baza, activitatea auxiliara si anexa;
b. fluxul de numerar din activitatea de exploatare, activitatea auxiliara si anexa;
c. fluxul de numerar din activitatea totala (la intern si la export);
d. fluxul de numerar din activitatea de exploatare, de investitii si financiara.
e. diferenta intre incasarile si platile totale.
ANS: D
38. Fondul de rulment net, ca sursa de finantare a activelor circulante este egal cu:
a. Capital propriu minus active imobilizate nete;
b. Capitaluri permanente minus active imobilizate nete;
c. Total pasiv minus active circulante nete;
d. Total activ minus datorii financiare.
ANS: B
39 .Nevoia de fond de rulment de exploatare se determina ca diferenta intre:

a. pasivele de exploatare si activele de exploatare;
b. activele de exploatare si pasivele de exploatare;
c. pasivele stabile si activele stabile;
d. pasivele de exploatare si pasivele stabile.
ANS: B
40. Sa se determine valoarea adaugata cunoscandu-se urmatoarele informatii: productia imobilizata 600
u.m., costul marfurilor vandute 1.200 u.m., productia vanduta 800 u.m., productia stocata 500 u.m.,
venituri din vanzarea marfurilor 2.000 u.m., cheltuieli cu personalul 700 u.m., cheltuieli cu materiile
prime 200 u.m., cheltuieli cu energia electrica 400 u.m., venituri din dobanzi 350 u.m.
a. 1.900 u.m.
b. 800 u.m.
c. 1.200 u.m.
d. 1.400 u.m.
e. 2.100 u.m.
ANS: E
40. Se cunosc urmatoarele informatii: capital social exercitiul N-1 160.000 u.m., capital social exercitiul N
140.000 u.m., imobilizari corporale (valoare bruta) exercitiul N-1 100.000 u.m., capacitatea de
autofinantare exercitiul N 21.000 u.m., imobilizari corporale (valoare bruta) exercitiul N 115.000 u.m.,
profit net exercitiul N-1 18.000 u.m., din care 40% se distribuie sub forma de dividende, profit net
exercitiul N 20.000 u.m., din care 60% se distribuie sub forma de dividende, credite bancare pe termen
lung contractate in exercitiul N 50.000 u.m., credite bancare pe termen scurt contractate in exercitiul N
4.000 u.m.
Stiind ca in cursul exercitiului N s-a vandut o imobilizare corporala la pretul de vanzare de 2.000
u.m., costul de achizitie fiind 8.000 u.m., amortizata in valoare de 7.000 u.m., in tabloul de finantare –
partea I utilizarile si resursele vor avea urmatoarele valori:
a. 50.200 u.m. si 73.000 u.m.;
b. 77.000 u.m. si 50.200 u.m.;
c. 93.000 u.m. si 30.200 u.m.;
d. 73.000 u.m. si 55.000 u.m.;
e. 79.000 u.m. si 55.000 u.m..
ANS: A
41.Structura vanzarilor (inclusiv TVA) pentru ultimele 6 luni ale exercitiului N+1 se prevede a fi urmatoarea:
iulie 1.800 u.m., august 2.000 u.m., septembrie 2.400 u.m., octombrie 3.200 u.m., noiembrie 3.600
u.m., decembrie 4.000 u.m. Incasarile din vanzarile lunare se realizeaza astfel: 40% in luna vanzarii,
50% dupa 30 zile de la data vanzarii, iar diferenta dupa 60 zile de la data vanzarii. Valoarea creantelor
din bilantul exercitiului N+1 va fi:
a. 2.900 u.m.;
b. 2.800 u.m;
c. 2.400 u.m.;
d. 2.760 u.m.;
e. 2.360 u.m.
ANS: D
42. Pe baza informatiilor de mai jos stabiliti profitul net (PN) si rata marjei asupra cheltuielilor variabile
(MCV%): cifra de afaceri 1.800 mil. u.m., cheltuieli fixe 125 mil. u.m., cheltuieli variabile 775 mil.
u.m., cota de impozit pe profit 16%.
a. PN = 675 mil. u.m. si MCV = 56,9%;
b. PN = 135 mil. u.m. si MCV = 23%;
c. PN = 756 mil. u.m. si MCV = 56,9%;
d. PN = 836 mil. u.m. si MCV = 35,4%;
e. PN = 144 mil. u.m. si MCV = 56,9%.
ANS: C
43. Structura achizitiilor (inclusiv TVA) pe ultimele 4 luni ale exercitiului N este urmatoarea: septembrie
300.000 u.m., octombrie 250.000 u.m., noiembrie 350.000 u.m., decembrie 150.000 u.m.. Creditul
furnizori este de 60 zile. Valoarea datoriilor fata de furnizori la 31.12. N este :
a. 500.000 u.m.;
b. 350.000 u.m.;
c. 150.000 u.m.;
d. 750.000 u.m.;
e. 1.050.000 u.m
ANS: A
45. O societate comerciala doreste sa realizeze 12.000 bucati din produsul C, consumul specific fiind 0,7
tone, iar pretul de aprovizionare 3.000 u.m./tona.
Intervalul dintre doua Cantitatea aprovizionata
aprovizionari (tone)
succesive (zile)
30 2.000
40 2.500
10 1.000
60 4.000
50 3.500
Pe baza informatiilor prezentate intervalul mediu de abatere si stocul de siguranta au urmatoarele
valori:
a. 45 zile si 3.150.000 u.m.;
b. 10,3 zile si 721.000 u.m.;
c. 10,3 zile si 1.030.000 u.m.;
d. 34,7 zile si 2.429.000 u.m.;
e. 45 zile si 721.000 u.m.
ANS: B
46. Previziunea vanzarilor (inclusiv TVA) la SC COM SA pentrul trimestrul I al exercitiului N+1 este
urmatoarea: ianuarie 40.000 u.m., februarie 50.000 u.m., martie 60.000 u.m. Incasarile se realizeaza
astfel: 40% in luna urmatoare vanzarii si 60% peste 60 de zile de la data vanzarii. Stabiliti varianta
corecta a incasarilor pe luna martie a exercitiului N+1.
a. 44.000 u.m.
b. 16.000 u.m.
c. 0 u.m.
d. 20.000 u.m.
e. 64.000 u.m
ANS: A
47. Dispuneti de urmatoarele informatii: valoarea vanzarilor (inclusiv TVA) pentru semestrul I exercitiul
N+1 = 120.000 u.m., uniform repartizata in cadrul semestrului, frecventa medie a incasarilor 30% in
luna vanzarii, 35% in luna urmatoare vanzarii, 25% peste 60 zile de la data vanzarii si diferenta peste
trei luni de la data vanzarii. Valoarea incasarilor (inclusiv TVA) pentru semestrul al II-lea exercitiul N
a fost de 108.000 u.m., uniform repartizata in timp. Incasarile in lunile ianuarie si martie vor fi:
a. 18.600 u.m. si 20.000 u.m.;
b. 12.000 u.m. si 36.000 u.m.;
c. 18.600 u.m. si 19.800 u.m
d. 12.600 u.m. si 19.800 u.m.;
e. 26.000 u.m. si 38.000 u.m.
ANS: C
48. Dispuneti de urmatoarele informatii:
- capacitatea de autofinantare 8.300 u.m.;

- variatia stocurilor 1.300 u.m.;
- variatia creantelor clienti 2.400 u.m.;
- variatia creantelor diverse -200 u.m.;
- variatia datoriilor de exploatare 1.600 u.m.;
- variatia datoriilor in afara exploatarii 800 u.m.;
- trezoreria neta la sfarsitul exercitiului N-1 400 u.m.;
- in cursul exercitiului N, s-a achizitionat un mijloc de transport in valoare de 16.000
u.m., s-au vandut titluri de participare in valoare de 1.000 u.m. si un utilaj la pret de vanzare
de 3.000 u.m., cost de achizitie 10.000 u.m., amortizare inregistrata pana in momentul
vanzarii 8.000 u.m.;
- tot in cursul exercitiului N, s-a primit o subventie de 1.000 u.m. pentru achizitionarea
utilajului, s-au contractat credite bancare pe termen lung de 5.000 u.m. si pe termen scurt de
800 u.m., s-au rambursat rate scadente la credite pe termen lung de 900 u.m. si s-a majorat
capitalul social cu 7.000 u.m.;
- profitul exercitiului N-1 a fost de 8.000 u.m., din care 6.000 u.m. se distribuie sub
forma de dividende.
Trezoreria neta la sfarsitul exercitiului N va fi:

a. 1.100 u.m.;
b. 1.700 u.m.;
c. 1.300 u.m.;
d. 900 u.m.;
e. 500 u.m.
ANS: B
49. Stiind ca vanzarile aferente semestrului al II-lea (exclusiv TVA) vor fi de 180.000 u.m.
uniform repartizate, vanzarile aferente semestrului I (exclusiv TVA) 150.000 u.m. uniform
repartizate, creditul clienti 30 zile, cota TVA 24%, atunci incasarile in lunile iulie si
septembrie vor fi:
a. 31.000 u.m. si 37.200 u.m.;

b. 64.450 u.m. si 35.700 u.m.;
c. 180.000 u.m. si 150.000 u.m.;
d. 34.200 u.m. si 28.500 u.m.;
e. 30.000 u.m. si 25.000 u.m.
ANS: A
50. Necesarul anual de aprovizionat pentru materiale este de 81.000 tone, pretul unitar de
aprovizionare este de 6.000 u.m.. Costul de depozitare este de 1,2 u.m. anual pentru o unitate
de stoc, iar costul pregatirii unei comenzi este de 4.000 u.m.. Stocul optim si numarul de
aprovizionari au urmatoarele valori:
a. 340 tone si 2,66 aprovizionari;
b. 450 tone si 4 aprovizionari;
c. 250 tone si 90 aprovizionari;
d. 300 tone si 270 aprovizionari;
e. 90 tone si 4 aprovizionari;
ANS: D
MULTIPLE CHOICE
1. Bursa de Valori Bucureşti a fost redeschisa în anul:

a. 1993.
b. 1994.
c. 1995.
d. 1996.
e. 1997.
ANS: C PTS: 1
2. Bursele au jucat un rol-cheie în industrializarea Europei şi a Americii de Nord în secolul:
a. XVII.
b. XVIII.
c. XIX.
d. XX.
e. nici un răspuns valabil.
ANS: C PTS: 1
3. Este indice din generaŃia întâi:
a. Topix.
b. S&P 500.
c. Dow-Jones.
d. CAC-40.
e. DAX.
ANS: C PTS: 1
4. Este indice sectorial al pieŃei:
a. NASDAQ-100.
b. FT-SE Actuaries 100.
c. BET-FI.
d. CAC-40.
e. DAX.
ANS: C PTS: 1
5. Instrumentele emise pe piaŃa titlurilor de valoare sunt denumite:
a. acŃiuni (stocks sau shares).

b. obligaŃiuni (bonds).
c. certificate (notes).
d. titluri de stat.
e. certificate de trezorerie.
ANS: A PTS: 1
6. Valorile primare sau titlurile financiare, în sens restrâns, sunt destinate:
a. tranzacŃiilor cu derivate.
b. cumpărării de certificate de trezorerie.
c. stingerii instrumentelor de datorie.
d. creşterii capitalului propriu.
e. emiterii titlurilor de stat.
ANS: D PTS: 1
7. Instrumentele tipice emise pe pieŃele de datorie, cu venituri fixe, sunt cunoscute sub denumirea de:
1. obligaŃiuni (bonds).
2. acŃiuni.
3. certificate (notes).
4. certificate de investitii.
5. actiuni privilegiate.
a. 1+3+5.
b. 1+3.
c. 1+2+3+4+5.
d. 2+4+5.
e. 4+5.
ANS: B PTS: 1
8. După modul în care se procură şi se tranzacŃionează banii, pieŃele de capital se grupează astfel:
1. pieŃe de datorie.
2. pieŃe de negociere.
3. pieŃe permanente.
4. pieŃe de titluri de valoare.
5. pieŃe organizate.
a. 1+3.
b. 3+4+5.
c. 1+4.
d. 4+5.
e. 2+3+4.
ANS: C PTS: 1
9. ConsecinŃele pe care le-a adus cvadrupla explozie sunt:
1. dereglementarea.
2. mondializarea.
3. globalizarea.
4. delocalizarea.
5. inovarea permanentă.
a. 1+4
b. 2+3+4
c. 1+4+5
d. 2+3+5
e. 1+2+3+5
ANS: E PTS: 1
10. Conform criteriului „locul tranzacŃionării” există:
1. piaŃa organizată.
2. piaŃa „Over –The –Counter”.
3. piaŃa primară.
4. piaŃa futures.
5. piaŃa de licitaŃie.
a. 1+2
b. 1+2+3+4+5
c. 3+4+5
d. 2+3+4+5
e. 2+3
ANS: A PTS: 1
11. Conform criteriului „dinamica şi riscul tranzacŃiilor” există următoarele tipuri de pieŃe:
1. piaŃa la vedere.
2. piaŃa anticipată (forward).
3. piaŃa „futures”.
4. piaŃa de opŃiune (options).
a. 1+5
b. 3+4+5
c. 1+2+3+4
d. 1+2+3+4+5
e. 4+5
ANS: C PTS: 1
12. Conform criteriului „ intensitatea zilnică a tranzacŃiilor” există:
1. piaŃa de datorie.
2. piaŃa permanentă.
3. piaŃa financiară.
4. piaŃa de apel.
5. piaŃa titlurilor de valoare.
a. 1+2+3
b. 1+3+5
c. 2+4
d. 4+5
e. 3+4+5
ANS: C PTS: 1
MULTIPLE CHOICE
1. Dintre evenimentele principale de mai jos, care generează ajustări ale formulei de calcul al indicelui
bursier se enumeră, în total, următoarele:
1. acordări de dividende.
2. creşteri de capital.
3. reduceri de capital.
4. conversii de acŃiuni preferenŃiale în acŃiuni comune.
5. modificări în valoarea nominală a titlurilor de valoare din componenŃa indicelui.
a. 1+2+3+4+5;
b. 1+4+5;
c. 1+2+3;
d. 2+3+4;
e. 1+3+4+5.
ANS: A PTS: 1
2. Etapele construcŃiei unui indice bursier sunt:
1. selectarea domeniilor de activitate pe care urmează să le reprezinte indicele.

2. selectarea acŃiunilor ce intră în portofoliul indicelui.
3. stribuirea unei anumite importanŃe fiecărei acŃiuni.
4. alegerea datei de referinŃă.
5. calculul indicelui bursier.
a. 1+2+3+4+5;
b. 1+2+3+4;
c. 2+3+4+5;
d. 1+3+5;
e. 2+3+4.
ANS: E PTS: 1
3. Atribuirea importanŃei acŃiunilor se face prin:
1. Ponderi egale.
2. Ponderarea cu sensibilitatea acŃiunilor.
3. Ponderarea cu capitalizarea bursieră.
4. Fără atribuirea de ponderi.
5. Ponderarea cu numerele consecutive ale şirului lui Fibonacci.
a. 1+2+3+4+5;
b. 1+3+5;
c. 2+3+4+5;
d. 1+3+4;
e. 1+2+3+4.
ANS: D PTS: 1
4. Printre instrumentele financiare ale pietei de capital se enumeră:
a. valori imobiliare.
b. biletul la ordin.
c. devizele pe obiect.
d. contracte ipotecare.
e. valorile mobiliare.
ANS: E PTS: 1
5. Pentru ce au fost create bursele cele mai vechi?
a. pentru transferul de titluri de valoare.

b. pentru negocierea marfurilor.
c. pentru dezvoltarea comerŃului mondial.
d. pentru lărgirea comertului cu titluri de valoare.
e. pentru furnizarea de lichidităŃi autorităŃilor statale.
ANS: C PTS: 1
6. TranzacŃionarea acŃiunilor de capital s-a intensificat sub influenŃa:
a. industrializării.
b. expansiunii coloniale.
c. campaniilor militare.
d. necesităŃii finanŃării statului.
e. intensificării activităŃilor comerciale.
ANS: A PTS: 1
7. Rata de rentabilitate cerută de investitor se compune din:
1. rata rentabilităŃii fără risc.

2. rata rentabilităŃii în condiŃii de risc.
3. prima de risc.
4. marjă+profit.
5. profitul aşteptat.
a. 1+2+3+4+5;
b. 1+3;
c. 1+4+5;
d. 3+4;
e. 1+3+5.
ANS: B PTS: 1
8. Statul poate emite următoarele tipuri de obligaŃiuni:
1. rente perpetue.
2. obligaŃiuni participative.
3. obligaŃiuni amortizabile sau rambursabile.
4. obligaŃiuni asimilate trezoreriei.
5. obligaŃiuni indexate.
a. 1+3+4+5;
b. 1+2+3+4;
c. 2+3+4+5
d. 2+3+4;
e. 2+3
ANS: A PTS: 1
9. Care sunt componentele cvadruplei explozii din deceniile 1980 şi 1990 prin care care au trecut
structurile financiare şi bancare din lume?
1. componenta juridică.
2. componenta politică.
3. componenta geografică.
4. componenta structurală.
5. componenta tehnică.
a. 1+3+4+5
b. 1+2+3+4
c. 2+3+4+5
d. 1+2+4+5
e. 2+3+4
ANS: A PTS: 1
10. 10. Conform criteriului „tipuri de titluri” există:
1. piaŃa de acŃiuni.
2. piaŃa de obligaŃiuni.
3. piaŃa titlurilor de stat.
4. piaŃa rasdaq.
5. piaŃa bursieră
a. 1+2+3+4+5
b. 4+5
c. 3+4+5
d. 1+2+3
e. 1+2
ANS: D PTS: 1
11. Instrumentele tipice emise pe pieŃele de datorie cu venituri fixe sunt cunoscute sub denumirea de:
1. acŃiuni.
2. obligaŃiuni.
3. certificate.
4. contracte futures.
5. produse derivate.
a. 1+2+3
b. 1+2+3+4
c. 2+3
d. 4+5
e. 3+4
ANS: C PTS: 1
12. Valorile mobiliare se caracterizează prin:
a. caracter negociabil
b. caracter monetar
c. venit sigur
d. fixitate
e. lipsa lichidităŃii
ANS: A PTS: 1
13. ObligaŃiunilor convertibile le sunt specifici următorii indicatori:
1. indicele BET.
2. preŃul de conversie.
3. indicele de inflaŃie.
4. coeficientul de conversie
5. prima de conversie
a. 2+4+5
b. 1+3
c. 1+2+3
d. 1+4+5
e. 3+5
ANS: A PTS: 1
14. În total, euroobligaŃiunile pot fi:
1. ordinare sau clasice.

2. euroobligaŃiuni convertibile.
3. euroobligaŃiuni cu warant.
4. euroobligaŃiuni cu dividend
a. 1+3+4
b. 1+2
c. 1+3
d. 1+2+3
e. 2+3
ANS: D PTS: 1
15. InovaŃia financiară se manifestă prin:
a. utilizarea biletelor la ordin garantate.

b. apariŃia produselor de acoperire a riscurilor şi a produselor de gestiune colectivă.
c. Plata anuală a dividendelor.
d. dreptul la vot şi dreptul la informare.
ANS: B PTS: 1
16. PieŃele de titluri de valoare sunt:
2. piaŃa de negociere.
3. piaŃa primară de capital.
4. piaŃa interbancară.
5. piaŃa secundară de capital.
a. 1+2+5
b. 2+5
c. 2+3+4
d. 3+5
e. 1+2+3+4
ANS: D PTS: 1
17. Sunt instrumente financiare ale pieŃei de capital:
1. valorile mobiliare.
2. valorile imobiliare.
3. valorile ipotecare.
4. instrumentele financiare derivate;
5. contractele futures.
a. 1+2+3+4+5
b. 1+2+4+5
c. 1+4+5
d. 1+3
e. 1+3+5
ANS: C PTS: 1
18. AcŃiunea se caracterizează prin:
1. este o hârtie de valoare.

2. valoarea unei acŃiuni este o parte din capitalul social al societăŃii cu răspundere limitate
emitente.
3. intră în posesia unor persoane denumite acŃionari.
4. conferă acŃionarilor drepturi şi obligaŃii.
5. valoarea unei acŃiuni este o parte din capitalul social al societăŃii pe acŃiuni emitente.
a. 1+2+3+4+5
b. 1+2+3+5
c. 2+4
d. 1+3+4+5
e. 2+5
ANS: D PTS: 1
19. AcŃiunile nominative pure sunt înregistrate:
1. în registrul beneficiarului.
2. în registrul jurnal.
3. în registrul inventar.
4. în registrul societăŃii.
5. în registrul societăŃii şi în contul intermediarului financiar ales de posesorul lor.
a. 1+3
b. 2+3+5
c. 4
d. 5
e. 1+2
ANS: C PTS: 1
20. Conform criteriului „locul tranzacŃionării” există:
2. piaŃa „Over –The –Counter”.
3. piaŃa primară.
4. piaŃa futures.
5. piaŃa de licitaŃie.
a. 1+2
b. 1+2+3+4+5
c. 3+4+5
d. 2+3+4+5
e. 2+3
ANS: A PTS: 1
21. Activitatea financiar –monetară internaŃională cuprinde:

1. acŃiuni de evaluare
2. acŃiuni de repartiŃie
3. acŃiuni de credit
4. acŃiuni de plată
5. acŃiuni de lobby
a. 1+2+3+4+5
b. 1+5
c. 2+3+4+5
d. 2+3+5
e. 1+2+3+4
ANS: E PTS: 1
22. Instrumentele financiare derivate sunt:
1. contractele futures.
2. contractele de mandat.
3. options.
4. contractele de împrumut.
5. alte active calificate de CNVM ca instrumente financiare derivate
a. 1+2+3+5
b. 1+3+4
c. 1+3+5
d. 1+2+3+4+5
e. 2+3+4
ANS: C PTS: 1
23. Principalele functii ale pietelor de capital sunt:
1. emisiunea si vanzarea pentru prima data de titluri financiare ale emitentilor catre posesorii de
capitaluri financiare care doresc sa cumpere valori mobiliare.
2. emisiunea si vanzarea de obligatiuni catre persoane fizice.
3. cumpararea, de la diferite banci, a unor hartii de valoare specifice pietei monetare, a caror
scadenta este relativ apropiata si care prezinta certitudine In ceea ce priveste transformarea lor
In bani lichizi, fara pierderi.
4. negocierea de valori mobiliare, cu conditia ca acestea sa fie vandute si transformate in
lichiditati de primii lor posesori si mai inainte de scadenta.
a. 2+4;
b. 1+2+3;
c. 1+4;
d. 3+4;
e. 1+3+4.
ANS: C PTS: 1
24. Cine exprima capacitatea emitentului de a obtine profit:
a. profitul pe actiune.
b. profitul brut.
c. profitul contabil.
d. rentabilitatea.
e. profitul net.
ANS: A PTS: 1
25. PieŃele de capital au următoarele caracteristici principale:
1. fiabilitatea.
2. negociabilitatea.
3. finantarea nebancara.
4. autonomia.
5. finantarea bancara..
6. termenul de scadentă.
7. instrumente financiare.
a. 2+3+6+7;
b. 1+2+4+5+6;
c. 3+4+5+7;
d. 5+6+7;
e. 2+4+5+7.
ANS: A PTS: 1
1. După modul în care se procură şi se tranzacŃionează banii, există:
1. piaŃa permanentă.
3. piaŃa de titluri de valoare.
4. piaŃă de negociere.
5. piaŃă lichidă.
a. 1+4+5;
b. 1+2+3;
c. 1+2+3+4+5;
d. 2+3;
e. nici un răspuns nu este valabil;
ANS: D PTS: 1
2. După valorile mobiliare care constituie suportul indicelui există:
1. indici bursieri pentru acŃiuni.

2. indici bursieri pentru ratingul de bursă.
3. indici bursieri pentru obligaŃiuni.
4. indici ai volatilităŃii.
5. indici pentru titlurile emise de fondurile mutuale şi de alte instituŃii de acest fel.
a. 1+2+3+4+5;
b. 1+2+3;
c. 1+3+4+5;
d. 2+3+4+5;
e. 2+4+5.
ANS: C PTS: 1
3. În cazul indicelui Dow-Jones Euro STOXX, calculat pentru Europa, o nouă Ńară este luată în calcul
dacă sunt îndeplinite cumulativ, următoarele criterii:
1. tranzacŃiile cu acŃiuni derulate la bursa de valori a Ńării respective sunt desfăşurate în mod
continuu (piaŃă continuă).
2. sunt date publicităŃii cursurile acŃiunilor care se cotează pe piaŃa respectivă , atât în ceea ce
priveşte cursurile curente, care trebuie puse la dispoziŃia publicului (DJ STOXX fiind calculat
în timp real, la fiecare 15 secunde), cât şi ceea ce priveşte cursurile istorice, folosite în scopuri
statistice şi pentru efectuarea de analize privind evoluŃia acŃiunilor şi a indicelui.
3. Ńările care fac parte din spaŃiul „spaŃiul euro“, respectiv, au adoptat moneda unică
europeană.
4. este asigurata transparenŃa de informaŃie în ceea ce priveşte rapoartele financiare anuale,
indicatorii financiari şi alte date referitoare la companiile componente.
5. PIB/locuitor nu este mai mic decât jumătate din PIB-ul celei mai dezvoltate Ńări europene.
a. 1+2+3+4;
b. 1+2+3;
c. 2+3+4;
d. 1+3+4;
e. 1+2+4+5.
ANS: A PTS: 1
4. Criteriile utilizate la determinarea unor indici bursieri sunt:
1. acŃiunile să fie cotate la prima categorie a pieŃei bursiere respective.

2. acŃiunile să fie emise de firme puternice şi stabile.
3. acŃiunile să reprezinte cât mai bine piaŃa bursieră respectivă sau sectorul respectiv.
4. lichiditatea acŃiunilor.
5. capitalizarea bursieră a acŃiunilor.
a. 1+2+3+4+5;
b. 1+3+5;
c. 1+2+3+5;
d. 2+3+4+5;
e. 2+4+5
ANS: A PTS: 1
5. Din punctul de vedere al maturităŃii şi al clauzelor specificate în prospectul de emisiune există:
1. obligaŃiuni cu o singură scadenŃă.

2. obligaŃiuni ce conŃin clauze şi dau dreptul emitentului să răscumpere integral sau parŃial
obligaŃiunile anterior datei scadenŃei.
3. obligaŃiuni care conŃin clauze şi permit investitorului să vândă emitentului
obligaŃiunile deŃinute, la anumite date prestabilite.
4. emisiuni de obligaŃiuni care cuprind pachete de obligaŃiuni cu maturităŃi diferite.
5. obligaŃiuni municipale sau corporatiste.
a. 1+2+3+4+5;
b. 2+3+4+5;
c. 1+2+3+4;
d. 3+4+5;
e. 1+2+3+5
ANS: C PTS: 1
6. Riscul unei acŃiuni reprezintă:
a. producerea unor evenimente, care pot duce la pierderea avantajelor pe care deŃinerea
acŃiunilor le asigură posesorilor.
b. măsura incertitudinii bondurilor.
c. procentul pierderii virtuale.
d. profitul neîncasat ca urmare a producerii unor evenimente neaşteptate.
e. volatilitatea titlului.
ANS: A PTS: 1
7. Principalele surse de risc întâlnite pe pieŃele financiare sunt:
1. mediul economic general.

2. mediul extern al firmei.
3. mediul economic internaŃional.
4. inflaŃia.
5. şomajul.
a. 1+2+3+4+5;
b. 2+3+4+5;
c. 1+2+3+4;
d. 1+3+4+5;
e. 4+5.
ANS: C PTS: 1
8. Studiul tendinŃelor în comportamentul pieŃelor financiare se face cu ajutorul unor teorii. EnumeraŃi
teoriile utilizate în comportamentul pietelor financiare dintre teoriile de mai jos.
1. teoria unei pieŃe a hazardului.

2. teoria şcolii „fundamentaliste“.
3. analiza tehnică şi cartografică.
4. teoria „raŃionalităŃii mimate”.
5. teoria alocărilor.
a. 1+3+5
b. 1+2+5
c. 2+3+5
d. 1+3+5
e. 1+2+3+4
ANS: E PTS: 1
9. Clasificarea acŃiunilor este următoarea:
1. acŃiuni nominative.
2. acŃiuni la purtător.
3. acŃiuni ordinare.
4. acŃiuni privilegiate.
5. acŃiuni preferenŃiale.
a. 1+2+4+5
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+4
d. 2+3+4+5
e. 1+2+3+4+5
ANS: E PTS: 1
10. După valorile mobiliare în raport cu care se construieşte indicele există:

1. indici bursieri pentru acŃiuni.
2. indici bursieri pentru obligaŃiuni.
3. indici pentru titlurile emise de fondurile deschise de investiŃii şi alte instituŃii de acest fel.
4. indici bursieri pentru titlurile de stat.
5. indici bursieri în lanŃ
a. 1+2+3+4;
b. 1+2+3+4+5;
c. 1+2+3+5;
d. 1+2+3;
e. 1+2+4.
ANS: D PTS: 1
11. Investitorii in obligatiuni convertibile beneficiaza de urmatoarele avantaje:
1. plati mai reduse în contul cupoanelor.

2. elementul de datorie al obligatiunii poate fi utilizat pentru tranzactii swap.
3. venituri fixe garantate, pana la conversie, fata de rentabilitati ale dividendelor.
4. în cazul conversiei, numarul de actiuni este cunoscut si nu exista costuri de brokeraj.
5. clasarea obligatiunilor intr-o categorie superioara fata de titlurile de natura actiunilor, in cazul
in care emitentul intra in lichidare.
a. 1+3+4;
b. 1+2+3;
c. 2+3+4+5;
d. 1+2+3+4+5;
e. 3+4+5.
ANS: E PTS: 1
12. Obligatiunile se pot clasifica dupa personalizarea lor, astfel:
1. obligatiuni convertibile.
2. obligatiuni nominale.
3. obligatiuni prioritare.
4. obligatiuni la purtator.
a. 1+2;
b. 2+4;
c. 2+3+4;
d. 1+4;
e. 3+4.
ANS: B PTS: 1
13. Ce valoare exprima capitalul financiar care s-ar fructifica printr-un dividend, comparabil cu rata medie
a dobanzii de piata:
a. valoarea contabila;
b. valoarea financiara;
c. valoarea nominala;
d. valoarea patrimoniala;
e. valoarea intrinseca.
ANS: B PTS: 1
MULTIPLE CHOICE
1) Precizati care sunt pilonii strategiei bancare ?

1 obiective strategice generale;
2 garantiile bancare;
3 contractele de imprumut.
ANS: 1
2) Precizati care din elementele de mai jos se inregistreaza in activul bilantului bancii ?
1 rezerva minima obligatorie;
2 imprumuturi de la alte banci;
3 capitalul bancii.
ANS: 1
3) Precizati care din elementele de mai jos se inregistreaza in pasivul bilantului bancii ?
1 credite pe termen scurt;
2 imobilizari corporale;
3 resurse atrase de la clientela nebancara.
ANS: 3
4) Plasamentele pe piata interbancara se inregistreaza in :

1 activul bilantului bancii;
2 pasivul bilantului bancii;
3 in afara bilantului.
ANS: 1
5) Diferenta dintre veniturile si cheltuielile bancii reprezinta :

1 profitul bancii;
2 pierderea bancii;
3 profitul sau pierderea bancii
ANS: 3
6) Precizati care dintre indicatorii de mai jos sunt specifici pentru aprecierea eficientei bancii ?
1 numarul de sucursale si agentii;
2 volumul creditelor acordate;
3 rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE)
ANS: 3
7) Precizati care dintre indicatorii de mai jos sunt cuprinsi in Planul de credite si resursele de
acoperire ale acestora ?
1 creditele pe termen scurt;

2 veniturile din dobanzi la credite;
3 numarul de personal.
ANS: 1
8) Precizati care dintre indicatorii de mai jos sunt cuprinsi in bugetul de venituri si cheltuieli al
bancii bancii ?
1 creditele pe termen scurt;

2 veniturile din dobanzi la credite;
3 numarul de personal.
ANS: 2
9) Profitul net reprezinta:

1 profitul - pierderea ;
2 profitul dupa impozitare.
3 profitul din exploatare + profitul financiar + profitul exceptional;
ANS: 2
10) Precizati care dintre indicatorii de efecienta de mai jos este important
pentru actionari?
1 profitul brut;
2 profitul net;
3 rentabilitatea capitalurilor proprii.
ANS: 3
11) Veniturile din exploatare cuprind :
1 veniturile din dobanzi;

2 veniturile din penalitati;
3 subscrieri din partea actionarilor.
ANS: 1
12) Cheltuielile cu provizioanele constituite de banca reprezinta : :
1 cheltuieli din exploatare;

2 cheltuieli financiare;
3 cheltuieli de personal.
ANS: 1
MULTIPLE CHOICE
1) Sa se precizeze cursul forword la 90 zile.intr-un contract la termen leu / eur, cunoscand cursul
spot (la vedere) = 4,4562 lei/eur; rata dobanzii pentru eur/3 luni = 2,1510 %/ an si rata
dobanzii pentru lei / 3 luni = 6,5125% / an.
1 4,5525 lei/eur;
2 4,4021 lei/eur;
3 4,5045 lei/eur
ANS: 3
2) SC STAR SA s-a imprumutat la banca cu suma de 2.500.000 lei pe termen de 1 an, cu plata
dobanzii semianuala in variantele : (1) dobanda fixa 14 %/an sau (2) dobanda variabila :
plata I de 16 % /an; plata a II a 13 % /an. Se cere sa se stabileasca suma dobanzii de plata in
varianta dobanzii fixe .
1 345.000 lei;
2 350.000 lei;
3 355.000 lei.
ANS: 2
dobanzii semianual in variantele (1) dobanda fixa 14 %/an sau (2) dobanda variabila : plata I
de 16 % /an; plata a II a 13 % /an. Se cere sa se stabileasca suma dobanzii de plata in varianta
dobanzii variabile .
1 342.500 lei;
2 352.500 lei;
3 362.500 lei.
ANS: 3
dobanzii semianual in variantele (1) dobanda fixa 14 %/an sau (2) dobanda variabila : plata I
de 16 % /an; plata a II a 13 % /an. Se cere sa se stabileasca varianta de plata a dobanzii
favorabila companiei :
1 dobanda fixa;
2 dobanda variabila;
3 ambele variante
ANS: 1
5) BETA BANK SA, inregistrata in Romania , are un capital propriu de 150 milioane lei. Sa se
precizeze care este volumul activelor bilantiere si extrabilantiere ponderate la risc pe care le
poate angaja banca pentru a se incadra in standardele de adecvare a capitallui stabilite ?
1 1.850 milioane lei;

2 1.875 milioane lei;
3 1.900 milioane lei
ANS: 2
6) ZAPRA BANK SA , inregistrata in Serbia, are un capital propriu de 60 milioane EUR. Sa se

precizeze care este volumul activelor bilantiere si extrabilantiere ponderate la risc, pe care le
poate angaja banca pentru a se incadra in standardele de adecvare a capitalului stabilite ?
1 450 milioane EUR;

2 475 milioane EUR;
3 500 milioane EUR.
ANS: 3
7) BANK AMIRA SA din Grecia, inregistra la finele anului active (bilantiere si extrabilantiere
) ponderate la risc in suma de 3.500 milioane EUR si un capital propriu de 250 milioane EUR.
Sa se stabileasca cu cat trebuie sa majoreze actionarii bancii capitalul pentru a se incadra in
standardele de adecvare a capitalului stabilite.
1 cu 25 milioane EUR;
2 cu 30 milioane EUR;
3 cu 35 milioane EUR
ANS: 2
8) Societatea bancara BETA BANK SA inregistra la finele anului precedent urmatoarea situatie
a activelor si pasivelor pe benzi de lichiditate : - lei -
0 – 1 luni 1-3 luni 3-6 luni 6-12 luni Peste 12 TOTAL
luni
Total active 5.000 4.000 6.000 10.000 3.000 28.000
Total pasive 4.000 5.000 6.000 12.000 2.000 29.000
Se cere sa se calculeze excedentul/deficitul de lichiditate pentru banda de lichiditate 6 – 12
luni.
1 excedent 2.000 lei;

2 deficit 2.000 lei;
3 deficit 1.000 lei
ANS: 2
luni
Total active 5.000 4.000 6.000 10.000 3.000 28.000
Total pasive 4.000 5.000 6.000 12.000 2.000 29.000
Se cere sa se calculeze indicatorul de lichiditate pentru banda de lichiditate 1 – 3 luni.
1 0,90;
2 0,85;
3 0,80.
ANS: 3
luni
Total active 5.000 4.000 6.000 10.000 3.000 28.000
Total pasive 4.000 5.000 6.000 12.000 2.000 29.000
Se cere sa se calculeze lichiditatea imediata (acida).
1 1,25;
2 1,15;
3 1,05
ANS: 1
luni
Total active 5.000 4.000 6.000 10.000 3.000 28.000
Total pasive 4.000 5.000 6.000 12.000 2.000 29.000
Se cere sa se calculeze GAP –ul cumulat la12 luni.
1 1.000 lei;
2 – 1.000 lei;
3 – 2.000 lei.
ANS: 2
luni
Total active 5.000 4.000 6.000 10.000 3.000 28.000
Total pasive 4.000 5.000 6.000 12.000 2.000 29.000
Se cere sa se calculeze indicele GAP la 12 luni.
1 0 %
2 + 3,57 %;
3 -3,57 %.
ANS: 3
13) BETA BANK SA inregistra la finele anului precedent un bilant total de 3.500 milioane lei,
capitaluri proprii in suma de 300 milioane lei si o rentabilitate a capitalului propriu de 10 %.
Se cere sa se determine contributia bancii la realizarea veniturilor bugetului de stat , din
impozitul pe profit pe anul precedent.
1 4,85 milioane lei;

2 5,71 milioane lei;
3 6,25 milioane lei.
ANS: 2
MULTIPLE CHOICE
1) BCR Banca pentru locuinte este o banca :
1 universala;
2 mutuala;
3 specializata.
ANS: 3
2) Precizati care din organismele colective de conducere sunt obligatorii a exista intr-o societate
bancara ?
1 Comitetul Oamenilor Muncii;
2 Asociatia Romana a Bancilor;
3 Comitetul de Risc.
ANS: 3
3) Organizarea activitatii bancii poate fi privita din punct de vedere :
1 administrativ – functional;
2 ierarhic, functional si structural;
3 teritorial
ANS: 2
4) Precizati in ce pozitie ierarhica se afla Comitetul de Directie in cadrul structurii organizatorice

a unei banci ?
1 subordonat Consiliului de Administratie;

2 subordonat conducerii executive;
3 subordonat Comitetului de Credite
ANS: 1
5) Precizati care este organul suprem de conducere a unei societati bancare ?

1 Adunarea Generala a Actionarilor;
2 Comitetul de Administrare a Activelor si Pasivelor;
3 Adunarea Creditorilor
ANS: 1
6) Retelele teritoriale ale societatilor bancare din Romania cuprind :
1 filiale si agentii;
2 sucursale si agentii;
3 sucursale judetene si orasenesti.
ANS: 2
7) Precizati care din documentele mentionate mai jos sunt utilizate in cadrul operatiunilor
bancare cu numerar ?
1 foaie de varsamant cu chitanta;
2 cambia;
3 biletul la ordin.
ANS: 1
8) Precizati care dintre instrumentele de plata mentionate mai jos se incadreaza in categoria
“instrumente de plata de credit”?
1 cambia;
2 cec-ul;
3 ordinul de plata
ANS: 3
9) Precizati care dintre instrumentele de plata mentionate mai jos se incadreaza in categoria
“instrumente de plata de debit”?
1 cambia;
2 ordinul de plata;
3 ordinul de incasare.
ANS: 1
10) Precizati care dintre instrumentele de plata mentionate mai jos sunt si efecte de comert?
1 ordinul de plata si cec-ul;

2 ordinul de incasare si foaia de varsamant;
3 cambia si biletul la ordin
ANS: 3
11) Ce intelegeti prin decontare intrabancara ?
1 decontarea intre doua sucursale ale aceleiasi banci;

2 decontarea intre o sucursala si o agentie;
3 decontarea intre doua sucursale ale unor banci diferite.
ANS: 1
12) Ce intelegeti prin decontare interbancara ?
1 decontarea intre o sucursala si o agentie ale aceleiasi banci;

2 decontarea intre doua sucursale bancare din Romania;
3 decontarea intre doua unitati teritoriale ce apartin de societati bancare diferite.
ANS: 3
13) Precizati ce se intelege prin gir ?
1 o modalitate de transfer a unui efect de comert;

2 o modalitate de decontare;
3 o modalitate de garantare.
ANS: 1
14) Ce se intelege prin aval ?
1 o modalitate de plata;
2 o modalitate de garantare;
3 un efect de comert.
ANS: 2
15) Contractele de tip forward pe cursul de schimb sunt menite sa protejeze impotriva riscurilor :
1 pe cumparator;
2 pe vanzator;
3 atat pe cumparator cat si pe vanzator.
ANS: 3
16) Precizati care din operatiunile de mai jos se incadreaza in categoria “instrumente financiare
derivate”?
1 contractul de imprumut;
2 contractul swap pe rata dobanzii;
3 acreditivul irevocabil.
ANS: 2
17) Precizati ce relatie exista intre capitalul social si fondurile proprii ale unei societati bancare ?
1 capitalul social include fondurile proprii;

2 fondurile proprii includ capitalul social;
3 nu exista o relatie intre cele doua categorii.
ANS: 2
18) Participatiile detinute de o societate bancara la alte societati financiare influienteaza fondurile
proprii ale bancii , in sensul :
1 majorarii acestora
2 nu influenteaza in niciun fel;
3 diminuarii fondurilor proprii
ANS: 3
19) Ce se intelege prin grad de adecvareare a capitalului unei societati bancare, in conformitate cu
acordurile de la Basel ?
1 un raport intre capitalul propriu si activele bilantiere;

2 un raport intre capitalul propriu si activele bilantiere si extrabilantiere;
3 un raport intre capitalul propriu si activele bilantiere si din afara bilantului
ponderate la risc.
ANS: 3
20) Sa se precizeze care este gradul de risc asociat creditelor acordate de banci persoanelor fizice
(retail), conform Basel II ?
1 100 %;
2 75 %;
3 50 %.
ANS: 2
21) Sa se precizeze care este gradul de risc asociat creditelor acordate de banci garantate cu
proprietati imobiliare, conform BASEL II ?
1 35 %;
2 50 %;
3 75 %
ANS: 1
22) Precizati care este formula de calcul a rezervelor minime obligatorii (Rmo) in functie de baza
de calcul (Bro) si rata de constituire (Rro) a acestora :
1 Rmo = Bro * Rro / 100

2 Rmo = Bro - Rro
3 Bro / Rro *100
ANS: 1
23) Precizati care din benzile de lichiditate de mai jos se utilizeaza in analiza lichiditatii bancii ?
1 0 – 3 luni; 3 luni – 6 luni; 6 luni – 12 luni;

2 0 – 1 luna; 1 luna – 3 luni; 3 luni – 6 luni; 6 luni – 12 luni;
3 0 – 1 luna ; 1 luna – 3 luni; 3 luni – 6 luni; 6 luni – 12 luni; peste 12 luni
ANS: 3
24) Precizati care este relatia intre indicatorii : rentabilitatea activelor (ROA), rentabilitatea
capitalului propriu (ROE) si multiplicarea capitalului (efectul de levier – L) ?
1 ROE este rezultatul ptrodusului (imultirii) intre ROA si L;

2 ROE se obtine prin impartirea ROA la L;
3 ROE se determina ca diferenta intre ROA si L.
ANS: 1
25) Precizati care este relatia intre indicatorii : rata rentabilitatii economice (RRE); rata profitului
net (RPN) si rata utilizarii activelor (RUA)?
1 RRE se determina ca diferenta intre RUA si RPN;
2 RRE se determina ca raport intre RUA si RPN;
3 RRE se determina prin imultirea RPN si RUA
ANS: 3

Tot Licenta PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tot Licenta PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MULTIPLE CHOICE

1. Prin ce se caracterizeaza bunurile publice?

2. Precizati varianta corecta de raspuns.

a. au ca scop corectarea integrală a inegalităŃilor dintre diverse categorii şi grupuri

3. Precizati varianta corecta de raspuns.

a. scoate în evidenŃă momentul în care cheltuielile publice afectează resursele

4. Caracterul de buget consolidat decurge din:

5. Care dintre principiile teoremei descentralizării prevede că exercitarea responsabilităŃilor

6. Care dintre principiile teoremei descentralizării prevede că transferarea funcŃiilor de la

7. „Bunastarea generala se maximizeaza daca serviciile publice sunt realizate la nivelul

8. Precizati varianta corecta de raspuns.

a. nu sunt agreabile platitorilor;

a. ponderea cheltuielilor publice in PIB ; modificarea absoluta a cheltuielilor publice

11. Conform clasificatiei bugetare, veniturile fiscale cuprind :

15. Elementele impozitului sunt:

16. Clasificarea impozitelor dupa trasaturi de forma si fond le imparte in:

19. Care dintre urmatoarele conditii apartin principiilor de echitate fiscala:

1) stabilirea minimului neimpozabil;

22. Este un indicator al analizei structurii resurselor financiare publice :

25. Clasificatia bugetara reprezinta :

1. Dintre următoarele enunŃuri, care coincid(e) cu rolul finanŃelor publice?

2. Noile abordari liberale privind finantele publice includ:

3. Despre relatiile financiare publice se poate afirma ca:

1) reflecta un transfer de valoare;

4. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu

9. Imprumuturile de stat determina operatiuni în legatura cu:

10. Dintre urmatoarele enunturi, selectati modalitatile de plasare a creditului public.

16. Stabilirea minimului neimpozabil reprezinta o conditie a respectarii principiului de:

17. Faptul ca dinamica impozitului o devanseaza pe cea a materiei impozabile, reprezinta o

25. Curentul de gandire reprezentat de Scoala libertariana era caracterizat prin:

28. In cadrul bugetului general consolidat se intalnesc :

Alegeti varianta corecta:

31. Finantele publice :

1) reprezinta un transfer de valoare cu caracter de putere de cumpararae;

32. Definitia impozitului precizeaza ca:

1) este datorat de stat persoanelor fizice si juridice;

33. Conversiunea poate fi:

34. In care dintre urmatoarele enunturi regasim un indicator de nivel:

a. volumul veniturilor publice, in expresie nominala si reala

35. Cheltuielile publice:

1) marimea lor depinde de inclinatia individuala spre consum a membrilor societatii;

36. Modificarea absoluta nominala a cheltuielilor publice se calculeaza conform relatiei:

37. Conform literaturii de specialitate, limitele presiunii fiscale :

a. sunt stabilite prin legea bugetara anuala

38. Conform literaturii de specialitate, Curba Laffer:

a. ramane o reprezentare pur teoretica deoarece nu permite identificarea cu exactitate a

39. Care sunt nivelurile la care se poate exprima presiunea fiscala :

1) presiunea fiscala la nivel individual

a. marimii maxime a PIB intr-un an bugetar

1) forta puterii publice

42. Functia extinsa a impozitului :

a. se refera la atragerea la buget a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor

43. Corespunzator ritmicitatii, resursele financiare publice se impart in:

47. Printre criteriile de clasificare a impozitelor se numara:

48. Printre criteriile de clasificare a impozitelor se numara:

49. Printre criteriile de clasificare a impozitelor se numara:

50. 1. Printre elementele constitutive ale impozitului se numara:

1. Pe baza urmatoarelor date:

a. 1) 4 200 mld um; 2) 7,34%; 3) 0,778;

2. Pe baza urmatoarelor date:

a. A) 41 200 mld um; B) 9,34%; C) 0,778;

3. Pe baza urmatoarelor date:

4. Pe baza urmatoarelor date: