DREPTUL ADMINISTRATIV

Administratia publica reprezinta o activitate ce consta intr-o

prestatie a unei persoane sau a unui grup de persoane in folosul altora,
luand nastere un raport juridic, iar beneficiarul prestatiei ii pune la
dispozitie mijloacele materiale si finantele necesare.

CARACTERISTICILE ADMINISTRATIEI PUBLICE:

- Administratia publica este ierarhizata si ordonata, adica este

divizata pe verticala si orizontala;
- Este un intermediar intre Guvern si populatie;
- Este remunerata, civila, laica, egalitara;
- Este formalista, scrisa si birocratica;
- Este permanenta

Obiectul administratiei publice consta in:

- Executarea legii, prin emiterea de acte normative;

- Prestarea de servicii publice pentru interesul general;

autoritatile publice care o realizeaza pot fi:

- Autoritati de natura statala;

- Autoritati autonome locale;
- Organisme prestatoare de servicii publice sau de utilitate
publica

FUNCTIILE SI SARCINILE ADMINISTRATIEI PUBLICE

In plan principal se realizeaza functia de executie, cu scopul de a
organiza si a asigura executia folosind autoritatea sau chair
constrangerea. Din aceasta functie rezulta alte functii, cum ar fi:

- Functia de pregatire a deciziilor politice sau chiar de

colaborare la adoptarea lor;
- Functia de organizare a executarii deciziilor politice;
- Functia de executie corecta a deciziilor politice;
- Functia de asigurare a executarii deciziilor politice;
- Functia de purtator al cererilor, necesitatilor membrilor
societatii in fata autoritatilor competente

In plan secundar se prezinta scopul administratiei publice de a realiza

decizia politica ce se reflecta in legi si alte acte normative ale
autoritatilor statului si ale colectivitatilor locale. Sub acest aspect
distingem urmatoarele functii:

- Functia de conservare a valorilor materiale si spirituale ale

societatii;
- Functia de organizare si coordonare a adaptarilor ce se impun
datorita transformarilor ce se produc in evolutia societatii

SARCINILE ADMINISTRATIEI PUBLICE POT FI CLASIFICATE IN

FUNCTIE DE URMATOARELE CRITERII:

 Din punct de vedere al consecintelor juridice:

- Sarcini de decizie, care revin in special, ministerelor, altor
organe centrale ale administratiei publice sau unor organe de la
nivel local;
- Sarcini de executie- revin institutiilor social culturale statale
sau unor agenti economici
  Sub aspectul continutului:
- Sarcini generale- acestea privesc toate sectoarele de
activitate sau majoritatea lor;
- Sarcini de specialitate- privesc un anumit domeniu de activitate
si sunt realizate de autoritati cu o competenta de specialitate
 Dupa intinderea teritoriala:
- Sarcini nationale
- Sarcini locale

STRUCTURA DE STAT este definita ca organizarea puterii de stat in

anumite limite, adica pe un anumit teritoriu, se stabilesc raporturi
specifice intre elementele ce fac parte din ansamblul statal(unitati
administrativ-teritoriale sau formatiuni statale), precum si legaturile
specifice dintre intreg si partile lui componente.

Administratia publica se organizeaza si functioneaza dupa doua criterii:

- Criteriul teritorial, aici avand doua categorii de autoritati:

 Autoritati/organe publice centrale: Presedintele Romaniei,
Guvernul Romaniei, ministerele si alte autoritati publice centrale
de specialitate;
 Autoritati publice locale:
 Autoritati ale administratiei de stat: Prefectul, serviciile
publice deconcentrate ale ministerelor;
 Autoritati autonome, alese de catre cetatenii de drept de
vot din unitatile administrativ-teritoriale respective si care
reprezinta colectivitatile locale: Consiliul local, primarul,
consiliul judetean
- Criteriul functional sau material:
 Autoritati cu o competenta generala: presedintele
Romaniei, Guvernul Romaniei, prefectul, consiliul local,
primarul, consiliul judetean, presedintele consiliului
judetean;
Autoritati cu o competenta materiala, in anumite domenii
de specialitate: ministerele si alte autoritati publice
centrale de specialitate si serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor

DREPTUL ADMINISTRATIV reprezinta acea ramura a dreptului

public formata din norme juridice ce regelementeaza activitatea de
administrare a treburilor statului si ale colectivitatilor locale
recunoscute de stat.

TRASATURILE DREPTULUI ADMINISTRATIV:

Este o ramura a dreptului public care s-a desprins din

dreptul constitutional;
Normele de drept administrativ reglementeaza relatii din
toate domeniile de activitate si intra in legatura cu
aproape toate ramurile de drept;
Este o ramura de drept in continua schimbare;
Raporturile de drept administrattiv au la baza
inegalitatea partilor;
Conflictele ce apar intre administratia publica si
particulari se solutioneaza de autori proprii ale
administratiei publice

Normele de drept administrativ se pot clasifica in:

 - Norme generale, care au o sfera larga de reglementare
juridica, aplicandu-se unei categorii foarte largi de relatii
sociale;
- Norme speciale, aplicabile numai in anumite situatii ce
reglementeaza un grup mai restrans de relatii sociale;
- Norme exceptionale, aplicabile numai in cazuri de exceptie,
care impun masuri extraordinare

In opinia altor autori, normele de drept administrativ se mai pot

clasifica in:

Norme care reglementeaza organizarea autoritatilor

institutiilor adminstratiei publice si care formeaza cadrul
normativ al infiintarii, stabilirii si desfiintarii structurilor
organizatorice;
Norme care reglementeaza functionarea autoritatilor
administratiei publice si care formeaza, pe de o parte,
cadrul normativ al competentelor, precum si procedurilor
de realizare a acestora, iar pe de alta parte, unele norme
privind raspunderea atat a autoritatilor publice, cat si a
functionarilor;
Norme care reglementeaza relatiile autoritatilor
administratiei publice cu persoane fizice si organisme
neguvernamentale, adica drepturile si obligatiile
cetatenilor si a ONG-urilor in raportul lor de drept
administrativ cu autoritati ale administratiei publice

In functie de finalitatea lor, normele de drept administrativ mai pot fi

clasificate in:
  Norme prin care se reglementeaza organizarea, competenta
materiala si teritoriala a organelor administratiei publice,
raporturile si controlul realizat;
 Norme prin care se reglementeaza functionarea organelor
administratiei publice, raporturile cu persoanele fizice si juridice,
drepturile si obligatiile reciproce;
 Norme prin care se reglementeaza procedura activitatii organelor
administratiei publice

STRUCTURA NORMELOR DE DREPT ADMINISTRATIV

- Ipoteza- este primul element al normei juridice si face

referire la imprejurari, conditii, subiecte, definitii, principii,
explicarea unor termeni sau determinarea scopului acelei norme
juridice;
- Dispozitia- reprezinta elementul normei jurice care contine
prescriptia, permisiunea sau autorizarea de a face sau nu face
ceva;
- Sanctiunea este al treilea element al normei de drept
administrativ si reprezinta consecinta nerespectarii conduitei
prescrisa in cadrul dispozitiei

IZVOARELE DREPTULUI ADMINISTRATIV

Constitutia Romaniei si legile constitutionale;

Legile organice si legile ordinare;
Ordonantele Guvernului;
Hotararile Guvernului;
Ordinele si instructiunile ministrilor;
Ordinele prefectului;
Hatararile consiliilor judetene sau locale;
 Tratatele internationale;
Principiile generale ale dreptului

RAPORTUL JURIDIC DE DREPT ADMINISTRATIV

STRUCTURA UNUI RAPORT DE DREPT ADMINISTRATIV:

- SUBIECT
- OBIECT
- CONTINUT

TIPURI DE RAPORTURI JURIDICE DE DREPT ADMINISTRATIV:

1. Raporturi juridice de subordonare intre diferite organe ale

autoritatilor administratiei publice;
2. Raporturi juridice de colaborare, apar intre autoriati, organe,
servicii publice intre care nu exista raporturi de subordonare;
3. Raporturi juridice de participare, atunci cand autoritati, institutii
publice etc. Colaboreaza la emiterea/adoptarea unui act
administrativ

STATUL – TRASATURI:

- Este o institutie politica cu un grad mare de organizare si

structurare;
- Reprezinta organizarea politica a unei colectivitati umane pe un
teritoriu delimitat de frontiere stricte;
- Are caracter suveran, pentru ca este o organizare politica a
unei comunitati umane ca rezultat al vointei cetatenilor;
 - Are caracter specializat, deoarece asigura functionalitatea
sociala prin intermediul unor contributii financiare ale
cetatenilor, prin impozite si taxe;
- Are caracter national si reprezinta organizarea politica a unei
natiuni

Elemente constitutive ale statului:

- Populatia/natiunea
- Teritoriul;
- Suveranitatea

PRINCIPIILE CE STAU LA BAZA ACTIVITATII STATULUI

a) Principiul suveranitatii nationale;

b) Principiul separatiei puterilor in stat;
c) Principiul legalitatii;
d) Principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor;
e) Principiul unitatii poporului;
f) Principiul universalitatii drepturilor;
g) Principiul accesului liber la justitie

PRINCIPII CE STAU LA BAZA ACTIVITATII AUTORITATILOR

LOCALE:

- Principiul descentralizarii;
- Principiul autonomiei locale;
- Principiul deconcentrarii serviciilor publice;
- Principiul elilibilitatii colectivitatilor locale;
- Principiul consultarii cetatenilor in probleme de interes local
ACTUL ADMINISTRATIV

-reprezinta forma principala prin care se realizeaza administratia

publica si consta intr-o manifestare expresa de vointa prin care se
creeaza, se modifica sau se sting raporturi de drept administrativ.

TRASATURI:

- Este principala forma a activitatii autoritatilor publice,

celelalte fiind faptele administrative si operatiunile tehnico-
administrative;
- Este o manifestare de vointa juridica unilaterala, ce partine
autoritatilor publice care l-au emis;
- Este o manifestare de vointa expresa prin care se dau nastere,
se modifica sau se sting raporturi de drept administrativ;
- Are forta juridica obligatorie atat fata de persoanele fizice
sau juridice carora li se adreseaza, cat si fata de autoritatea
care l-a emis;
- Cu ajutorul actului administrativ se organizeaza executarea si
se executa in concret dispozitiile legii;
- Este executoriu de indata ce a intrat in vigoare, fara a fi
necesara intocmirea unor formalitati ulterioare

CLASIFICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE

1. Dupa organul care le emana:

Acte adoptate de catre autoritatile administratiei
publice;
Acte adoptate de la autoritati publice, altele decat cele
administrative;
 Acte adoptate de catre persoane juridice autorizate sa
presteze anumite servicii publice;
2. Dupa intinderea efectelor juridice pe care le produc:
Acte administrative normative;
Acte normative individuale;
3. Dupa natura juridica:
Acte administrative de autoritate sau acte de putere
publica- se adopta/emit de autoritati publice in mod
unilateral, in baza si in vederea executarii legii, in scopul
nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice
de drept administrativ;
Acte administrative de gestiune- se incheie de servicii
publice cu persoane fizice sai juridice si privesc buna
gestionare a domeniului public al statului sau a unitatilor
administrativ-teritoriale; acestea sunt acte bilaterale si
cuprind doua manifestari de vointa;
Acte administrative jurisdictionale- se emit in mod
unilateral de autoritati de jurisdictie administrativa
anume abilitate de lege si rezolva conflicte aparute intre
administratie si particulari;
4. Dupa competenta materiala:
- Acte administrative ce au caracter general- se emit/adopta de
catre autoritati ce au o competenta generala;
- Acte administrative ce au caracter de specialitate- sunt
emise/adoptate de autoritati ale administratiei publice de
specialitate

ACTUL ADMINISTRATIV DE AUTORITATE

 Actele administrative de autoritate reprezinta categorii de acte
administrative prin care autoritatile administratiei publice isi exercita
cele mai multe dintre atributiile care le revin.

1. CERINTELE DE LEGALITATE
Legalitatea actului administrativ reprezinta conformitatea
actului respectiv cu Constitutia, cu legile adoptate de catre
Parlament, cu Ordonantele Guvernului si cu restul actelor
normative care au o forta juridica superioara.

Conditii de legalitate a actului administrativ:

a) Actele sa fie adoptate/emise de catre autoritati sau persoane

competente din punct de vedere material si teritorial si in limitele
acestei competente. Competenta reprezinta ansamblul drepturilor
si obligatiilor ce revin unei autoritati a administratiei publice sau
unui functionar public pentru realizarea carora au abilitatea de a
adopta/emite acte administrative. Ea poate fi:
 Materiala- o autoritate cu o competenta materiala va adopta
acte administrative numai in domeniul sau de activitate;
 Teritoriala- autoritatile locale adopta/emit acte in teritoriul
in care functioneaza
b) Continutul actelor administrative sa fie in conformitate cu legea
in baza careia sunt emise si cu actele normative cu forta juridica
superioara;
c) Actele sa corespunda scopului urmarit de legea pe care o pun in
executare;
d) Sa fie adoptate/emise in forma specifica actelor administrative si
cu respectarea procedurii si a normelor de tehnica legislativa
prevazuta de lege;
 e)
e) Actele administrative sa fie oportune si actuale
2. PROCEDURA ADOPTARII/EMITERII ACTELOR
ADMINISTRATIVE DE AUTORITATE

Actul administrativ, mai ales cel care are caracter normativ, este
rezultatul unui proces rational, iar procedura adoptarii sale cuprinde un
complex de activitati ce pot fi grupate astfel:

a) Activitati pregatitoare adoptarii/emiterii actului administrativ;

b) Activitati concomitente sau adoptarea propriu-zisa a actului
administrativ;
c) Activitati posterioare adoptarii/emiterii actului administrativ
A) ACTIVITATI PREGATITOARE ADOPTARII/EMITERII
ACTULUI ADMINISTRATIV

Formele procedurale prealabile sunt des intalnite in activitatea

adminstratiei publice si imbraca forma studiilor, propunerilor,
referatelor, rapoartelor, statisticilor. Dintre acestea cele mai
cunoscute sunt avizul si acordul.

AVIZUL reprezinta opinia de specialitate, punctul de vedere solicitat

de autoritatea administratiei publice care are competenta de a
emite/adopta actul administrativ cu privire la necesitatea si
oprtunitatea acelui act administrativ.

In functie de regimul lor juridic, avizele pot fi:

 - Avize facultative- este cazul in care organul emitent nu are
obligatia solicitarii avizului si nici sa il respecte atunci cand l-a
solicitat si apoi, l-a obtinut;
- Avize consultative- sunt avizele pentru care legea impune
solicitarea si obtinerea lor, dar nu impune si obligatia de a le
respecta continutul;
- Avize conforme- se caracterizeaza prin trasatura lor
obligatorie atat a solicitarii, cat si a respectarii continutului lor

ACORDUL reprezinta consimtamantul pe care il da un organ public altui

organ, in vederea emiterii de catre acesta din urma a unui act
administrativ.

In functie de momentul in care intervine acesta poate fi prealabil,

concomitent sau ulterior emiterii actului administrativ.

Acordul se caracterizeaza prin urmatoarele:

- Este o manifestare de vointa cu caracter unilateral emisa de un

organ administrativ;
- Emiterea lui, mai ales in cazul celui prealabil, duce la
emiterea/adoptarea unui act administrativ care este rezultatul
manifestarii de vointa a doua organe: cel care emite acordul si
cel care emite actul;
- Nu are drept de consecinta;
- Nu acopera viciile de legalitate ale actului administrativ
respectiv, desi conditioneaza legalitatea unui act administrativ;
- Nu poate face obiectul unei actiuni un contenciosul
administrativ, dar poate fi verificat, sub aspectul legalitatii
sale, de catre instanta de contencios administrativ, dar numai
 in cadrul actiunii formulate impotriva actului administrativ pe
care il fundamenteaza
B) ACTIVITATI CONCOMITENTE SAU ADOPTAREA PROPRIU-
ZISA A ACTULUI ADMINISTRATIV

Si in aceasta etapa este necesar a fi indeplinite o serie de operatiuni,

de formalitati necesare emiterii/adoptarii actului administrativ de
autoritate. Acestea sunt:

- Cvorumul-reprezinta majoritatea prevazuta de lege pentru

intrunirea valabila a unui organ colegial si care lucreaza in
prezenta majoritatii membrilor sai;
- Majoritatea ceruta de lege pentru adoptarea unui act consta in
numarul minim de voturi necesar pentru ca actul administrativ
sa fie adoptat in mod valabil. Ea poate fi:
Simpla;
Absoluta;
Calificata
 Consensul- presupune adoptarea actului administrativ prin acordul
de vointa al tuturor membrilor care fac parte din organul colegial
respectiv;
 Emiterea/adoptarea in comun a unui act administrativ inseamna
constituirea acestuia prin vointa simultana a cel putin doua
autoritati administrative ori cu participarea si a unei organizatii
legal constituite care nu se afla in raporturi de subordonare cu
prima;
 Motivarea- este operatiunea adminstrativa prin care se prezinta
considerentele de fapt si de drept care justifica
emiterea/adoptarea unui act administrativ
 C) ACTIVITATI POSTERIOARE ADOPTARII/EMITERII
ACTULUI ADMINISTRATIV

Pentru ca actul administrativ sa produca efecte juridice, este necesar a

fi indeplinite o serie de operatiuni:

- Definitivarea actului normativ adoptat pe baza formei

rezultate in urma dezbaterilor si a votului;
- Numerotarea si datarea actului administrativ in anul
calendaristic respectiv;
- Semnarea actului administrativ;
- Publicarea sau comunicarea actului administrativ
3. APLICAREA ACTULUI ADMINISTRATIV

Dupa emiterea/adoptarea si comunicarea actului administrativ, acesta

trebuie sa fie aplicat deoarece acesta este scopul emiterii/adoptarii
lui.

Efectele juridice ale actelor administrative pot fi analizate sub 3

aspecte:

- Momentul de la care incep sa se produca;

- Intinderea efectelor juridice ale actelor adminstrative;
- Incetarea acestor efecte juridice

ANULAREA reprezinta operatiunea juridica ce consta in desfiintarea

acelui act administrativ si incetarea definitiva a efectelor juridice
produse de acel act administrativ.

REVOCAREA reprezinta operatiunea juridica prin intermediul careia

organul emitent, organul ierarhic superior sau instanta de judecata
retrag acel act administrativ si reprezinta un principiu de baza in
activitatea autoritatilor publice si intervine cand nu au fost respectate
conditiile de legalitate sau oportunitate.

Forma scrisa a actelor administrative este necesara din urmatoarele

considerente:

 Pentru a cunoaste cu exactitate continutul actului;

 Pentru a fi executate intocmai de toti subiectii care cad sub
incidenta actelor respective;
 Pentru a dovedi existenta si efectele pe care actele trebuie sa le
produca, in caz de litigiu, fiind utilizate drept dovada;
 Pentru a se stabili legalitatea si a sanctiona pe cei care nu le-au
respectat si executat;
 Pentru a se putea realiza lor educativ

ACTUL ADMINISTRATIV DE GESTIUNE

TRASATURI:

- Initiativa incheierii acestor acte apartine intotdeauna celui

care reprezinta, potrivit legii, statul sau unitatea
administrativ-teritoriala; celalalt subiect poate fi orice
persoana fizica sau juridica(romana sau straina) care accepta
conditiile impuse de procedura;
- Obiectul actelor administrative de gestiune il reprezinta
achizitionarea de bunuri, executarea de lucrari, prestarea de
servicii, concesionarea sau inchirierea de bunuri;
- Actele administrative de gestiune se incheie unei proceduri
prevazute de lege, in forma scrisa;
- Executarea actului adminstrativ de gestiune presupune mai
multe obligatii ce revin particularului;
 - Drepturile si obligatiile ce revin statului sau unitatii
administrativ-teritoriale nu pot fi instrainate decat unei alte
autoritati sau serviciu public;
- Este un act administrativ cu caracter bilateral;
- Cuprind drepturi si obligatii pentru ambele parti

ACTUL ADMINISTRATIV JURISDICTIONAL – reprezinta actul

juridic adoptat de o autoritate administrativa care are atributii
jurisdictionale in vederea solutionarii unui conflict, dupa o procedura de
contradictorialitate si cu asigurarea dreptului la aparare.

TRASATURI:

 Este un act administrativ in forma tipic, deoarece autoritatea

publica emitenta este investita prin lege la solutionarea unor
astfel de conflicte;
 Este atipic sub aspectul exceptiei de la principiul revocalibilitatii
actelor administrative, procedura de solutionare fiind similara
celor judiciare;
 Prin el se solutioneaza un litigiu cu forta de adevar legal si capata
autoritate de lucru judecat, daca nu este atacat in justitie;
 Este obligatoriu de motivat

CONTROLUL

Rolul controlului este de a preveni erorile in aplicarea deciziilor,

de as asigura imbunatatirea permanenta a activitatii administratiei
publice.
 Obiectul controlului il reprezinta actiunea si/sau inactiunea
autoritatilor administratiei publice si a functionarilor publici.

Formele controlului in administratia publica

In opinia unui autor, exista mai multe forme de control care se clasifica
dupa diverse criterii:

- dupa natura autoritatii:

a) control realizat de Parlament si/sau de organe care depinde
de acesta;

Parlamentul poate realiza un control privind activitatea Guvernului prin

adresarea de intrebari si interpelari, adoptarea motiunilor simple si de
cenzura si prin comisiile sale.

INTREBAREA consta in solicitarea unui raspuns cu privire la un fapt,

daca este real sau nu, a unor documente pe care Guvernul si celelalte
organe executive trebuie sa le comunice.

INTERPELAREA reprezinta o cerere care este adresata, de regula

Guvernului/ministrilor de catre un membru al Parlamentului prin care se
solicita explicatii cu privire la o anumita activitate/masura adoptata.

MOTIUNILE DE CENZURA se adopta de Camera Deputatilor si Senat

in prezenta majoritatii membrilor lor.

b) Control exercitat de autoritatile judecatoresti si de organe

cu activitate jurisdictionala;
c) Control realizat de autoritati ale administratiei publice si de
alte structuri din sistemul adminstratiei publice
- dupa pozitia organului de control:
a) control administrativ intern;
 b) control administrativ extern
- dupa regimul juridic al controlului:
a) control jurisdictional;
b) control nejurisdictional;
- dupa sfera de cuprindere:
a) control specializat;
b) control complex sau general

CONDITII DE EFICIENTA A CONTROLULUI ADMINISTRATIV:

 controlul trebuie realizat de persoane competente, bine pregatite

din punct de vedere profesional;
 persoanele care realizeaza controlul trebuie sa respecte conditiile
privind etica si deotologia profesionala si sa fie receptive la
explicatiile oferite de cei pe care ii controleaza;
 aceste persoane care au atributii de control trebuie sa fie in
permanenta preocupate de perfectionarea lor profesionala;
 ponderea controlului este extrem de importanta in activitatea
administratiei publice: prea putine actiuni de control ar duce la
neidentificarea la timp a problemelor, iar excesul poate duce la
blocarea activitatii;
 eficienta controlului este determinata si de formele si metodele
de control utilizate;
 concluziile rezultate in urma controlului trebuie sa fie
argumentate si fundamentate, sa se desprinda ca sinteza a unor
practici si identificarea cauzelor si conditiilor care au determinat
inconvenientele respective; aceste concluzii trebuie sa fie
transmise cu celeritate organului care a fost supus controlului;
  in urma controlului, organul de control trebuie sa identifice si
masurile care trebuie sa fie aplicate pentru rezolvarea
problemelor respective;
 activitatea de control sa fie indeplinita de conducatorii
institutiilor administrative;
 controlul trebuie sa fie realizat de persoane specializate, iar
constatarile si propunerile celui care efectueaza controlul sa fie
aduse la cunostinta celui controlat intr-un timp cat mai rapid;
 tipurile de control realizate trebuie sa se adapteze in permanenta
obiectivelor stabilite;
 eficienta activitatii de control este dependenta de felul in care
sunt valorificate constatarile organelor de control

CONTROLUL JUDECATORESC- este un control specializat, realizat de

catre instantele de judecata.

CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV- reprezinta totalitatea litigiilor

dintre autoritatile publice, pe de o parte, si cei vatamati in drepturile si
interesele lor legitime, pe de alta parte, deduse din acte administrative
tipice sau asimilate considerate ilegale, de competenta sectiilor de
contencios administrativ ale instantelor judecatoresti, guvernate de un
regim juridic predominant de drept public.

Subiectele care pot sesiza instantele de contencios administrativ sunt

stabilite de lege, acestea fiind:

- orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau

ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica,
printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul
legal al unei cereri;
 - persoana vatamata intr-un drept al sau interes legitim printr-
un act administrativ cu caracter individual, adresat altui
subiect de drept;
- Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat potrivit
legii sale de organizare, daca apreciaza ca ilegalitatea actului
sau refuzul autoritatii administrative de a-si realiza atributiile
legale nu pot fi indepartate decat prin justitie;
- Ministerul Public, atunci cand, in urma exercitarii atributiilor
prevazute de legea a organica, apreciaza ca incalcarile
drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor
se datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale
ale autoritatilor publice emise cu exces de putere sau atunci
cand apreciaza ca printr-un act administrativ normativ se
vatama un interes legitim public;
- Prefectul, atunci cand realizeaza un control de tutela
administrativa;
- Agentia Nationala a Functionarilor Publici, atunci cand
considera ca prevederile Statutului functionarului public au
fost incalcate

CONDITIILE ACTIUNII IN CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV:

a) Actul atacat sa fie un act administrativ, in forma tipica sau

asimilata;
b) Actul respectiv sa fie rezultatul vointei unei autoritati publice;
c) Actul supus litigiului sa vatame un drept recunoscut de lege sau un
interes legitim;
d) Respectarea procedurii administrative prealabile sub forma
recursului gratios si/sau a recursului administrativ ierarhic;
 e) Conditia termenului, legea impunand termene de exercitare atat a
plangerii prealabile, cat si a actiunii

RASPUNDEREA IN DREPTUL ADMINISTRATIV

1. DIN PUNCT DE VEDERE AL CAUZELOR:

- Raspunderea intervine dupa ce a fost savarsita o fapta
antisociala;
- Constrangerea apare chiar si atunci cand nu a fost savarsita o
astefel de fapta.
2. DIN PUNCT DE VEDERE AL SCOPULUI:
- Raspunderea administrativa intervine ca urmare a unei fapte
antisociale si urmareste restabilirea ordinii de drept, iar in
privinta individului se exprima dezacordul societatii fata de un
astfel de comportament, avand si rolul de preventie;
- Constrangerea isi propune, la randul sau, urmatoarele scopuri:
mentinerea ordinii de drept daca nu a fost savarsita o fapta
antisociala sau restabilirea situatiei anterioare, daca a fost
savarsita o fapta antisociala
3. DIN PUNCTUL DE VEDERE AL MODULUI DE ACTIUNE, ORICE
FORMA DE RASPUNDERE SE MATERIALIZEAZA PRINTR-O
FORMA A CONSTRANGERII, INVERS NU SE POATE APLICA
REGULA

CONSTRANGEREA ADMINISTRATIVA- reprezinta anasamblul

masurilor impuse de autoritatile administratiei publice, cu scopul de a
preveni savarsirea unor fapte antisociale, de a pedepsi savarsirea
acestor fapte si de a apara drepturile si libertatile cetateanului.

TRASATURI:

- Reprezinta un ansamblu de masuri ce pot lua diverse forme ale

activitatii autoritatilor administratiei publice;
- Masurile au caracter legal, legea fiind cea are le prevede si le
impune;
- Au ca sustinere puterea publica, ea fiind cea care intervine
atunci cand un subiect are un comportament antisocial;
- Scopul unei masuri de constrangere administrativa poate fi:
 Prevenirea savarsirii unei fapte ce are caracter
antisocial;
 Sanctionarea comportamentului antisocial;
 Asigura executarea obligatiilor;
 Apara drepturile si libertatile cetateanului;
 Pune in executare deciziile unor autoritati publice

CLASIFICAREA MASURILOR DE CONSTRANGERE

1. DUPA SCOP:
- Masuri ce au caracter de politie administrativa;
- Masuri cu scop sanctionator;
- Masuri de executare silita
2. DUPA OBIECTUL MASURII, ACESTEA AU IN VEDERE:
- Persoane;
- Bunuri;
- Acte juridice sau operatiuni administrative;
 - Protectia mediului;
- Masuri ce au un caracter mixt
3. DIN PUNCT DE VEDERE AL ORGANULUI CARE LE IMPUNE:
- Masuri impuse doar de autoritatile administratiei publice;
- Masuri ce sunt impuse de autoritati, dar impreuna cu structuri
ce nu au caracter statal
4. DUPA REGIMUL JURIDIC APLICABIL:
- Masuri ce li se aplica un regim administrativ;
- Masuri ce li se aplica un regim juridic mixt

FORMELE SPECIFICE RASPUNDERII DE DREPT ADMINISTRATIV

1. RASPUNDEREA ADMINISTRATIV-DISCIPLINARA
2. RASPUNDEREA ADMINISTRATIV-PATRIMONIALA
3. RASPUNDEREA ADMINISTRATIV-CONTRAVENTIONALA

RASPUNDEREA ADMINISTRATIV-DISCIPLINARA:

- Forma a raspunderii juridice care intervine pentru savarsirea

unei abateri de la disciplina muncii, in cazul functionarului
public;
- Reprezinta prima forma de raspundere specifica dreptului
administrativ, ea intervenind pentru savarsirea ilicitului
administrativ propriu-zis, sub forma abaterii disciplinare;
- Este o situatie juridica, care consta in complexul de drepturi si
obligatii conexe, continut al raporturilor juridice sanctionatorii,
stabilite de regula, intre un organ al administratiei publice, sau
dupa caz, un functionar public si autorul unei abateri
administrative
CONDITIILE RASPUNDERII ADMINISTRATIV DISCIPLINARE:

- Savarsirea unei fapte considerata ca fiind o abatere

disciplinara, dand nastere unui raport sanctionator, fara
caracter contraventional;
- Savarsirea faptei cu vinovatie, prin urmare raspunderea are la
baza culpa;
- Prin fapta comisa trebuie sa se produca o perturbare a vietii
sociale;
- Autorul faptei trebuie sa aiba capacitate de drept
administrativ, acesta putand fi o persoana fizica, un functionar
public, un organism nestatal, un organ al administratiei publice;
- Subiectul activ al raportului juridic de tragere la raspundere o
sa fie intotdeauna un organ al administratiei publice;
- Sanctiunile aplicabile imbraca mai multe forme: amenda,
penalitati pentru intarziere, pentru neplata la timp a
obligatiilor bugetare, dizolvarea unui organ ales, iar aplicarea
acestor sanctiuni se face dupa o procedura anume si este, de
regula, cvasicontecioasa

TRASATURILE RASPUNDERII ADMINISTRATIV DISCIPLINARE:

- Reprezinta o situatie juridica;

- Situatia juridica in fapt este continutul unui raport juridic
sanctionator, fara sa aiba caracter sanctionator;
- Partile acestui tip de raspundere sunt reprezentate de:
subiectul activ care are competenta de a sanctiona ilicitul
administrativ savarsit si subiectul pasiv, fiind autorul faptei
ilicite, al abaterii disciplinare, putand fi un subiect colectiv sau
 individual: un organ al statului, o structura nestatala, o
persoana fizica;
- Se fundamenteaza pe incalcarea raportului de drept
administrativ;
- Subiectul activ este reprezentat de o autoritate publica, de
regula, un organ al administratiei publice;
- Are la baza vinovatia, iar aptitudinea subiectului pasiv de a
figura in raporturile juridice pe care ea le presupune se
bazeaza pe capacitatea acestuia de drept administrativ;
- Sanctiunile sale nu sunt privative de libertate

Potrivit Statului functionarilor publici, incalcarea de catre functionarii

publici, cu vinovatie, a indatoririlor de serviciu atrage raspunderea
disciplinara, contraventionala, civila sau penala, dupa caz.

Reprezinta abateri disciplinare urmatoarele fapte:

a) Intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor;

b) Neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor;
c) Absente nemotivate de la serviciu;
d) Nerespectarea in mod repetat a programului de lucru;
e) Interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri in
afara cadrului legal;
f) Nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii
lucrarilor cu acest caracter;
g) Manifestari care aduc atingere prestigiului autoritatii sau
institutiei publice in care isi desfasoara activitatea;
h) Desfasurarea in timpul programului de lucru a unor activitati cu
caracter politic;
i) Refuzul de a indeplini atributiile de serviciu;
 j) Incalcarea prevederilor legale referitoare la indatoriri,
incompatibilitati, conflicte de interese si interdictii stabilite prin
lege pentru functionarii publici;
k) Stabilirea de catre functionarii publici de executie de relatii
directe cu petentii in vederea solutionarii cererilor acestora

In aceste cazuri, sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate sunt:

- Mustrare scrisa;
- Diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de
pana la 3 luni;
- Suspendarea dreptului de avansare in gradele de salarizare,
sau, dupa caz, de promovare in functia publica pe o perioada de
la 1 la 3 ani;
- Trecerea intr-o functie publica inferioara pe perioada de pana
la un an, cu diminuarea corespunzatoare a salariului;
- Destituirea din functia publica

Conform statutului alesilor locali, incalcarea de catre consilieri a

prevederilor legii nr. 215/2001 a prevederilor prezentei legi si ale
regulamentului de organizare si functionare a consiliului atrage
aplicarea urmatoarelor sanctiuni:

- Avertismentul;
- Chemarea la ordine;
- Retragerea cuvantului;
- Eliminarea din sala de sedinta;
- Excluderea temporara de la lucrarile consiliului si ale comisiei
de specialitate;
 - Retragerea indemnizatiei de sedinta, pentru 1-2 sedinte

Potrivit legii nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si senatorilor,

reprezinta abateri disciplinare parlamentare urmatoarele fapte
savarsite de deputati sau de senatori si daca, potrivit legii, nu
constituie infractiuni:

a) Incalcarea dispozitiilor privind indatoririle deputatilor si ale

senatorilor prevazute de Constitutie si de prezenta lege;
b) Nerespectarea prevederilor regulamentului camerei din care fac
parte si a regulamentului sedintelor comune ale camerei
deputatilor si senatului;
c) Exercitarea abuziva a mandatului de senator sau de deputat;
d) Comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui
parlamentar ori a altui demnitar in sedintele de plen, de comisii
sau de birou ori in afara acestora, dar cu privire la exercitarea
mandatului de parlamentar.

Sanctiunile disciplinare parlamentare aplicate pentru abaterile

disciplinare prevazute mai sus sunt urmatoarele:

a) Atentionarea;
b) Chemarea la ordine;
c) Retragerea cuvantului;
d) Indepartarea din sala pe durata sedintei;
e) Avertismentul;
f) Interzicerea de a participa la lucrarile camerei din care face
parte, pe o perioada de cel mult 30 de zile calendaristice

RASPUNDEREA ADMINISTRATIV PATRIMONIALA reprezinta o alta

forma a raspunderii administrative si are la baza culpa unei autoritati
publice prin actiunile sau inactiunile sale, ale unui functionar public sau
a unui organism nestatal prestator de servicii publice

CONTRAVENTIA reprezinta fapta savarsita cu vinovatie care prezinta

pericol social mai redus decat infractiunea si este prevazuta si
sanctionata ca atare prin legi sau prin acte normative ale altor organe
aratate de lege.

TRASATURI:

- Reprezinta o fapta savarsita cu vinovatie;

- Este stabilita si sanctionata prin acte normative;
- Fapta savarsita cu vinovatie nu intra sub incidenta legii penale;
- Pericolul social al contraventiei este mai redus decat in cazul
infractiunii

ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE CONTRAVENTIEI:

- Obiectul- reprezentat de valorile sociale ocrotite de normele

de drept;
- Latura obiectiva a contraventiei:
Actiunea ilicita, care consta in comiterea unei fapte
interzisa de lege;
Inactiunea- neindeplinirea unei fapte precizata de norma
juridica;
Faptele omisiv-comisive- sunt fapte ce au caracter mixt
si se regasesc in continutul lor atat actiunea, cat si
inactiunea;
Subiectul contraventiei- subiectul activ al contraventiei
este contravenientul;
 Latura subiectiva- reprezinta atitudinea psihica a
autorului faptei antisociale si urmarile acestei fapte

AUTORITATILE PUBLICE COMPETENTE SA STABILEASCA FAPTE

CONTRAVENTIONALE:

PARLAMENTUL – ADOPTA LEGI CONSTITUTIONALE, LEGI

ORGANICE SI LEGI ORDINARE

PRIN LEGE ORGANICA SE REGLEMENTEAZA:

- Sistemul electoral; organizarea si functionarea Autoritatii

Electorale permanente;
- Organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice;
- Statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si
a celorlalte drepturi ale acestora;
- Organizarea si desfasurarea referendumului;
- Organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a
Tarii;
- Regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor
armate si al starii de razboi;
- Regimul starii de asediu si al starii de urgenta;
- Infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;
- Acordarea amnistiei sau a gratierii colective;
- Statutul functionarilor publici;
- Contenciosul administrativ;
- Organizarea si functionarea Consiliului Superior al
Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public
si a Curtii de Conturi;
 - Regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;
- Organizarea generala a invatamantului;
- Organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum
si regimul general privind autonomia locala;
- Regimul general privind raporturile de munca, sindicatele,
patronatele si protectia sociala;
- Statutul minoritatilor nationale din Romania;
- Regimul general al cultelor;
- Celelalte domenii pentru care in Constitutie se prevede
adoptarea de legi organice

GUVERNUL

FUNCTIA PUBLICA reprezinta ansamblul aributiilor si

responsabilitatilor realizate de o persoana fizica investita cu
prerogative de putere publica in cadrul administratiei publice centrale,
locale si autoritatilor autonome.

ACTIVITATILE CARE IMPLICA EXERCITAREA PREROGATIVELOR

DE PUTERE PUBLICA SUNT:

Punerea in executare a legilor si a celorlalte acte

normative;
Elaborarea proiectelor de acte normative si a altor
reglementari specifice autoritatii sau institutiei publice,
precum si asigurarea avizarii acestora;
Elaborarea proiectelor politicilor si strategiilor, a
programelor, a studiilor, analizelor si statisticilor
 necesare realizarii si implementarii politicilor publice,
precum si a documentatiei necesare executarii legilor, in
vederea realizarii competentei autoritatii sau institutiei
publice;
Consilierea, controlul si auditul public intern;
Gestionarea resurselor umane si a resurselor financiare;
Colectarea creantelor bugetare;
Reprezentarea intereselor autoritatii sau institutiei
publice in raporturile acesteia cu persoane fizice sau
juridice de drept public sau privat, din tara si
strainatate, in limita competentelor stabilite de catre
conducatorul autoritatii sau institutiei publice, precum si
reprezentarea in justitie a autoritatii sau institutiei
publice in care isi desfasoara activitatea;
Realizarea de activitati in conformitate cu strategia de
informatizare a administratiei publice

Pentru realizarea atributiilor si responsabilitatilor ce reprezinta

functia publica este necesar sa fie respectate o serie de principii:

- Legalitate, impartialitate si obiectivitate;

- Transparenta;
- Eficienta si eficacitate;
- Responsabilitate, in conformitate cu prevederile legale;
- Orientare catre cetatean;
- Stabilitate in exercitarea functiei publice;
- Subordonare ierarhica

Functionarul public este persona legal investota intr-o functie publica.

In literatura de specialitate au fost identificate o serie de trasaturi
ale functionarului public:

- Calitatea de functionar public o pot avea doar persoanele

fizice, nu si cele juridice si trebuie sa aiba cetatenia romana si
domiciliul in tara;
- Investirea in functia publica se face printr-un act de numire,
de regula precedat de un concurs, urmat de depunerea
juramantului si cu respectarea prevederilor legale;
- Activitatea desfasurata de functionarul public este continua si
permanenta, pe o perioada nedeterminata de timp;
- Atributiile functiei publice sunt indeplinite de functionarul
public in scopul realizarii competentei autoritatii publice din
care face parte functia;
- Pe durata ocuparii functiei publice, functionarul public are
drepturi si obligatii, expres prevazute de dispozitiile legale in
materie;
- Pentru activitatea prestata in functia publica, functionarii
primesc o remuneratie sub forma unui salariu

TRASATURI SI CATEGORII DE FUNCTII PUBLICE

TRASATURILE FUNCTIEI PUBLICE:

- Este titulara de putere sau de atributii conferite de legiuitor;

- Este permanenta, deoarece realizeaza un interes general,
interes ce este permanent, fara limitare de timp;
- Este creata de lege;
- Are un caracter continuu;
- Are ca scop realizarea intereselor generale, nu a celor
individuale;
 - Are atributii conferite de lege;
- Are competenta determinata, adica o anumita specializare

Functia publica se clasifica dupa anumite criterii:

a) Caracterul atributiilor:
- Functii publice generale- reprezinta ansamblul atributiilor si
responsabilitatilor ce au caracter general si comun al
autoritatilor si institutiilor publice, in vederea realizarii
competentei lor generale

Ex: secretar general al guvernului, secretar adjunct, consilier de stat,

secretar al localitatii, prefectul, subprefectul

-Functii publice speciale- reprezinta ansamblul atributiilor si

responsabilitatilor ce au caracter specific al unor autoritati si
institutii publice, stabilite in vederea realizarii competentelor lor
specifice.

Ex: arhitect, inpector vamal

b) Dupa nivelul studiilor necesare:

- Clasa a I-a: cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare
se cer studii universitare de licenta de lunga durata;
- Clasa a II-a: cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare
se cer studii universitare de licenta de scurta durata absolvite
cu diploma de licenta;
- Clasa a III-a: cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare
se cer studii liceale absolvite cu diploma de bacalaureat
c) Dupa nivelul atributiilor:
 - Inalti functionari publici;
- Functionari publici de conducere;
- Functionari publici de executie
d) Dupa natura acestora:
- Functiile publice de stat- sunt functiile publice stabilite si
avizate, potrivit legii, in cadrul ministerelor, organelor de
specialitate ale administratiei publice centrale, precum si in
cadrul autoritatilor administrative autonome, asa cum prevede
si statutul functionarului public;
- Functiile publice teritoriale- sunt functiile publice stabilite si
avizate, potrivit legii, in cadrul institutiei prefectului,
serviciilor publice deconcentrate aale ministerelor si ale
celorlalte organe ale administratiei publice centrale din
unitatile organizate la nivel administrativ-teritorial:
- Functiile publice locale- sunt functiile publice stabilite si
avizate, potrivit legii, in cadrul aparatului propriu al
autoritatilor administratiei publice locale si al institutiilor
publice subordonate acestora

CONDITII GENERALE NECESARE OCUPARII FUNCTIEI PUBLICE

a) In functie de interventia aprecierii autoritatii publice:

- Conditii obiective- autoritatea publica se limiteaza la
verificarea conditiei daca candidatul le indeplineste sau nu,
fara a avea vreo apreciere proprie;
- Conditii subiective- acestea permit aprecierea din partea
autoritatii publice, in functie de natura functiei si calitatile
corespunzatoare necesare
b) In functie de sfera de aplicabilitate:
 - Conditii generale- vizeaza toate functiile si demnitatile publice
si se regasesc in Constitutie si legea-cadru;
- Conditii speciale- sunt impuse pentru anumite categorii de
functionari publici, prevazute de legile speciale care
regelementeaza regimul anumitor functii publice

Poate ocupa o functie publica persoana care indeplineste urmatoarele

conditii:

a) Are cetatenia romana si domiciliul in Romania;

b) Cunoaste limba romana, scris si vorbit;
c) Are varsta de minimum 18 ani impliniti;
d) Are capacitate deplina de exercitiu;
e) Are o stare de sanatate corespunzatoare functiei publice pentru
care candideaza, atestata pe baza de examen medical de
specialitate;
f) Indeplineste conditiile de studii prevazute de lege pentru functia
publica;
g) Indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice;
h) Nu a fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni contra
umanitatii, contra statului sau contra autoritatii, de serviciu sau in
legatura cu serviciul, care impiedica infaptuirea justitieim de fals
ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni savarsite cu
intentie, care ar face-o incompatibila cu exercitarea functiei
publice, cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea;
i) Nu a fost destituita dintr-o functie publica in ultimii 7 ani;
j) Nu a desfasurat activitate de politie politica, astfel cum este
definita prin lege
Ocuparea functiilor publice se face prin urmatoarele modalitati
identidificate si de statut:

- Promovare;
- Transfer;
- Redistribuire, in conditiile prevazute de statutul functionarilor
publici modificat si completat;
- Recrutare;
- Alte modalitati prevazute expres de lege

Pentru a ocupa o functie publica corespunzatoare categoriei inaltilor

functionari publici persoana trebuie sa indeplineasca cumulativ
urmatoarele conditii prevazute de statutul functionarilor publici:

- Conditiile generale stabilite de statutul functionarilor publici;

- Studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv
studii superioare de lunga durata care au fost absolvite cu
diploma de licenta sau echivalenta;
- Cel putin 5 ani de vechime in specialitatea studiilor;
- A absolvit programele de formare specializata pentru ocuparea
unei functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor
functionari publici ori a exercitat un mandat complet de
parlamentar;
- A promovat concursul national pentru intrarea in categoria
inaltilor functionari publici

DREPTURILE FUNCTIONARILOR PUBLICI:

- Dreptul la opinie;
- Dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau in
aplicarea statutului functionarului public;
 - Egalitatea in drepturi, fiind interzisa discriminarea pe criterii
politice, religioase, etnice, sex, stare materiala;
- Dreptul la asociere sindicala;
- Dreptul la greva, in conditiile legii;
- Dreptul la salariu;
- Dreptul la procurarea uniformei in mod gratuit, pentru cei care
au obligatia de a o purta;
- Dreptul la concediu de odihna si la protectie sociala prevazuta
de lege;
- Dreptul la protectie din partea legii

OBLIGATIILE FUNCTIONARILOR PUBLICI:

- Obligatia de a-si indeplini cu profesionalism si impartialitate

indatoririle de serviciu conform prevederilor legale;
- Obligatia functionarilor publici de conducere de a sprijini
propunerile si initiativele motivate ale persoanelor din
subordine;
- Obligatia de respecta normele de conduita profesionala si
civica prevazute de lege;
- Obligatia de a se abtine de la manifestarea sau exprimarea
convingerilor si preferintelor lor politice;
- Obligatia de a se conforma dispozitiilor primite de la superiorii
ierarhici;
- Obligatia pastrarii secretului de stat, de serviciu precum si
confidentialitatea in legatura cu faptele, informatiile sau
documentele de care iau cunostinta;
- Le este interzis functionarilor publici sa accepte direct sau
indirect daruri sau alte avantaje;
- De a rezolva lucrarile repartizate;
 - Obligatia de a prezenta declaratia de avere la numirea,
incetarea raporturilor de serviciu si actualizata anual

AGENTIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI ARE

URMATOARELE ATRIBUTII:

a) Elaboreaza politicile si strategiile privind managementul functiei

publice si a functionarilor publici;
b) Elaboreaza si avizeaza proiecte de acte normative privind functia
publica si functionarii publici;
c) Monitorizeaza si controleaza modul de aplicare a legislatiei privind
functia publica si functionarii publici in cadrul autoritatilor si
institutiilor publice;
d) Elaboreaza reglementari comune, aplicabile tuturor autoritatilor
si institutiilor publice, privind functiile publice, precum si
instructiuni privind aplicarea unitara a legislatiei in domeniul
functiei publice si al functionarilor publici;
e) Elaboreaza proiectul legii privind stabilirea sistemului unitar de
salarizare pentru functionarii publici;
f) Stabileste criteriile pentru evaluarea activitatii functionarilor
publici;
g) Centralizeaza propunerile de instruire a functionarilor publici,
stabilite ca urmare a evaluarii performantelor profesionale
individuale ale functionarilor publici;
h) Colaboreaza cu Institutul National de Administratie la stabilirea
tematicii specifice programelor de formare specializata in
administratia publica si de perfectionare a functionarilor publici;
i) Intocmeste si administreaza baza de date cuprinzand evidenta
functiilor publice si a functionarilor publici;
 j) Aproba conditiile de participare si procedura de organizare a
selectiei si recrutarii pentru functiile publice generale, avizeaza
si monitorizeaza recrutarea oentru functiile publice specifice;
k) Realizeaza redistribuirea functionarilor publici carora le-au
incetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
l) Acorda asistenta de specialitate si coordoneaza metodologic
compartimentele de resurse umane din cadrul autoritatilor si
institutiilor administratiei publice centrale si locale;
m) Participa la negocierile dintre organizatiile sindicale
reprezentative ale functionarilor publici si Ministerul
Administratiei si Internelor;
n) Colaboreaza cu organisme si cu organizatii internationale din
domeniul sau de activitate;
o) Elaboreaza anual, cu consultarea autoritatilor si institutiilor
publice, Planul de ocupare a functiilor publice, pe care il supune
spre aprobare Guvernului;
p) Intocmeste raportul anual cu privire la managementul functiilor
publice si al functionarilor publici, pe care il prezinta Guvernului

Planul de ocupare a functiilor publice stabileste:

- Numarul functiilor publice care vor fi rezervate absolventilor

programelor de formare specializata in administratia publica,
organizate de Institutul National de Administratie sau de
institutii similare din strainatate;
- Numarul functiilor publice rezervate promovarii functionarilor
publici care indeplinesc conditiile legale;
- Numarul functiilor publice care vor fi ocupate prin concurs;
- Numarul functiilor publice care vor fi infiintate;
- Numarul functiilor publice care vor fi supuse reorganizarii;
- Numarul maxim de functii publice pe fiecare clasa, categorie si
pe grade profesionale;
- Numarul maxim al functiilor de conducere