ANCHETA

ANCHETA ETE UNA DINTRE CELE MAI RASPANDITE TEHNICI DE

CERCETARE SOCIOLOGICA, EA CONSTAND IN COLECTAREA DE INFORMATII

PRIN SOLICITAREA OAMENILOR SA RASPUNDA LA ANUMITE INTREBARI.

AVANTAJUL MAJOR AL ANCHETEI ESTE POSIBILITATEA DE A

CHESTIONA UN NUMAR MARE DE INDIVIZI, LUCRU CARE DA

POSIBILITATEA REALIZARII UNUI ESANTION REPREZENTATIV LA NIVELUI

INTREGII POPULATII SI IMPLICIT, GARANTIA CA REZULTATELE OBTINUTE

SUNT RELEVANTE PENTRU ACEASTA POPULATIE.

PENTRU PRELUCRAREA DATELOR ANCHETEI SE UTILIZEAZA

APARATUL STATISTIC. MAI FRECVENT, IN DOMENIU SE UTILIZEAZA

ANCHETA ORALA SI ANCHETA IN SCRIS.

ANCHETA ORALA SE REALIZEAZA PRINTR-UN DIALOG DINTRE

SOCIOLOG SI SUBIECT.

ANCHETA IN SCRIS SURPRINDE MAI MULTE VARIANTE:

- OFERIREA DIRECTA A CHESTIONARULUI SUBIECTILOR DE CATRE

SOCIOLOG SI URMARIREA REZOLVARII ACESTUIA;

- PUBLICAREA CHESTIONARULUI IN ZIARE ORI REVISTE SI

OBTINEREA RASPUNSURILOR PRIN POSTA;

- ANCHETA ”ONLINE”, DESFASURATA PRIN INTERMEDIUL

INTERNETULUI SAU A INTRANETULUI

COMPLEXITATEA ANCHETEI APARE SI DIN ANALIZA OBIECTULUI SAU DE

CERCETARE IN CARE INTRA:

 OPINIILE, ATITUDINILE, COMPORTAMENTELE OAMENILOR,

ASPIRATIILE, TREBUINTELE SI MOTIVATIILE CARE STAU LA BAZA

ACTIUNILOR, CONDUITELOR;

 CUNOSTINTELE, MARTURII ALE OAMENILOR DESPRE FAPTE,

FENOMENE, PROCESE, EVENIMENTE ADESEORI TRECUTE SAU

INACCESIBILE CERCETATORULUI;

 CARACTERISTICI DEMOGRAFICE- STRUCTURI FAMILIALE, STRUCTURI

DE VARSTA, STRUCTURI SOCIO-PROFESIONALE;

 CARACTERISTICI ALE MEDIULUI SOCIAL SI MODULUI DE VIATA AL

OAMENILOR-OCUPATII, VENITURI

CLASIFICAREA ANCHELOR SOCIOLOGICE SE FACE DUPA MAI MULTE

CRITERII, IN FUNCTIE DE FORMA SAU CONTINUTUL LOR, DUPA NATURA

PROBLEMELOR STUDIATE, SCOPUL CERCETARII SAU DUPA ISTORIA

DEZVOLTARII LOR.

1. IN FUNCTIE DE TELURILE URMARITE SI MODUL DE DE DESFASURARE

A ANCHETEI:

 ANCHETE INTENSIVE- REALIZATE PE POPULATII RESTRANSE(O

INTREPRINDERE, O SECTIE, UN SAT, UN CARTIER);
 ANCHETE EXTENSIVE- ASUPRA UNOR POPULATII NUMEROASE,
ESANTIOANE MARI VALABILE LA SCARA UNUI MARE ORAS, JUDET, REGIUNE SAU
A INTREGII TARI.
 ANCHETE CALITATIVE- PUN ACCENT PE STUDIUL INSUSIRILOR,
CARACTERISTICILOR DEFINITORII ALE FAPTELOR SOCIALE SUPUSE
INVESTIGATIEI;
 ANCHETE CANTITATIVE- CU INSTRUMENTE FORMALIZATE SI

REZULTATE CUANTIFICABILE SE REALIZEAZA PE POPULATII MARI,

REPREZENTATIVE DIN PUNCT DE VEDERE STATISTIC;

 ANCHETE COLECTIVE- SE APLICA PE GRUPURI DE OAMENI IN VEDEREA

COLECTARII INFORMATIEI NECESARE SI NU PE INDIVIZI LUATI

SEPARAT;

 ANCHTE INDIVIDUALE- PRESUPUN APLICAREA INDIVIDUALA A

INSTRUMENTELOR DE INVESTIGATIE IN VEDEREA CORELARII

INFORMATIILOR CULESE CU O SEAMA DE INDICATORI SOCIO-

DEMOGRAFICI(VARSTA, SEX, STUDII, PROFESII);

 ANCHETE DIRECTE- PRESUPUN COLECTAREA DE INFORMATII

REFERITOARE LA SUBIECTI INVESTIGATI, OPINIILE LOR CU PRIVIRE

LA FAPTE, FENOMENE IN CARE SUNT IMPLICATI NEMIJLOCIT,

PARTICIPA LA ELE, SUNT INERENTE VIETII SI ACTIVITATII LOR;

 ANCHETE INDIRECTE- SE REALIZEAZA ASUPRA UNOR TEME LEGATE

PREA INTIM DE VIATA SI ACTIVITATEA POPULATIEI INVESTIGATE,

SITUATIE IN CARE SUNT ANCHETATI FIE SUBIECTII CUNOSCATORI

AI FAPTELOR STUDIATE, DAR NEIMPLICATI IN DESFASURAREA LOR,

FIE SE CER APRECIERI, INFORMATII ASUPRA COMPORTAMENTELOR

ALTOR PERSOANE DECAT AL CELOR ANCHETATEM CHIAR DACA CEI

ANCHETATI SUNT IMLPLICATI IN FAPTELE STUDIATE.

2. DUPA CONTINUTUL PROBLEMELOR INVESTIGATE:

ANCHETE SOCIO-ECONOMICE DE INTERES NATIONAL;
 ANCHETE ASUPRA DEZVOLTARII ZONALE, RURALE SI URBANE;

ANCHETE DE OPINIE PUBLICA;

ANCHETE COMERCIALE;

ANCHETE ASUPRA MIJLOACELOR DE COMUNICARE IN MASA

3. IN ORDINEA APARITIEI SI DEZVOLTARII LOR:

ANCHETE CLASICE ASUPRA PERPETUARII MASELOR

MUNCTOARE;

ANCHETE DE PLANIFICARE REGIONALA;

ANCHETE SOCIALE GUVERNAMENTALE;

ANCHETE ASUPRA EMISIUNILOR RADIO SI TV;

SONDAJE DE OPINIE PUBLICA;

ALTE ANCHETE( RECENSAMANTUL POPULATIEI; VIATA URBANA,

RURALA, BUGETE DE FAMILIE, PROBLEME DE EDUCATIE,

SANATATE, MOBILITATE SOCIALA, RELATII INDUSTRIALE,

DELICVENTA JUVENILA, TIMP LIBER.

INSTRUMENTELE FOLOSITE IN ANCHETA SOCIOLOGICA SUNT:

PLANUL DE ANCHETA;

GHIDUL DE INTERVIU;

CHESTIONARUL SOCIOLOGIC

CHESTIONARUL ESTE STRUCTURAL ASTFEL:

PARTEA INTRODUCTIVA DENUMITA SI SCRISOARE DE

EXPLICATIE, ARE ROLUL DE A OFERI EXPLICATII CU PRIVIRE LA

ROLUL ANCHETEI, LA SCOPURILE SI LA OBIECTIVELE SALE, LA

CE VOR FI FOLOSITE REZULTATELE STUDIULUI, CARE SUNT

 VALENTELE SALE PRAGMATICE SI SE SUBLINIAZA FAPTUL CA

RASPUNSURILE PERSOANEI IN CAUZA SUNT FOARTE

IMPORTANTE PENTRU REUSITA ANCHETEI;

INSTRUCTIUNILE DE APLICARE UNDE SE VOR FACE

PRECIZARILE CONCRETE REFERITOARE LA TIMP SI LA

MODALITATILE CONCRETE DE RASPUNS LA INTREBARILE DIN

CHESTIONAR;

FORMATUL CHESTIONARULUI CARE CUPRINDE INTREBARILE

CARE URMEAZA DE CELE MAI MULTE ORI O LOGICA INTERNA

STABILITA DE CERCETATOR.

CHESTIONARELE POT FI CLASIFICATE DUPA MAI MULTE CRITERII:

1. DUPA CONTINUTUL INFORMATIILOR:

A) CALITATEA INFORMATIILOR:

CHESTIONARE DE DATE FACTUALE;

CHESTIONARE DE OPINIE;

B) CANTITATEA INFORMATIILOR:

CHESTIONARE SPECIALE;

CHESTIONARE ”OMNIBUS”

2. DUPA FORMA INTREBARILOR:

CHESTIONARE CU INTREBARI INCHISE(PRECODIFICATE);

CHESTIONARE CU INTREBARI DESCHISE(LIBERE);

CHESTIONARE CU INTREBARI MIXTE(CU VARIANTE

PRECODIFICATE SI LIBERE)

3. DUPA MODUL DE APLICARE:

CHESTIONARE AUTOADMINISTRATE;
 CHESTIONARE ADMINISTRATE DE CATRE OPERAORII DE

ANCHETA

INTERVIUL ESTE UNUL DIN INSTRUMENTELE MAJORE DE LUCRU IN

CERCETAREA SOCIOLOGICA SI TEHNICA CEA MAI UTILIZATA DE

COLECTARE A DATELOR IN INVESTIGAREA CALITATIVA A SOCIO-

UMANULUI.

INTERVIUL PERMITE CERCERTATORULUI SA INTELEAGA PROFUND SI

NUANTAT FIINTA UMANA, RELATIILE EI CU LUMEA, CREDINTELE SI

COMPORTAMENTENTELE SPECIFICE GRUPURILOR SOCIALE.

TIPURI DE INTERVIU:

INTERVIU STRUCTURAT;

INTERVIUL SEMISTRUCTURAT;

INTERVIUL NESTRUCTURAT;

INSTRUMENTUL SPECIFIC INTERVIULUI ESTE GHIDUL DE INTERVIU.

AVANTAJE ALE INTERVIULUI:

FLEXIBILITATEA, POSIBILITATEA DE A OBTINE RASPUNSURI

SPECIFICE LA FIECARE INTREBARE; OBSERVAREA

COMPORTAMENTELOR NONVERBALE, FAPT CE SPORESTE

CANTITATEA SI CALITATEA INFORMATIILOR;

ASIGURAREA STANDARDIZARII CONDITIILOR DE RASPUNS,

LUCRU IMPOSIBIL DE REALIZAT IN CAZUL CHESTIONARELOR

POSTALE;
 ASIGURAREA CONTROLULUI ASUPRA SUCCESIUNII

INTREBARILOR, FAPT CE ARE CONSECINTE POZITIVE ASUPRA

ACURATETEI RASPUNSURILOR;

COLECTAREA UNOR RASPUNSURI SPONTANE, STIUT FIIND

FAPTUL CA PRIMELE REACTII SUNT MAI SEMNFICATIVE DECAT

CELE REALIZATE SUB CONTROL NORMATIV;

ASIGURAREA UNOR RASPUNSURI PERSONALE, FARA

INTERVENTIA ALTORA;

ASIGURAREA RASPUNSULUI LA TOATE INTREBARILE SI PRIN

ACEASTA FURNIZAREA INFORMATIILOR PENTRU TESTAREA

TUTUROR IPOTEZELOR CERCETARII;

PRECIZAREA DATEI SI LOCULUI CONVORBIRII, FAPT CE

ASIGURA COMPARABILITATEA INFORMATIILOR;

STUDIEREA UNOR PROBLEME MAI COMPLEXE PRIN UTILIZAREA

UNOR FORMULARE, CHESTIONARE SAU GHIDURI DE INTERVIU

MAI AMANUNTITE, CU MAI MULTE INTREBARI, DE O MAI MARE

SUBTILITATE.

DEZAVANTAJE:

COSTUL RIDICAT, NU NUMAI AL ORELOR DE INTERVIEVARE,

DAR SI AL CELORLALTE ETAPE SI MOMENTE ALE PROIECTARII

SI REALIZARII PE BAZA DE INTERVIU;

TIMPUL INDELUNGAT NECESAR PENTRU IDENTIFICAREA

PERSOANELOR INCLUSE IN ESANTION, PENTRU OBTINEREA

ACORDULUI SI DESFASURAREA CONVORBIRII, UNEORI FIIND

NECESARE MAI MULTE VIZITE LA ACEEASI ADRESA;

 ERORILE DATORATE OPERATORILOR DE INTERVIU IN CEEA CE

PRIVESTE PUNEREA INTREBARILOR SI INREGISTRAREA

RASPUNSURILOR, ASA-NUMITUL ”EFECT DE OPERATOR”;

IMPOSIBILITATEA CONSULTARII UNOR DOCUMENTE IN

VEDEREA UNOR RASPUNSURI PRECISE;

INCONVENIENTE LEGATE DE FAPTUL CA SE CERE INDIVIZILOR

SA RASPUNDA, INDIFERENT DE DISPOZITIA LOR PSIHICA, DE

STARE, DE OBOSEALA;

NEASIGURAREA ANONIMATULUI, FIIND CUNOSCUTE ADRESA

SI NUMARUL DE TELEFON ALE PERSOANELOR CARE URMEAZA

SA FIE INTERVIEVATE;

LIPSA DE STANDARDIZARE IN FORMULAREA INTREBARILOR,

CEEA CE LIMITEAZA COMPARABILITATEA INFORMATIILOR;

DIFICULTATI IN ACCESUL LA CEI CARE SUNT INCLUSI IN

ESANTION.

CLASIFICAREA INTERVIURILOR:

1. IN FUNCTIE DE GRADUL DE LIBERTATE, INTERVIURILE POT FI:

INTERVIU CLINIC- SE UTILIZEAZA IN PSIHOTERAPIE SI

PSIHANALIZA, CHIAR SI IN ACTIVITATILE DE ORIENTARE

SCOLARA SI PROFESIONALA;

INTERVIUL IN PROFUNZIME- SE OCUPA CU OBTINEREA DE

INFORMATII DESPRE UN SINGUR ASPECT AL UNUI SUBIECT, SI

NU DESPRE INTREGUL SUBIECT;

INTERVIUL CU RASPUNSURI LIBERE;

 INTERVIUL FOCALIZAT(CENTRAT)- SE REFERA LA O

INVESTIGATIE ASUPRA UNOR TEME CARE SUNT STABILITE CU

MULT TIMP INAINTE, INSA INTREBARILE ADRESATE NU SUNT

PRESTABILITE;

INTERVIUL CU INTREBARI DESCHISE SI INTREBARI INCHISE

2. IN FUNCTIE DE NATURA CONTINUTULUI COMUNICARII:

INTERVIU DE OPINIE- CARE AJUTA LA STUDIEREA DIN PUNCT

DE VEDERE PSIHOLOGIC A UNUI INDIVID, TRAIRILE SALE;

INTERVIU DOCUMENTAR- CARE ESTE CENTRAT DOAR PE UN

SINGUR SECTOR PRECUM CEL POLITIC, ECONOMIC, MEDICAL

CULTURAL;

3. IN FUNCTIE DE GRADUL DE REPETABILITATE A CONVORBIRILOR:

INTERVIUL UNIC- UNDE ARE LOC O SINGURA CONVORBIRE

INTRE OPERATORUL DE INTRVIU SI PERSOANA INTERVIEVATA;

INTERVIUL REPETAT;

4. IN FUNCTIE DE CALITATEA PE CARE O AU INFORMATIILE OBTINUTE

IN URMA INTERVIULUI:

- INTERVIUL EXTENSIV- SE APLICA INTR-UN TIMP FOARTE SCURT

ASUPRA UNUI NUMAR MARE DE PERSOANE;

- INTERVIUL INTENSIV- SE APLICA UNEI SINGURE PERSOANE

5. IN FUNCTIE DE NUMARUL PERSOANELOR CARE PARTICIPA LA

INTERVIU:

INTERVIU PERSONAL;

INTERVIU DE GRUP

6. IN FUNCTIE DE MODALITATEA DE COMUNICARE:

INTERVIUL DIRECT;
 INTERVIUL TELEFONIC

7. IN FUNCTIE DE STATUTUL SOCIAL SI DEMOGRAFIC AL

PARTICIPANTILOR, INYERVIURILE POT FI REALIZATE CU:

ADULTI;

TINERI;

COPII;

PERSOANE PUBLICE;

PERSOANE DEFAVORIZATE;

ANUMITI SPECIALISTI IN ANUMITE DOMENII

8. CU PRIVIRE LA FUNCTIE PE CARE O ARE INTERVIUL IN CADRUL

CERCETARII:

INTERVIUL EXPLORATIV- ESTE FOLOSIT PENTRU A IDENTIFICA

ANUMITE PROBLEME CARE ULTERIOR VOR FI CERCETATE;

INTERVIUL DE CERCETARE- ESTE UTILIZAT CA O TEHNICA DE

OBTINERE A UNOR DATE DE CERCETARE IN INVESTIGATIA

SOCIOLOGICA DE TEREN;

INTERVIUL DE VERIFICARE- SE REALIZEAZA PENTRU

VERIFICAREA, COMPLETAREA INFORMATIILOR CARE SUNT

CULESE PRIN INTERMEDIUL UNOR METODE SI TEHNICI DE

INVESTIGATIE;

9. IN FUNCTIE DE SCOPUL CARE SE URMARESTE PRIN INTERMEDIUL

INTERVIULUI:

INTERVIUL DE ANGAJARE SAU SELECTIE;

INTERVIUL TERAPEUTIC;

INTERVIUL DE INFORMARE
 OBSERVATIA REPREZINTA UN ACT DE URMARIRE SI DESCRIERE

SISTEMATICA A COMPORTAMENTELOR SI EVENIMENTELOR STUDIATE CE

AU LOC IN MEDIUL SOCIAL NATURAL.

CLASIFICARE:

1. DUPA GRADUL DE STRUCTURARE:

- OBSERVATIE NESTRUCTURATA- SE REALIZEAZA FARA A SE

URMARI ANUMITE DIRECTII DE OBSERVARE SI SE INTALNESTE

ATAT IN CERCETARILE DE TEREN, CAT SI IN STUDIILE DE

LABORATOR;

- OBSERVATIA STRUCTURATA- PRESUPUNE EXISTENTA UNEI GRILE

DE CATEGORII SI IPOTEZE DINAINTE STABILITE, OBSERVATIA

REALIZAND, FIE CLASIFICAREA DATELOR, A MATERIALULUI

OBTINUT, IN RESPECTIVELE CATEGORII, FIE TESTAREA

IPOTEZELOR.

2. DUPA GRADUL DE IMPLICARE AL CERCETATORULUI IN SISTEMUL

STUDIAT:

- OBSEVATIE NEPARTICIPATIVA- ARE LOC ATUNCI CAND

CERCETATORUL ALEGE SA OBSERVE GRUPUL FARA SA DEVINA

IMPLICAT;

- OBSERVATIA PARTICIPATIVA- ESTE CEA MAI CALITATIVA DINTRE

TOATE METODELE DE CERCETARE, PRODUCAND INFORMATII CARE

SUNT DESCRIPTIVE MAI MULT DECAT CUANTIFICABILE.

3. IN FUNCTIE DE DURATA OBSERVATIEI:

OBSERVATIA CONTINUA;

OBSERVATIA INSTANTANEE(SAU ESANTIONATA);

 4. DUPA NATURA OBSERVATIEI REALIZATE, DUPA MODUL CUM SE

TIN DATELE SI INFORMATIILE DESPRE REALITATEA SUPUSA

INVESTIGATIEI:

OBSERVATIE DIRECTA;

OBSERVARTIE INDIRECTA;

5. DUPA GRADUL DE EXTENSIUNE SI DE PROFUNZIME AL

OBSERVATIEI:

OBSERVATIE EXTENSIVA;

OBSERVATIE INTENSIVA

EXPERIMENTUL ESTE O METODA CARE DERIVA DIRECT DIN OBSERVATIE.

IN PRINCIPIU, EXPERIMENTUL PRESUPUNE STIMULAREA, DETERMINAREA

UNEI REACTII, OBSERVAREA SI MASURAREA EI, INTR-UN MEDIU

CONTROLAT, FARA INTERFERENTE DIN EXTERIOR.

EXPERIMENTUL SOCIAL PRESUPUNE CONDITII SPECIALE DE REALIZARE,

LABORATOARE, APARATURA DE INREGISTRARE.

EXPERIMENTUL DE LABORATOR

EXPERIMENTUL NATURAL PRESUPUNE DESFASURAREA LUI IN SITUATII

SOCIALE REALE.

EXPERIMENTUL DE TEREN ACTIV ESTE DE DOUA TIPURI:

EXPERIMENT ACTIV DIRECT;

EXPERIMENT ACTIV INDIRECT

LA INCEPUTUL REALIZARII ORICARUI TIP DE EXPERIMENT IN ORICE

STIINTA SOCIALA, TREBUIE STABILITE CU PRECIZIE ETAPELE CERCETARII:

STABILIREA TEMEI DE CERCETARE A OBIECTIVELOR

CERCETARII SI A PROBLEMEI;

ELABORAREA IPOTEZEI;

STABILIREA VARIABILELOR EXPERIMENTALE;

STABILIREA SITUATIEI EXPERIMENTALE;

STABILIREA SUBIECTILOR IN GRUPE EXPERIMENTALE SI DE

CONTROL;

MANIPULAREA SI MASURAREA VARIABILELOR;

PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE;

REDACTAREA RAPORTULUI DE CERCETARE

MONOGRAFIA