MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” DIN CHIȘINĂU
FACULTATEA ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI ȘI INFORMATICĂ
CATEDRA ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI ȘI MANAGEMENT
PROGRAMUL DE STUDII: CONSILIEREA ȘI EDUCAȚIA FAMILIEI
DISCIPLINA: CONSILIEREA ȘI TERAPIA SISTEMICĂ A FAMILIEI

ŞCOLI DE TERAPIE ȘI CONSILIERE A FAMILIEI

COORDONATOR: LARISA CUZNEŢOV,

DR.HAB., PROF. UNIV.

MASTERAND PUȘCAȘU-GAVRILĂ SIMONA

AN I

CHIȘINĂU, 2021
 I. TERAPIA FAMILIALĂ STRUCTURALĂ

REPREZENTANŢII TERAPIEI FAMILIALE STRUCTURALE SUNT: SALVADOR MINUCHIN, BRAULIO MONTALVO, JORGE COLAPINTO.
TERAPIA/CONSILIEREA FAMILIALĂ STRUCTURALĂ SE BAZEAZĂ PE STU-DIUL ŞI REVITALIZAREA STRUCTURII ŞI A HOTARELOR DINTRE
RELAŢIILE SUB-SISTEMELOR FAMILIALE
SCOPUL CONSILIERII ŞI TERAPIEI CONSTĂ ÎN DEZVOLTAREA UNEI STRUCTURI NOI SAU RESTABILIREA FUNCŢIONALITĂŢII CELEI VECHI ÎN
BAZA ANALIZELOR AUTOCUNOAŞTERII ŞI INTERCUNOAŞTERII.
TERAPIA/CONSILIEREA ESTE AXATĂ PE ÎNDEPLINIREA A TREI SARCINI: A) AFILIEREA/JOINING
B) OBSERVAREA ŞI MO-NITORIZAREA PERMANENTĂ;
C) ORGANIZAREA UNOR INTERACŢIUNI ALTERNATIVE MAI FUNCŢIONALE
METODE ŞI TEHNICI:
– DEFINIREA HOTARELOR/GRANIŢELOR BOUNDARY MAKING ÎNSCENAREA/ENACTMENT; DEZECHILIBRAREA-SCHIMBAREA UNOR RELAŢII IERARHICE
DISFUNCŢIONALE/UNBALANCING.
SE EXERSEAZĂ INTERACŢIUNEA DE TIP AICI ŞI ACUM ŞI MAI PUŢIN SE ANALIZEAZĂ EVENIMENTELE DIN TRECUT; SE INCITĂ DISCUŢII DESPRE
PROBLEME PREZENTE ALE FAMILIEI.
METODELE ŞI TEHNICILE CARE SE APLICĂ ÎN ABORDAREA CONSILIERII FAMILIALE STRUCTURALE ŢIN DE ANALIZA, CONŞTIENTIZAREA
RELAŢIILOR FAMILIALE ŞI ORIENTAREA SPRE EDIFICAREA UNOR INTERACŢIUNI ALTER-NATIVE OPTIME
 II. TERAPIA / CONSILIEREA FAMILIALĂ
STRATEGICĂ / CFS
REPREZENTANŢII DE VAZĂ SUNT: CHLOE MADANEŞ, PEGGY PAPP, OLGA SILVERSTEIN, J. HALEY, R. FISCH ETC
CONSILIEREA FAMILIALĂ STRATEGICĂ ESTE ORIENTATĂ SPRE ELABO-RAREA-REALIZAREA UNUI PLAN GENERAL DE
ACŢIUNE PENTRU ATINGEREA SCOPULUI DE ARMONIZARE A RELAŢIILOR FAMILIALE
SCOPUL CONSILIERII: RENUNŢAREA PERSOANEI LA MODALITATEA INEFICIENTĂ DE REZOLVARE A PROBLEMEI (DACĂ
CEVA NU FUNCŢIO-NEAZĂ, BENEFICIARUL ÎNCEARCĂ ALTCEVA, UNEORI STRATEGIA POATE FI UNA NEOBIŞNUITĂ, ALOGICĂ
ETC.).
PROCESUL CONSILIERII CONSTĂ DIN 4 ETAPE:
1. ANALIZA/EVALUAREA TIPARULUI INTERACŢIONAL DIN JURUL PROBLEMEI ŞI A ÎNCERCĂRILOR DE SOLUŢIONARE A
ACESTORA.
2. ELABORAREA STRATEGIEI PENTRU ÎNTRERUPEREA SAU ANIHILA-REA SECVENŢEI NEGATIVE A CERCULUI VICIOS
(ÎMPREUNĂ CU BENEFICIARUL).
3. TRADUCEREA STRATEGIEI ALESE ÎN ACŢIUNI CONCRETE.
4. MONITORIZAREA REZULTATULUI ŞI REAJUSTAREA INTERVENŢIEI LA NECESITATE ŞI CONTEXT.
 III. CONSILIEREA FAMILIEI ÎN BAZA
TERAPIEI SISTEMICE MILANO

ECHIPA DIN MILANO A FOST FORMATĂ DIN MARA SELVINI PALAZZOLI; GIULIANA PRATA, LUIGI
BASCOLO ŞI GIANFRANCO CECCHIN ÎN ANUL 1967
AVEA LA BAZA TREI PRINCIPII CĂLĂUZITOARE: IPOTETIZAREA,
CIRCULARITATEA
NEUTRALITATEA

ATITUDINEA DATĂ A CONSILIERULUI, ARE O CONOTAŢIE PARADO-XALĂ. DACĂ DUPĂ ŞEDINŢA

CU FAMILIA, MEMBRII EI NU POT RĂSPUNDE LA ÎNTREBAREA DE PARTEA CUI A FOST CONSILIERUL,
ÎNSEAMNĂ CĂ SPECIALISTUL A RESPECTAT NEUTRALITATEA.
ÎN CADRUL ACESTUI TIP DE INTERVENŢIE SE POATE UTILIZA ŞI VARIATE METODE DE RELAXARE.
 IV. TERAPIA/CONSILIEREA CENTRATĂ PE
SOLUŢIE

REPREZENTANŢII: STEVE DE SHAZER ŞI INSOO KIM BERG (SOŢ ŞI SOŢIE), AU FOST INFLUENŢAŢI PUTERNIC DE
MILTON ERICKSON ŞI ŞCOALA DE LA PALO ALTO
ETAPELE PRINCIPALE:
1. DISCUTAREA PROBLEMEI PENTRU SCANAREA RESURSELOR, COM-PETENŢELOR SOLUŢIILOR BENEFICIARULUI
(NOTAREA LOR).
2. IDENTIFICAREA SCOPURILOR ŞI A OBIECTIVELOR.
3. SCALAREA – TEHNICĂ CE AJUTĂ LA MONITORIZAREA SCHIMBĂRII ŞI SE POATE REALIZA CU AJUTORUL
ÎNTREBĂRILOR DE SCALARE (PUNCTELE 1 …. 10 PE O SCALĂ ŞI IDENTIFICARE A POZIŢIEI BENEFICIARULUI PE EA).
4. FORMULAREA SARCINILOR COMPORTAMENTALE CONCRETE (PA-ŞII MICI PE CARE ÎI CORELĂM CU
OBIECTIVELE).
5. MONITORIZAREA PROGRESULUI PRIN SCALARE ŞI OBSERVAŢII; IDENTIFICAREA ŞI ANALIZA ATINGERII
OBIECTIVELOR ŞI A SCOPULUI.
 V. TERAPIA/CONSILIEREA COLABORATIVĂ

REPREZENTANŢII DE VAZĂ SUNT: HARLENE ANDERSON; HARRY GOOLISHIAN;

LYNN HOFFMAN (TC APARE ÎN ANII 1960-70)
SCOPUL TC CONSTĂ ÎN DEZVOLTAREA UNOR NOI SEMNIFICAŢII ŞI
SOLUŢIONAREA PROBLEMEI PRIN DIALOG/DIS-SOLUTION. ESENŢIAL AICI ESTE MODUL
ÎN CARE SE DISCUTĂ SAU SE CONVERSEAZĂ DESPRE EXPERIENŢE (CONSILIERE/TERAPIE
CONVERSAŢIONALĂ – CONVERSATIO-NAL THERAPY). CONSILIEREA COLABORATIVĂ
PRESUPUNE IMPLICAREA ACTIVĂ A BENEFICIARULUI.
 VI. TERAPIA/CONSILIEREA CENTRATĂ
PE REFLECŢIE (VALORIFICAREA
ECHIPEI DE REFLECŢIE)
TOM ANDERSEN (1936-2007)
SPECIFICUL TERAPIEI ŞI/SAU CONSILIERII CONSTĂ ÎN ORGANIZAREA UNUI ANTURAJ SPECIAL, SE UTILIZEAZĂ O
MOBILĂ CU OGLINZI, CARE DESPARTE 2 ODĂI ADIACENTE. ECHIPA DE SPECIALIŞTI SE AFLA ÎNTR-O ODAE, IAR FAMILIA
CONSILIATĂ ÎN A DOUA, FIIND SEPARATE PRIN OG-LINDĂ, ASTFEL, ÎNCÂT PRIMII PUTEAU OBSERVA ŞI AUZI FAMILIA, IAR
ACEASTA NU VEDEA ECHIPA DE SPECIALIŞTI
SCENARIUL CONSILIERII INCLUDE:
1. SPECIALISTUL EXPLICĂ MODALITATEA DE LUCRU BENEFICIARU-LUI SAU FAMILIEI ŞI CERE ACORDUL EI.
2. CONVERSAŢIA INIŢIALĂ – OBSERVATĂ DE O ECHIPĂ DE TERA-PEUŢI/CONSILIERI DE REFLECŢIE.
3. DUPĂ UN ANUMIT INTERVAL DE TIMP SPECIALISTUL INVITĂ ECHIPA SĂ-ŞI EXPUNĂ IDEILE REFERITOARE LA CELE
AUZITE ÎN CADRUL INTERVIULUI. ECHIPA CONVERSEAZĂ, IAR FAMILIA ŞI CONSILIERUL SUNT ÎN POZIŢIA DE OBSERVATOR.
4. ECHIPA DE REFLECŢIE REVINE LA POZIŢIA EI DE OBSERVATOR, IAR FAMILIA COMENTEAZĂ IDEILE EXPRIMATE DE
ECHIPĂ.
 VII. TERAPIA/CONSILIEREA NARATIVĂ
TERAPIA/CONSILIEREA NARATIVĂ APARE ÎN CADRUL TSF SPRE SF. ANILOR 1980, IAR ÎN ANII 1990 DEVINE UNA
DIN CELE CEA MAI PUTER-NICE ORIENTĂRI ÎN DOMENIUL DE REFERINŢĂ.
REPREZENTANŢII DE VAZĂ: MICHAEL WHITE (AUSTRALIA) ŞI DAVID EPSTON (NOUA ZEELANDĂ).
CONDIŢIILE CONSILIERII NARATIVE:
1. SĂ CITEASCĂ/ASCULTE CU ATENŢIE POVESTIREA PENTRU A IDENTIFICA PROBLEMELE ŞI CONTEXTUL.
2. SCANAREA POVESTIRII PENTRU A IDENTIFICA DIFICULTĂŢILE, LA-CUNELE, INCOERENŢELE, INVITÂND
BENEFICIARUL SĂ COMPLE-TEZE POVESTIREA; CLARIFICĂ UNELE ASPECTE.
3. OBSERVAREA, EXAMINAREA ŞI CLARIFICAREA CONTRADICŢIILOR, ASPECTELOR CONFLICTUALE ŞI
COMENTAREA LOR.
4. REALIZAREA DECONSTRUCŢIEI, ADICĂ URMĂRIREA ISTORICULUI IDEILOR ŞI A MODULUI VALORIFICĂRII
ACESTORA ÎN POVESTIRE.
5. SE OBSERVĂ PĂRŢI SAU DETALII INTERESANTE ŞI ORIGINALE A POVESTIRII, CARE POT FI DEZVOLTATE
ÎMPREUNĂ, ADĂUGÂND DETALII SAU SCHIMBÂND UNELE PERSONAJE ŞI DETALII.
6. ÎN REZULTAT, CA PRODUS AL CN SE CONTUREAZĂ O POVESTIRE NOUĂ, MAI COERENTĂ, INTERESANTĂ, IAR
BENEFICIARUL ESTE MULŢUMIT, EL POATE ÎMPĂRTĂŞI CREAŢIA LUI CU ALTE PER-SOANE, CARE SE CONFRUNTĂ CU
ACELAŞI TIP DE PROBLEME.
METODELE ŞI TEHNICILE UTILIZATE: ÎNTREBĂRI SPECIFICE CE PRO-VOACĂ DESCRIEREA/NARAŢIUNEA;
ASCULTAREA ACTIVĂ; EXTERNALIZAREA PRIN POVESTIRI SAU SCRISORI TERAPEUTICE/EPISTOLE; ANALIZE ŞI CO-
BIBLIOGRAFIE:

1. CUZNEȚOV LARISA, BANUH N. FILOSOFIA EDUCAȚIEI. CHIȘINĂU: UPS „I. CREANGĂ”,

2004.
2.CUZNEȚOV LARISA. TRATAT DE EDUCAȚIE PENTRU FAMILIE. PEDAGOGIA FAMILIEI.
CHIȘINĂU: CEP USM, 2008.
3. CUZNEȚOV LARISA. EDUCAȚIE PRIN OPTIM AXIOLOGIC. CHIȘINĂU: PRIMEX-COM SRL,
2010.
4. CUZNEȚOV LARISA. FILOSOFIA PRACTICĂ A FAMILIEI. CHIȘI-NĂU: CEP USM, 2013.
5. IOLANDA MITROFAN ŞI DIANA VASILE,- TERAPII DE FAMILIE, EDITURA SPER,
BUCUREŞTI,2001