PSIHOTERAPIA

COPILULUI ȘI
ADOLESCENTULUI
1. TEORIILE DEZVOLTĂRII
 ASPECTE DUPĂ CARE SE
ANALIZEAZĂ TEORIILE
DEZVOLTĂRII
• CONTEXTUL CULTURAL ȘI ISTORIC ÎN CARE S-A DEZVOLTAT TEORIA
• CONCEPTE CHEIE ȘI IDEI DE BAZĂ
• NOI DIRECȚII ÎN ACTIVITATEA ȘTIINȚIFICĂ ACTUALĂ
• UN EXEMPLU DE CERCETARE – CUM A FOST TESTATĂ ȘI MODIFICATĂ
TEORIA
• O APLICAȚIE – CUM TEORIA A CONDUS LA DESIGN-UL UNEI
INTERVENȚII, PROGRAM
• O ANALIZĂ A AȘTEPTĂRILOR FAȚĂ DE O TEORIE A DEZVOLTĂRII
• O ANALIZĂ CRITICĂ A TEORIEI – PUNTE TARI, PUNCTE SLABE
 TEORIILE DEZVOLTĂRII
(NEWMAN ŞI NEWMAN, 2007)
Teoriile
dezvoltării
A.1. Teoria B.1.Teoria
evoluționistă C.1. Teoriile psihosocială
învățării
A. Teorii
care C. Teorii care B. Teorii care
subliniază subliniază subliniază
factorii factorii de interacțiunea
mediu individului cu
biologici
mediul
C.2.
A.2. Teoria Teoria
psihosexuală rolului C.3.Teoria
social ”cursului B.3.
A.3. Teoria
Teoria vieții” B.2. Teoria
cognitivă sistemelo
dezvoltării r
social-istorică
cognitive dinamice
 A. TEORIILE NATIVISTE – FACTORII
BIOLOGICI
(INNATE, NATIVIST, NATURE)
• CUM SE AJUNGE DE LA UN OU FERTILIZAT LA O PERSOANĂ ADULTĂ?
• ÎN SEC. XVI, XVII, SE CONSIDERA CĂ HOMONCULOUS ESTE O MINIATURĂ
UMANĂ CONȚINUTĂ ÎN SPERMATOZOID
• ȘI ÎN SEC. XX S-A VEHICULAT IDEEA EPIGENEZEI
• (VEZI ASEMĂNAREA CU O PLANTĂ – SĂMÂNȚA CONȚINE TOATE INFORMAȚIILE
NECESARE DEZVOLTĂRII ACESTEIA)
• ROLUL MEDIULUI ESTE DE A OFERI RESURSELE NECESARE CREȘTERII ȘI
DEZVOLTĂRII
• URMĂRESC DEZVOLTAREA DE LA STAREA IMATURĂ LA CEA MATURĂ
• DEZVOLTAREA SE PRODUCE ÎNTR-UN MOD UNIVERSAL
 A.1. TEORIA EVOLUȚIONISTĂ

• POSTULEAZĂ FAPTUL CĂ LEGILE ȘI PRINCIPIILE CE

GUVERNEAZĂ VIAȚA PLANTELOR ȘI A ANIMALELOR
GUVERNEAZĂ ȘI VIAȚA OAMENILOR
• ACEASTĂ TEORIE ESTE IMPORTANTĂ PENTRU CĂ INTEGREAZĂ
SPECIA UMANĂ ÎN SPECTRUL LARG AL FORMELOR CU VIAȚĂ.
• SUBLINIAZĂ IMPORTANȚA FACTORILOR BIOLOGICI ÎN SENSUL
CREȘTERII ȘI A MODIFICĂRILOR GRADUALE ALE SPECIILOR CA
UN REZULTAT AL ADAPTĂRII LA MEDII SPECIFICE
 A.1. TEORIA EVOLUȚIONISTĂ

• CHARLES DARWIN S-A NĂSCUT ÎN 1809, LA SHREWSBURY, ANGLIA.

• CONCEPTE CHEIE:
• SELECȚIE NATURALĂ
• ADAPTARE
• EVOLUȚIE ȘI SPECIA UMANĂ
• OAMENII SUNT MAMIFERE
• OAMENII SUNT PRIMATE (10 CARACTERISTICI)
• OAMENII SUNT O SPECIE UNICĂ

• NOI DIRECȚII: ETOLOGIA (LAFRENIERE, 2000), PSIHOLOGIA

EVOLUȚIONISTĂ
 A. 2. TEORIA PSIHOSEXUALĂ

• TEORIA POSTULEAZĂ CĂ, COPIII FOARTE MICI DEȚIN

UNITĂȚI PUTERNICE SEXUALE ȘI AGRESIVE CARE ÎȘI
GĂSESC UN MOD DE EXPRESIE ÎN DIFERITE ETAPE ALE
VIEȚII
• SUBLINIAZĂ IMPORTANȚA COPILĂRIEI FOARTE MICI, A
DIADELOR MAMĂ-COPIL, TATĂ - COPIL
 A. 2. TEORIA PSIHOSEXUALĂ

• SIGMUND FREUD S-A NĂSCUT LA FREIBERG/PRIBOR (CEHIA

DE ASTĂZI), ÎN 1856
• S-A MUTAT CU PĂRINȚII LA VIENA CÂND AVEA 4 ANI
• ÎN 1885 S-A MUTAT LA PARIS, UNDE A COLABORAT CU
CHARCOT (NEUROLOG), APOI CU BREUER
• ÎN 1886 S-A ÎNTORS LA VIENA UNDE A DESCHIS PROPRIUL
CABINET
 A. 2. TEORIA PSIHOSEXUALĂ

• CONCEPTE CHEIE:
• TOATE COMPORTAMENTELE SUNT MOTIVATE
• TERMENUL UNITATE – ENERGIE PSIHICĂ, TENSIUNE, INSTINCT, LIBIDO
• DOMENIILE CONȘTIINȚEI/CONȘTIENTULUI –CONȘTIENT, PRECONȘTIENT,
SUBCONȘTIENT
• 3 STRUCTURI ALE PERSONALITĂȚII: ID, EGO, SUPEREGO
• STADIILE DE DEZVOLTARE: ORAL, ANAL, FALIC, LATENT, GENITAL
• MECANISME DE APĂRARE
• IDENTIFICARE ȘI TRANSFERARE

• NOI DIRECȚII: PSIHOLOGIA EGO-ULUI

 A. 3. TEORIA DEZVOLTĂRII
COGNITIVE
• COGNIȚIA ESTE UN PROCES AL ORGANIZĂRII ȘI CONFERIRII
UNUI SENS EXPERIENȚEI
• CONFORM LUI PIAGET, ORICE ORGANISM SE STRĂDUIEȘTE
SĂ AJUNGĂ LA UN ECHILIBRU.
• ECHILIBRUL ESTE O BALANȚĂ A STRUCTURILOR
ORGANIZATE, DE TIP MOTRIC, SENZORIAL, COGNITIV
 A. 3. TEORIA DEZVOLTĂRII
COGNITIVE
• J. PIAGET S-A NĂSCUT ÎN ELVEȚIA ÎN 1896
• ÎNTRE 1918 ȘI 1921 A LUCRAT ÎN LABORATORUL LUI
THEODORE LIPPS
• A LUCRAT ÎN LABORATORUL LUI ALFRED BINET, LA PARIS
• A LUCRAT LA INSTITUTUL J.J. ROUSSEAU ÎN GENEVA
 A. 3. TEORIA DEZVOLTĂRII
COGNITIVE
• PIAGET A POSTULAT CĂ RĂDĂCINILE COGNIȚIEI SE
REGĂSESC ÎN CAPACITĂȚILE BIOLOGICE ALE PERSOANEI
• CONCEPTE CHEIE:
• SCHEME
• ORGANIZARE
• ADAPTARE
• STADII DE DEZVOLTARE
• EGOCENTRISM
 A. 3. TEORIA DEZVOLTĂRII
COGNITIVE
• SCHEMA – PIAGET ȘI INHELDER = STRUCTURA SAU
ORGANIZAREA ACȚIUNILOR CARE SUNT TRANSFERATE SAU
GENERALIZATE PRIN REPETIȚIE, ÎN CIRCUMSTANȚE
SIMILARE SAU ANALOAGE.
• SCHEMELE SUNT CREATE, MODIFICATE ȘI ORGANIZATE
CONTINUU, DE-A LUNGUL VIEȚII
• ADAPTAREA = ECHILIBRU =
ACOMODARE + ASIMILARE
 A. 3. TEORIA DEZVOLTĂRII
COGNITIVE
STADIUL SENZORIO – MOTOR (DE LA 0 LA 2 ANI) – CE PARCURGE
URMĂTOARELE SUBSTADII, CU PRINCIPALELE ACHIZIŢII:
• STADIUL REFLEXELOR (DE LA NAȘTERE – 1 LUNĂ)
• STADIUL OBIȘNUINȚELOR SIMPLE (REACȚII CIRCULARE PRIMARE) (1-4 LUNI)
• STADIUL REACȚIILOR CIRCULARE SECUNDARE (4-10 LUNI)
• STADIUL COORDONĂRII (10-12 LUNI)
• STADIUL REACȚIILOR CIRCULARE TERȚIARE/EXPERIMENTĂRII (12-18 LUNI)
• STADIUL INVENTĂRII DE NOI SEMNIFICAȚII (18-24 LUNI)
• SCHEMA SENZORIO – MOTRICĂ;
• PRINCIPALA ACHIZIŢIE – PERMANENŢA OBIECTULUI;
• INTELIGENŢA CE ARE LA BAZĂ MOBILIZAREA SCHEMELOR SENZORIO –
MOTRICE ŞI COORDONAREA LOR PÂNĂ LA GĂSIREA ALTERNATIVEI EFICIENTE;
• ÎMBINAREA MENTALĂ A SCHEMELOR – SPRE ULTIMA PARTE A STADIULUI;
• FORME ALE INTELIGENŢEI SIMBOLICE;
 A. 3. TEORIA DEZVOLTĂRII
COGNITIVE

STADIUL PRE-OPERATOR (DE LA 2 LA 7 ANI):

• PRINCIPALA ACHIZIŢIE: FUNCŢIA SEMIOTICĂ/SIMBOLICĂ,

CE DUCE LA INTERIORIZAREA ACŢIUNII (MENTALIZAREA
EI);
• JOCUL SIMBOLIC, DESENUL, LIMBAJUL, PRINCIPALUL
MATERIAL AL CONSTRUCŢIEI PSIHOLOGICE COGNITIVE –
CARACTERUL INTUITIV AL CUNOAŞTERII (GÂNDEŞTE CEEA
CE VEDE);
 A. 3. TEORIA DEZVOLTĂRII
COGNITIVE

STADIUL OPERAŢIILOR CONCRETE (7 – 12 ANI)

• CRISTALIZAREA OPERAŢIILOR MENTALE PRIN ACHIZIŢIA
REVERSIBILITĂŢII ŞI CONSERVAREA INVARIANŢILOR;
• OPERAŢIILE MENTALE RĂMÂN DEPENDENTE DE
CONŢINUTUL PE CARE ÎL POT OPERA (CONCRET);
 A. 3. TEORIA DEZVOLTĂRII
COGNITIVE

STADIUL OPERAŢIILOR FORMALE (12 – 16 ANI)

• RAŢIONAMENTUL SE DESPRINDE DE MATERIALUL
CONCRET;
• AU LOC OPERAŢIILE CU OPERAŢII;
• SE PRODUCE CÂŞTIGAREA DIMENSIUNII IPOTETICO –
DEDUCTIVE A POSIBILULUI
 B. 1. TEORIA PSIHOSOCIALĂ

• ERIKSON S-A NĂSCUT ÎN FRANKFURT ÎN 1902

• ÎN 1933 S-A MUTAT ÎN SUA
• CONCEPTE CHEIE:
• STADII DE DEZVOLTARE
• CRIZE PSIHOSOCIALE
• RELAȚII SEMNIFICATIVE
• CALITĂȚI ADAPTATIVE
• PATOLOGII DE BAZĂ
 STADIILE DE DEZVOLTARE

• FIECARE ETAPĂ A VIEŢII PRESUPUNE NOI ACHIZIŢII

PSIHOSOCIALE, CARE SUNT REZULTATUL UNUI CONFLICT
ÎNTRE POSIBILITĂŢILE DE RELAŢIONARE ALE INDIVIDULUI
ŞI CERINŢELE MEDIULUI.
• PRIN URMARE, ERIKSON DEDUCE 8 STADII CE SE ÎNTIND PE
TOT PARCURSUL VIEŢII
• MODALITATEA/STRATEGIA DE REZOLVARE A
CONFLICTELOR DEFINESTE IDENTITATEA
STADIILE DE DEZVOLTARE
STADIILE DE DEZVOLTARE
STADIILE DE DEZVOLTARE
 B. 2. TEORIA COGNITIVĂ SOCIAL-
ISTORICĂ
• VYGOTSKY, 1896
• CONCEPTE CHEIE:
• CULTURA CA MEDIATOR AL STRUCTURĂRII COGNITIVE
• MIȘCAREA DINSPRE INTERMENTAL ÎNSPRE INTRAMENTAL
• LIMBAJUL INTERIOR
• ZONA PROXIMĂ DE DEZVOLTARE
 B .3. TEORIA SISTEMELOR
DINAMICE
• LUDWIG VON BERTALANFFY, TEORIA SISTEMELOR
DINAMICE, 1968
• CONCEPTE CHEIE:
• SISTEMELE
• EMERGENȚA
• AUTOORGANIZARE
 C. INTRODUCERE

• PE PARCURSUL SECOLULUI XX, O CONTROVERSĂ A PERSISTAT ÎN STUDIUL DEZVOLTĂRII

UMANE: CE DETERMINĂ DEZVOLTAREA: NATURE (FACTORII BIOLOGICI) SAU NURTURE
(FACTORII DE MEDIU)?
• DEZVOLTAREA E REZULTATUL EXPERIENȚELOR PE CARE LE ARE INDIVIDUL
• FACTORII DE MEDIU SUNT O SURSĂ DE VARIAȚIE, INCLUZÂND:
• NUTRIȚIA, ÎNGRIJIREA (SĂNĂTATE), STIMULAREA COGNITIVĂ, RELAȚIILE INTERPERSONALE,
OPORTUNITĂȚI EDUCAȚIONALE, RESURSE FINANCIARE, STRESORI, RESURSELE COMUNITĂȚII,
SETTING-URILE DE LA LOCUL DE MUNCĂ, RITUALURI ȘI ARTEFACTE CULTURALE, CONDIȚII
GEOGRAFICE ȘI CLIMATERICE

• 3 TEORII:
• TEORIILE ÎNVĂȚĂRII
• TEORIA ROLULUI SOCIAL
• TEORIA CURSULUI VIEȚII
 C.1. TEORIILE ÎNVĂȚĂRII

• S-AU DEZVOLTAT LA SFÂRȘITUL SEC XIX ȘI ÎNCEPUTUL SEC.

XX
• PSIHOLOGII AU CĂUTAT PRINCIPII PENTRU A EXPLICA
COMPORTAMENTUL UMAN, CE POATE FI VERIFICAT PRIN
OBSERVAȚII SISTEMATICE, MĂSURĂTORI ȘI STATISTICĂ –
OPUS REFLECȚIEI, INTROSPECȚIEI, INTUIȚIEI
• AU APĂRUT PE BAZA MUNCII LUI PAVLOV, THORNDIKE,
WATSON, SKINNER, HULL, BANDURA, TOLMAN, MICHEL
 CONCEPTE CHEIE

• CONDIȚIONAREA CLASICĂ (PAVLOV, 1927):

• REFLEXE CONDIȚIONATE (ASOCIEREA UNEI REACȚII CU UN
STIMUL)
• STIMUL NECONDIȚIONAT, RĂSPUNS NECONDIȚIONAT
• STIMUL NEUTRU, RĂSPUNS NEUTRU
• STIMUL CONDIȚIONAT RĂSPUNS CONDIȚIONAT
• EXTINCȚIE ȘI RECUPERARE
• GENERALIZARE
• DISCRIMINARE
 CONCEPTE CHEIE

• CONDIȚIONAREA OPERANTĂ (THORNDIKE, 1911)

• STIMUL
• RĂSPUNS
• LEGEA EFECTULUI
• LEGEA EXERCIȚIULUI
• ÎNVĂȚAREA PRIN ÎNCERCARE ȘI EROARE
• OBIȘNUINȚĂ/DEPRINDERE (AUTOMATIZATĂ)
 CONCEPTE CHEIE

• SKINNER (1935) COMPARĂ CONDIȚIONAREA CLASICĂ ȘI CONDIȚIONAREA

OPERANTĂ
• DEZVOLTĂ TEORIA LUI THORNDIKE
• INTRODUCE TERMENII DE:
• ÎNTĂRIRE POZITIVĂ
• ÎNTĂRIRE NEGATIVĂ
• MODELAREA
• SCHEMĂ DE ÎNTĂRIRE (FRECVENȚA ȘI REGULARITATEA ÎNTĂRIRII)
• STINGERE
• PEDEAPSĂ
 CONCEPTE CHEIE

• ÎNVĂȚAREA SOCIALĂ (BANDURA&WALTERS, 1963)

• ÎNVĂȚAREA PRIN OBSERVAȚIE ȘI IMITAȚIE
• FACE DIFERENȚA ÎNTRE ÎNVĂȚARE ȘI PERFORMANȚĂ
• MODELE (CEI CE SUNT OBSERVAȚI)
• MODELAREA (PROCESUL DE ÎNVĂȚARE)
 CONCEPTE CHEIE

• BEHAVIORISMUL COGNITIVIST (E. TOLMAN, 1932/1967, 1948)

• VARIABILE CE INTERVIN
• HARTĂ COGNITIVĂ (REPREZENTAREA INTERNĂ, MENTALĂ A MEDIULUI)

• DUPĂ W. MISCHEL (1973, 1979), CEL PUȚIN 6 FACTORI COGNITIVI

TREBUIE LUAȚI ÎN CONSIDERARE ÎN ÎNȚELEGEREA
COMPORTAMENTULUI UNEI PERSOANE:
• COMPETENȚE COGNITIVE, AUTOCODARE, EXPECTANȚE, VALORI,
OBIECTIVE ȘI PLANURI, AUTOCONTROL

• BANDURA (1982, 1989) – AUTOEFICACITATE – 4 SURSE

 NOI DIRECȚII

• PROCESAREA INFORMAȚIEI
• TEORIA ÎNVĂȚĂRII EXPERIENȚIALE (ELT) – 4 STILURI DE
ÎNVĂȚARE (KOLB, 2000)
 C. 2. TEORIA ROLULUI SOCIAL

• SE FOCUSEAZĂ ASUPRA CAPACITĂȚII COPIILOR, TINERILOR

ȘI ADULȚILOR DE A-ȘI LOCALIZA O POZIȚIE ȘI UN STATUS ÎN
SOCIETATE
• IDEEA ROLURILOR SOCIALE S-A DEZVOLTAT ÎNCĂ DIN ANII
”20
• BIDDLE -1979, R. LINTON – 1936,1945, PARSONS – 1951, MEAD
– 1934
• MORENO – 1934/1953 – PSIHODRAMA
• BRIM - 1966
 CONCEPTE CHEIE

• ROLUL SOCIAL: COPII, PĂRINȚI, PROFESORI, PRIETENI, STUDENȚI, CETĂȚENI,

• DIMENSIUNI ALE ROLURILOR SOCIALE – 4
• NUMĂRUL DE ROLURI – CU CÂT MAI MARE CU ATÂT CREȘTE APRECIEREA
SOCIETĂȚII
• INTENSITATEA IMPLICĂRII (SARBIN&ALLEN – PROPUN O SCALĂ DE LA 0-7)
• PERIOADA DE TIMP PETRECUTĂ ÎN ROLUL RESPECTIV, CERUTĂ DE ROL
• MĂSURA STRUCTURĂRII ROLULUI

• ROLURI RECIPROCE (STUDENTUL ȘI PROFESORUL, PĂRINTELE ȘI COPILUL)

• EXPECTANȚELE DE ROL ȘI NORMELE
• INFLUENȚELE ROLURILOR MULTIPLE ASUPRA DEZVOLTĂRII
 NOI DIRECȚII

• ROLUL DE GEN ȘI DEZVOLTAREA IDENTITĂȚII DE GEN

 C. 3. TEORIA ”CURSULUI VIEȚII”

• CURSUL VIEȚII – INTEGRAREA ȘI SECVENȚIEREA ETAPELOR DE

MUNCĂ, VIAȚĂ DE FAMILIE, DE-A LUNGUL TIMPULUI
• GLEN ELDER JR. (1985,1995)
• HAROLD ȘI MARY JONES – OAKLAND GROWTH STUDY (UN GRUP DE
COPII NĂSCUȚI ÎN 1920-1922)
• A APĂRUT POSIBILITATEA DE A CONTINUA STUDIUL LONGITUDINAL
ȘI DUPĂ PERIOADA COPILĂRIEI (PÂNĂ DUPĂ AL DOILEA RĂZBOI
MONDIAL)
• CH. BÜHLER (1935) - BIOGRAFII
 CONCEPTE CHEIE

• TRAIECTORII ȘI TRANZIȚII
• 4 PRINCIPII DE BAZĂ (ELDER, 1996)
• DEZVOLTAREA UMANĂ ARE LOC ÎNTR-UN ANUME TIMP ȘI
SPAȚIU
• PERSOANELE OPEREAZĂ CA AGENȚI
• TIMPUL SOCIAL DĂ STRUCTURĂ CURSULUI VIEȚII
• MECANISME CARE LEAGĂ TIMPUL DE VIEȚILE INDIVIDUALE