Familias Monoparentales en Espana

Machine Translated by Google
LAS FAMILIAS MONOPARENTALES EN

ESPAÑA
Studiu realizat de: FEDERACIÓN DE ASOCIACIONES DE MADRES SOLTERAS

Agradări:
Vă mulțumim generozitatea, timpul și cunoștințele pentru elaborarea acestui

studiu, ținând cont de persoanele cu care conversam în lunile de realizare și că
nu au răspuns la invitația noastră:
- Sarah Babiker –periodista specializată în género y diplomada superior en
Antropología Social y Política.
- Francisco Camas – analist senior de Metroscopia, Doctor en Ciencias Sociales por

la Universidad de Granada și profesor de Sociología și Ciencia Política în
Instituto de Estudios Bursátiles și în Universidad Carlos III din Madrid. Experto
în analizarea opiniei publice.
- Almudena Escorial – responsabil de Incidencia Política de Plataforma de

Organizaciones de Infancia (POI).
- Raúl Flores – Secretario Técnico de la Fundația de Studii Sociale și de Sociologie

Aplicată (FOESSA).
- Teresa Jurado – Profesora Titular de Sociología en la UNED și activista de la

PPiiNA. Codirectora del Proyecto IMPLICA.
- Graciela Malgesini – responsabil de Asuntos Europeos e Incidencia Política de la

Red Europea de Lucha contra la Pobreza și la Exclusión Social în Estado Español
(EAPN España).
- Carmen Flores –madre soltera y presidenta de FAMS.
- Zinnia Quirós – responsabil del Program Doméstico de Oxfam Intermón en España.
- Amparo Sánchez – cantante, compositora, música, escritora y productora. Acaba

de publicare „La niña y el lobo”, o istorie autobiográfica de superación.
- Fefa Vila – socióloga, escritora, docente, investigadora y activista.
- Inés Plasencia – historiadora del arte, gestora cultural, profesora y escritora.
- Noemí López Trujillo – periodista y feminista española especializada en temática

social.
- Coral Herrera – scriitoare e investigadora sobre feminismo și construcție

sociocultural del amor romántico.
1
- Ana González Maza – expertă în sexualitate și educatoare în proiecte cu femei

în situații vulnerabile.
2
INDICE
PRIMERA MONOGRAFÍA: RETROSPECTIVA DE LA MONOMARENTALIDAD: MIRAR AL PASADO PARA COMPRENDER

EL FUTÚRO.
1. INTRODUCERE 8
2. MARCO TEÓRICO: TOPOLOGÍA SOCIAL DE LA MONOPARENTALIDAD 9
3. LA REPÚBLICA: CIUDADANA DE PLENO DERECHO 12
4. LA DICTADURA: LA VUELTA DEL 'ÁNGEL DEL HOGAR' 19
5. LAS MUJERES 'CAÍDAS': ESTIGMA Y ABANDONO 28
6. LA TRANSICIÓN: EN EL VAGÓN DE COLA 36
7. MARGARITA NELKEN, DEFENSORA DE LA MATERNIDAD EN SOLITARIO 43
8. A MODO DE CIERRE 51
Anexo - INDICATORI 53
BIBLIOGRAFIE 54
DOCUMENTALE 58
SEGUNDA MONOGRAFÍA: CONCEPTO Y MARCO LEGAL DE LAS FAMILIAS MONOPARENTALES EN ESPAÑA.
1. INTRODUCERE 61
2. CONCEPTUALIZACIÓN DE LA MONOPARENTALIDAD 62
3. DEFINICIÓN(ES) DE MONOPARENTALIDAD 65
4. LA UNIÓN EUROPEA ANTE LA MONOPARENTALIDAD 69
5. AYUDAS A LAS FAMILIAS MONOPARENTALES 72
5.1 AYUDAS A FAMILIAS MONOPARENTALES EN EL ÁMBITO ESTATAL 74
5.2 AYUDAS A FAMILIAS MONOPARENTALES EN EL ÁMBITO AUTONÓMICO 79
6. RECONOCIMIENTO LEGAL DE LAS FAMILIA MONOPARENTALES 85
6.1 INSCRIPȚIE ȘI LIBRO DE FAMILIE 85
6.2 LEY ESTATAL DE FAMILIAS MONOPARENTALES 86
6.3 RECONOCIMIENTO LEGAL A NIVEL AUTONÓMICO 87
6.4 ANALIZA COMPARATIVA DE LA DEFINIȚIA FAMILIEI MONOPARENTALĂ 91
7. ANÁLISIS CRITICO A LA NORMATIVA AUTONÓMICA: VULNERACIÓN DE DERECHOS 101
3
BIBLIOGRAFIE 108
TERCERA MONOGRAFÍA: LAS FAMILIAS MONOMARENTALES EN ESPAÑA: DATOS Y

PROBLEME.
1. INTRODUCERE 111
2. CARACTERÍSTICAS SOCIODEMOGRÁFICAS DE LAS FAMILIAS MONOPARENTALES 113
3. TASAS DE RIESGO DE POBREZA Y EXCLUSIÓN PARA LAS FAMILIAS MONOPARENTALES

120
4. PROBLEMAS Y NECESIDADES DE LAS FAMILIAS MONOPARENTALES 126
BIBLIOGRAFIE 136
CUARTA MONOGRAFÍA: DESIGUALDAD DE TRATO A LAS FAMILIAS MONOMARENTALES EN

ESPAÑA.
1. INTRODUCERE 139
2. ESTIGMA SI DISCRIMINAREA: MARCO CONCEPTUAL 140
2..1 ESTIGMA, QUÉ ES 141
2.1 DISCRIMINACIÓN, CUÁNDO TIENE LUGAR 142
3. PROCESO DE ESTIGMATIZACIÓN A LAS FAMILIAS MONOMARENTALES 145
3.1. LA IDEA DE FAMILIA 146
3.2. LA PERMEABILIDAD DE UN ESTIGMA 148
3.3 EL EJERCICIO DE LA AGENCIA 153
4. FAMILIAS CON DERECHOS: PRÁCTICAS DISCRIMINATORIAS HACIA LA

MONOPARENTALIDAD 157
A. RECONOCIMIENTO FORMAL DE LA MONOPARENTALIDAD SIN

RECONOCIMIENTO LEGAL NI REAL 157
b. DISEÑO DE POLÍTICAS Y MEDIDAS PÚBLICAS A PARTIR DE UN MODELO DE

FAMILIA BIPARENTALĂ 161
c. TRANSMISIÓN DE CLICHÉS, ESTIGMAS E INMOVILISMO A TRAVÉS DE TRABAJOS

DE INVESTIGACIÓN Y DE INFORMACIONES 166
4
5. ¿CÓMO MIRAR Y ACTUAR SOBRE LA REALIDAD FAMILIAR MONOPARENTAL? 169
6. LAS MUJERES OLVIDADAS DENTRO DE LA MONOPARENTALIDAD REALIDAD FAMILIAR

MONOPARENTAL 174
7. BIBLIOGRAFIE 179
QUINTA MONOGRAFÍA: APUNTES SOBRE MONOPARENTALIDAD Y CUIDADOS.
1. INTRODUCERE 182
2. CONVERSACIONES EN TORNO A LA MONOMARENTALIDAD Y LOS CUIDADOS 186
2.1 LA CRISIS DE CUIDADOS QUE VIVIMOS ES UNA CRISIS GLOBAL 187
2.2 LA CONCILIACIÓN NO ES COSA DE LAS MADRES 190
2.3. UN PAÍS QUE NO APOYA LA CRIANZA 193
2.4. LA MONOMARENTALIDAD COMO PARTE DE LA LUCHA FEMINISTA 195
3. LA CONCILIACIÓN MONOPARENTAL EN TIEMPOS DE LA COVID-19 197
3.1 FAMILIAS SIN ESCUDO SOCIAL ANTE LA COVID-19 198
3.2 EL CAMBIO DE MODELO E INEVITABIL 203
4. BIBLIOGRAFIE 207
SEXTA MONOGRAFÍA: RELAȚII E IMÁGENE QUE CONSTRUYEN REALIDADES SOBRE LAS

MADRES SOLAS CON HIJOS E HIJAS.
1. INTRODUCERE 210
2. EL MODELO DE FAMILIA MONOPARENTAL Y LOS DERECHOS DE LA MUJER 211
3. ESTIGMAS Y ESTEREOTIPOS SOBRE LAS FAMILIAS MONOMARENTALES 214
4. CONCILIACIÓN Y CORRESPONSABILIDAD 219
5. MOVIMIENTO ASOCIATIVO DE LAS FAMILIAS MONOPARENTALES 221
6. #CuentanosTuHistoria 225
Anexos - 233
7. BIBLIOGRAFIE 246
5
MONOGRAFIA I.
RETROSPECTIVA DE LA MONOMARENTALIDAD: MIRAR AL PASADO
PARA COMPRENDER EL PRESENTE
6
„Todas las desgracias del mundo provienen del olvido și el desprecio que hasta hoy se
a făcut de los derechos naturales e imprescriptibles del ser mujer”
(Flora Tristán)
7
1. INTRODUCERE
Hablar de monoparentalidad este mult mai mult que hablar de familia, este hablar de
mujer, de maternitate, de las politics care afectan a sus vidas și de cómo el lugar care
ocupan sus derechos (y los de sus hijas and hijos) în nuestro sistem social las coloca
într-o poziție de subordonare sau nu în designul politicilor publice. Este innegabil că
el hecho de că el 81,1%1 de los hogares monoparentales este încabezado pentru o
femeie este necesar că monoparentalitatea se abordează dintr-o perspectivă de gen.
De la Federación de Asociaciones de Madres Solteras (FAMS) înțelegem că în

monoparentalitatea convergen și interacționează componentele distincte ale naturii,
de ahí care trebuie să încorporeze un abordare multidimensională și interdependentă,
care oferă o imagine mai realistă posibilă a monoparentalității. Una imagine care
represente la heterogeneidad de este model familiar și care se aleje de equiparar
monoparentalidad con pobreza.
Această monografie se sprijină în studiul recent elaborat de FAMS Madres y punto. La

realidad invisible de la monoparentalidad en España: desde las prácticas sociales a la
voz de las madres.2 Este, tocmai, în cadrul teórico și conținutul acestui studiu, care
inspiră conținutul acestei monografii pentru a pune de relief la importanța de a avea o
perspectivă istorică a situației femeilor din principii del siglo XX, pentru a analiza cum a
afectat aceasta. direct al tratamentului legal și social, că au primit familiile încabezate
pentru o femeie în solitari.
Este necesar să echar la vista în urmă în timp pentru a localiza mesajele și imaginile
pe care au contribuit la construirea unei imagini a mamei soltera , pe care încă să
recunoască social și legal ca model de familie. Una imagine a la que se vinculó un
estigma că hacía del hecho de ser madre soltera algo de lo que avergonzarse.
Adentrarse en esta retrospectiva de las mujeres, care au criado solas a sus hijas și hijos
en el último siglo implica echar la vista în urmă pentru a verifica cum a fost la evoluția
ideilor sociale, a tratamentului institucional și a relațiilor asupra mamelor solterate ( o
de las familias monomarentales, tal como las denominamos en la actualidad).
1
Conform datelor de la Encuesta Continua de Hogares (ECH) publicată de Instituto Nacional de Estadística în
2020.
2 „Madres y punto. La realidad invisible de la monoparentalidad en España: desde las prácticas sociales a la
voz de las madres”, 2019, Assiego Cruz, V. (Coord); Assiego Cruz, V. De Uribe Gil, P. Ferreres Esteban, A. y
González Villanueva, M (Autoras). Federația de Asociații de Madres Solteras (FAMS)
8
Con este exercițiu de memorie pretindem să analizăm la fel în care a impactat las
families monomarentales el proceso por el que la sociedad decimonónica evolucionó,
gracias a la Constitución del 1931 a Segunda República, că a recunoscut femeile ca
cetățeane de pleno drept, pentru a volver a retroceder cu la Dictadura și el
nacionalcatolicismo, și pentru, în cele din urmă, o dată recuperată la Democracia,
volver a garantar la plenitudinea drepturilor civile și politice ale femeilor, și bine este
recunoașterea nu se a consumat în legitimitatea de care. ar trebui să vă bucurați,
într-un plan de egalitate legal, las familii monoparentales, o realitate protagonizată pentru femei.
„Aquel que nu cunoaște istoria este condenado a repetirla” 3 . Este necesar să cunoască el
trecut pentru a înțelege el prezent. Creemos, para cerrar această introducere, că sunt
foarte reprezentative las palabras de Mireia Nieto: „Décadas de violencia, represión,
miedo, silencios, ira contenida y duelos no realizas han marcado la idiosincrasia de los
que nos han precedido y sigue teniendo consecuencias emocionales en nosotros, sus
descendientes. Mirar hacia el pasado recent todavía nu este bien visto, este mai mult,
în ocazii se relaționează cu algo peligroso sau por lo menos irrespetuoso ya que 'a los
muertos hay que dejarlos en paz'. Dicen que 'no hay que reabrir viejas heridas' pero
sin verdad, justicia and reparation no may have a future saneado.”
2. MARCO TEÓRICO: TOPOLOGÍA SOCIAL DE LA

MONOPARENTALIDAD
În el estudio de FAMS, Madres y punto. La realidad invisible de la monoparentalidad

en España: desde las practicas sociales a la voz de las madres4 se ,diseñó un marco
teórico desde el que abordar la monoparentalidad como una compleja. Este marco
teórico es lo que se denominó topología social5 de los órdenes de prácticas sociales.
În ea convergen, e interacționează, forțele diferitelor instituții, agenți
3
Frase atribuită lui Napoleon Bonaparte.
4 „Madres y punto. La realidad invisible de la monoparentalidad en España: desde las prácticas sociales a la
voz de las madres”, 2019. Assiego Cruz, V. (Coord.); Assiego Cruz, V. De Uribe Gil, P. Ferreres Esteban, A. y
González Villanueva, M (Autoras). Federația de Asociații de Madres Solteras (FAMS)
5
Esta propuesta de análisis (topología social) parte del enfoque de Marcel Mauss (1872-1950). Este autorul, care a dezvăluit
conceptul de practică social total, considerând societatea ca un tot ce ar trebui să analizeze în funcție de sarcină și de forțele
diferite ale realității în ansamblu: economică, putere de putere, putere de sens y fuerza libidinal. Según este enfoque, el Orden
económico se corresponda cu 'la fuerza de trabajo', el Orden politic cu 'la fuerza de potencia', el Orden simbólico a 'la fuerza de
sentido' și el Orden sexual a 'la fuerza libidinal'.
În gândire, realitățile socioculturale sunt ansambluri de fluxuri interrelaționale și studiul exigent o analiză integrală a relațiilor
între sus elemente.
9
sociales y poderes a partir de la identificarea de patru órdenes de practici sociale care

operează în realitate de la monoparentalidad.
În este sentido, hablar de monoparentalidad6 este mult mai mult que hablar de una
familia, și bine con frecvență se habla de las families monoparentales7 en referință la
instalarea unui discurs social imperante de madres solas. Aceasta este perspectiva a
plecat de la care se elaborează această monografie, considerând noțiunea de
monoparentalitate ca un fenomen social, este deci, ca o relație socială inserată în
complejitatea tramei unei serii de practici sociale care interfieren în configurația acestei. realitate.
La topología social de la monoparentalidad consta, por tanto, în los fluxuri de

interacțiuni care se generează între patru órdenes diferențiate de practici sociale prin
instituții ca la economie, las leyes, la cultura, la religión.... Dentro de esta complejidad ,
los órdenes stabilits ar fi:
• Ordin economic
• Orden politic •
Orden simbólico
• Ordin sexual.
Din această perspectivă, am putea configura o topologie socială a monoparentalității ,

de la cele patru forțe și sus respectivele practici sociale:
I. En el Orden Económico ar fi fost acei elemente care inciden de manera estructural

în las condiciones socioeconómicas de la ciudadanía. Es decir, la capacitate de
politici publice pentru impulsionarea strategiilor în materia de empleo/
desempleo și inclusión/exclusión socială. Aceste elemente permit caracterizarea
procesului de excludere socială a mamelor și a celor/as fii/as monoparentales,
procesul în care se va îngloba forța de muncă și capacitatea economică.
II. En el Orden Político se face referire la legislație. Include, por un lado, la

instituționalizarea femeii în recunoașterea drepturilor și a reprezentativității
în participația cetățeană și, de altminteri, în recunoașterea monoparentalității
și a multiplelor discriminări în care se confruntă cu mamele și copiii. familias
monoparentales.
6 Avilés Hernández, M. „Origen del concepto de monoparentalidad. Un ejercicio de contextualización socio histórica”,
2013. Universitat Autònoma de Barcelona. Hârtii. Revista de Sociología. 98/2.
7 Hernández Monleón, A. „Ni solas, ni en solitario. Condiciones de vida, solidaridad informal y cuidados en la
monomarentalidad”, 2016. Teză de doctorat. Universitat de Valencia.
10
III. En el Orden Simbólico se cuprind conceptele, ideile și construcția gândirii, care

naște sistemele culturale și educaționale, care citesc creencias și valorile
care configurează tratamentul social, care primește realitatea
monoparentalității.
IV. En el Orden Sexual se contempla subordonarea istorică a femeilor și el encierro

de libertate sexuală a unei logice a sexualității normative8 . Se evidențiază,
prin analiza acestui ordin, care există o viziune hegemónica în legislație,
care favorizează un model de familie biparental și tradițional, și nu
recunoaște diversitatea familiară. Pornește, pauta și controla sexualitatea
femeii, că trebuie să fie destinată la procreare, întotdeauna într-o relație de
pareja recunoscută legal.
En esta monografía, partiremos de esos cuatro órdenes descritos pentru a face o

retrospectivă del trato hacia las mujeres desde principios del siglo XX. Si bine este
necesar reseñar, ca punct de partida, el tratamiento que recibían este a finales del
siglo XIX cu la aplicarea Codului Penal de 1870 și a Codului Civil 1889 și a stabilirii
unei ordini de supunere și a alegerii femeii cu respect. al marido9 . Por un lado, el
destino honorable de la mujer era el matrimonio y, por otro, la mayor parte de los
derechos que la asistían como mujer soltera desparecían cu aquel.
PUNTO DE PARTIDA
8
Nos referimos a cómo Occidente ha construido la jerarquización de las sexualidades (Foucault, M. 2019, Historia de la
sexualidad I. La voluntad de saber), reprezentada en la estructura del lenguaje binario. Por un lado, se constituie el sexo
bueno și sus diferite asociații ca lo normal, lo natural, lo sagrado, el matrimonio, la monogamia, la procreación, lo no
comercial, en pareja, într-o relație, într-o singură generație, în privat. , no pornográfico... Por otro lado, y en oposición,
el sexo malo: en el que se ubica lo anormal, lo antinatural, lo maldito, lo homosexual, sin matrimonio, la promiscuidad
comercial, solo o en grupo, esporádico, intergeneracional , en public, pornografie...
9 „Articolul 45: „Está prohibido el matrimonio: a la viuda durante los trescientos days next a la moarte de su marido, o antes de su
alumbramiento si hubiese quedado encinta, ya la mujer cuyo matrimonio hubiese been declarado nulo, in the sames cases y términos, a contar
desde su separación legal”.
Articolul 57: „El marido trebuie să protejeze a femeii, y esta obedecer al marido.”
Articolul 58: „La mujer está obligada a seguir a su marido donde quiera que este fije su residencia”.
Articolul 59: „El marido es el administrador de los bienes de la sociedad conyugal”.
Articolul 60: „El marido este el reprezentant de su mujer. Esta no puede, sin su licencia, comparecer en juicio por sí o por
medio de procurador. No necesita, sin embargo, de esta licencia para defenderse en juicio criminal, o quando hubiere
obtinido habilitación conform a lo que dispunga la Ley de Enjuiciamiento Civil”.
Articolul 61: „Tampoco poate la mujer, sin licencia o poder de su marido, dobândește por titlu oneroso ni lucrativ,
enajenar sus bienes, ni obligarse, sino în los casos și cu las limitaciones stabilite por la Ley”.
11
El trato que recibían las mujeres en España a principios del siglo XX era diferit în funcție de
stare civilă, del hecho de que estuviesen casadas sau solteras. În tot cazul, erau unele lucruri
într-un sistem patriarcal în el, primero, se găsesc sub tutela părintelui și, după aceea, în
casarse, sub tutela marido.
Los cambios que se producían en los derechos de las mujeres al contraer matrimonio (estado
civil que se consideraba ideal pentru la sociedad de la época) erau:
- Al contraer matrimonio, la mujer perdía gran parte de libertatea și drepturile civile. Femeile
sunt obligate să adopte naționalitatea marii și să stabilească o reședință unde el decide. Era
el sposo el că se convertía în su reprezentant legal și el administrator unic de sus bienes que
a trecut a formar parte de la societate conyugal (incluida la dote that aportaba la mujer al
matrimonio). Las mujeres que eran madres no tenían la patria potestad de sus hijos/as, pues
este era un drept care ejercía el hombre en exclusiva.
- În caz de separare, dacă femeia era semnalată ca culpabil de la ruptură, se găsește în

continuare administrarea tuturor celor buni, inclusiv a celor doi. El adulterio era considerat
cauza de divorț siempre que fuese cometido de la femeie, și era cometido de el hombre solo
se calificaba ca escandalo público.
-
Si înviudaban, las mujeres podían tener excepțional la patria potestad de sus hijos/as,
pero la perdían si se volvían a casar.
- Para las madres solteras, las leys eran muy perjudiciales ya que no tenían ningún derecho
frente al padre del hijo/a siempre que este lo reconociera și el padre podía apartarlo de su
madre al cumplir los tres años. Si los/as hijos/as no eran reconocidos quedaban pocas salidas,
generalmente eran entregados a orfanatos. Dado que la religión católica tenía una fuerte
impronta, la imagine și la socialización de las madres solteras estuvo siempre estigmatizada.
3. LA REPÚBLICA: CIUDADANA DE PLENO DERECHO
La Segunda República, desde abril de 1931 a iulie 1936, pese a su corta duración, significó uno de
los hitos históricos más relevantes para las mujeres. Fue during this period of the historia española
en el que se consiguió el reconocimiento de sus derechos y, con ellos, la igualdad civil, jurídica y
política que, desde comienzos del siglo XX,
12
anhelaban las reivindicaciones feministas10 . Fue la solidez del movimiento de las mujeres
republicanas –que implicaba a todas las mujeres, desde las intelectuales hasta las obreras que
carecían de formación– un pilar fundamental para que la Constitución republicana de 1931
recunoaște a las mujeres como sujetos libres, independentes e iguales en drepturi ai bărbaților.
Esta Constitución fue una de las más avanzadas de Europa pentru acea perioadă. În contrapoziție
a acestui avans, evidențiază lipsa de convenție prin partea liderilor republicani, că dudaban de
aceea egalitatea era reală, și că gândea mai mult în beneficii pe care le putea raporta sumar el
votul feminin, care garantează egalitatea de trato și la. implantación de los derechos de las
mujeres.
„Por prima vez, la personalitatea femeii española va a fi recunoscută de la ley.
Prima dată, nu se va considera ca o eternă minoră.

La noua Constituție și, por lo tanto, și noul Cod, va avea în vedere capacitatea
și drepturile sale.”
(Margarita Nelken, „La mujer ante las Cortes Constituyentes”. 1931)
Dentro del análisis del ORDEN ECONÓMICO, în acest interval de timp, trebuie să menționeze
îmbunătățirea situației juridice și politice ale femeilor față de muncă, fruct no solo de la
Constitución de 1931, dar și de legislația în care se aproba11 , special . la Ley de Contratos
Laborales de Largo Caballero.
În planul egalității de drepturi între bărbați și femei, se recunoaște, între alții, el dreptul
femeilor a alege în mod liber profesiunea12 și posibilitatea de a-și cobra.
10 A modo de exemplu, hay que mencionar que el Congreso Nacional de Juventudes del PSOE, din 1929, a recunoscut
las reivindicaciones femeninas de derechos civiles y contra la discriminación legal por adulterio, abandono del hogar y
asesinato de la mujer infiel, libertad para disponer de los propios bienes, el derecho al voto, obligación del Estado de
atender a las madres solteras, y creación de un cuerpo femenino para cuidar a los/as hijos/as de las obreras. De
asemenea, a reivindicó el dreptul la divorț.
11 Distintos decretos favorcían la incorporación de la mujer al trabajo, entre estos queremos destacar el Decreto de
29 de abril de 1931, care a deschis la femeile posibilitatea de a prezenta la opozițiile de notarías și de înregistrări
ale proprietății; el Decreto de 26 de mayo de 1931 și el de 1 de julio de 1932, por los que se creó el Cuerpo de
Auxiliares Femeninos de Correos, cu el mismo sueldo para hombres y mujeres; el Decreto de 26 de julio de 1931,
que fundó la Cuarta Sección del Cuerpo Auxiliar Subalterno del Ejército; el Decreto de 23 de octubre de 1931, la
Sección Femenina Auxiliar del Cuerpo de Prisiones; el Decreto de 29 de octubre de 1931, el de las Mecanógrafas del
Ministerio de la Marina; o el Decreto de 31 de julio de 1931, el del Cuerpo de Escala de Telegrafistas Femeninos, cu
el mismo sueldo para hombres y mujeres.
12 Articolul 33: „Toda persona es libre de elegir profesión. Se recunoaște la libertatea industriei și comerțului, salvo
la limitaciones que, por motivos económicos și sociale de interes general, impongan las leys”.
13
propio salariu. Din acel moment, am putut constata la începutul brechei salariale între bărbați și
femei, care desfășoară același lucru, obținând diferite salarii.
Otro de los avances pentru femeile în materia laboral era la derogarea normelor care permiteau
finalizarea contractului de muncă de o femeie când se casaba sau era madre, și instituția del
„seguro obligatoriu de maternitate” care garantea asistența sanitară și la baja maternal
remunerada para las mujeres trabajadoras.
Cu toate acestea, pese los avances, în normativa laboral, persistían mari lagunas que impedían
llegar a la igualdad real. Între este, se găsește el hecho de que las mujeres casadas continuaban
necesitando el permiso de sus maridos pentru a putea lucra e, inclusiv, existía la posibilidad de ca
la femeie nu pudiese cobrar su suldo si su marido se oponía.
Otro element contrari a la tan ansiada igualdad a fost la no inclusión del servicio doméstico între
las ocupations that were reguladas por la Ley de Contratos Laborales.
Algo deosebit de important, al ser este o activitate fundamentalmente realizată de las mujeres más
vulnerabile (las solteras și las que venían del campo). Una laguna de la normativa laboral care nu
avea în cuenta los probleme proprii ale colectivului de lucrători care lucrează la diferențele sociale.
Otra de las contradicciones republicanas fue que, a pesar de consagrarse constitucionalmente la

igualdad entre los sexos, había una clara division sexual del trabajo. Por un lado, erau las
ocupaciones más propias del sexo feminino sau más adecuados a constitución física oa su
education, (ocupații care solían asemejarse a las tareas that se realizan in the areas domestic as
could be the case of the sastras, modistas, bordadoras). , etc.) y, por otro, con el fin de acoperi
prioritariamente las altas y duraderas tasas desempleo masculino, existía una normativa care
prohibían la contract de femei în anumite sectoare destinate bărbaților.
Această segregare sexuală a muncii afectează de asemenea accesul la locuri de muncă și

încărcături publice. Si bine las femeile puteau accesa Cuerpos de la Función Pública, până atunci
rezervați bărbaților13, se creează, în interiorul acestor, corpuri strict
Articolul 40: „Todos los españoles, sin distinción de sexo, son admisibles a los empleos y cargos públicos según su mérito
y capacidad, salvo las incompatibilidades que las leys señalen”.
Articolul 46: „El trabajo, en sus diversas formas, es una obligación social, y gozará de la protección de las leyes. La
República asigură a tot lucrător la condițiile necesare pentru o existență digna. Legislația socială regulará: los casos de
seguro de boala, accidente, paro forzoso, vejez, invalidez y muerte; el trabajo de las mujeres y de los jóvenes și în
special la protecție a maternității; la jornada de muncă și el salariu minim și familiar; las vacaciones anuales
remuneradas; las condiciones del obrero español în el extranjero; las instituciones de cooperare; la relația economică
juridică a factorilor care integrează producția; participarea lucrătorilor în direcția, administrația și beneficiile
întreprinderilor, și tot ce afectează apărarea lucrătorilor.”
13 Se permitió a las mujeres opositar para notarías y registradores de la propiedad, se autoriza la admisión de las
mujeres al examen de aptitud pentru a obține el titlu de Secretario de juzgados municipales, se recunoaște el dreptul
a ejercer el cargo de procurador în los tribunales.
14
femeninos14. În plus, a avut acces la femeile cu privire la Cuerpos de Policía, la Ejército, la

organizația judiciară, la unele alte corpuri ministeriale, precum și la posibilitatea de a se opune
curselor fiscale și judiciare.
En lo referente al ORDEN POLÍTICO, cabe mencionar que la Constitución republicana recunoaște

numeroase articole care garantează egalitatea politică și legală15. La mujer, por prima vez en la
historia de España16 , este considerată ca una auténtica ciudadana.
În primul loc, se recunoaște el sufragio pasivo, fapt ce posibilitó ca la primele Cortes Constituyentes
hubiese trei femei diputate: Margarita Nelken (del Partido Socialista), Victoria Kent (del Partido
Republicano Radical Socialista) și Clara Campoamor (del Partido Radical) . Y, posteriormente, se
aprobó el derecho al voto que quedó plasmado de manera efectiva în Ley Electoral de 27 de junio
de 1933, al recoger el sufragio activ și pasiv tanto para hombres como para mujeres.
„Nu pot fi nicio bază de privilegiu juridic: natura, filiația, sexul, clasa socială,
riqueza, ideile politice și credința religioasă”.
(Articolul 25 din Constitución de la Segunda República. 1931)
Otro de los avances más destacados este la aprobarea Ley de Matrimonio Civil și a Ley del Divorcio,
este ultima considerată una a celor mai progresiste din Europa, care, continuând cu directiile de
egalitate între bărbați și femei, recunoscând divorțul reciproc. acuerdo oa petición de oricea de
los cónyuges. Între cele posibile cauze pentru solicitarea divorțului, se găsesc el abandonat
familiar, fără justificare, atentat de un cónyuge contra vieții din alt, los malos tratos, la separación
de fapt consimțit în timpul trei ani și un lung etc. su autonomia.
14
Cuerpo de auxiliares femeninos de Correos, la Sección Femenina Auxiliar del Cuerpo de Prisiones para atender
los centros penitenciarios femininos, el Cuerpo de Mecanógrafas del Ministerio de Marina, la Cuarta Sección del
Cuerpo Auxiliar Subalterno del Ejército o la Escala de Telegrafistas Femeninos.
15 Articolul 2: „Todos los españoles son iguales ante la ley”.
16 Articolul 36: „Los ciudadanos de uno y de otro sexo, mayores de veintitrés años, tendrán los mismos derechos electorales
conforme determinen las leys.”
15
Las mujeres viudas ya no perdían la patria potestad sobre sus hijos/as del primer
matrimonio en caso de volver a casarse, al igual că nici nu la perdían ya las
divorciadas17 .
Otra important novedad se daba en relation cu las pensiones, ya que nu se face

distinción de sexo si se presuponía ca ambii membri ai parejai putean avea
independenta si resurse economice, desternand de aceasta forma la supunerea
inferioridad economica a femeii.
Este necesar subrayar que, a pesar de los avances en los derechos de las mujeres y de
las reivindicaciones feministas, ni los lideres masculinos de la República ni el clima
social eran del tot partidarios de reconocer (ni de conceder) a la mujer la igualdad as
sujeto de derechos. Algo que hubiese a avut loc de forma completă de a avea
materializat la aprobarea proiectului de Ley sobre Capacidad Civil de la Mujer, care nu
a dezbătut niciodată.
Dentro del ORDEN SIMBÓLICO, se poate aminti că unul dintre principalele obiective
ale Segunda República era terminat cu casi diez milioane de analfabeti pe care le-a
avut în España în 1930. , gratuita, laica y mixta.18
17 Articolul 43: „La familia está bajo la salvaguardia especial del Estado. Matrimoniul se fundamentează în egalitatea de drepturi pentru
ambele sexe, și poate dizolva prin mutuo disenso oa petiție de oricea de los cónyuges, cu alegación în acest caz de justa cauza.
Los padres están obligados a alimentar, asistir, educar e instruir a sus hijos. El Estado velará por el cumplimiento de estos
deberes și se obliga subsidiariamente la executarea.
Los padres tienen para con los hijos habidos fuera del matrimonio los mismos deberes que respect de los nacidos în el.
Las leyes civiles regularán la investigación de la paternidad. Nu pot consigna declararea vreunui despre legitimitatea sau
ilegitimitatea nașterilor și asupra statului civil al părinților, în actele de înscriere, nici în filiarea vreunei”.
18
Esta reforma estaba recogida în Constitución republicana în articolul 48. „El servicio de la cultura es atribución
esencial del Estado, și lo prestará prin instituciones educativas enlazadas por el sistema de la escuela unificada.
La enseñanza primaria será gratuita y obligatoria.
Los maestros, profesores y catedráticos de la enseñanza oficial son funcionarios públicos.
La libertad de cátedra rămâne recunoscută și garantată.
La República legislará în sensul de a facilita a los españoles economicamente necesitados el accesorii la toate gradele de
învățare, a fin de a nu se mai condiționa prin aptitudinea și votul.
La enseñanza será laica, hará del trabajo el eje de su actividad metodológica y se inspirará en ideales de solidaridad humana.
16
El propósito de la Segunda República era dotar a España de un sistem educativo amplio, care
permitese ir a la școală a casi toată populația. Pentru a se propus construi 27.000 de școli. Este
ambicioso proiect nu consiguió llevarse a cabo, dar lo que si se logró era la formarea maeștrilor
și maeștrilor. Fueron estas las que jugaron un papel fundamental en la alfabetización, al utiliza
sus case a modo de escuela cu el apoyo de los ayuntamientos. El nou sistem educativ permitea
școlilor mixte și coeducației. Se abolieron las asignaturas domésticas și se eliminó la enseñanza
religiosa dentro del currículo escolar. No se prohibió la enseñanza religiosa, pero debía impartirse
fuera del horario escolar y, a ser posible, en las parroquias and iglesias. În plus, se creează școli
nocturne pentru lucrătoare. Y pese a no achieve implantar el sistema educativo al complet, sí se
consiguió reduce significativamente el analfabetismo, care era mayoritariamente femenino.
În el ORDEN SEXUAL, de asemenea, se produc avansuri reseñables durante la Segunda República,

și bine a continuat el trato paternalista către femeia și către propria capacitate19. Se mantenía la
creencia de que las mujeres nu aveau la formare suficientă și nu erau pregătite pentru a asumi
toate schimbările care erau sucedând. Parte de această creencia la ejemplifican, paradojicamente,
femei relevante în República, tales ca Victoria Kent și Margarita Nelken. Ambas se opusieron a
que las mujeres pudiesen vot în las first elecciones al consider that are, because a su falta de
formación, votarían lo que sus maridos sau confesores les indicasen.
În materia legislativă, el Código Penal a suprimit el delito de adulterio și dentro del Código Civil,
în materia de Derecho de Familia, se elimină la distinción entre hijos/as legítimos/as e ilegítimos/
as. În acest sens, hay avances foarte semnificativi care revierten pozitivmente în situația mamelor
solterate în stabilirea Constituției20 las mismas obligaciones por parte de los padres hacia sus
hijos y hijas independientemente de su filiación. La Ley del Divorcio, ya mencionada, era otra de
acele norme care dieron respaldo juridico a las mothers separate that se hacían cargo de sus hijos
și hijas in solitario and that constituían, ya entonces, o family monoparental. La ley stabilía unos
Se recunoaște a las Iglesias el derecho, sujeto a inspección del Estado, de a enseña sus respectivas doctrine în sus propios
establecimientos”.
19 Se aprobó la presencia de mujeres en los jurados populares, putând forma parte de los tribunales de justicia, când se
tratase de crímenes pasionales ca „los delitos de parricidio, asesinato, homicidio o lesiones en que el mobil pasional fuera
el amor, los celos. , la fidelitate sau orice aspect al relațiilor sexuale”. Sin embargo, nu putean fi incluse în următoarele
cazuri: avort, infanticidio sau violación, pues la sensibilidad feminină ar putea verse special afectat by these delitos and
pierde, with ello, the objectividad de su criterio. Núñez, C. 2005. Carmen de Burgos, „Colombine en la edad de plata de la
literatura española”.
20 Articolul 43: „Los padres tienen para con los hijos habidos fuera del matrimonio los mismos deberes que respecto de los
nacidos en él”.
17
cerințe minime de îngrijire care se situează la beneficiul minorului în centrul reglementării

anumitor aspecte ale divorțului. În plus, aceste avansuri menționate (las condiții de acces la
muncă și la educație, și el permisul de maternitate) este necesar să semnaleze că în Cataluña a
permis dispensarea anticoncepțiilor și, inclusiv, a legalizat avortul. Sin embargo, aceste măsuri nu
au fost extinse la restul statului.
„Las españolas conseguían el voto poco después de implantada la Segunda

República și tomarían parte activa în la vida política española, dando voz și
participando în los fundamentales debates que les afectaban: vot femenino,
divorcio, work. La República española a avut meritul de a recunoaște femeile
ca cetățeane și ca subiecte ale propriei existențe, când a aplicat siguranța
maternității mult timp așteptat, a recunoscut libertatea în câmpul relațiilor
familiares -el divorț- și de su propio cuerpo -el abort-.”
(Josefina Cuesta Bustillo. „La otra mitad de la

humanidad”. Historia de las mujeres en España. 2003)
A modo de resumen
ALGUNOS AVANCES DE DERECHOS DE LAS MUJERES QUE

BENEFICIAR A LAS MADRES SOLTERAS DURANTE LA SEGUNDA
REPUBLICA
Drepturile politice: dreptul al votului.
Derechos civiles: patria potestad sobre los/as hijos/as; eliminación de la distinción entre
legítimos/as e ilegítimos/as; instituție de posibilitate de investigare a paternității; iguales
obligaciones de los padres hacia sus hijos e hijas independientemente de su filiación; securitate
juridică pentru mamele separate; reconocimiento del divorcio por mutuo acuerdo oa petiție
de oricea de los cónyuges; reconocimiento del abandono familiar sin justificación, los malos
tratos, el atentado de un cónyuge contra la vida del otro, ca motiv de separación; supresión
del delito de adulterio; posibilidad de volver a casarse sin pierde la patria potestad de los hijos/
as; dispensación de anticonceptivos și abort legal (esto último solo en Cataluña).
18
Derechos económicos: acceso a puestos en la función pública; dreptul a alege

libremente la profesie; derogare de la finalizarea contractului laboral por casamiento
sau maternitate.
Derechos sociales: seguro sanitario obligatorio de maternidad; baja maternal

remunerada; acces a pensiilor generate de situația economică;
Derechos culturales: reducción de la alfabetización în egalitate; supresión de las

asignaturas domésticas; eliminación de la enseñanza religiosa como obligatoria;
escuelas nocturnas para las trabajadoras.
4. LA DICTADURA: LA VUELTA DEL 'ÁNGEL DEL HOGAR'
El 18 de julio de 1936 se produce el alzamiento militar în contra de la Segunda República

que desemboca în la Guerra Civil. Todos los avances que se habían atins pentru las
mujeres van desapareciendo în acele teritorii care sunt ocupați de ejército nacional,
ajungând la Segunda República derogată oficial în 1939, cu la începutul dictaturii. El 1
de abril de 1939, Francisco Franco se proclama Caudillo de España, puesto que ocupará
hasta el día de su muerte, el 20 noiembrie 1975.
El inițial de la Dictadura a provocat o derogare a tuturor legilor care a fost aprobată în

timpul Segunda República. A revenit la legislația anterioară, restaurându-se Codul Civil
de 1889, care revoca, între alte drepturi, recunoașterea egalității între bărbați și
femei. La reinstauración de aceste leye, inspirate în el Código Napoleónico, a pus la
dispoziție femeile noi în situația anilor de final din secolul XIX. Se las volvía a trata ca
minores de vârstă y, como tales, were under the tutela of a man, ya fuera su padre, su
brother or su esposo.
El nuevo Régimen era impregnado de un puternic caracter religios, care fundió las
doctrine de la religión católica cu corpus juridico în ceea ce se numește
nacionalcatolicismo.
Las ideas que inspiraban el Régimen franquista con respecto al trato que debía brindar
a las mujeres provenían de tres principios del Régimen alemán de Adolf Hitler: „Niños –
Hogar – Iglesia” (Kinder – Kütche – Kirche) . Acestea vor fi cele trei pilare în care se
sprijină structura politică.
En relación cu los cuatro órdenes de la topología de lo social, dentro del ORDEN

ECONÓMICO se ha de semnalar că la Dictadura a creat las condiciones ideológicas,
legales y culturales necesarias para apartar a la mujer del trabajo y, en el caso de que
el trabajo fuese necesario, se orientaba a la mujer a trabajos remunerados que tenían relație.
19
con los cuidados y la maternidad, trabajos de mujeres. De această manieră, a presupus

independența economică a femeilor. În 1938, antes inclusiv de a termina la Guerra Civil, se aprobă
el Fuero del Trabajo, (publicat prin Decreto de 9 de marzo) care reglementa drepturile și obligațiile
profesionale ale lucrătorilor și relegaba în mod fundamental femeii în domeniul domestic.
El Régimen franquista avea ca misiune „liberar” a femeii del lucru, cu el fin de a se volvi în spațiul
privat în el că ar putea dezvolta ca ama de casă, că era el spațiu în el, care se consideră că a găsit
plenitudinea. Ante la necesidad de trabajar de las mujeres más humildes, su principal ocupación
laboral ar fi bine el servicio doméstico sau bien las fabrici, deși su salariul ar fi întotdeauna inferior
al bărbaților, și siempre en puestos sin responsabilidad.
La începutul dictaturii, au fost articulate diverse reglementări în cazul în care solo se permitea
accesul la muncă remunerat la femeile solteras, viudas mayores de edad (25 ani) sau acelea cuyo
marido nu estuviese capacitado pentru el lucru, de felul în care la unică. opțiunea de subzistență
a acestei familii făcea el lucru de la esposa. De hecho, en 1939, para las mujeres era necesario,
pentru a fi dat de alta într-un empleo, declarar el nombre de su esposo, su profesie, su salario and
your number of hijos/as. În ese mismo año, se cerraron las inscripciones para las women as
obreras in the agencys de colocación que estuvieron in functioning during a Segunda República.
În 1942, la Ley de Reglamentaciones a stabilit că las trabajadoras care contrajeran matrimonio
abandonarían su job, exceptuando las that contasen con el permiso expreso de su marido.
Según avanzaba el Régimen franquista hacia un período de modernización económica, se produceau

pequeños cambios, como la aprobación de la Ley de los Derechos Políticos, Profesionales y del
Trabajo de las Mujeres (1961), ley que recoge, por primera vez din 1939, el principiul egalității de
drepturi laborale între bărbați și femei, dar nu olvidar că este egalitate solo face referire la
femeile solteras. En esta misma ley, se elimină obligativitatea de a lucra în caz de contraer
matrimonial, incorporându-se la opțiunea de a continua viața laborală și facilitând solicitarea unei
excedențe de până la cinci ani pentru a se dedica cu grijă familiei.
Esta normativa, por otra parte, supuse un avance importante, al prohibir toată forma de
discriminación laboral în funcție del sex și, în mod expres, la discriminación salarial por este
motiv.
Fue la Ley 96/1966, de 28 de diciembre, la care finalmente a permis femeilor exercitate ca

magistradas, juezas o fiscales de las Administraciones de Justicia, substituyendo la Ley de Derechos
Políticos Profesionales y del Trabajo de la Mujer (1961), că susține că: „La mujer pondría en peligro
ciertos atributos a los que no debe renunciar, as son la ternura, la delicadeza și la sensibilidad”.
20
În 1975, año en el que murió Franco, despareció del Código Civil la figura de la licencia marital.
Licența era un permis expres, că aveam să-și cedeze marile celorlalte femei pentru a putea să-și
închidă un contract laboral, să cumpere o casă sau să gestioneze propriile proprietăți.
În analizarea ORDENULUI POLITICO, trebuie să se sublinieze că, în timpul regimului de Franco,

femeia a dezactivat complet spațiul public. Dejó de ser considerată ca ciudadana, ca generatoare
de opinie și posedă de criteriu propriu-zis despre subiectele societății și instituțiilor publice. De
această formă, se fomenta că quedase relegada în spațiul privat, în casa.
Pentru a consolida această idee, se transladó de maniera organizată un mesaj a societății: femeile
trebuiau să se dedice a crea un hogar și o familie, trebuin să abandoneze spațiul public și să se
centreze în spațiul privat în care ar putea să se realizeze complet.
Solo se les permitía cierta responsabilitate în organele de putere strict feminine – prin intermediul
instituțiilor ca la Sección Femenina sau el Patronato de Protecție de la
Mujer– para trabajar en apoyo del adoctrinamiento en el nacionalcatolicismo de otras mujeres y de

las niñas, niños y adolescentes. Era la vuelta al conceptului femeii ca „el ángel del hogar”. La mujer
volvía –tal y como sucedía en los primeros años del siglo XX anteriors a la Segunda República–, a
rămâne bajo la tutela del hombre.
El Régimen franquista a fomentat de manera conștientă el valor de la diferența dintre femeile față
de bărbații subrayând atributele de îngrijire, dulzura și înțelegerea femeilor, și înalțând
capacitatea mamelor asupra tuturor lucrurilor. Pentru ello, se derogaron la Ley del Matrimonio
Civil și la Ley del Divorcio en 1939, otorgando a this derogación tuviese effects retroactivos.
Acest lucru a provocat toate căsniciile civile și divorțurile care au avut loc în timpul Segunda
Republicii vor rămâne automat fără efect. De esta forma, multe femei au trecut la ser, la nou, las
esposas de los hombres de los que se habían divorțat și las segundas esposas pasaron a ser las
amantes, pudiendo ser acusadas del delito de adulterio. În plus, în cazul de a avea hijos/as,
trecerea la ser mame soltera, împreună cu femeile, care aveau contraindicat un matrimoniu civil,
pus că acest tip de căsătorii se dizolvă. A su vez, las hijas e hijos que se habían avut în acei
matrimonii civiles pasaron, de forma cruel, a ser considerats bien como ilegítimos21 o
21 El articol 43 din Constitución de la República se ocupaba de la familia. S-a stabilit posibilitatea de a investiga
paternitatea și interzicerea legitimității sau ilegitimității nașterilor. El nuevo Código Penal de 1944 se diferențiază
de los/as hijos/as legítimos de los nacidos fuera del matrimonio e impedía la investigación de la paternidad.
21
bien de padres desconocidos, ya cargo, exclusivmente, de sus madres. Se recuperaba, de această

formă, el semnalamiento normativo que la Segunda República a fost eliminată.
Un exemplu de regresie în drepturi pentru femeile și nesiguranța juridică, ceea ce a provocat o

reprezentare a cazului propriei Margarita Nelken. La diputada de la Segunda República a fost
madre soltera de prima hija și s-a cazat cu el padre de al doilea hijo în 1933, tras el divorț de este
de prima esposa. Con la derogación de la Ley del Matrimonio Civil și la Ley del Divorcio pasó a ser
madre soltera de sus dos hijos/as. Este hecho se explicará en detalle más adelante.
În plus, derogase el matrimonio civil și el divorț, se penalizó el abort, el adulterio și el

concubinato. También se aumentó la majoritatea de vârstă până la 25 de ani, obligând femeia
tânără să rămână în casa paternului până la momentul de a casa sau a intra într-un convent.
La mujer volvió a tener prohibido ejercer la patria potestad de sus hijos/as, ostentando solo una
patria potestad subsidiaria, en defecto de padre. Los/as hijos/as no eran de sus madres, eran de
sus padres. Femeile și minorele de vârstă se aflau într-un singur plan. Era tal la privación de
drepturi de las mujeres sobre sus hijos/as que el padre podía ajunge a dar a sus hijos/as en
adopción sin consentimiento de la madre, in timp ce femeia avea prohibido adoptar por sí sola.
În cazul în care femeia înviudara, pasaba a ser tutelada de nou de către părintele său, și nu
contrazice noua căsătorie, la fel ca sucedia înainte de la Segunda República, perdía patria potestad
sobre los/as hijos/as del. matrimonio anterior. Solo cabía la excepción de que el difunto esposo
(padre de los/as hijos/as) hubiera dispuesto en el testamento, mediante o autorizație expresa, că
su viuda pudiera volver a casarse manteniendo la patria potestad sobre los/as hijos/as comunes.
El ideal de familia que el Régimen franquista propugnaba era el de un model tradițional, care
conservase los valores católicos, siendo central y fundamental la identidad nacional española.22
hogar como lavar, limpiar, cocinar, cuidar, educar y procrear23. Tot acest lucru, în mod evident
invizibil și aparent improductiv (por
22
Entre los años 1942 y 1943, repare Acción Católica ca evoluție a organizației create în 1919 de Acción Católica de la
Mujer. Se dirigía, sobre todo, a femeilor de la alta sociedad și cu trasfondul religios, les oferă un spațiu de participare
sub amparo de la religión católica. Los encuentros, reuniones y acciones avean ca finalitate susținând la Biserica
Católica și moralizați la societate.
23
„Hay que volver a pune al hombre los pies sobre la tierra. Y para la mujer la tierra es la familia. Por eso, în plus de
darles a las afiliadas la mística că las eleva, tenemos que apegarlas con nuestras enseñanzas a la labor diaria, al hijo/a,
a la cocina, al ajuar, a la huerta, tenemos que conseguir que încuentre allí la mujer toată viața și bărbatul, totul în
odihnă. La baza principal de los Estados este familia, și pentru atât el fin natural al tuturor femeilor este căsătoria.
Por eso la Sección Femenina trebuie să se pregătească pentru că atunci când va veni în ziua aceea pentru ei, se va
conduce decoros pe casa și să educă copiii și copiii să se conformeze normelor de la Falange, pentru a se transmite astfel.
22
nu implică obținerea unui produs elaborat sau obținerea unui salariu), a consolidat
ideea că femeia trebuie să țină mereu la un bărbat furnizor, că ar fi rolul de sposo
și de buen padre de familia, sensat și tomator de las decisions.
Esta imagine de familie ideal transmitía un mesaj aleccionador care daba a inteles că
aceia fii și copiii nu-i tuviesen un padre-proveedor nu se dezvoltarían de la fel ca și
cei care sí lo avean. Aquellos ar fi abocados a la delincuencia, la marginalidad, a la
drogadicción, al vagabundeo, a la sexualidad pervertida, etc. /as hijos/as de madres
solteras casi siempre eran problemáticos24 .
Algo parecido a avut loc cu los/as hijos/as de las mujeres viudas, chiar dacă în minor
medida ya que por ley las mujeres viudas vivían sub tutela ta părintelui sau a lui
suegro. Este o figura de om furnizor aportă, supusă, a structurii familiare cu un
respect social, deși nu era la ideal, și conțin toate elementele necesare pentru a fi
considerată o familie, după Dictadura franquista.
En la esfera del ORDEN SIMBÓLICO, tras la Guerra Civil, se desmanteló la reforma

educativa de la Segunda República. La educación volvió a ser religiosa și segregada
por sexos. Mediante un Decreto de diciembre 1939, a decis că la formarea femeilor
dependente de la Sección Femenina25. Esta organizație, perteneciente a Falange, a
fost creată în 1936 și avea ca principal obiectiv proiectat și difuzat la ideea femeii
ca pilar fundamental del hogar, de la familia, de la moralitate, de la religión și de los
valores católicos tradicionales. La identidad femenina a trecut prin glorificarea
importanței muncii de ama de casa și a rolului de educatoare a copiilor și a copiilor
pentru a forma într-un comportament moral și social corect. La mujer era la
depozitaria de la esencia națională și religioasă, și se le otorgaba el putere de a fi
administratora a viitorilor bărbați și femei a regimului.
una en otra generación llegue hasta el fin de los tiempos”. (Primo de Rivera, P. 1943. ESCRITOS, CIRCULARES,
DISCURSOS. Sección Femenina de FET. y de las JONS)
24 Sobre esta práctica discriminatoria que sigue teniendo lugar se habla en la Monografía 4 – „Desigualdad de trato a
las familias monomarentales en España. 2021. Assiego Cruz, V. Federación de Asociaciones de Madres Solteras (FAMS).
Instituto de las Mujeres.
25 El ideario de la Sección Femenina estuvo marcat de José Antonio Primo de Rivera: „El verdadero feminismo nu
debiera consistir en querer para las mujeres las funciones que hoy se estim superiores, sino en rodear every time of
mayor dignidad humana y social a las funciones. femeninas” y guiada por Pilar Primo de Rivera: „No entendemos que
la manera de respetar a la mujer consista în sustraerla a su magnífico destino y entregarla a functions varoniles. A
mí siempre me ha dado tristeza ver a la mujer en ejercicios de hombre, toată afanada și desquiciada în una rivalidad
donde lleva -entre la morbosa complacencia de los competidores masculinos- todas las de perder”.
23
În consecință, las mujeres avean atribuit un rol foarte diferit al bărbatului, su site natural era
în el hogar y, por lo tanto, su educația avea că a dirijat pentru a forma bunele soții și
mamele26 de los bărbați . , motivul pentru care trebuia să primească o formare diferențiată
Esa era în parte la justificarea de la segregación de la enseñanza por sexos într-un model
conservador în el que la separación de niños y niñas en las escuelas se debía a supuse
„razones de orden moral y eficacia pedagógica”.
Esta formación era atât de relevantă, că se introduce o asignatură obligatorie îndreptată

către femeile denominate Ciencia Doméstica. Esta asignatura, a partir de 1941, pasó a
denominarse Enseñanzas de hogar27 și fue cobrando cada vez más importancia en la
instrucción de las niñas, de las adolescentes y de las mujeres. De esta manera, în 1944, era
obligatoriu hacer el Examen de Hogar para aquellas adolescentes y jóvenes que quisieran
hacer estudios universitarios.
Las adolescentes, las jóvenes și femeile care se preocupă de a învăța și de a dobândi o

cultură, mai mult de ceea ce se învață în școală, erau considerate puțin feminine și
merecían el oportuno reproche social. La Iglesia Católica coincidía cu el Régimen franquista
en la condena a las mujeres independientes y críticas, defendiendo que frente a las mujeres
bachilleres presuntuosas trebuin formarse amas de casa „expertas en la practica de su papel
tradicional”. Se condamna de aceasta forma, prin doble vía (social si religiosa) la curiositate,
la initiativa, la ambición de cunoastere ca tuvieran las mujeres desde niñas.
Paralelamente, se pune în marcha el Servicio Social Obligatorio. Este serviciu era otra de las
funcții adoctrinadoras de la Sección Femenina. Con él se tratează de acoperire a formării
femeilor, care se află în afara domeniului de activitate habitual: las mujeres viudas sin hijos/
as o solteras menores de 35 años. El Servicio constaba de un an de instrucción în el, în
timpul primelor luni, recibían formación teórica în nacionalsindicalismo și estructura del
Estado. Seguidamente, se realizează doi luni de formare pentru a ajunge într-o bună casă:
puericultura, cocina, costum…Y, por último, se realizaban prácticas sociales en comedores
infantiles, hospitales u otras instituciones. Haber hecho este servicio era imprescindible
pentru obținerea de licențe de condus, cazar, pescar sau para pertenecer a orice asociație.
26
Una Orden-Circular sobre educación de las niñas, din 5 de marzo de 1938, a semnalat: „En las escuelas de niñas
brillará la feminidad más rotunda, procurando las Maestras, con labores y enseñanzas apropiadas al hogar, dar
carácter a sus escuelas, tendiendo a una contribución práctica a favor de nuestro glorioso ejército”.
27
„(...) La mujer tiene obligación de saber todo lo que podríamos llamar parte femenina de la vida; la ciencia doméstica
es quizá su 'bachillerato'. Un arquitecto nu poate să fie bueno și nu dibuja bien; un ingeniero sin conocimiento de
matemáticas ar fi un fracaso; lo mismo sucede con las mujeres: su base fundamental es la casa; guisar, planchar, zurcir,
etcétera, son otros tantos problemas que, en un momento dado, deberá resolver; por tanto, debe capacitarse para ello…”.
(Sección Femenina y de las JONS Enciclopedia Elemental, 1957)
24
Dentro del ORDEN SEXUAL, el franquismo controló și reprimió cu energia specială, tot ceea ce
este legat cu comportamentul sexual, în mod specific cu femeile. Al estar destinate să fie unice
și exclusiv „mujeres-madres”, la morala del nacionalcatolicismo a determinat comportamentul de
a urma ca femeie, mamă și soție. Unos comportaments în care la pureza și el recato erau la
baza unei bune femei. Se interzice legalmente orice metodă anticonceptivă, condamnând la pena
de arest a quien suministrase orice mediu o procedură pentru a evita procrearea sau favorizarea
avortului. El Código Penal a castigat de asemenea el avortul cu penas de cárcel, atât pentru a-l
practica ca pentru femeia care consimta ca se va realiza. În cazul în care el avortat se produce
pentru a oculta la deshonra de la madre soltera, la pena că se imponía a femeii era la durată mică.
28
Las leyes penales franquistas despojaron de derechos a las mujeres. Al asimilarlas a los incapaces,
solo daban protectia a aquellas que eran consideradas “honestas”. Când nu sunt, se tratează ca
un simplu obiect al căreia se poate folosi de forma degradante, cruel și humillante.
El Régimen a consolidat doctrina católica cu Codul Penal, pentru a se asigura că sexualitatea era
unică și exclusiv pentru finele reproductive. De aceasta forma, se inculcaba la idee de virginitate
ca maxim valor de la mujer, un “regalo” care solo trebuia entregarse al marido si solo cu el fin de
“procrear”. Esta concepción, în el caso de las madres solteras, era la que daba origen al estigma,
al rechazo y al reproche social que luego desembocaba în el trato care se otorgaba a estas
femeile care habían cădado embarazadas fuera del matrimonio și nu contaban cu protecție. de
un hombre.
„Hasta que pare, la mujer embarazada soltera este o categorie care la moral
stabilită se află între condamnarea și victimismul, dar, de asemenea, foarte
aproape de reprezentarea prostituției. Si por o parte este responsabil de la
pierderea lui honra, por otra, su desvalimiento y abandono justifican 'la caída' en
aras de un amor care era solo un instrument de seducción. (...)
La política de protecție a natalității exigía esta acoperire (de esos nacimientos),

pues por mucho que la madre fuera condenada, sus hijos eran imprescindibles
para el proyecto demográfico del franquismo. Su nacimiento, en parte, reconciliaba
a la madre con la sociedad, pero la copla advertía de la condena social y de la
soledad que esperaba a las que concebían al margen del matrimonio. Una
responsabilitate asumată de el Estado, că a través de los protectores brazos del
Patronato acoge a cuantas
28 „El artículo 416 del Código Penal a castigat cu arresto mayor o multa a toti cei care indicaran, vendieran,
anunciaran, suministraran sau divulgaran orice mediu o procedura capabil de a facilita el aborto sau evita la
procreación. Sin embargo, în el caso de abort, se contemplaba la reducerea de la condena și se alegaba la
deshonra que suponía para la familia una madre soltera”. Ortiz, M. 2010. „La mujer en la dictadura franquista”.
25
menores de 25 años, cădan embarazadas ya las mayores de edad, care solicitan su

asilo”.
(Lucía Prieto Borrego. „La copla: un instrumento para el proyecto de

moralización de la sociedad española durante el primer franquismo”. 2016)
Las mujeres, aun teniendo la consideración de honestas, erau a dispoziție del varón.
La mujer trebuia să fie sumisa al bărbatului e inclusiv someterse a lo que se le pidiera más allá de
su deseo personal29, le pareciera sau no corect. Si la violencia sexual se ejercía dentro del
matrimonio no merecía reproche penal alguno. În ceea ce privește relația cu sexualitatea, tot
giraba în jurul honorului și de la honra, înțelegând că trebuie să protejeze era el honor del
marido și del padre, nu el de la femeie.
Se volvió a penalizar el adulterio, pero solo pentru femeie, și că pentru bărbatul el tipul delictiv
era distinto: el amancebamiento. În Codul Penal a fost inclus, între tipurile de penalități, el numit
„uxoricidio por causa de honor” care a presupus Codul republican. Este delito de uxoricidio
constituie un auténtico privilegio concedido al bărbatului în defensa de su honor, în virtud del cual
podía matar sau lesionar a soției surprinse în flagrante adulterio oa la hija minor de veintitrés
años, în timp ce viviere în casa paterna, când era surprins. en análogas circunstancias.
În plus, și-a indicat „delitos contra la honestidad”, care înțelegeau delitos de violación, abuzuri
deshonestos, escândalo public, estupro, corrupción de minore, rapto și delitos relatives a la
prostituție. Evident, el bine juridico care se protejează prin intermediul acestor figuri delictive, nu
era la libertatea sexuală a femeii, deci el honor personal și familiar del bărbat tutor de la mujer.
În el tipo penal de “infanticidio honoris causa”, și el asesinato del hijo/a recién nacido
ilegítimamente concebido era cometido por la madre o por los abuelos maternos para ocultar su
deshonra, la pena se rebajaba, asistând a că el mobil del delito era , precisamente ese, ocultar la
deshonra. Pero solo podía apreciarse dicho tipo penal când la mujer era soltera, viuda o casada,
siempre que fuese honesta, pues en otro caso el delito ar fi calificat de parricidio.
29 „En cuanto respecta a la posibilidad de relaciones íntimas cu tu marido, es importante recordar tus obligaciones
matrimoniales: si él siente la necesidad de dormir, nu le presiones o estimules la intimidad. Si tu marido sugiere la
unión, atunci accede humildemente, ținând mereu în cuenta că satisfacția este mai importantă ca la o femeie.
(...) Cuando alcance el moment culminante, un pequeño gemido por tu parte este suficient pentru a indica orice
goce que hayas podido experimentar. Si tu marido te pidiera practici sexuale inusuales, se obediente y no te quejes.”
Extracto de Sección Femenina de la Falange Española y de las JONS1958.
26
Por último, hay que señalar que la prostitución estuvo permisida durante la dictadura până în 1956,
un an în care trece de ser legal la condiția legală, și bine în tot cazul era considerat inmoral (un
buen exemplu de doble moral). Se consider un mal necesar pentru a conserva virginitatea de las
buenas mujeres y para que los hombres să poată satisface sus más „bajos instintos”. Tras la Guerra
Civil, și ante los niveles de pobreza și de hambre, multe femei, special las jóvenes, tuvieron que
recurrir a la prostitución callejera como medio de subsistencia. Cu scuza pentru a evita propagarea
bolilor de transmisie sexuală, el Regimen reguló su exercițiu solo în locuri destinate unui efect, de
forma care orice femeie care exercită prostituția în afara acestor localități era deținută.
A modo de resumen
RETROCESOS EN LOS DERECHOS DE LAS MUJERES QUE

PERJUDICARON A LAS MADRES SOLTERAS DURANTE LA
DICTADURA
Drepturile politice: se revocă el recunoașterea a egalității între bărbați și femei; aumentó

la mayoría de edad hasta los 25 años, obligando a femeii tinere a permanecer în casa paterno
până la momentul de casarse, a no ser que intrase într-un convent; la mujer siempre está
bajo la tutela de un hombre (padre/esposo/hermano).
Derechos civiles: derogación de la Ley de Matrimonio Civil; derogare de la Ley del Divorcio; se
prohibió a las mujeres ejercer la patria potestad de sus hijos/as, ostentando solo una patria
potestad subsidiaria, en defecto de padre; se tipificaron los delitos contra la honestidad de
forma discriminatoria hacia las mujeres; se penalizó el adulterio pentru femeile; se penalizó
el concubinato; se eximía de reproche penal al marido și violența sexuală și/o física había
dentro del matrimonio; se establecieron penas de cárcel por practicar sau facilitar el aborto;
se recuperó la distinción entre hijos/as legítimos/as e ilegítimos/as; imposibilidad de
investigare la paternitate; en el caso de que la mujer enviudara, pasaba a ser tutelada de nou
por su padre o su suegro, y en caso de que contrajera nuevamente matrimonio, perdía la
patria potestad de sus hijos/as; el padre podía dar a sus hijos/as en adopción sin consentimiento
de la madre.
Drepturile economice: dispare el dreptul a alege libremente la profesie; dispar el acceso a

puestos de la función pública; las trabajadoras que contrajeran matrimonio abandonarían su
job exceptuando las that contasen con
27
el permiso expreso de su marido (hasta 1961); para ser dada de alta este obligatoriu
declarar el nombre del esposo, la profesiune de este, su salariu si el numero de hijos/as;
necesitate de una licencia marital de los maridos a sus esposas para firmar un contract
laboral, buy una casa sau gestion sus propios bienes (hasta 1975).
Derechos culturales: se vuelve a la educación segregada por sexos; enseñanza religiosa

como obligatoria; enseñanza obligatoria para las mujeres de una asignatura denominada
Ciencia Doméstica/Enseñanzas de hogar.
5. LAS MUJERES 'CAÍDAS': ESTIGMA Y ABANDONO
Uno de los peores demonios para el proyecto moral del franquismo era el de la madre soltera,
pues esta era vista în las families tradicionales como una vergüenza. Para atender estas
situaciones, el franquismo creó las Casas de Maternidad en las que las embarazadas solteras eran
internadas a propia voluntad sau por imposición de la familia pentru ocultarlas del vecindario și
evita el rechazo. În aceste instituții, regentadas por órdenes religiosas, sunt jóvenes mujeres,
bine terminaban dando în adopción a su bebe, bien se los arrebataban con falsos certificats de
defunción. También en estos lugares, las mujeres “caídas” putean reinsertarse în societate, bine
formando parte del servicio doméstico de alguna familia de clasă alta, bine cazând cu vreunul
dintre bărbații solteros care se apropie de soții prin intermediul proceselor de reeducare. a los
que eran sometidas, con el obiect de eliminare sus conductas transgresoras e inmorales.
„(...) se acceptaban los hijos que, concebidos bajo el período de noviazgo, eran
reconocidos por el padre. La mujer „caída” era în acest caz „reparada” într-o boda
posterior y, por tanto, acceptada como esposa și ca madre. Pero aquellas cuyo
embarazo se hacía público sin paternidad cunoscută o sin que el padre caresiera
recunoaște că sunt absolut rechazadas și moralmente condenadas. Incluso el
término utilizat pentru referirse a ellas, “caídas”, asociat al abandono, sugiere una
situație vitală limită a la care se ajunge prin rechazo familiar. Hasta tal punto era
considerată pierderea virginității un factor perturbator al stabilității sociale că
situația de la „jóvenes caídas” era, în funcție de viziunea exprimată de obispo de
Jaén, o problemă de ordine publică. Una interpretación tan extrema care asimilaba la
pierdere de la virginitate a la delincuencia sau al bandolerismo, por lo que proponía
intervenția estatală. Pero el abordaje politic al problemei nu implică la absoluta
responsabilitate civilă, por el contrario, el prelado exigía la
28
intervención de las órdenes religiosas „para el internamiento, corrección y formación

de jóvenes caídas o próximas a caer en el vicio”.
(Lucía Prieto Borrego. „La copla: un instrumento para el proyecto de

moralización de la sociedad española durante el primer franquismo”. 2016)
Las mamele soltera erau o parte din femeile rebele, care au fost internate în instituțiile Patronato
de Protecție a femeii. Según la psiquiatría de la época (Vallejo Nájera, López Ibor o Novoa Santos),
30
psicológicamente débil, es más susceptibles de al ser la femeie un ser improductivo, inútil,
sucumbir a sus más bajos instintos. Și, în plus, sunt femeile pertenecían a la clase baja, provenían
del ámbito rural sau carecían de estudios, avea mai multe probabilități de că „sucumbiese a sus
bajos instintos” și că tuvieran relaciones prematrimoniales. Rezultase o no embarazada, su
conducta era inmoral y se la consideraba o prostituta. Si, además, quedaban embarazadas, se las
señalaría como mujeres perdidas, cuya “honra” era, practicamente, imposible de recuperar. Ese
era el relato social că se predica.
Las mujeres que ingresaban en las instituciones del Patronato de Protección de la Mujer, ca las
Casas de Maternidad, sufrían, în consecință, un semnalament care legitimaba los castigos și el
trato degradante, cruel and humillante que pudieran primi. Las Casas de Maternidad erau locuri
siniestros y terroríficos, cum se face să cunoască puțin a puțin a plecat de la puținele mărturii de
quienes pasaron por esos centros. Mujeres muy marcadas por las secuelas de lo vivido y cuya
reparation social is una deuda pendiente31 .
El Real Patronato de Protección de la Mujer se creează în 1902 în timpul reinării lui Alfonso XIII,
sub protecția soției sale M.ª Cristina de Borbón. În origen, este Real Patronato se erigió pentru
lupta contra prostituției, centrându-se în special în que provenía de las colonias. Pronto se
convirtió într-o entitate organizată de la mano de la Iglesia Católica, pentru a acoger a las
prostitutas ya las mujeres provenientes de la trata de blancas de las colonias. Un organismo
básicamente asistencial sustentat por la beneficencia de la alta sociedad de la época.
30
„(…) La mujer semeja al macho joven o al infante. La psique feminină oferă o structură peculiară, care se califică ca
psiques histeroizi, caracterizându-se prin predominioul vieții afective și prin exagerarea labilitate a sentimentului; por
la fragilidad de la voluntad, manifestada por el carácter versátil, caprichoso e irresoluto; por la tendencia a la fabulación
(…)” Novoa Santos 1929, según reproduce PRIETO BORREGO, L. en „Mujer, moral y franquismo. Del velo al bikini”. 2018.
31 În alte țări ca Irlanda, Guvernul a solicitat să-și solicite mamelor soltera și ale copiilor săi peste cinci ani de
investigații din partea Comisiei de investigare a caselor mamelor și bebelușilor, de la publicarea unui informe în
înero . de 2021, că a revelat el trato care a primit între 1922 și 1998, și la vulneración de drepturi, estigmatización și
drama que vivieron miles de madres solteras repudiadas por sus propias familias, por una sociedad conservadora și
por la Iglesia Católica. Situación muy similar a la que experimentaron en España durante la Dictadura franquista. El
nombre del informe es: Raport al comisiei de anchetă privind casele pentru mame și copii del Departamentul pentru
Copii, Egalitate, Dizabilități, Integrare și Tineret (2021).
29
În timpul Republicii, această instituție a fost recunoscută ca Patronat de Protecție a femeii,

reconvirtiindu-se într-un loc de control și de studiu al bolilor venere.
În plus, a pretins protejarea femeilor care se desenvolvían în ambienti nocivos, tutelară la minore
desprotegidas și velar prin respectarea acordurilor ratificate de España în teme de prostituție și
tratare, de caracter abolicionista. În 1935, el Patronato este disuelto por falta de finanțare.
Tras la Guerra Civil, în 1942, acest organism a fost recuperat pentru a juca un rol-cheie și dramatic
în viața de multe femei. La institución dependía del Ministerio de Justicia y contaba cu Carmen
Polo, esposa de Franco, como presidenta de Honor32 .
Estuvo en funcionamiento durante toda la Dictadura y en los primeros años de la Transición, până
în 1985.
La natura instituției se definește a partir de la convergencia de mai multe competențe ale acțiunii
sociale, care se realizează recluyendo a femeilor: asistencialismo, beneficencia și moralización33.
Sus centros nu se dedică solo a las madres solteras, și bine este cel mai bun exemplu del rechazo
și de la estigmatización că sufrían sunt. Esta institución se encargaba de las mujeres que no se
adecuaban al modelo femenino ya la identidad femenina ideal propugnada por el régimen: aquellas
que se consideraban “de dudosa moral” (entre las que se encontraban las madres solteras). De
hecho, la definiția acestui organism, publicată în BOE este: „La finalidad del Patronato será la
dignificarea morală a femeii, special de las jóvenes, pentru a împiedica exploatarea, apartarlas del
vicio și educarlas con arreglo a las enseñanzas de
34 .
la Religión Católica”
El perfil de femei care ingresaban și erau tutelate era foarte vast: jóvenes embarazate (futuras
madres solteras), víctimas de abusos, lesbianas, prostitutas... chicas “rebeldes” que, a ojos del
régimen, no se sometían a la autoridad de sus familias. Toate
32 El organigrama del Patronato de Protección de la Mujer estaba compuesto por la Presidencia de Honor,
Presidencia Efectiva, Vicepresidencia, Secretario General, Tesorero, Consiliario (siempre un membru de la jerarquía
eclesiástica), diez Vocales de libre designación (Obispo de Madrid-Alcalá). , Representante de la Sección Femenina,
Presidenta de Mujeres de Acción Católica, Capitán General de la Primera Región, Subsecretarios de gobernación y
de Justicia, Directores generales de Seguridad, Sanidad y Prisiones, Vicepresidente del Consejo superior de protección
de menores, Fiscal del Tribunal Supremo de Justicia, Presidente de la federación General de Hermandades se San
Cosme y San Damián y Representante del Patronato de Redención de Penas).
33 El Patronato de Protección de la Mujer tenía una Junta Nacional y Juntas Provinciales, así como Juntas Locales en
aquellos municipios de alta tasa de población. Staba compus de distintos centres: Centros de Observación y
Clasificación (se observa la conduita femeilor și se realizează un examen ginecológico cu el obiect de saber și sunt
vírgenes sau nu pentru calificarlas ca „completas” sau „incompletas” și în función del rezultatul și comportamentul
observat se hotărăște că centrul se învie); Centros Maternales, en los que ingresaban las jóvenes embarazadas și
sin pareja, las madres solteras (uno de los centros más cunoscuți era el de Peña Grande în Madrid); Centros
Preventivos; y Centros de Rehabilitación y Reeducación de menores.
34 Boletín Oficial del Estado de 20 de noviembre de 1941.
30
ele erau tineri de între 16 și 25 de ani, vârsta la care atingea majoritatea de vârstă și putean
abandona instituția.
Accesul la centrele și casele patronului se produce prin trei căi principale:
• La detención policial de aquellas mujeres que eran identificadas por conducta

imoral.
• La denuncia de un particular, también por conducta inmoral de una mujer.

Muchas de estas denuncias se producían en los bailes, cines o piscines, places en los que
era habitual, care se întâlnesc membrii de la Sección Femenina sau de Acción Católica, a
modo de vigilantes.
• El ingreso a petición propia sau a solicita de los padres. Aceasta era, de obicei,
el tipo de ingreso de las madres solteras.
Aceste centre erau dirijate pentru diferite órdenes religioase. Între referințe bibliografice figuran
mai multe congregații ca la de las Oblatas, las Trinitarias, las Adoratrices, las Cruzadas Evangélicas,
las Monjas de la Caridad, el Buen Pastor o la Sagrada Familia.
Junto a este caracter strictmente religios, se buscó también un respaldo clinico/medical care
permitiese justificar the existe and el funcionamiento del Patronato. Entre los apoyos que a găsit
instituția erau los doctores Vallejo Nájera și Eduardo Martínez și el del psiquiatra del propio
Patronato, Francisco J. Echalecu y Camino. Bajo la finalidad de „la dignificación moral de la mujer”,
se găsesc cu multitudine de realitati diferite care vivían las jóvenes, așa cum sunt multe posibilități
de a pune în practica teorii psiquiátricas sin fundament científico, tal și cum se a constatat con
posterioridad.
Este precisamente între anii 1960 și 1975, perioada de modernizare economică a Spaniei în
timpul regimului, când mai inflexibilă a evoluat la Patronato. Por un lado, la migración masivă din
câmp a las ciudades a făcut că multe femei jóvenes se încorporaran în serviciul domestic și, în
consecință, crescon las posibilități și cazurile de situații de abuz prin partea de patronos către
aceste femei care se dedică serviciului. en sus case. Ante este posibil relajación de la moral, se
consolidaron las intervenciones de vigilancia del Patronato sobre las posibles conductas inmorales.
Asimismo, și bine că prostituția era deja făcută de o activitate legală, seguía fiind considerată ca
un vicio și un pecado y, por tanto, las mujeres que se prostituían trebuin să fie redimidas prin
intermediul acestor centros regentados por órdenes religiosas. La intrarea turismului în țara
noastră și a imaginii femeii moderne care provine din exterior prin cinema și televiziune, de
asemenea, a ajutat să crească dotațiile economice destinate pentru a menține structura patronului
și a-ți îndeplini misiunea velarului prin moralitate. nacional católica ante los peligros que iban en
aumento.
31
În 1985, a intrat în democrație, s-a încuviințat Patronato de Protecție a Femeii, după mai multe
scări legate cu Residencia de San Fernando de Henares și cu Casa Maternal de Nuestra Señora de
la Almudena, situată în barrio de Peña Grande ( nume por el care era mai cunoscut). Era în acest
centru în care intraseră mamele soltera. Estuvo dirigido, primero, por las Esclavas de la Virgen y,
posteriormente, por las Cruzadas Evangélicas. El obiect de la Casa Maternal de Peña Grande era la
reeducación de lasjóvenes, valorându-se ca un succes el fapt de a obține că femeia contrazice
căsătoria cu părintele biológico.
Despre Casa Maternal de Peña Grande există documentație de escasa. Sin embargo, hay dos
documentes imprescindibles por el valor de los testimonios care reflectan lo que las madres
35
solteras vivían allí. Aceste documente sunt fiul „La Madre sola”, regizorului Miguel Paredes. y „El
Patronato36 ” (Documentos RTVE), cu Guion de Reyes Ramos.
El relato de las mujeres, care trece prin aceasta Casa Maternal, vorbește de un loc în el, care nada
mai intrau era tratate ca prostituate, puse că comportamentul moral moral a avut ca urmare a
sarcinii: a fost bună cristiană nu.
estarían embarazadas. Este hecho las convertía en pecadoras și la forma de redimirse era a través
del duro trabajo: las internes cultivaban el huerto, se encargaban de la limpieza, de la cocina y,
además, realizaban jobs de costura que algunas empresas encargaban a las monjas. Toate aceste
lucrări sunt realizate și sunt înțelese sau recién paridas. No se respetaba el descanso ni la
necesitate fizică de recuperare tras un parto. Los siguientes testimonios de dos mujeres que
estuvieron en la Casa Maternal de Peña Grande son buen ejemplo de lo que allí se vivió. Apoi, se
reproduce dialogurile care apar într-unul dintre documentele37:
A. Te levantaban a las siete de la mañana, iba una monja a “levantaos que el Señor os
llama, levantaos que el Señor os llama”. Lo primero que tenías că face era să iasă
la puerta, și să se formeze ca o specie de mili, aveas que estar acolo, și rezar.
B. Yo he tenido mi guerra cu las monjas, mi guerra cu los curas, pentru că toate zilele
aveau că ir a misa, toate zilele aveau că mărturisesc, dar nu avea nimic mai mult că
într-o manieră, singurul că ar fi fost că te mărturisește toate zilele cu el cura
pentru că te quejaras de las monjas, para luego venir las represalias.
35
La madre sola, Miguel Paredes și Mariano Aguado. Radio Televisión Andaluza
https://www.youtube.com/watch?v=ZDLTLZd1Wbc
36 Crónicas: El patronato, Reyes Ramos. Radio Televisión Española
http://www.rtve.es/alacarta/videos/cronicas/cronicas-patronato/4742478/
37
Transcriere literală a unora dintre mărturiile reflectate în documentul La madre sola.
32
A. Hacía la cama, limpiabas tu camera, te asignaban la limpieza de las zones

comunes, que las tenías que fregar de rodillas, con estropajo y jabón,
galerías y pasillos, lo mismo daba que estuvieras embarazada de poco
sau que estuvieras a punto ya de dar a luz.
B. Nueve meses de embarazo trabajando y fregando suelos como las locas,

y quitando mierda hasta el mismo día de irme a parir. Me fui a las diez
de la mañana ya las siete de la mañana era yo fregando suelos.
A. Yo vi solo una vez dar una charla, no para hablar de la maternidad, sino
para hablar de lo pecadoras que éramos y de lo bueno que era el Estado
al acogernos.
B. Una vez que ya te han captado și o dată că se han empapado más o

menos de cuál este tu punct débil, ellas utilmente te hacen sentirte o
„puta mierda”.
A. Que en vez de querer a tu hijo lo que buscaban es que lo dieras, en vez

de ajutor te a la maternidad, lo que buscaban era que te sintieras
siempre culpable, una maternidad siempre culpable por haber tenido
un hijo nacido fuera del matrimonio.
A. Estaba yo en la habitación y le digo
- Ya te vas; -
Nu, se va la niña.
Y yo le veía a la muchacha llorar
- ¿Cómo que se va la niña?
- Nu, es que la he dado en adopción.
Yo no era mujer, echando por mi boca culebras, porque nu podía suport
lo que estaba
haciendo, pero claro ahí llegó la hermana Clara a darme a mi zambomba,
pom pom, pom, pom. Faltó que nos pegáramos las dos, că nu era mi-o
viață, că și-ai fi hotărât să fie una desgraciada… mundo no quería decir
que era una desgraciada.
A. Y me decía para mí, yo soy incapaz de dejar a mi niño aquí, și algún

día yo salgo are que ser cu mi niño și si no… a times me planteaba la
idea de suicidarme și no achieveba salir, pero siempre con él, de
matarlo conmigo.
B. Y se llevó a la niña, sus nuevos padres, gente de aquí (gente de dinero)
muy bien, sus buenos coches, pero la señora ni aparecer, la criada a
33
recoger a la niña ya meterla en el coche y se acabó. Y esa madre en esa

ventana llorando cu su maletita preparată și su sobrecito, puerta y calle.
A. Fueron mis padres los que recibieron presiones para que diera el hijo en
adopción, a lo que mis padres se negaron, mi padre inclusiv, dentro de su
enfado, tenía muy claro că era su nieto și yo era su hija și ce como decía
el” mi sangre nu va a rodar por niciun lado”.
B. Eres la hija del pecado, has cometido el pecado más grande de tu vida,
restte embarazada siendo soltera sin tener un marido, y ahora encima te
quieren hacer buena y convencerte de que lo mejor este que des el hijo en
adopción.
A. Que voy a ser o persona adulta que entiendo que no es que no le quisiera,
es que aquello era tan represivo y no tenían detrás una familia luchando
por ellas como yo tenía, quizá si me hubiera visto sola ca ellas hubiera
hecho lo mismo.
B. Yo ya os lo propuse, si me queréis tachar as me queráis tachar, pero que mi-

ai fost mie, lo que vaya a tener es mío, ya ellos fue su convencimiento de
que yo la diera, de que yo la diera, de que la entregara, de que la entregara,
como muchas tantas que yo veía.
A. Yo tenía miedo de noche, tenía pesadillas, soñaba que me volvían a llevar,

mi madre me tenía que despertar, o sea, yo vine con mis nervios destrozados
și mi madre me llevó a un psiquiatra, el psiquiatra empezó a hablar
conmigo y cuando yo le conté cosas de Peña Grande, a salió și le-a spus a
mi-o mamă, că eu era loca, că mi-a încerrat într-un psiquiátrico, că a
contaba unas cosas care nu podían să fie și ce-l mai bine că podía hacer
era încerrarme într-un psiquiátrico para siempre.
Para poder salir de la Casa Maternal antes de los 25 años había dos vías: bien la mujer era
dada de alta și se devolvía la tutela a quien correspondiese, bien a través del matrimonio.
Según refrendan distintos testimonios, era habitual que, tras la misa del domingo, un grup
de bărbați se quedase a observa a las women internas pentru a oferi posibilitatea de a
ieși de Peña Grande casándose con ellos; de esta forma se les ofrecía una soluție la
problema que las retenía allí, el hecho de ser madres solteras.
Uno de los aspecte care se repite în los relatos de las madres solteras que pasaron por las
Casas del Patronato este la profunda senzație de aislamiento care se sufría în interiorul
centrelor, în care las órdenes religiosas practicaban la incomunicación física ca castigo a
los comportaments de las internas, bine ca parte din penitencia, bine por su obediencia,
bine ca. castigo por parte de las propias monjas que dejaban de
34
hablarles e impedían que las demás internas les hablasen. Y también sufrían el aislamiento
social care se produce fuera de esos centros la ser semnaladas în sus entornos și vecindarios.
En ambos caía sobre ellas el estigma de ser madre soltera,' lo que las llevaba a ser apartadas
del resto de chicas de su edad și de los espacios en los que podían duce o viață adecvată
pentru propria vârstă și intereses. Staba bien visto que fueran rechazadas en su entorno
más cercano tanto familiar como de amistades.
El Régimen de Franco estigmatizó și încerró a las madres solteras, reprimiéndolas și

debilitándolas física și psihologică prin intermediul unui maltrato que rozaba la tortura. Usó
el señalamiento y la represión como vía para trasladar un mesaj aleccionador a la sociedad
española sobre cuáles eran los valores morales, políticos y religiosos correctos y sobre cuáles
eran las consecuencias para quienes no los asumían. Todo el sistema era construit într-un
turneu într-o identitate feminină, care era incapacitată de femeie pentru a decide asupra
vieții personale, afective, sexuale și profesionale.
UNA REFLEXIUNE
38
De Emilia Barrio Rodríguez (istoricatoare și feministă)
Una de las mayores dificultades de los historiadores radica en el hecho de que

las historias de la represión sunt íntimamente asociate cu los silencios: el silencio
de las victims que aún tienen miedo y quisieran olvidar o han găsit în el silencio
o strategie de sobrevivencia în medio. de la impunidad, el silencio de los que
prefieren no saber y el silencio de quienes pretenden ocultar sus responsabilidades.
Para quienes crecimos en medio de esos silencios, în un país de verdades

proscritas, la ruptura del silencio reprezintă un emoționant desafío, și por qué
nu spuneți, și noi forma particulară de a face justicia.
La Transición Democrática s-a făcut cu premisa de olvidar el pasado, cum și nu

hubiese existado la Dictadura con todo lo que implicó: supuso, de facto, la
renuncia temporal a la Memoria para hacer tabula rasa con ese pasado.
Una amnesia histórica programată s-a instalat în societatea española și las
victims fuimos muy generosas, yo diría que demasiado.
38 Barrio Rodriguez, E. para El Independiente de Granada, „El género en la memoria histórica (y ii): los castigos de
género durante la guerra civil y el franquismo”, 2018 https://www.elindependientedegranada.es/ciudadania/
genero memoria-historica-ii-castigos-genero-durante-guerra-civil-franquismo
35
Participam la Transición hacia la Democracia sin hablar, pentru că toate aceste

episoade ale recentei Historia Contemporánea erau molestate pentru artiștii
din „modelica tranziție” și au fost atinși.
Pero los pueblos no olvidan su historia; hijos y viudas no olvidan a sus
muertos, y quienes fueron presos y presas políticas no olvidan la persecución,
la privación de libertate și la tortura.
Din nefericire, el empeño de colectivos reivindicativos de la Memoria, unos
pocos historiadores e historiadoras -muy pocos- y mucha gente de buena
voluntad -sin tener apoyo económico y trabajando a contracorriente
empezamos a romper el muro de silencio cu el care se ha querido tapar este
periodo negro.
El obiectivul este să ajute la construirea și la conservarea unei memorii
colective, care consiga situații în spații și timpi vizibili și valorați, fapt care
contribuie, în palabras de una victimă exiliada, María Zambrano, „a
transforma la historia trágica en historia ética”
6. LA TRANSICIÓN: EN EL VAGÓN DE COLA
El 20 de noiembrie de 1975 moría el dictador Francisco Franco și se punea fin al Régimen

para dar paso a la denominada Transición Democrática, de la mano del recién proclamado
Rey Juan Carlos I, quien asumía –desde la Jefatura del Estado– la transformación política
desde la Dictadura a una Democracia Parlamentaria.
No fue hasta 1978, cu la aprobare de la Constitución, când las mujeres volvieron a ser
ciudadanas de pleno de derecho. A este cambio politic se le sumó el apoyo del movimiento
feminista, a început să se formeze în deceniul de ani 70 în España.
Este mișcare se vio refrendado prin declarația pentru parte de Naciones Unidas del an
1975 ca Año Internacional de la Mujer, anul în care se organizează de asemenea de
forma semiclandestina la I Jornada de Liberación de la Mujer, care a tratat o viziune
asupra lui. sexism que impregnaba las structures políticas, sociales and culturales
heredadas de la Dictadura.
El feminismo apoyó și nutrio el proces de tranziție a Democracia, deși, cum a fost trecut
în timpul Segunda República, las cererile mai concrete nu au fost încorporate în aceste
începuturi.
Dentro del ORDEN ECONÓMICO, deși la Ley de Derechos Políticos Profesionales din 1966
a stabilit egalitatea condițiilor femeii în lumea laborală, era la
36
Constitución de 1978 la que otorgó a las mujeres el derecho a no ser discriminadas por el hecho
de serlo. Un recunoaștere legal că dista de ser o egalitate reală, și avem în cuenta las cifras de
desigualdad por razón de género, care continuă să existe o dată de azi în reprezentativitatea în
organele de decizie, în materia salarială, în reparto de los cuidados pentru la conciliación laboral,
en las tasas desempleo etc.
Sin embargo, el Orden Económico, va más allá del mundo laboral. Hubo que esperar a 1979 pentru
că o femeie poate deschide o cuenta bancară în solitari și dispune de bani fără necesitatea
autorizației unui bărbat. Y hasta la Ley 11/1981, de 13 de mai, pentru a modifica Codul Civil în
materia de Régimen economic del matrimonio, nu se recunoaște egalitatea femeii casate în
administrarea bienes gananciales. Esta norma a stabilit că nu tenía por qué ser el marido, care
administrase los bienes gananciales del matrimonio (Régimen economic, care încă se aplică defect).
În el análisis del ORDEN POLÍTICO, conviene semnalar la importancia de la Ley para la Reforma
Política, aprobată de Cortes Generales la 18 noiembrie 1976, care a fost respaldată în el primer
referéndum nacional ese mismo año. Esta ley a deschis el camino a unas elecciones libres și al
actual sistem electoral, reglementa dreptul de huelga, el derecho al despido, la libertate de
sindicación și la disolución del Movimiento Nacional, printre alte modificări sociale care au fost
însoțite de aprobaciones legislative.
El 15 de iunie 1977 se va celebra las primeras elecciones democráticas din 1936.

În ella obtuvo la victoria UCD, partidul liderat de Adolfo Suarez. Pentru acei comicios se legalizau
diverse partide, printre ei el Partido Comunista, care trebuie să fie menționat în mod special prin
caracterul opus al naționalcatolicismului, care avea caracterizat los ultimii ani de dictatură.
Toate aceste schimbări au fost posibile mulțumiri femeilor care reprezentau ideea feministă și că
lucrează pentru a încorpora viziunea egalității de oportunități între bărbați și femei în
progresele care au fost obținute. Un arduo trabajo, avându-l prezent în locul din care partia la
Tranziție, tras cuarenta años en los que las mujeres habían fost relegadas al papel de ángel del
hogar.
A pesar de que la Constitución del 78, în articolul 32, a menționat: „El hombre y la mujer tienen
derecho a contraer matrimonio con plena igualdad jurídica. Ley regulará las formas de matrimonio,
la edad și capacitatea pentru contraerlo, los drepturi și deberes de los cónyuges, las causas de
separación y disolución y sus efectos”, nu era până în 1981 .
37
când se aprobă la cunoscută ca Ley del Divorcio39 . Esta ley, como ocurrió durante la Segunda
República, s-a înfrentó la opoziția de los sectores más conservadores de la sociedad, care a
argumentat nou pentru aprobarea nemaipomenitului acabaria cu familia.
În ORDEN SIMBÓLICO, este necesar să se acorde că era de la anii 60 când acest abordare a
început să se modifice în mod semnificativ cu nașterea grupurilor feministe care se opuneau al
Regimen franquista, Uno de ellos, el Movimiento Democrático de Mujeres40 , avea ca obiectiv
impulsar . interesul femeilor pentru problemele din țară, reclamația democrației și revendicarea
temelor specifice femeilor, poveștile ca situația celorlalți în casă, discriminarea femeii în educație
sau accesul la locul de muncă. .
În timpul primilor ani de tranziție, mișcarea feministă a fost asumată de fiecare dată când mai
mare importanță, lucrând prin încorporarea femeii în toate domeniile din care a fost exclus: el
recunoașterea votului la egal cu restul cetățeniei.
41
cu Ley Electoral de 1977, los principios de igualdad recogidos en la Constitución; y la modificare/
derogación de diverse leyes y normatives que nu tenían en cuenta los derechos de las mujeres.
Între aceste, se află la Ley 11/1981, din 13 mai, de modificare a Codului Civil în materie de filiare,
patria potestad și Regimen economic del matrimonio, care otorga egalitate efectivă a femeilor și
bărbaților în cuestiones ca la dispoziție de bine. gananciales o el ejercicio de la patria potestad, e
introduce la igualdad de responsabilidad con respecto a los hijos y hijas, independientemente de si
han nacido dentro o fuera del matrimonio.
39
Legea 30/81 din 7 iulie, care modifică reglementarea matrimoniului în Codul civil și determinarea procedurii
a seguir en las causas de nulidad, separación y divorcio.
40 Movimiento Democrático de Mujeres (MDM). Creat în 1965, era vinculado al Partido Comunista și era uno de los movimientos
más relevantes por la cantidad de colectivos feministas y mujeres que consiguió agrupar, se considera la bază que dio lugar al
Movimiento Feminista español de los años 70.
41 Articolul 9.2: „Corresponda a los poderes públicos promova las conditions para que la libertate și la igualdad del individuo și
de los grupos en care se integrează sean reales și efectivos; remover los obstáculos que impidan o dificulten su plenitudine and
facilit the participation of all the cityanos in the life public, economic, cultural and social.”
Articolul 10.1: „La dignidad de la persona, los derechos inviolables que le son inherentes, el libre desarrollo de la
personalidad, el respeto a la ley ya los derechos de los demás son fundamento del orden político și de la paz social”.
Articolul 10.2: „Las normas relativas a los derechos fundamentales ya las libertades que la Constitución recunoaște se
interpretan de conformitate cu la Declaración Universal de Derechos Humanos și los tratados și acords internaționales
sobre las mismas materias ratificadas por España”.
Articolul 14: „Los españoles son iguales ante la Ley, sin que pueda prevalecer discriminación por razón de nacimiento,
raza, sexo, religión opinión o orice altă condiție o circumstanță personală sau socială. Articolul 23.1: Los ciudadanos
tienen derecho a participar en los asuntos públicos, directamente o por medio de representantes, libremente elegidos
en elecciones periódicas por sufragio universal”.
38
Asimismo, la ya mencionada Ley del Divorcio, Ley 30/1981, din 7 iulie, prin care se modifică
regulamentul matrimonial în Codul Civil și se determină procedura a urma în las causas de
nulitate, separación și divorț, care acabó formalmente cu las discriminaciones hacia las mujeres
en lo referente al Derecho de Familia.
În materia de educación, las primeras reformas empezaron a cristalizar cu la Ley General de

Educación (1970), prin intermediul unei serii de modificări care reflectă la începutul deschiderii
regimului franquista. Este ca caracteristică principală, care stabilește o educație gratuită și
obligatorie, și vine cu scopul de a dota în țară a unui sistem educațional mai just. Se încorporează
la formarea obligatorie din cei 6 ai 14 ani pentru copii și niña, și se elimină de forma paulatina la
formarea segregată por sexos. Desaparecieron las enseñanzas consideradas femeninas.
Sin embargo, aunque el contenido curricular era igualitario, el profesorado -pieza fundamental în
la comprensión de los cambios sociales y educativos– seguía teniendo la huella ideológica del
sistema educativo del franquismo, muy estructurado en pilares patriarcales. Fue question de time
that se produce the changes for that the system education modifise your ideario nationalcatolicista.
Dentro del ORDEN SEXUAL, se produce modificări foarte semnificative pentru femeile în general
și pentru mamele soltera în particular. Uno de ellos este el recunoașterea și protecția integrală
a copiilor și a fiilor în mod independent de filiație, recunoscând acest aspect ca un drept
constituțional42. A este reconocimiento hay que sumarle la despenalización del aborto în 1985, a
través de la reforma del Código Penal, care, în acel moment, a inclus unic tres supuestos en los que
el aborto era legal: peligro para la vida o salud física o psiquica de la mama; embarazo a
consecuencia de una violación; y, por último, que se presumise que el feto iba a nacer con graves
malformaciones físicas o psiquicas.
Unos años antes, en octubre de 1978, se dejó de a considera ca delito la venta o prescripción de
anticonceptivos. Hasta entonces se castiga a quienes recetaran,
42 Articolul 39:
„1. Los poderes públicos asigură protecția socială, economică și juridică a familiei.
2. Los poderes públicos asigurăn, asimismo, la protecția integrală a fililor, iguales estos ante la ley con independencia
de su filiación, y de las madres, anya que sea su estado civil. La ley posibilitará la investigación de la paternitate.
3. Los padres deben prestar asistencia de todo orden a los hijos habidos dentro o fuera del matrimonio, în timpul
minorității de vârstă și în celelalte cazuri în care proceda legal.
4. Los niños gozarán de la protección prevista en los acuerdos internacionales que velan por sus derechos”.
39
vendieran sau dieran publicitate a los “medicamentos, sustancias, objects, instrumentos,

aparatos, medios o procedures capaces de evitar la procreación”.
În 1983, se aprueba la Ley 16/1983, din 24 octombrie și se creează el Instituto de la

43
Mujer como organismo autónomo adscrito al Ministerio de cuya finalidad principal
Cultura, este: „El cumplimiento y desarrollo de los principios constitucionales recogidos
en los artículos 9.2 și 14 , de a promova și de a promova condițiile care posibiliten la
egalitate socială a ambelor sexe și a participației femeilor în viața politică, culturală,
economică și socială.”44 , de atenție așa cum este în dezvoltarea de programe de
formare dirijite a femeilor, și în egalitatea între bărbați și femei, promovând și
coordonând politicile specifice dirigidas a femeilor din Administrația Pública.
Este también în 1983 când surgen dos asociaciones pioneras dentro del asociacionismos
de familias monoparentales, la Asociación Solidaridad con Madres Solteras, en Madrid,
și la Asociación de Madres Solteras Isadora Duncan, en León. Este movimiento surge
într-un moment propicio pentru a denunța situațiile suferite până atunci și pentru a
revendica că las familiile femeilor, care ar fi fost singuri ai lor fii, ca și cum sunt un
model de familie mai mult și că, cum sunt, au că vor avea aceleași oportunități.
Ambas entidades narraban în sus relatos și declaraciones públicas el horror, care
habían avut că trăiesc algunas de sus fondatori și multe de sus socias45 .
43 Actualmente depinde del Ministerio de Igualdad.
44 Web del Instituto de las Mujeres - http://www.inmujer.gob.es/elInstituto/historia/

home.htm 45 „En este marco ideológico se înțelege por ce destule mame solteras ocultaban și negaban
realitatea familiară, de acord cu mărturiile că unele dintre ele ne-au transmis. Así, en nuestra sociedad hubo
niñas o niños a los que se hizo creer que eran hermanos de sus madres, solteras, e hijos de sus abuelos,
falsedad que no descubrían hasta que por matrimonio u otra circunstancia, solicitaban una partida literal de
nacimiento.” , „Familias monoparentales, redes y asociaciones. proyectos y experiencias en el Estado español”,
2017. González, Jiménez y Morgado. VV. AA. (Beltrán Mayoral, C. Alamada, E. Camps Calvet, C. Y Di Nella, D)
Colección Familias Monoparentales y diversidad familiar. Ed. Copalqui.
40
LA ASOCIACIÓN FUNDACIÓN ISADORA DUNCAN: UNA EVOLUCIÓN

EN PARALELO A LA FAMILIA MONOPARENTAL EN ESPAÑA
Por María García Álvarez (președintele asociației fundación Isadora

46
Duncan)
El context que había en España a principios de los ochenta del siglo pasado, recién salidos
de una dictadura în la que la mujer a fost tratada ca minor de edad (todavía seguía
pesando sobre nosotras el Patronato de Protección a la Mujer, dependente del Ministerio
de Justicia, el cual no desapareció definitiv până în 1985, când la Comunitatea Autónoma
de Castilla și León a asumat competențele în domeniul femeii; el primero a tutelat la
española din 1942 și 1985). La única familia monoparental reconocida era la viuda.
Nosotras no solo sufríamos un rechazo social frontal, ni siquiera se nos reconocía ca
familia a nivel legal, éramos un “libro de filiación” și în los estudios sociales de la época
se decía că formábamos la “cantera de la prostitución y las adopciones”.
La asociație nace, în prima linie, ca un act reivindicativo puro și duro.

Como madres solteras nos rebelábamos contra esta situație, nu teníamos nada clar, ceea
ce íbamos a face, nu cuál ar fi nuestro derrotero. Fueron foarte duri los comienzos, sin
infrastructura, sin humanos și sin recursos económicos medios, solo trei mil pesetas pe
care le-am reunit între toate. El local unde nos reuníamos era un octavo sin ascensor și
sin puertas, era o plantă a unei singure piese. Por no tener, no tenía ni puerta de entrada.
Se accesează direct de la escalera. Nos lo cedían solo los sábados de 8 a 10 de la tarde.
(…) până în 1989, când la Junta de Castilla și León a decis să deshacerse del local și ne
rămânem în strada. Así estuvimos varios años, avându-se reunirnos în casa mea și în
cafeterías.
În relațiile cu alte mișcări ale femeilor, nici nu sunt bine.

Comenzaron a utilizanos en el tema del avorto. Para algunos era así de sencillo: „Si no
tienes dinero y además no fuiste a por el embarazo, aborta”; pero para otros/as „el
aborto es un crimen”, seguid dando a vuestros hijos/as en adopción, haréis felices a
muchas parejas” … ¿Y nosotras? El Estado nu se află în urmă; în 1984 a promovat un
studiu cu următoarea concluzie: „En España ya solo son madres solteras las mujeres de
un nivel cultural și economic medio-alto”; las demás éramos marginación: ¡qué modernas
las madres solteras recién salidas de la Dictadura!
La intervenția socială era exclusivă în manos de la Iglesia Católica.

Nosotras solo sabíamos că la formare și el acces la ocuparea calificată erau
46 „Entre la ley y la experiencia. nociones y redes de familias monoparentales”, 2011. VV.AA. (Alamada Samaranch,
E. Di Nella, D). Colecția Familias Monoparentales și Diversitatea Familiară. Ed. Copalqui.
41
esenciales, ya que nuestro futuro solo depende de la familia de origine. El unic job al que
accedíamos sin problema era al de angajata del hogar. Casi todas abandonábamos los
estudios, por eso comenzamos cu la Educación de Adultas y la Formación al Empleo:
graduado escolar, acceso a la Universidad para mayores de 25 años, convenio de
colaborare cu el INEM de León, cu la Escuela Taller etc.
În 1987, por pura casualidad, ya pesar de ser o asociație inexperta cu foarte puțini
medios, ne încarcă gestionarea și direcția Centrului de Informare și Asesorarea Femeii,
dependentă de la Junta de Castilla y León. Era el în primul rând al comunității autonome
și unul dintre primii țării. Se empezaba a lucra în tema de malos tratos ya atender a las
mujeres que los sufrían. Astfel, începem contactul cu alt tip de familii monoparentale. A
menudo se olvida că atunci când o mamă reușește să iasă dintr-o situație de violență
machistă se transformă de fapt în familia monoparental. (...)
Esto nu ne facem olvidar că suntem mame solteras și că situația socială și economică

nu a schimbat practic pentru noitras. Resursele sociale sunt în exclusivitate în manos de
la Iglesia, salvo alguna residencia para menores, în manos de las Autonomías.
A las madres solteras se nos ha enterrado un poco más, somos más invisibles que nunca.
Ya sé que muchos de ustedes están pensando que estoy hablando del siglo pasado. La
societate a schimbat total. Sin embargo, nosotras decimos que trebuie să trăiască într-o
societate duală sau bipolară, deoarece todo el mundo este de acord în că el tema de
malos tratos nu cesará până nu cambien las cosas și se dejen de trasmitir los mismos
roles de siempre, y esto debe începe por la educație. Sin embargo, când se vorbește de
mame solterate, populația consideră că societatea a schimbat și că mamele soltera nu
au probleme; acum se întâmplă că pentru darte cuenta de la situația are că trăirea și
atunci înțeleges lo poco că a cambiado. Suntem penados fiscalmente, el recunoașterea
familiei brilla prin absența, ceea ce împiedică accesul la guarderías publice, colegios,
becas de comedor, viviendas de promoción pública, etc. component.
42
A modo de resumen
AVANCES DE DERECHOS DE LAS MUJERES QUE BENEFICIAR

A LAS MADRES SOLTERAS DURANTE LA TRANSICIÓN
Derechos políticos: derecho al voto; principiul de egalitate între femei și

bărbați și fără discriminare prin razón de sex; despenalización del avorto.
Derechos civiles: legalización del divorț, legalización de la igualdad de ambii

progenitores sobre la responsabilitate față de las hijas și hijos
independientemente de și han nacido fuera o dentro del matrimonio.
Derechos económicos: principiu de no discriminare por razón de sexo în

accesoriu la muncă; posibilitatea de a deschide o cuenta bancară și de a
dispune de bani fără autorizarea unui bărbat.
Derechos culturales: reforma educativa, educación obligatoria y gratuita;

desaparición de la educación segregada por sexos; desaparición de las
enseñanzas femeninas.
7. MARGARITA NELKEN, DEFENSORA DE LA MATERNIDAD EN

SOLITARIO
Los jornaleros extremeños la llamaban la mujer pública número uno. Margarita Nelken
este una de las figuras femeninas más relevantes de la Segunda República și también
una de las feministas republicanas (socialista y comunista) menos conocida.
Nació en Madrid, en 1894. Descendiente de judíos alemanes, fue una de las figuras más
relevantes de su época, no solo en el mundo politico, sino también en el del arte y en el de
la cultura. Fue periodista y crítica de arte, pero, sin duda, este în el ámbito de la politica
în el que su figura și sus aportaciones son más representativas. Fue la única femeie
elegida diputată în cele trei legislaturi din Segunda República.
De formare eminentemente burguesă, a vorbit mai multe idiomas (alemán, francez,

englez și español). Margarita Nelken are o producție extinsă de articole și studii artistice.
Publicó su primer ensayo sobre arte a la edad de 15 años. Esta formación/profesión la
acompañó până în ultimele zile în México, país în care se
43
exilió y en el que esta actividad le permitió vivir hasta su muerte, en Ciudad de México en 1968.
Una de las features that definen the character of Margarita Nelken is the pasión and the
vehemencia47 with the que defiende and argumenta sus ideas and initiativess. Este o socialistă și
feministă incansabilă și convenabilă, o femeie care, face un siglo, a planteat propuneri pentru a
rezolva diferențele dintre bărbați și femei, chiar dacă nu ai dus-o.
În afară de această producție, ca o critică de arte, una de la primele acțiuni publice pe care le-a
menționat Margarita Nelken a fost creată în 1919 de La Casa de los Niños de Madrid, inspirată de
propria conștiință socială și de convenție a educației. baza pentru una societate más equitativa,
așa ca de la necesitatea specială de a ajuta la femeile care lucrează și, peste tot, a los/as hijos/as
más pequeños/as de estas.
Este inițiativă, inspirată în diverse exemple internaționale, ca son la muncă de Cruz Roja americana
(durante la I Guerra Mundial), la Liga de los Niños de Francia sau el sanatorio marítimo del Dr.
Tolosa Larour în Cádiz, surge tras la demora de una motion (aparentemente muy bien acogida)
care presentó la propia Nelken al Consejo Superior de Protección a la Infancia. Esta motion obliga
a las fábricas cu un alt număr de angajați a acondiciona un spațiu pentru copiii și copiii dintre 0
și 5 ani de la obreras. Se facilita así el cuidado de los hijos e hijas no escolarizados. Si bine nu logró
el obiectivul de la mișcare al complet, sí en parte, al stabilise las salas infantiles and the facilitities
para la lactancia de los niños y niñas de până un an. Lejos de desanimarse, recaudó fondos pentru
a crea această Casa, în la que los niños și las niñas erau cuidados/as y educados/as por mujeres
laicas și con formación în puericultura. En ella se acogía primero a los niños sau las niñas sin
padre o madre, și, după, a los de menos recursos ya los de familii numeroase, fără cerințe.
„Porque estimamos că nimeni nu are dreptul de a intra în viața privată de nimeni,

și, peste tot, că trebuie să fie care să opineze că a unul le merezcan ciertas
conductas, este o inmoralitate, o crueldad sin remisión, o „salvajada” el a face.
responsable a un niño de la conducta de sus padres.”48
În marzo de 1920, la Casa de los Niños cerró sus puertas por falta de financiación y por la oposición
de la Iglesia Católica a care existaese este tip de centru ajeno a la moral cristiana, tal și cum
manfiesta la propia Nelken a comienzos de 1931:
47 În cuvintele lui Paul Preston în cartea „Palomas de Guerra”.

48
Conform se recunoaște cartea de Pelayo Jadón Prado, „Margarita Nelken, del feminismo a la revolución”.
44
„Hubo de desaparecer bajo los ataques denodados de quienes no comprendían

existiese una obra de amparo material que no fuera, a un tiempo, de opresión
moral”49
Poco după, tras el cierre de La Casa de los Niños de Madrid, Margarita Nelken publicó, în 1921, el
cartea „La condiția socială a femeii în España”, care este considerată publicația mai relevantă. În
ea abordează condițiile femeii, situația educației, situația femeilor care lucrează, lucrările în
fabrici sau domiciliile, asociațiile, prostituția, beneficiul, maternitatea...
Această carte se bazează într-o compilație de lucrări anterioare și în dezvoltarea viziunii femeii
în diferite domenii, întotdeauna de la concepția feministă, care se sprijină în diferența biologică
a sexului și consideră că conceptul femeii a fost construit social. ; es en este punto en el que se
plantează și o construcție mantenida durante tantos siglos no habrá comenzado a formar parte
de la propia naturaleza de la mujer.
„Cierto es que no es posible decir de antemano cuáles son las conditions naturales
de un ser revestido casi en absoluto de prejuicios y reglas de conducta arbitrarios;
lo impuesto es siempre postizo, pero la imposición metódica durante siglos y
siglos, tradiciones y tradiciones, llega, en ciertos casos, no solo a presentarse
como apariencia de realitate, sino también a lua apariencia de a doua naturaleza
și, atunci, la distinción este un punct mai puțin că imposibil”
50
Este ideea și necesitatea de a lupta pentru drepturile femeilor pentru a fi considerate ca egale în
societate, a adus anumite contradicții în ceea ce privește achiziția unor drepturi fundamentale
ca dreptul la vot. Margarita Nelken consideraba necesar este drept, dar avea dudas de que fuese
efectivo, așa și cum recunoaște în cartea „La Mujer ante las cortes Constituyentes” (1931)
„No hay una sola mujer española, católica practicante, es decir, una sola femeie,
care se confiese, care nu a fost interogată prin confesor despre sus ideile politice
și despre înclinația care a de darles și care a procurat dar a las de cuantos le
rodean.”
Pentru Margarita Nelken, la clave está în educație. Este ideea atraviesa tot su gândul. La
dignificación și el recunoașterea muncii feminine atât în tareas domésticas ca în las fabrici, el
recunoașterea unei vieți productive. A su
49
Margareta Nelken. „La mujer en las Cortes Constituyentes”, 1931.
50
Margarita Nelken, „La condición social de la mujer en España”, 1921.
45
juicio, solo la educație proporcionará femeii las herramientas necesarias para liberarse de la
dependență că a fost impusă.
„Aquí rezultă ridicul pentru mulți el lucru de o femeie, dar a tot lumea le pare
naturală la poziție de femeie dependentă de complet del lucru, nu este de un
părinte sau de un marido, de un frate, de un tío o de orice deudo masculino (…) De
ahí también la desconsideración de un marido, care știe foarte bine că, pase lo que
pase, femeia va avea de aguantar toate las humillaciones și toate las afrentas, ya
ce apartándose de su sposo nu ar putea să nu cumpere
În 1931, Margarita Nelken a intrat într-o parte formată din Partido Socialista ca diputată de
Badajoz, partidul care a reprezentat-o ca Diputată în Cortes în las elecciones din 1933 și 1936.
Fue la única femeie, care consiguió să se mențină într-un încărcătură publică în toată Segunda
República.
Su poziție era întotdeauna pusă în discuție, într-un start por el origen de Margarita, în alte
ocazii prin su puternic angajament cu lupta de los trabajadores y, al final de sus días, por su
acercamiento al Partido Comunista. Su apoyo constante a la causa de los trabajadores fue algo que
la acompañará durante toda su carrera política. În 1931, era diputată de la Cortes por Badajoz, a
participat într-o huelga campesina care pretindea la destitución del gobernador de Badajoz. Esta
huelga, que tuvo lugar en Castilloblanco, solo duró 48 horas, y acabó con el linchamiento de un
guardia civil, care acaba de disparar și matar a uno de los huelguistas. Acest episod provocó o
nouă campanie împotriva reputației de Margarita Nelken, acusándola de empujar a las masas al
asesinato, y poniendo en duda su valía como diputada.
În las elecciones de 1933 are loc la revolución de los mineri din Asturias. Ante esta, Margarita
Nelken se posicionó del lado de los mineros contraris al Gobierno. Esta acțiune este represaliată
cu un an de exilio în URSS, timp ce profită pentru a scrie și a compara lupta minară cu Revolución
Rusa și pentru a cunoaște el Régimen socialista a fondului, transformându-și poziția politică
pentru a aborda comunismul.
În ceea ce privește referința la munca feminină, propun, din prima campanie electorală, temele
actuale ca echiparea bărbaților pentru a evita astfel opoziția bărbaților și a femeilor să se
încorporeze în lumea laborală și pentru a evita că antreprenorii contrata femeilor pentru
abaratare. la mano de obra; la regulación de la jornada laboral, stabilind zile de odihnă și o
jornada laboral de 40 de ore; el reconocimiento de los accidentes laborales de las empleadas den
trabajo doméstico; e inclusiv un permiso de maternidad de trei săptămâni în el care se conservaría
el puesto de trabajo de la empleada și se le concedía una hora diaria de lactancia. Margarita
Nelken se înfăptuiește în că sunt idei de campanie, sean promisiuni contractuale și se leven a
cabo.
46
„Lo que no es posible tolerar, deoarece a la vista este su injusticia y because los
resultados de esta injusticia recaen sobre todos, este ca o sastra oficială mai puțin
ca un sastre oficial, o că o operarie de fabrica gane mai puțin ca un operario care
realizează în mod absolut același lucru. ¿Qué más quisieran las mujeres?
Conforme; Pues atunci, că se organicen de manera că pot să facă valer sus
drepturile și, peste tot, că las ayuden a organizase sus compañeros, că sunt los
primeros interesados în care el menosprecio de la mano de obra feminină nu
poate servi de pretext pentru rebajar los salarios femeninos” („La condiția socială
a femeii în España”).
Otro de los temas clave, care le granjea noii enemigos, este el de la competență desleal care
realizan las órdenes religiosas cubriendo los trabajos realizats in hospitales and asilos, disfrazando
of carity works that must be performed by personal prepare and that se debe remunerar .
„En Bélgica, unul de los países más profundamente católicos del Universo, todos
los establecimientos benéficos sunt a cargo de religios; pero son religiosas que
tienen diplomas de enfermeras, de maestras, etc. Pero aquí nu; aquí un hábito da
la omnisciencia, y así vemos a monjas, muy santas, es posible, pero poco más que
analfabetas, haciendo de enfermeras, de maestras, y hasta administrando funds
considerables. Ce rezultă cu esto? Que los niños salen del asilo sin saber nada;
aptos unic pentru mala viață (…)”
Su tercer mandat ca diputada este marcat de la Guerra Civil. În această etapă, se remarcă
apasionamentul și livrarea prin combaterea contra el bando fascista. De esta época destaca un
articol care publicó în noiembrie 1940 în el periódico comunista mejicano España Popular. În el
mismo narra, în prima persona, la defensa de Madrid în noiembrie 1936, episodul care se poate
citi íntegro în cartea „Exiliadas: escritoras, guerra civil y memoria”, de Josebe Martínez Gutiérrez.
Este în acest mismo an când Margarita abandonaría las filas socialistas pentru a trece al Partido
Comunista, del că va fi expulzată în 1942, pornind de la despărțirea deschisă a partidei în
abordarea unei posibile reconcilieri cu la dreapta pe care îl sprijină pe Franco, în caz de restaurase
la democracia.
La maternidad era pentru Margarita Nelken algo vital. Considera o misiune biologică.
De hecho, în cartea „La Condición social de la mujer en España” îi dedică tot un capitol la
maternitatea și la puericultura, deși sunt multe referințe, care sunt scrise la maternitate și afară
de acest capitol. În plus, găsim multitudine de referințe la femeile care sunt mame soltera.
47
Estas referințe, probabil, tengan ca obiectiv de a face în situația dificilă în care se află sunt mame,
algo care Margarita Nelken vive foarte de aproape, deoarece ea misma este madre soltera.
„El hecho de que Margarita Nelken tuviera o viață muy liberă, care chocaba cu toți
prejudiciul de acea perioadă. Ella estuvo casada, pero creo que el segundo hijo no
era ya del marido. Tuvo o viață sexuală liberă și eso a molestat profund. [...]
Luego, tanto hablando como
51
escribiendo, si tenía que atacar atacaba y eso le creó muchos enemigos”
Estas palabras de Federica Montseny son solo un pequeño reflejo de lo que implicaba în ese
moment el hecho de actuar ca o femeie liberă.
Margarita Nelken consideră că maternitatea nu este tratată ca ar trebui. În loc de a fi un act

natural, se a creat în torno a ei un sentiment de miedo și de pecaminosidad. No tanto en torno al
hecho de ser madre ca în relație cu el proceso necesar pentru a ajunge a serlo.
„La știința modernă nu puteți lua în considerare funcția maternă ca și cum a

considerat-o pe Padres de la Iglesia, pentru a fi considerată una sola maternitate
era digna: la Virgen, pentru că a fost originada fuera de las leyes naturales,
queriendo, ante todo, ajutați la elevación de la Humanidad. La ciencia tendría,
necesariamente, que preocuparse de los actos más trascendentales de la vida: la
concepción, el parto, la crianza. Por eso. sin duda, por ser España uno de los países
aún más imbuidos de spirit antinatural y antivital, este de asemenea unul din țările
unde la maternologia și la puericultura se află mai puțin dezvoltate. Y asíserá,
probabil, during mucho tiempo todavía, pues de nada han de servir dispensarios,
gotas de leche, and hasta cursos especiales de higiene infantil, și las muchachas
siguen llegando al matrimonio cu aceeași idee de care este deshonesto – când no
pecado – think siquiera ciertas cosas”.
En su visión de la maternidad va un paso más allá. No solo este una misión biológica, este un deber
ca femeie.
„… în ninguna parte ca aici, las muchachas, desde muy niñas, sunt obsesionadas
de la idea del pecado, la lujuria și otras cosas por el estilo, inculcadas a criaturas
que, sin esto, tardarían, naturalmente, many years siquiera en darse cuenta de la
existența de tot ello y probabil
51 Entrevista de Antonia Rodrigo a Federica Montseny. Mujeres de España (Las Olvidadas), Barcelona: Plaza
y Janés, 1979
48
comprenderían luego con la sanidad debida. Y es terrible pensar que la inmensa

mayoría de nuestras muchachas no conocen de lo que constituirá en suma su más
alto deber y, por tanto, shouldn acostumbrarse a consider as fruit of a act natural,
more that the obsesión de algo presentado como repugnante”.
Y como un deber, a su juicio, ha de tomarse la crianza de los hijos y las hijas. Sean estos hombres o
mujeres. Această idee reflectă conceptul mai feminist al maternității:
„Fuera la mujer niña incapaz de bastarse a sí misma y de ser más que la cortesana
sau la criada del hombre! ¡Pero fuera también la muchacha, clorótica, y estrecha de
hombros, cuya poesía, vislumbrada tras los cristales de un caserón provinciano,
nu poate olvidar los achaques care fatalmente transmiterá a sus hijos Han de ser
fuertes și han de saber respetar su propia fuerza de madres que quieren hacer
de sus hijos hombres y mujeres robustos y sanos!”52
Margarita Nelken tuvo dos fii de relații diferite. Su hija Magda, nacida en 1915, la tuvo en solitario,
hecho que la marcará no solo por ser madre soltera sino por el special énfasis care face de la
situația de acest model familiar în sus scrise și în su lucha feminista. În aceasta reclama nu
numai la ley del divorț, care saneará el matrimonio, și că femeile casate sunt sexuale unele dintre
ele, dar și să insiste în aprobarea unei legi care să permită investigarea paternității. Din fericire,
esto quedó reflectat în Constitución republicana.
Sunt multe referințe care putem găsi în sus scrise la maternitate în solitari:
„Aquí vemos a todas las Asociaciones llamadas caritativas cerrarse ante la madre,
că tuvo un hijo fuera de las convivencias stabilite; en lugar de imponer el respeto,
la madre abandonada nu se află a su pas más que desprecio și crueldad; la mujer
casquivana poate fi admisă în toate părțile; nu ar putea fi pecat (...) să se formeze
în santitatea unui fiu, ¿cómo vamos, pues, a vorbi de protecție a copiilor, când
infinitatea mamelor se obligă să abandoneze copiii?
¿Cómo confiar en la acțiunea protectora de persoane, care creen que hay niños,
că trebuie să plătească culpa atribuidas a sus padres? Nu, în timp ce se den cazuri
de asociații cuya misión este furnizarea ropa a los recién nacidos, y
52
Margareta Nelken. „La condiția socială a femeii în España”, 1921.
49
că crean que su deber consist en dejar desnudos a los niños ilegítimos”

53
Al tratați tema monomarentalității, este evident că reflectă experiența personală.

Al ser madre soltera muy pronto, la economia familiară se vio afectată, pornește de la a se susține
economic a fi. Esto le-a venit într-o mare producție periodistică în care reflexionará asupra
situației laborale a femeilor.
Su etapa más consagrada al feminismului este la care abarca desde el nacimiento de Magda până
la proclamación de la Segunda República, când gândul se concentrează mai mult în socialism.
„Mientras tengamos la Madrid ca o operă benefică a unui model de comedor de

mame lactante, în care nu sunt admise mamelor solterate, nu putem pretinde
dreptul de cineva în nume de care trebuie îndeplinit.”
În 1921, nació su segundo hijo Santiago. Pese a no casarse con el padre hasta más adelante (era
un hombre casado), sí establecieron una structura familiar entre ellos.
Santiago a participat la Guerra Civilă în bandoul republican și în frontul sovietic în timpul a II-a
Guerra Mondială, în 1944:
„Cuando se piensa în situația că aici le așteaptă a una pobre muchacha

abandonada, când se piensa că el prim-day, care se ridică după parte la echan del
spital, fără ca nimeni din magazin o mână, și ce-o singur că aici se face. por los
niños sin padre este instala tornos en Inclusas, și care este singurul care face la
Junta de Damas pentru represión de la Trata de
Blancas es cantar salves în San Juan de Dios, și încerrar algunas desgraciadas en
los conventos, se mide toată distanța că nos separa de las
54
mujeres que han poido face triunfar el feminismo.”
Margarita Nelken s-a aflat în España până în ultimul moment, afirmând astfel susținerea și
angajamentul cu el pueblo. Cu toate acestea, în 1939, ai făcut-o în Francia și în acel loc,
împreună cu mama, cu tine și pe tine, a călătorit în México, în país în care, a scris diverse articole
politice despre Guerra Civilă și, ulterior, asupra la II Guerra Mundial, acabó retomando su etapa
de crítica de arte până în 1968, año en el que falleció.
La condición de madre soltera de Margarita Nelken la marcó profundamente. Dedicó gran parte
de sus esfuerzos dentro de su faceta feminista y, posteriormente, en su faceta politica, al apoyo y
al reconocimiento de las madres, que, as ella, criaban en solitario.
Cum am venit arătând a lo largo de această monografie, las madres solteras se veían no solo
abandonadas por su pareja, sino que además eran sometidas al juicio de la
53
54
50
societate. Con este analiza de la situația socială în España de ese moment, ceea ce Margarita
Nelken proponía era la exaltarea maternității, a maternității pe deasupra de tot, de felul în care
distincția între maternitate afară sau în interiorul căsătoriei dejara de a fi relevante. .
8. A MODO DE CIERRE
Tras hacer esta retrospectiva, se corrobora algo que ya se știa: la monoparentalidad nu este un
model familiar nou în España. Incluso înainte de a utiliza termenul monoparental în nuestro país,
există termeni distincti pentru a desemna toate acele familii în care un singur progenitor asumă
în solitari, îngrijirea copiilor și a copiilor dependenți.
În el siglo XX, în España (al igual ca în Europa și în Estados Unidos) modelul familiar acceptat
și reglementat era la denominada familia nucleară. În timp ce familia monoparental reprezentaba
o diferență care nu încajaba în paradigma imperante într-un sistem patriarcal, care giraba în
turno a la figura del hombre-padre de familia și într-un sistem economic bazat în las leys del libre
mercado.
Con esta monografía se a pretins să reflecte un recorrido por la Historia de España în el último
siglo y por los cambios que se han producido en los derechos de la mujer. Hablar de
monoparentalidad es hablar de mujeres (el 81,1% de las families monoparentales están encabezadas
por mujeres). În timpul Segunda República, au făcut progrese importante în drepturile femeilor,
care beneficiază de o manieră indirectă, deși insuficientă, a mamelor solterate. Durante el Régimen
franquista se produce un grave retroceso en los derechos de las mujeres que tuvo un impact
sumamente negativo și estigmatizante în las madres solteras. Se otorgó legitimitatea socială
într-un cadru de relații, care nu solo negaba și rechazaba existența diversității familiare, dar nu
reproșează social și legal la acele femei care se simt embarazate, dar nu țineau prezența unui
bărbat în nucleul familiar. Se ejerció un control dur asupra sexualității și a drepturilor reproductive
ale femeilor, o reprimare care încă nu a fost suficient studiată și analizată. Todo el sistema
franquista era construit în mediu într-o identitate feminină, care nu era incapabilă de femeie
pentru a decide asupra vieții personale, afective, sexuale și laborale.
Margarita Nelken a scris „La condiția socială a femeii în España” (1921)
„…pero la imposición metódica durante siglos y siglos, tradiciones y tradiciones,

llega, en ciertos casos, no solo a presentase as apariencia
51
de realitate, sino también a tomar apariencia de segunda naturaleza și atunci, la

55
distinción este un punct menos que imposible”.
Con esta citat, ne-am amintit toată o istorie că nu a avut în cuenta ca egale la jumătatea populației,
și a creat o importantă impronta în subconsciente social.
A esto hay că adaugă el făcut de-a lungul timpului de 40 de ani, las mujeres nu solo, nu tuvieron
niciun drept asupra sus corpus și sus vidas, sino que, în cazul mamelor solteras, și-a negat
posibilitatea de a considera ca un núcleo familiar, al timpului că se lasă estigmatizat și se
semnalează ca perdidas și irecuperabile social, a nu ser că se sometieran a proceselor de
reeducación și adoctrinamiento, prin intermediul unui trato cruel, atât fizică ca psihologică vorbind.
Esta impronta, a falta de Verdad, Justicia y Reparación para las mujeres que sufrieron aquel trato
cruel, inhumano y degradante, queda plasmado de manera invisible și silenciosa în actuala logica
normativa în materia de drepturi pentru familiile. Las mujeres que crían en solitario a sus hijas și
hijos siguen siendo tratadas como mujeres de segunda, unas veces egoists por no querer dar un
padre a su hija/oy otras responsabili de toți acei bărbați care pot să le întâmple. În timp ce se
legindează din prisma familiei biparentale, se va afla în mod injust mai puține oportunități la
familiile monoparentale pentru ultimul estigma istoric.
De aceasta manera, se niega a las mujeres la libertad para formar o familie cu un singur progenitor
–la madre-, pues hacerlo es desafiar la structura social, perpetuando, en pleno siglo XXI, las mismas
prácticas discriminatorias de antaño, a las que se suman otras nuevas. La sociedad evolua, pero el
recunoașterea legală a diversității de modele de familii pare că nu face.
55
Margareta Nelken. „La condiția socială a femeii în España”, (1921)
52
Anexo. - INDICADORES SUGERIDOS PARA TENER EN CUENTA EN LA ELABORACIÓN DE POLÍTICAS PÚBLICAS
În elaborarea anteproiectului din noua Ley de Memoria Democrática – al tratarea unei legi care are ca
obiectiv el recunoaștere a vieții padecieron persecución o violență, por razones políticas, ideológicas, de
creencia religiosa, de orientare și identitate sexuală, în perioada cuprinsă între el golpe de Estado de
1936, la Guerra Civilă și la Dictadura franquista, până la promulgación de la
Constitución Española de 1978, și în scopul de a promova reparația morală și recuperarea memoriei e

include el repudio și la condena del golpe de Estado del 18 de julio de 1936 și la posterior Dictadura–, se
sugieren los următorii indicatori de context a tener. en cuenta en el desarrollo de las políticas que deriven
de această viitoare ley, pentru că aceasta conține:
- Iniciativas de memoria istorică asupra situației mamelor în timpul el

franquismo.
- Investigaciones e informes de memoria histórica sobre la situación de las madres durante el franquismo.
- Documentos de fișiere și colecțiuni documentale de memoria asupra tratamentului la femeile care au

criat în solitari a copiilor și a copiilor în ultimul siglo desde un enfoque de Derechos Humanos.
- Mărturii colectate, sistematizate și analizate ale mamelor și ale fililor și ale copiilor care au stat în unele
dintre instituțiile patronate ale femeii, care contribuie la adevărul istoric.
- Procesos colectivos de memoria istorică asupra evoluției tratamentului legal și

del trato social a las familias monoparentales
53
BIBLIOGRAFIE
AGUADO, Ana. ENTRE LO PÚBLICO Y LO PRIVADO: SUFRAGIO Y DIVORCIO EN LA

SEGUNDA REPÚBLICA República y republicanas en España. Ed. Mª Dolores
Ramos. 2006
AGUADO, Ana. LA EXPERIENCIA REPUBLICANA. ENTRE LA CULTURA DEL REFORMISMO

POLÍTICO Y LAS CULTURAS OBRERAS. La modernización de España (1917-1939).2002
AGUILÓ Alfonso.
¿LA LLEGADA DE LA EDUCACIÓN MIXTA SUPUSO EN SU MOMENTO UN AVANCE
SOCIAL?.2016 https://www.interrogantes.net/46-la llegada-de-la-educacion-mixta-supuso-
en-su-momento-un- avance-social/ AKAL, Grupo. FEMINISMO EN LA
ESPAÑA DE LOS AÑOS TRIENTA. (Artículo) 2018 http://www.nocierreslosojos.com/
feminismo-espana 1930/
#:~:text=Los%20a%C3%B1os%20treinta%20del%20siglo,mediados%20de%20a
bril%20de%201931.
ALONSO, Matilde/ FURIO BLASCO Elies. EL PAPEL DE LA MUJER EN LA SOCIEDAD

ESPAÑOLA. Halshs-00133674. 2007 https://halshs.archives ouvertes.fr/file/index/docid/
133674/filename/El_papel_de_la_mujer_en_la_sociedad_es panola.pdf APARICIO, Sonia.
Para El
Mundo. 15 J. 30 AÑOS DE DEMOCRACIA ESPAÑOLA.
(Articul) 2007 https://www.elmundo.es/especiales/2007/06/espana/
30aniversario_democracia/viaje_de mocracia.html
APARICIO IZQUIERDO, Raúl. TRABAJO FIN DE GRADO: MUJER Y TRABAJO DURANTE EL

FRANQUISMO. Escuela de Ciencias Empresariales y del Trabajo de Soria. 2014
AVILÉS HERNÁNDEZ, Manuela. ORIGEN DEL CONCEPTO DE MONOPARENTALIDAD. UN

EJERCICIO DE CONTEXTUALIZACIÓN SOCIOHISTÓRICA. Universitat Autònoma de
Barcelona. Hârtii. Revista de Sociología. Nr. 98/2 (p. 263-285). 2013.
BARRIO RODRIGUEZ, Emilia. Para el Independiente de Granada. EL GÉNERO EN LA

MEMORIA HISTÓRICA (Y II): LOS CASTIGOS DE GÉNERO DURANTE LA GUERRA CIVIL Y EL
FRANQUISMO. (Articul) 2018 https://www.elindependientedegranada.es/ciudadania/
genero-memoria-historica-ii castigos-genero-durante-guerra-civil-franquismo
BLASCO HERRANZ, Inmaculada. SECȚIUNEA
FEMENINA și ACȚIUNEA CATÓLICĂ: LA MOVILIZACIÓN DE LAS MUJERES DURANTE EL
FRANQUISMO. Revista Gerónimo de Uztariz. (pg 55-66) Instituto Gerónimo de Uztariz.
2005 BORRAZ, Marta. Para Eldiario.es LA DOBLE REPRESIÓN
DE FRANCO SOBRE LA MUJER. (Articol) 2015 https://desmemoria.eldiario.es/represion-
mujeres/
54
CAÑADA, Manuel. El Salto Diario, Ed. Extremadura. MARGARITA NELKEN, UN VOLCÁN

(articol). ROJO VIOLETA'.Y 2019 https://www.elsaltodiario.com/feminismos/
margarita-nelken-volcan-rojo-violeta huelga-feminista-extremadura CARCELLER,
Arantxa. SECȚIUNEA FEMENINA.
LA MUJER DENTRO DEL FRANQUISMO.
(Artículo) 2014 https://losojosdehipatia.com.es/
cultura/historia/seccion-femenina-la-mujer-dentro-del franquismo/ CAYUELA,
Salvador.
POR LA GRANDEZA DE LA PATRIA: LA BIOPOLÍTICA EN LA ESPAÑA DE FRANCO. Ed.
Fondo de Cultura Económica 2014
CENARRO, Ángela. LA SONRISA DE LA FALANGE. AUXILIO SOCIAL EN LA

GUERRA CIVIL Y EN LA POSGUERRA. Ed. Critica. 2006
CUESTA BUSTILLO, Josefina (Dir.) Tomo II. HISTORIA DE LAS MUJERES EN ESPAÑA SIGLO
XX. Ed. Cyan. 2003 CUESTA BUSTILLO,
Josefina. HISTORIA DE LAS MUJERES EN ESPAÑA SIGLO XX, „La otra mitad de la
humanidad" Instituto de la Mujer, 2003 FOUCAULT, Michel.
GENEALOGÍA DEL RACISMO. 1992
GALLEGO DIAZ, Soledad. Pentru El País. EL PRODIGIOSO CAMINO DE LAS MUJERES.
(Articol). 2015. https://elpais.com/elpais/
2015/11/13/opinion/1447429819_835729.html GARRIDO, Elisa. HISTORIA
DE LAS MUJERES EN ESPAÑA. PARTE V. LAS MUJERES EN LA ESPAÑA CONTEMPORANEA.
Capitolul 17: „EL FRANQUISMO. EL RETORNO A LA ESFERA PRIVADA (1939-1975)”. Ed.
Sinteză. 1997 GIL VEGA, Leoncio. LA REFORMA EDUCATIVA EN ESPAÑA
(1970-1990). Educar Curitiba, nr. 13 (P. 101-128). 1997
IMAZ ZUBIAUR, Leire. SUPERACION DE LA INCAPACIDAD DE LA MUJER CASADA

PARAGESTIONAR SU PROPIO PATRIMONIO. Mujeres y Derecho: Pasado y Presente. I
Congreso multidisciplinar de la secțiunea de Bizkaia de la Facultatea de Drept. 2008
JARDÓN PRADO DE SANTAYANA, Pelayo. MARGARITA NELKEN DEL FEMINISMO A LA

REVOLUCIÓN. Ed. Sanz y Torres. 2013 LARUMBE, Mª Ángeles.
FEMINISMO Y TRANSICION A LA DEMOCRACIA: LA REBELION DE LAS MUJERES. Rolbe,
Revista de Cultura Aragonesa. 2005
LE GUELLEC, Maud. CORONOLOGIA DE LA TRANSICION. La Clé des Langues, Lyon/
Dgesco. 2007
LESCANO, Ricardo. Para El Pais.es EL DIVORCIO EN LA REPÚBLICA, UNA ESTADÍSTICA
(Articul) https://elpais.com/diario/1980/02/21/sociedad/
REVELADORA. 1980
319935602_850215.html
55
LIZARRAGA VIZCARRA, Isabel. LIBERTAD 1931, DE MARÍA MARTÍNEZ SIERRA: LA MUJER

ESPAÑOLA FRENTE AL CÓDIGO CIVIL. IES Escultor Daniel, Logroño. 2002
LOSA, Julian. Para Publico.es. DOCE MUJERES QUE NI FRANCO NI EL FASCISMO

CONSIGUIERON CALLAR. HACER (Artículo) 2017. https://
www.publico.es/culturas/doce-mujeres-franco-fascismo-consiguieron-callar.html
MARTÍNEZ-GUTIÉRREZ, Josebe. EXILIADAS: ESCRITORAS, GUERRA CIVIL Y MEMORIA. Ed.
Montesinos. 2007
MARTÍNEZ-GUTIERREZ, Josebe. MARGARITA NELKEN: IDEOLOGÍA Y ESTÉTICA. XIII

Congreso de la Asociația Internațională a Hispaniștilor, 1998
MAYORDOMO, Concha. MUJERES EN EL ARTE: MARGARITA NELKEN, (2015)
ESTUDIOSA, PARLAMENTARIA LIUCHADORA. www.conchamayordomo.com.
Y
MORENO SECO, Monica. CREENCIAS RELIGIOSAS Y POLITICA EN LA DICTADURA

FRANQUISTA. Pasado y memoria: revista de Historia Contemporánea. 2002
NELKEN, Margareta. LA CONDICION SOCIAL DE LA MUJER EN ESPAÑA. Librería de

Mujeres. La Editorial. 2012
NIETO, Mireia. ¿QUÉ ES Y PARA QUE SIRVE LA GENEALOGÍA? (Articul) 2016 http://
www.peterbourquin.net/articulos/63.pdf
NÚÑEZ, María Gloria. POLÍTICAS DE IGUALDAD ENTRE VARONES Y MUJERES EN LA
SEGUNDA REPÚBLICA. ESPACIO, TIEMPO Y FORMA. Serie V. Hª Contemporanea (pag.
393-445)1998 NUÑEZ, Mirta. MUJERES
CAÍDAS: PROSTITUTAS LEGALES Y CLANDESTINAS EN EL FRANQUISMO. Ed. Anaya. 2003
PRESTON, Paul. PALOMAS DE GUERRA. Ed. Debolsillo 2017

PRIETO BORREGO, Lucía. MUJER, MORAL Y FRANQUISMO. DEL VELO AL BIKINI. Colección
Atenea. Ed. UMA. 2018
Mercedes.
RIVAS ARJONA, EL ABOLICIONISMOPROSTITUCIONAL EL ENCAMINO HACIA ESPAÑOLA.
LA II REPUBLICA
IV Congreso Universitario Nacional Investigación y Género (p. 1661-1679). 2012
RODRIGO, Antonina. MUJERES PARA LA HISTORIA, LA ESPAÑA SILENCIAD DEL
SIGLO XX. Ed. Digital Primo y Ediciones Carena. 2014 RODRÍGUEZ TAPIA, Rafael. LA
EDUCACIÓN EN LA TRANSICIÓN POLÍTICA ESPAÑOLA:
BIOGRAFÍA DE UNA TRAICIÓN. Foro de Educación, nr. 10 (p. 93-110).
2008
SÁNCHEZ, Francesc. LA EDUCACION FEMENISNA DURANTE EL FRANQUISMO.

(Articulo) 2013 http://www.elinconformistadigital.com/2013/06/27/la-educacion
femenina-durante-el-franquismo-por-francesc-sanchez/
56
SECCIÓN FEMENINA de FET y de las JONS ENCICLOPEDIA ELEMENTAL.

1957.
SILVA, Emilio. Para Eldario.es. ELECCIONES DE 1977: EL FORMATEO DE UNA DEMOCRACIA

INCOMPLETA. (Artículo) 2017 https://
www.eldiario.es/zonacritica/Elecciones-formateo-democracia
incompleta_6_654494554.html
TAILLOT, Allison. DE LA HEROÍNA ANTIFASCISTA A “LA HEMBRA QUE NO REFEXIONA”: LAS
MUJERES EN LOS ESCRITOS DE LA GUERRA DE ESPAÑA DE MARGARITA NELEKEN. Historia
Actual On Line. 2011
TOBOSO, Pilar. EL MOVIMIENTO FEMINISTA Y LA POLITICA DE PACTOS DE LA TRANSICIÓN:

LOGROS Y RENUNCIAS. Debats, Revista de cultura, poder y sociedad,
132. 2017
TOLMOS HERNÁNDEZ, Alba Gema. LA REEDUCACION FEMENINA DURANTE EL FRANQUISMO.

EL PATRONATO DE PROTECCION A LA MUJER EN LA PROVINCIA DE SEVILLA (1902-1952).
Teoría e Historia de la educație și Pedagogía Socială.
Universitatea din Sevilla 2018
TORRÚS, Alejandro. Para El Periódico. LOS NIÑOS DURANTE EL FRANQUISMO. 2016 http://
goldatu.eus/es/noticias/los-ninos-durante-el-franquismo VV.AA.
MUJERES SOLAS EN LA POSGUERRA ESPAÑOLA (1939-1949).
ESTRATEGIAS FRENTE AL HAMBRE Y LA REPRESIÓN. Revista de Historiografía 26, (pg231-236).
2017 VV.AA. LA
MUJER EN ESPAÑA. Biblioteca Gonzalo de Berceo. http://www.vallenajerilla.com/berceo/
garciacarcel/lamujerduranteelfranquismo.htm
VVAA. (Beltran Mayoral, C. Alamada Samaranch, E. Camps Calvet, C. Y Di Nella, D).
FAMILIAS MONOPARENTALES, REDES Y ASOCIACIONES. Proiecte și experiențe în estado
español. Colecția Familias Monoparentales și Diversitatea Familiară. Ed. Copalqui. 2017
VVAA. (Alamada Samaranch, E. Di Nella, D). ENTRE LA LEY Y LA EXPERIENCIA.

NOCIONES Y REDES DE FAMILIAS MONOPARENTALES. Colecția Familias Monoparentales
și Diversitatea Familiară. Ed. Copalqui. 2011 ZUIL, María.
Para El Confidencial EL PATRONATO, LA CÁRCEL DE LA MORAL FRANQUISTA PARA
ADOLESCENTES: "ERA COMO LA GESTAPO". 2018 https://www.elconfidencial.com/espana/
2018-07-08/patronato-proteccion-mujer franquismo-gestapo_1586930/
57
DOCUMENTALES / PELICULAS
La madre sola. De Miguel Paredes și Mariano Aguado pentru Radio Televisión Andaluza
https://www.youtube.com/watch?v=ZDLTLZd1Wbc
Cronici: El Patronato. de Reyes Ramos pentru Radio Televisión Española http://www.rtve.es/

alacarta/videos/cronicas/cronicas-patronato/4742478/de
Mărturie Consuelo
deGarcía https:// del Cid. Senado 30.05.2017
www.youtube.com/watch?v=MpCjlgDeYQQ
Mujeres Bajo sospecha: Memoria y sexualidad de 1930-1980. Raquel Osborne http://

www.rtve.es/alacarta/videos/uned/uned-mujeres-bajo-sospecha-memoria
sexualidad-1930-1980-16-11-12/1580811/
Los Internados del Miedo de Montse Armengou și Ricard Belis pentru TV3. https://
www.ccma.cat/tv3/alacarta/sense-ficcio/los-internados-del miedo/
video/5510292/
58
MONOGRAFIA II.
CONCEPTO Y MARCO LEGAL DE LAS
FAMILIAS MONOPARENTALES EN ESPAÑA
59
„Nu sufren sunt las consecințele legislației? ¿No pagan los impuestos para sostener al Estado en
la misma forma que las otras y que los varones? ¿No refluye sobre ellas toda la consecință de la
legislan care se elabora aici pentru los dos sexos, pero solamente dirigida y matizada por uno? ¿Cum
poate spune că femeia nu a luptat și că trebuie o perioadă, pentru a demonstra capacitatea ta?”
(Clara Campoamor)
60
1. INTRODUCERE
España tiene, din 1984, una asignatura pendiente cu las mujeres que encabezan las familias monoparentales.
Fue en esa fecha cuando se cerró el Patronato de Protección de la Mujer, en cuyas instituciones se encerraba
a las madres solteras56. La asignatura pendiente de a scoate la monoparentalitatea las situaciones
excepcionales obiect de ajutor și protecție pentru colocarla într-un plan de egalitate ca altă realitate
familiară mai. Nu este la monoparentalidad în sí la care provoacă situațiile de precarietate și pobreză care
reflectă datele57, deci lipsa de cunoaștere legală și de reglementare estatală și integrală.
Este vacío este el că expune la familiile monoparentale, în special a las encabezadas por mujeres (ocho de
cada diez), a situaciones de exclusión social și pobreza. Al negárseles un tratament normativo ca o altă
realitate familiară mai mult, se condamnă la dependența asistențială a la care tienen que acudir pentru
paliar, nu se rezolvă, la situații de precarietate și risc que sufren.
Los datos de pobreza para las families monoparentales58 son preocupantes y abrumadores, pero existe el
grave risc de nu ver más allá de aceste cifre și pretender atender la urgencia (en ocasiones, emergencia)
sin înțelege că răspunsul este în dotar la monoparentalidad de normativitate , de normalidad, de igualdad.
Algo que solo este posibil prin intermediul politicilor integrale de recunoaștere, protecție și responsabilitate
de impact estatal pentru toate familiile, în toată diversitatea.
El análisis que aquí se expune se integrează în cadrul teórico al topologiei sociale a monoparentalității59
care conține un studiu recent elaborat de FAMS, Madres y punto. La realidad invisible de la monoparentalidad
en España: desde las prácticas sociales a la voz de las madres60 .
În acest marco teórico, se face referire la cuatro órdenes de prácticas sociales: el Orden
Simbólico, el Orden Político, el Orden Económico și el Orden Sexual. În această monografie ne centraremos
în dezvoltarea Ordinului Polític înțelegând acest –tal și ca semnalul studiului
56
Monografía 1 – „Retrospectiva de la monoparentalidad en España”. 202. De Uribe Gil, P y Assiego Cruz, V. Instituto
de las Mujeres.
57Monografía 3 – „Las familias monomarentales en España: datos, problemas y necesidades”. 2021. Área de Estudios
de la Federación de Asociaciones de Madres Solteras (FAMS). Instituto de las Mujeres.
58 En 2019, según los datos de la Encuesta de Condiciones de Vida, la tasa de pobreza relativă se duplica (41,1%) în las familias
monoparentales în relație cu la că experimentan el resto de las familias (20,7%), y el riesgo de pobreza o exclusión social (AROPE) para
estos hogares es de 46,8%, veinte puntos porcentuales más que en el resto de las familias.
59
Prin topologia socială a monoparentalității, înțelegem fluxurile de interacțiuni care se generează între patru
órdenes diferențiate de practici sociale care interacționează între sí prin instituții ca economie, legislație, sistem
educativo și sexualitate. Dentro de esta, al abordar la cuestión de la monoparentalidad, los órdenes ar fi Simbólico,
Político, Económico y Sexual.
60 Madres y punto. La realidad invisible de la monoparentalidad en España: desde las prácticas sociales a la voz de las madres. 2019.
Assiego Cruz, V. (Coord.); Assiego Cruz, V. De Uribe Gil, P. Ferreres Esteban, A. y González Villanueva, M (Autoras). Federación de
Asociaciones de Madres Solteras (FAMS).
61
Madres y Punto61 – ca el că face referire la legislație și include, prin un lado, la institucionalización și la

articulación normativas (tanto la nivel de la Unión Europea, estatal, autonómico și local) și, por otro, la
regulación del reconocimiento legal de la monoparentalidad, bine a través de una Ley Familias
Monoparentales (o, en su defecto, de una Ley de Diversidad Familiar), bine a través de un cadru de politici
publice de familie și de măsuri integrale care atenúen las discriminaciones multiple a las that se înfruntă
atât las madres, că ar fi copiii și copiii în solitari.
El Estado y las administraciones públicas, prin intermediul dreptului (legislația și normele) și a politicilor
publice, în ordinea relațiilor sociale partidând din premisa unei funcții esențiale ale guvernelor constă în
redistribuirea bogatiei sociale, asistența la sectores vulnerables –como es el caso de las familias
monoparentales– y garantizando que no sufran situaciones de discriminación que mermen sus derechos
desde el Principio de Igualdad recogido en el articol 14 din Constitución española62 .
În España, așa și cum constatăm în el estudio Madres y punto. La realitate invisible de la monoparentalidad
63
,
en España: desde las practici sociale a la voce de las madres las distintas políticas, măsuri și programes
that maken alusión a the homeses or families monoparentales comen being of character monofocal. No
responden a un enfoque integral că poate aborda la complejidad și la especificidad del hecho familiar
monoparental. Nu există o definiție instituțională omogenă de familie monoparentală aplicabilă a tot
teritoriul național.
A lo largo de esta monografía diseccionaremos el actual marco normativo care atiende las necesidades de
las familias monoparentales partindo del hecho –como ya señaló el Parlamento Europeo (2011) în la
64
Resolución que aprobó sobre la situación de las madres solteras– „las familias monoparentales de que
no constituyen un grupo homogéneo și care în estas se îngloban situaciones familiares, financieras y
sociales de muy diversa índole, ya se deba su situación a un divorcio oa una separación oa que nunca se
hayan casado”.
2. CONCEPTUALIZACIÓN DE LA MONOPARENTALIDAD
Siempre habido familias encabezadas por o singură persoană adultă. Sin embargo, los caminos que llevan
a o persona a asumir el papel de padre sau madre sin el apoyo de una pareja han ido
61 „Madres y punto. La realidad invisible de la monoparentalidad en España: desde las prácticas sociales a la voz de
las madres”. 2019. Assiego Cruz, V. (Coord.); Assiego Cruz, V. De Uribe Gil, P. Ferreres Esteban, A. y González
Villanueva, M (Autoras). Federația de Asociații de Madres Solteras (FAMS)
62 Articolul 14: „Los españoles son iguales ante la ley sin que pueda prevalecer discriminación alguna por razón
de nacimiento, raza, sexo, religión, opinión o orice otra condiție o circunstancia personală o socială”.
63 „Madres y punto. La realidad invisible de la monoparentalidad en España: desde las prácticas sociales a la voz de
las madres”. 2019. Assiego Cruz, V. (Coord.); Assiego Cruz, V. De Uribe Gil, P. Ferreres Esteban, A. y González
Villanueva, M (Autoras). Federación de Asociaciones de Madres Solteras (FAMS).
64 Rezoluția Parlamentului European, din 25 octombrie 2011, asupra situației mamelor solterate
(2011/2049(INI))
62
evolucionando tanto en lo relativo a la vía de acceso ca cu privire la prevalența de cada una de

ele. De-a lungul istoriei, această configurare familiară trebuia în principal a nașterilor survenite
la marginea matrimoniului, la căderea sau la conjunctura și la separațiile originare bine din
motive migratorii ale unuia dintre membrii perechii, bine prin participare. una guerra, o por una
ruptura65. Hoy por hoy, la principal ruta de acceso este el elevado număr de separații sau
divorțuri, fără să știe că există un număr de fiecare dată mai mare de femei care deciden forma
o familie ca proiect de viață în solitar, sin pareja, rompiendo conștient și voluntar cu el. model
de familie nuclear biparental.
Se trata de o realitate polifacética, care a existat întotdeauna, dar intervenția chirurgicală și

acceptarea conceptului și a termenului de monoparentalitate nu ar fi fost posibile fără
schimbările sociale și structurale, care au fost produse în ultimele decenii și că au ido, la o
dată, modelând las vias de acceso și las percepciones de este model familiar. Las familias
encabezadas por una única persona adulta han existado siempre, pero el concepto en sí es reciente.
Tal și cum se explică în el estudio „Madres y punto”66, antes del nacimiento del término
monoparental, el context sociocultural a făcut ca să utilizeze distintos términos pentru a designa
toate acele structuri familiale în las care un singur progenitor asume el îngrijirea copiilor. /ca
dependente. Entrado el siglo XX, el model familiar hegemónico era la denominada familia nuclear
parsoniana, siendo fuertemente discriminadas toate acele structuri familiale care diferían de ese
model. La familia monoparental erosionaba, atunci, el paradigma imperante care se susține
asupra pilarilor patriarcatului și capitalului. De ahí, que las vías de acceso a la monoparentalidad
fueran determinantes para la acceptación o el rechazo social del progenitor/a que se quedaba a
cargo de la prole; la situación de monoparentalidad por circunstancias involuntarias (viudedad
del cónyuge) no eran reprobadas de la misma manera y suscitaban cierta compasión, pero
aquella era interpretada como voluntaria era obiect de rechazo y moralmente censurada. În
mod tradițional, las madres solteras, divorciadas sau separadas au fost estigmatizadas, a las
families encabezadas por ellas no se las consideraba ca tales familias, entendiendo that were
result of decisions egoists or errors of the person adultas that perjudicaban the goodstar of the
children and of las fetele67. Las viudas, por el contrario, se consideră că victimele necesită
protecție publică.
Gracias al profundo cambio social, ideológico y demográfico, că era ganando teren în los países
occidentales68 a partir de mediados de los años sesenta del siglo XX, empiezan a difuminarse los
tintes moralistas con los que se interpreta la familia monoparental. Se producen
65
„Originea conceptului de monoparentalitate. Un exercițiu de contextualizare socio-historică”. 2013. Avilés
Hernández, M. 2013. Universitat Autónoma de Barcelona. Hârtii. Revista de Sociología.
66
Madres y punto. La realidad invisible de la monoparentalidad en España: desde las prácticas sociales a la voz de
las madres. 2019. Assiego Cruz, V. (Coord.); Assiego Cruz, V. De Uribe Gil, P. Ferreres Esteban, A. y González
Villanueva, M (Autoras). Federación de Asociaciones de Madres Solteras (FAMS).
67
Monografía 1 – Retrospectiva de la monoparentalidad en España. 2021. De Uribe Gil, P y Assiego Cruz, V. Instituto
de las Mujeres.
68 „Estructura y dinamica de la monoparentalidad en España”. 2006.Treviño, R. Barcelona: Universitat Autónoma de Barcelona. Departamentul de Sociologie. Teza de doctorat.
63
importante schimbări în structurile familiale ale țărilor mai avansate; se înregistrează o acuzație de
reducere a sarcinilor de fecunditate și de mortalitate, așa cum este un semnificativ creștere a tasaselor
de divorț, fenomen indisociablemente ligado al creșterii economice fără precedentele înregistrate după
Segunda Guerra Mundial69. Se produce un profundo cambio de valori care favorizează autorrealización
de los individuos, liberándoles de la obligación de a forma o familie, dando place a la evolución hacia otras
formas de convivencia. Todo ello abona el terenul pentru că sea posibil, care amintesc situațiile de
monoparentalitate și pentru a vă modula percepția socială a acestei paradigme familiare.
De estos cambios estructurales și de mentalidad surge la necesitate de renombrar la situația de la familia

încabezada pentru o persoană adultă, recurriendo a términos menos peyorativos și menos cargados de
censura moral. En el mundo anglosajón nacen términos más neutros y que abarcan mayor diversidad de
situaciones de monoparentalidad70: familie monoparentală, familie monoparentală și familie
monoparentală. De estos, el primero se limitează a reflecta el hecho de că o singură persoană adultă
asumă el cuidado de los/as hijos/as, în timp ce otros dos concepts vehiculan el hecho de nu forma o
pareja. Dichos términos ya no poseen el caracter estimativ al expresiilor anterioare.
A mediados de la década de los setenta, el movimiento feminista introduce en Francia el término famille
monoparentale traduciendo literalmente el término lone-parent family, a fin de a considera sau catalogar a
los hogares encabezados por una mujer ca una verdadera familia. Así, Nadine Lefaucheur afirma că el
término monoparental permite „hacer transitar las situaciones monoparentales del registro del desvío al
de la diversidad de formas de familia” [la traducere es nuestra]. Este término aúna situaciones muy dispares
într-o categorie, la de familie monoparentales, cu un dublu obiectiv: cuantificar este tip de situații și în
același timp desestigmatizarlas. În Francia, supuso que, în 1981, el Instituto Nacional de Estadísticas y
Estudios Económicos (INSEE) adoptă el término pentru a desemna unul dintre cele trei tipuri principale de
locuințe, termenul care se utilizează în succesul studiilor, clasificărilor și censurilor. Se tratează un plan
similar al institutului național de statistică (INE) în España.
69
„Originea conceptului de monoparentalitate. un exercițiu de contextualizare socio istorică”. 2013. Avilés
Hernández, M. 2013. Universitat Autónoma de Barcelona. Hârtii. Revista de Sociología
70
La Oficina del Censo de los Estados Unidos folosește mai mulți termeni diferiți în sus definiții și rapoarte
pentru a vorbi despre el Instituto Nacional de Estadística (INE) în España clasificat ca „hogares monoparentales”.
Frazele care includ femeie gospodărească, fără soț prezent, părinte singur și părinte singur se folosesc pentru
a descrie diferite structuri familiale și compoziția caselor. Socióloga Martha McMahon folosește frecvența
termenului de mamă necăsătorită; Sin embargo, ese término tiene ya veinte años y result algo trasnochado por
sus tintes religiosos. De asemenea, Statistics Canada folosește termenul lone parent pentru a identifica a
„madres o padres, sin cónyuges casados o cónyuges presentes, que conviven en la misma vivienda con uno sau
más hijos/as”. Del mismo modo, la Oficina del Reino Unido de statistică folosește și el termenul lone parent
with dependent children/lone parent family . su parte, la Oficina de Estadísticas de Australia folosește termenul
single parent family / female single parent / male single parenty . texte legate cu informația censală.
64
În contextul istoric, în España, la introducerea traducerii termenului francez familia monoparental

nu se produce până la tranziția democrática, după aceea de a schimba schimbările juridice, sociale
și demografice permisieran că structurile monoparentale deja vor fi înțelese ca marginale și
desviate. Con el tiempo, aun no existendo una definiție unívoca, cum ar fi după aceea, el término
monoparentalidad a găsit gran fortuna în el mundo académico, în el tejido asociativo și în las
propias familias: „Pocas expresiones han adquirido tan fulminante succes în las ciencias sociales.
como la de familias monoparentales”71 .
3. DEFINICIÓN(ES) DE MONOPARENTALIDAD
A pesar del uso generalizado del término de monoparentalidad hay falta de acord y consenso en
lo que respecta a su alcance. Existe tal diversidad de modos de convivencia de uno o más hijos/as
con el padre o la madre, es decir, de situaciones asimilables a la monoparentalidad, care nu ar fi
descabellado llegar a hablar en algún moment de monoparentalidades la plural . De hecho,
algunas de las normativas autonómicas que reconocen a las familias monoparentales -que
analizamos en el punto 6.3 de esta monografía- distinguen entre familia monoparental și
situaciones (o condiții) de monoparentalidad.
O lipsă de definiție unică, și într-un plan strict juridic al efectelor politicilor publice, în fiecare
sfera de acțiune în care va decide să depășească conceptul și să delimiteze persoanele
destinatarii măsurilor, beneficiilor, prestațiilor sau atenției în funcție. del obiect que persigue la
norma în cada caz.
A modo de exemplu, la ultima Guía de Ayudas Sociales y Servicios para las Familias72 , care publică
anual Guvernul de España, conține o definiție de familie monoparentală care nu va fi asociată atât
la ideea de diversitate familiară ca la colectivul cu nevoi.
speciale:
„Las familias monoparentales son aquellas que están integrate pentru o persoană adultă sola cu
unul sau mai mulți copii a încărcat. La situația de monoparentalitate poate deriva de realități
foarte diferite, ca fiul lui fallecimiento del otro progenitor, la ruptura conyugal sau de pareja și, de
asemenea, are că ver în multe cazuri cu o alegere individuală, la decizie de a asumi o maternitate
sau paternitate la marginea oricărei persoane. convivencia stabilă.”
Sin embargo, esta definiție tan amplia este inoperativă atunci când familiile au acces la ajutoarele,
prestațiile sau deducțiunile estatale care corespundeau pentru familia monoparentală, fijandu-se
în fiecare sfera altor definiții acordă sus fine.
71 „La situación de la familia en España y los nuevos modelos familiares. las familias monoparentales”. 1988. Iglesias
De Ussel, Julio. Instituto de la Mujer. Ministerio de Asuntos Sociales.
72 Guía actualizată la 30 mai 2019.
65
De esta forma, a efectelor fiscales, se considera familia monoparental aquella unitate familiară care,
acogându-se a la tributación conjunta, este formada pentru el padre sau la madre și toți los/las hijos/as
menores de dieciocho años no emancipados/as que convivan cu uno u otro. La situația de monoparentalidad
de o persoană casată, nu se va separa legalmente, când nu convivă cu cónyuge și tenga hijos/as a su
cargo en exclusivitate, nu va fi considerată ca unitate familiară monoparentală.
Por sută parte, pentru sistemul de securitate socială la unică situație de monoparentalitate, care are
protecție specifică, fără să adauge niciun alt requisit, este la de viudedad (siempre que sea por vínculo
matrimonial), este deci, la situația care se originează pentru el fallecimiento. de uno de los miembros de
la pareja (existe para esta situación la pensión de viudedad). La ora de solicitare a altor subvenții ale
Securității Sociale, cum ar fi subvenția prin agotare a prestației contributive cu responsabilitatea familiară,
subvenția prin cotizare insuficientă cu responsabilitatea familiară sau subvenția extraordinară prin
desempleo, se abandonează ideea unității familiare monoparentale pentru introducerea acestuia . concept
de „responsabilități familiares” de la persoana solicitante. În acest sentido, „tener responsabilidades” para
los solicitantes en desempleo de estos subsidios (cuando încabecen familias monoparentales) semnifica
que, por un lado, los hijos e hijas a su cargo han de ser menores de veintiséis (o de any age si have una
discapacidad), pero se entiende că sunt a su încărcături atunci când nu au închiriere propriile că superen
el 75% del Salario Mínimo Interprofesional, este decir, că nu ganen mai mult de 712,50 € brutos al mes
(valoare vigente în anul 2020, ya que el 75% de 950 es 675 euro) și la suma de toți veniturile împărțite
pentru numărul total de membri nu superioare la 712,50 euro mensuales. Aceste condiții de închiriere,
în plus, nu trebuie să îndeplinească numai în momentul de solicitare a ajutorului sau a subvenției, dar
pe durata întregii durate a acestei ajutoare.
Otro exemplu del vacío legal existente este referința la unitatea familiară monoparental cu încărcături
familiares care face el Plan Estatal de Viviendas 2018-202173: aludir a los sectores preferentes en las
solicitudes de ajutoare de acces la locuință, olvida că esta unitate familiară nu este definită a nivel estatal
în nicio ley și care în el ámbito autonómico solo estaría recogida de forma clară în ocho comunidades
autónomas, aquellas care tienen una normativa specifică de familii monoparentales que las define
explícitamente. Esta omisión în el Plan Estatal de Viviendas da pie a un vast abanico de situaciones de
inseguridad jurídica în las that se llegan a intercambiar, in your development autonómico, concepts key
as the unit familia monoparental and the unit of convivencia.
Este important să se diferențieze între unitatea familiară și unitatea de conviețuire. La unitate de

convivencia este cea care este formată pentru toate persoanele care viven în el mismo domicilio, unidas
por vínculo matrimonial, o care se găsesc ca pareja de hecho, și sus familiares până la cel de-al doilea
grado de consanguineidad o afinidad (hermanos, abuelos). , nietos...), adopción, guarda con fines de
adopción o acogimiento familiar. Sin embargo, una unitate familiară monoparental estaría compusă solo
de la persoana progenitora și los hijos și hijas que están a su
73 El Plan Estatal de Vivienda 2018-2021 este reglementat în Real Decreto 106/2018, din 9 martie, publicat
în BOE din 10 martie 2018.
66
cargo y conviven con ella. A la hora de efectuare a calculelor veniturilor în fiecare dintre aceste tipuri de
unități, nu este în contabilitate a tuturor celor care conviven în el mismo hogar care a tuturor celor care
forman parte din familia. Când la persona (cabeza de la familia monoparental) pide una ajutor, prestación
sau deducción, este important să se diferențieze și sunt toți convivientele care trebuie să respecte criteriile
sau solo los membrii unității familiare. În plus, poate avea unități de convivență fără familia între membrii
unei case.
Ni siquiera la Estrategia Nacional de Prevención y Lucha contra la Pobreza y la Exclusión Social 2019-2023,
aprobata de Acuerdo del Consejo de Ministros el 22 de marzo de 2019, a dezvoltat o definitie de familie
monoparental, a pesar de incorporare acest model familiar ca un grupo preferentemente destinatario de
las políticas allí contenidas, debido a su „especial vulnerabilidad”74. Como recuerda EAPN, en su Estudio
sobre las familias monoparentales perceptoras de rentas mínimas75, la Fundación de Familias
Monoparentales Isadora Duncan ya señaló que “la falta de definición legislativa de las familias
monoparentales es el resultado histórico de una discriminación ideológica”76 .
Esto, a efectos prácticos, lleva (tal y como hemos visto) a que las families monoparentales no tengan
reconocidos los mismos derechos que las families biparentales and vivan, în consecință, o realitate
económica, política, social și laboral discriminatoria. Monoparentalitatea este o realitate multidimensională,
care necesită o definiție juridică și juridică clară și univoca, care permite includerea adecvată în politicile
publice. El problema en nuestra sociedad nu este criar în solitario en, sino que el entramado normativ se
configura cu baza într-un model de familie biparental, generalmente matrimonio heterosexual, care obvia
alte modele de familie, de fel ca aceste alte modele sunt discriminate în accesoriu. a drepts, prestaciones y
medidas a los que, como unidad familiar, shouldn poder acceder77 .
Consecințele acestei viziuni hegemónica, care se traduce într-o legislație, care favorizează modelul de
familie biparental, este invizibilitatea unei diversități familiare, de la logica patriarcală, nu are cabida într-o
societate în care rolurile de gen trebuie să fie reafirmate. pentru a favoriza modelul de familie tradițional.
Un model în care morala religiosa și controlul estatal juegan un papel fundamental față de libertatea
individuală pentru a lua decizii care afectează proiectele vitale. Din acest motiv, nu este posibil să vorbească
despre monoparentalitatea și să adopte o perspectivă feministă, care să permită analiza și studierea sus
dificultăți și probleme,
74 La Estrategia nacional de prevención și lupta contra la pobreza și contra la exclusión socială 2019-2023 conține menciones
a las families monoparentales hasta en diecisiete ocasiones, sin que en ninguna de ellas se define what is a family monoparental.
Exact lo mismo se întâmplă în alte instrumente, cuya finalitate este definirea strategiilor de politici publice pentru a lupta
împotriva desigualității și a pobreei. El Plan Nacional de Acción para la Inclusión Social del Reino de España 2013-2016, el Plan
Concertado de Prestaciones Básicas de Servicios Sociales en Corporaciones Locales 2016-2017, sau el Plan Integral de Apoyo a la
Familia 2015-2017, son tres exemples de ello: mencionan la monoparentalidad, pero no la definen.
75 Estudio sobre las familias monoparentales perceptoras de rentas mínimas. 2019. Malgesini Rey, G. Red EAPN España.
76
de las Mujeres.
77 Sobre esto se ahonda en la Monografía 4 - Desigualdad de trato a las familias monomarentales en España. 2021.
Assiego Cruz, V. Instituto de las Mujeres.
67
partid de la subordonarea istorică că femeile suferă într-un sistem patriarcal care utilizează
78
cadrul normativ pentru a consolida, precisamente, esa así como para fortalecer el
subordonarea, controlul consiguiente asupra drepturilor sexuale și a drepturilor reproductive
hijos/as sin la presencia de un hombre).
A pesar de los avances sociales, la falta de reconocimiento legal a condus a atender a este model
familiar from una logica asistencialista și de urgență, algo care ahonda într-un estigma care
încă se arrastra79 și care, recentmente, se a observado în el trato y en la mirada insensible,
că multe mame au suferit în timpul confinării decretate în timpul crizei sanitare de la COVID-19,
când, de exemplu, realizam cumpărăturile de bază însoțite de copiii lor. Femeile s-au găsit, într-
un mediu într-o situație excepțională, cu reproches, desprecios și incomprehensión nu numai
de către propriile instituții sino de sus vecinas și vecinos, care le-au juzgat ca malai mame și
au contemplat ai fii și ai fii ca
amenințări.
Ante la más absoluta desprotección debida a la falta de recunoaștere legală, las families
monoparentales se ven expuestas a prácticas sociales și culturales care vulneran su derecho a
vivir su project familiar sin sufrir discriminación80 ,sin ser object of un trato ofensivo81 și sin
ver restringido su derecho a que se respecte su vida familiară82
. A pesar de los compromisos de
España con la normativa internacional în materia de drepturi umane, sigue sin existir o definiție
legală de familie monoparental. Tampoco există o singură definiție instituțională de familie
monoparentală care poate aplica tuturor comunităților autonome, organisme și administrații
publice, în materie de ocupare, fiscalitate, locuință, servicii sociale, educație, securitate socială
etc.
78
Monografía 1 – Retrospectiva de la monoparentalidad en España. 2021. De Uribe Gil, P y Assiego Cruz, V.
79
Monografía 4 - Desigualdad de trato a las familias monomarentales en España. 2021. Assiego Cruz, V. Instituto de las Mujeres.
80 Véase la Convención Sobre la Eliminación de Todas las Formas de Discriminación Contra las Mujeres (CEDAW), adoptată de
Naciones Unidas în 1979, și considerată ca o agendă de drepturi internaționale pentru femei.
Articolul 16 stabilește că statele trebuie să elimine discriminarea femeii în căsătorie și în relațiile familiares. Între drepturile care
trebuie garantate, Comité de la CEDAW se referă la importanța protecției femeilor în familiile no-tradiționale (familias
monoparentales).
81 Articolul 16 de la Convención de los Derechos del Niño (CDN): „1. Ningún niño será obiect de injerencias arbitrarias o ilegales en
su vida privada, su familia, su domicilio sau su correspondencia ni de ataques ilegales a su honra ya su reputación. 2. El niño tiene
derecho a la protección de la ley contra esas injerencias o ataques.”
82 El respeto a la vida familiară este un drept fundamental consagrado tanto în articolul 7 din Carta de Derechos Fundamentales
de la Unión Europea: „Toda persona tiene derecho al respeto de su vida privada y familiar, de su domicilio y de sus comunicaciones”
ca în articolul 8 del Convenio Europeo de Derechos Humanos: „1. Toda persona tiene derecho al respeto de su vida privada y
familiar, de su domicilio y de su correspondencia. 2. Nu poate exista injerencia de la autoritatea publica în exercițiul de drept, salvo
atunci când aceasta injerție este prevăzută pentru lege și constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară
pentru securitatea națională, securitatea publică, binele económico del país, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor penale,
protecția sănătății sau a moralei, protecția drepturilor și a libertăților terților.”
68
La absența unei norme specifice la nivel estatal, care definește univocamente și reglementează legal
acest model de familie, a tratat de ser compensat de la Federación de Asociaciones de Madres Solteras
(FAMS) prin intermediul unuia dintre proiectele care se dezvoltă în Red Estatal. de Familias Monoparentales.
În 2018, următoarele entități au consensuat următoarea definiție:
„Las familias monoparentales son aquellas en las cuales solo hay una persona progenitora, sea
cual sea la razón: porque es así en el origen, por defunción o desaparición o pérdida de la patria
potestad de una de las dos personas progenitoras.
Por otro lado, tenemos otras unidades familiares en situación de monoparentalidad: aquellas en
las que hay hijas/os con dos progenitores, pero cu las situaciones următoare: la guarda și
custodia este exclusiv de una persona progenitora; la o el progenitor/a ha sido víctima de
violencia de género por parte del progenitor/ao hay una ausencia temporal forzada de una de las
dos personas progenitoras.”
Por último, hay que mencionar otra de las ambigüedades del término monoparental, la care difumina la
diferența de sexos al no tener en cuenta el género de la persona progenitora.
Frente a esta debilidad del término monoparental, în anumite domenii cu responsabilitatea politică și
socială, a surgido con fuerza la voz monoparental, termenul care se folosește pentru a denumi familiile în
care singura persoană adultă este o femeie83. De acest mod, la alegerea termenului monomarental obedece
la logica stabilirii unei categorii de analiză, apariție și vizibilitate a unei situații de desigualitate a unui
model familiar mai ales încabezat pentru femei. El término monomarental este util în tanto în cât contribuie
a acompaña un schimb cultural asupra acestei realități familiare. El lenguaje construiește și creează
realități și modele de transformare a relațiilor, și el término monomarentalidad este numit o provocare a
unor schimbări.
4. LA UNIÓN EUROPEA ANTE LA MONOPARENTALIDAD
În 2011, el Parlament Europeo a aprobat o importantísima Rezoluție asupra situației mamelor solterate,84
impulsată de la Comisión de Derechos de la Mujer e Igualdad de Género. În dicha rezoluție, se face parte
din faptul că las familii monoparentales nu sunt într-un grup homogéneo și care din interiorul acestui
concept în baza lor există situații familiares, financiare și
83 Al respecto del uso del término monomarental, la Fundéu BBVA señala que parental proviene del latín parentalis,
de parens (progenitor, ya sea el padre o la madre) care a su vez es el participio presente de parire (parir, engendrar).
Por ese motivo, este erróneo asignar a parental un significado relacionado exclusivamente cu figura paterna. Ante
la necesitate de găsi un nume specific pentru las families monoparentales a cargo de una mujer, la Fundéu BBVA
sugiere la expresia „familia monoparental materna, de madre o de mujer”.
84 Rezoluția Parlamentului European, din 25 octombrie 2011, asupra situației mamelor solterate
(2011/2049(INI))
69
sociales de muy diversa índole, pudiendo ser el origen de su situație de monoparentalidad un divorț, una
separación o el hecho de no haber un matrimonio în su seno.
La citada rezoluție aveau originea în necesitatea de a instaura în statele care se adaptează sus politicile
publice de formă, care puteau da răspuns la realitate familiară a mamelor solterate, care se conformează
unui grup de fiecare dată mai important și numeros, nu numai în España sino también en el resto de los
países que forman parte de la Unión Europea (UE)85 .
Recunoașteți rezoluția că el concept de familie biparental, așa cum este ideea de maternitate solo este
legală în senoul matrimoniului a pierdut peso și că, datorită schimbărilor socioculturale, a majorului
autonomia economică a femeii și a încorporației pe piață. laboral, fiecare dată sunt mai multe femei care
deciden liber o maternitate în solitari. Este interesant la mențiunea, care face această rezoluție a
maternității în solitari, se va lega doar de forma errónea, doar a adolescenților irresponsables când, în
momentul aprobării, el 85% din totalul progenitorilor unici din Europa erau mame solteras cu edades.
comprendidas entre los veinticinco y los sesenta y cuatro años. În tot cazul, semnalează rezoluția privind
educația și informațiile despre drepturile sexuale și reproductive ale femeilor, în special ale celor mai
tineri, este algo esențial pentru a evita astfel de sarcini fără dorințe.
La rezoluția semnala că anumite situații de monoparentalitate necesită un însoțire specială, așa cum
sunt programele specifice de sprijin pentru că progenitorii vor îndeplini funcția parentală de la cea mai
bună formă posibilă pentru copiii/asi. În concret, se referă la ruptura relațiilor de pareja ca urmare a
actelor violente ca la violență de gen (también menciona el terorism și la delincuencia organizată).
El Parlamentul european insta a los Estados miembros, pues es de ei la responsabilitatea de a trata

drepturile cetă enilor i cetă enilor, a căreia se garantează unas condi ii razonabile pentru mamele
solteras i pentru sus hijos/asa că s-au adaptat sus politici publice a diferitelor persoane. modele și situații
familiares pentru a termina cu situația de discriminare în care se află progenitorii unici din punctele de
vedere social și economic. De această formă, în 2011, el Parlamentul european a semnalat că los Estados
miembros trebuin adoptar86 , între altele, políticas familiares și de egalitate dirijite a:
deducciones fiscales a las familias monoparentales;

avantaje și stimulente fiscale pentru acele companii, care pot avea măsuri de conciliere
specifice;
85 El Parlamento Europeo, en 1986, ya señaló que el número de familias monoparentales iba en aumento y que se necesitan políticas
específicas de protección para evitar que estas familias entren en riesgo de exclusión social y de pobreza. Aceste politici ar trebui să fie
încadrate pentru a facilita accesul pe piața profesională a formării, a garanta serviciile de conciliere, a promova políticas de locuință
protejată etc.
86
Cu toate acestea, la Rezoluția diferențiere a situației politicilor aplicate familiilor monoparentale în funcție
de regiune de la Uniune, profilând astfel o alegere geografică în care las regiones del nord (Alemania, Austria,
Países Bajos, Suecia...) dispune de sisteme de protecție socială mai solidă în timp ce las el sur (entre ellas
España) dependen del papel de lo que se denomina „familia extensa”. Las regiones orientales se caracterizează
printr-o amestec de ambele caracteristici.
70
oportunități de muncă flexibile la escala local, estatal și europeană, ca și timp parțial și

teletrabaj, pentru ca mamele soltera să poată concilia viața personală și laborală;
dar prioritate a estas familii în el accesorii a viviendas a precios asequibles;

prestaciones de desempleo extraordinarias;
servicii de asistență pentru educație și el cuidado de copii și niñas de corta edad, escuelas
infantile;
sprijin economic a las families in situation de pobreza.
În definitiv, erau trei domeniile în ceea ce privește rezoluția punea focul, și în care se a urmat să pună
din acel moment: el empleo, el riesgo de pobreza și de exclusión social și la conciliación/coresponsabilitatea
vieții familiare și profesionale.
Este exact despre acest subiect despre el, care versa o recentă e importantă Directiva europeană asupra
concilierii: Directiva (UE) 2019/1158 del Parlamento Europeo și del Consejo, din 20 iunie 2019,
referitoare la concilierea vieții familiare și la vida profesional de los progenitores y los cuidadores87 .
Tras la Rezoluția din 2011, este posibil să recunoască instrumentul care recunoaște mai în mod clar
monoparentalitatea ca parte a diversității familiare, dar și valoarea lor vinculantă este insuficientă.
Directiva 2019/1158 are în cuenta a familiilor monoparentale în definiția drepturilor de conciliere, care
nu se limitează exclusiv la permisiunile parentale sau la maternitate, deci să cuprindă și condițiile de
lucru flexibile, presupunând că tarea de conciliere se prelungește. más allá del momento del nacimiento
de los/as hijos/as y que la dimensión de género es indisociable de las políticas de conciliación. La citada
Directiva stabilește un număr de cerințe minime destinate pentru a realiza egalitatea, facilitând
concilierea vieții familiare și profesionale ale persoanelor care lucrează, care sunt progenitoare sau
îngrijitoare.
Pentru el, stabilește:
- derechos individuales relacionados cu el permiso de paternidad, el permiso parental și el permiso

para cuidadores88;
87 El Pilar Europeo de Derechos Sociales en 2017 recunoaște, între sus principii, el drept de los ciudadanos al echilibru
între viața profesională și viața privată, precizând că „los padres și las personas con responsabilidades asistenciales
tienen derecho a los permisos adecuados, a unas conditions. de muncă flexibile și servicii de asistență. Las mujeres y los
hombres trebuie să aibă egalitate de acces a permiselor speciale pentru a îndeplini cu propria responsabilitate asistențială
și trebuie să utilizeze forma echilibrată”.
88 Directiva 2019/1158 stabilește:
-
la necesitatea că la legislația națională a țărilor membre ale UE prevea un permis de paternitate de diez días
laborables, a disfrutar cu ocazie de naștere a fiului/a, pentru el progenitor (o, când este recunoscut de legislația
națională, para un segundo progenitor equivalente);
-
obligația statelor membre de a adopta măsurile necesare pentru ca fiecare lucrător să aibă dreptul de a nu avea un
permis parental de patru luni, care va trebui să se bucure înainte de a fi copilul/a alcance o anumită vârstă —cum ar
fi maxim ocho ani—, care se va specifica prin fiecare stat membru al convențiilor colective. Dos de los meses de acest
permis parental nu pot fi transferați; y
- la exigencia de incorporare a legislației naționale un permis para cuidadores de cinci zile laborables al año, în caz de
boală gravă sau dependență de un familiar.
71
- fórmulas de trabajo flexible para los trabajadores que sean progenitores o cuidadores89 .
Directiva 2019/1158 este aliniată cu valorile de egalitate de gen, incluziune socială, diversitate și nicio
discriminare și se referă la politicile de echilibru de muncă-vida ca importante „ pentru a obține egalitatea
de gen care promovează participarea femeilor în el. mercado laboral, el reparto equitativo de las
responsabilitates de îngrijire între bărbați și femei, și cerrando las brechas de género en los ingresos și
los salarios". Este un pas important în direcția legislativă a formei universale, în parte din diversitatea
familiară și nu din situația de urgență a vulnerabilității sociale.
Recientemente, în marzo de 2020, la Comisión Europea a dat a conocer la Estrategia Europea para la
Igualdad de Género 2020- 2025, cuyo obiectivul este de a realiza progrese concrete în materia de egalitate
de gen în Europa, și atinge los Objetivos de Desarrollo Sostenible. În ela se menționează expres de las
familii monoparentales și del desafío que reprezintă, majoritariamente încabezadas pentru o femeie, în
la conciliación laboral și în las tareas de cuidados. Señala que, para que este reparto de tareas de cuidado
sea equitativo y corresponsable, este deosebit de relevant, în cazul familiilor monoparentales, că există
disponibilitate de școli infantile, protecție socială și ajutor domiciliar.
Con la criza de la COVID-19, precis, se a pus de releve acest aspect, el de la conciliación, ca unul de los
pilares a profilar and fortalecer in the protection of las families monoparentales. La flexibilidad en las
conditions laborales și el exercițiu corespunzător al măsurilor de conciliación trebuie să se garanteze
pentru că familiile monoparentale pot avea acces la drepturile de conciliere a formei equitative. Sobre este
eje temático (Cuidados, conciliación y corresponsabilidad) se centra la monografía 5 de este trabajo.90 .
5. LAS AYUDAS A LAS FAMILIAS MONOPARENTALES
Las medidas y políticas que, hasta ahora, se dirigen a las families monoparentales, și bien son necesare și
urgentes pentru a face față las situaciones de pobreza și exclusión que experimentan estas familii, son
insuficientes.
Aceste măsuri nu prestează atenție la dimensiunea îngrijirilor, la redistribuția economică și la

recunoașterea legală a acestor familii. Modelul de reglementare existent difuzează diferite definiții, măsuri,
prestații și ajutoare între organisme, Comunidades Autónomas, ayuntări și politici publice, și oferă
femeilor care încap acest model
89 Directiva 2019/1158 stabilește necesitatea ca legislația națională prevea, pentru lucrătorii cu copiii/asa până la o vârstă
determinată —care va fi ca minim de ocho ani— el dreptul de a solicita formule de muncă flexibile pentru a atender a sus obligații de
cuidado, así como la obligația de los angajații de a studia și a atender la solicitudine într-un termen razonable de timp și de
justificare orice denegație. Los lucrători care au exercitat acest drept cu caracter temporal pot reincorpora modelul de lucru original
la termenul perioadei pactate. Ultimul, los Estados membri pot supeditar el exercițiu de acest drept a perioadelor de muncă anterioare
sau a unei antigüetate care nu va putea fi superioară a sei luni.
90
Monografía 5 - Apuntes sobre monoparentalidad y cuidados. 2021. Assiego Cruz, V. Instituto de las Mujeres.
72
familiar desigualdad și un trato diferit injustificado într-un Estado democrático compromit cu drepturile
umane, cu drepturile femeilor și cu drepturile copilului și ale adolescenței.
La falta de un reconocimiento estatal cu o reglementare integrală și într-un plan de egalitate de la

monoparentalidad cu la biparentalidad, condena a estas familii a la dependencia asistencial91 .
Mientras llega esa regulación estatal, măsurile și normativele care afectează familiile monoparentale sunt
diseminate. În 2017, la Federación de Asociaciones de Madres Solteras (FAMS) a elaborat o ghidare pentru
a cunoaște, într-un singur document, măsurile și resursele de sprijin pentru familiile monoparentale,
care au fost disponibile din administrațiile publice. Între dichas măsuri se recunosc ajutoarele din Estado
pentru familiile monoparentale, pe care le contemplă într-o Guía de ajutoare sociale pentru familiile.
92
Como semnala Elisabet Almeda Samaranch în cercetarea asupra pensiilor de supervizare și a familiilor
monoparentale încabezate de femei, familiile monoparentale, în comparație cu familiile biparentale, se
află în situația de dezavantaj social și economic, atât în sus oportunități de inserție pe piața laborală. ca
ante las politici publice și sus răspunsuri la sus cererile și nevoile. În acest ansamblu, familiile
monoparentale sunt discriminate, toată o dată când criteriile de acces la prestații nu contemplați
dezavantajele și ajutorul diversității familiare. În plus, semnala Almeda, al condiționării protecției sociale
de tot un model de familie unic un criteriu de închiriere, se estigmatizează într-o parte a colectivului
monoparental și abandonând al resto. Se está identificando monoparentalidad cu marginalidad o pobreza,
y, en parte, abocando a ella când los apoyos, los empleos, la salud sau los ahorros fall. Asimismo, este
necesar să pună de relief că multe de la prestații sunt condiționate de anumite cerințe, vulnerând drepturile
las niñas și copii. Accesul la prestațiile trebuie să fie universal, fără cerințe de naționalitate, situație
administrativa, timp de residencia, situație laborală a progenitorilor, număr de convivii etc.
Repasando diferite aspecte, se detectează condiționalitatea, insuficiența o invizibilitate a familiilor

monoparentale în acoperirea și în sprijinul politicilor publice într-o realitate familiară și legală ca la
biparental. În plus, ha de tenerse en cuenta que en España există
91
Las personas que componen los hogares monoparentales tienen, para todos los años estudiados, una tasa AROPE
care practic duplica la tasa generală și că a fost, în plus, între 20 și 28 de puncte porcentuales más alta că la acele
locuințe cu doi adulți și copii/ ca dependente. Așa se întâmplă și în cazul în care materialul de îngrijire este
mai mare, în cazul în care tasa este practic dublu.
92
Acestea ajută estatale se recunoaște anual într-un ghid care se va elabora din momentul în care Ministerul de
Sanitate, Servicios Sociales e Igualdad. După o nouă distribuție a competențelor ministeriale, este în așteptare de
a confirma reediția, așa cum este organul responsabil. El obiectivul acestei ghiduri facilitează informațiile
persoanelor care au responsabilitatea familiară asupra prestațiilor, beneficiilor și serviciilor care au o dispoziție în
domeniul Administrației Generale a Statului. La ultima actualizare de la Guía de Ayudas Sociales y Servicios para las
Familias este de 30 mai 2019, și bine rămâne în vigoare la data de redactare a acestui lucru, fără a pierde măsurile
aprobate cu motivul crizei COVID-19. que se semnalează în el anexo a este document.
73
trei niveluri administrative, responsabili de financiar, organizare și activare a politicilor publice sociale:
- Nivel estatal, a través de la Administración del Estado - Nivel

autonómico, a través de las comunidades autónomas - Nivel municipal,
a través de los ayuntamientos y las corporaciones locales.
5.1 AYUDAS A FAMILIAS MONOPARENTALES EN EL AMBITO ESTATAL
5.1.1 EN MATERIA TRIBUTARIA
La nivel estatal, familiile monoparentale pot accesa o serie de beneficii sau deducțiuni fiscale prin
intermediul considerației ca unitate familiară93 a efectelor Tributación Conjunta. Modelele familiare
considerate legal în această opțiune nu recunoaște, în niciun supus, a familiei monoparentale94 și
reducerea acestui tip de tributare este inferior la tributarea individuală, și bine la tributarea individuală
sau conjunctura rezultă mai mult sau mai puține vânzări dependente de forma. y cuantía en que se obțin
las rentas familiares, de manera care lo oportuno ar putea alege el tip de tributación, conjunta o individual,
as haven the progenitores in a family biparental.
În plus, în los datos identificativos de la Declaración de la Renta (Modelul 100) nu există nicio opțiune
care să recunoască situația fetelor și a fiilor familiei cu un singur progenitor. Por lo que una familia
monoparental, pentru a putea îndeplini Declaración de la Renta, a semnalat o situație familiară că nu este
reală, în mod normal, la referită la „parejas separate, legalmente o de hecho”.
Las bonificaciones contempladas se valorează ca insuficiente pentru interpretarea restrictiva și

discriminatoria care se face de las families monoparentales, al estar condiționată de situația laborală a
persoanei declarante.
SPECIFICE
- Deducción en la declaración de IRPF de 1.200 euro pentru las familias monoparentales con al
menos dos hijos/as95. Se ignora de aceasta forma la majoritatea
93
Esta unidad familiară ar fi formată por el padre o madre și por todos los/las hijos/as menores no emancipados/as
que convivan con uno u otro. Una persona casada que no se haya separat, aun cuando no conviva cu su cónyuge, no
podrá incorporarse a una unitate familiar monoparental, aunque tenga hijos/as a su cargo.
94 LIRPF Artículo 82. Tributación conjunta. „1. Podrán tributar conjuntamente las persons that form part of alguna dintre
următoarele modalități de unitate familiară: 1.ª La integrada por los cónyuges no separados legalmente y, si los hubiera:
a) Los hijos menores, con exception de los que, con el consentimiento de los padres, vivan independientes de estos. b)
Los hijos mayores de edad incapacitados judicialmente sujetos a patria potestad prorrogada o rehabilitada. 2.ª În
cazurile de separare legală, sau când nu există vreun vínculo matrimonial, la formatul părintelui sau a mamei și a
tuturor fiilor care convivă cu unul și cu altul și că reunesc cerințele la care se referă la regula 1.ª de acest articol.”
95 Cu efect de 1 de enero de 2015, el Real Decreto-ley 1/2015 modificó el apartado 1 al articolului 81 bis de la LIRPF,
extendiendo el incentivo fiscal care se aplică familiilor numeroase și unui alt tip de unități familiares, în concret, a la
familia monoparental formada por el ascendiente separat legalmente sau sin vínculo matrimonial și dos hijos/as que,
74
de las familias monoparentales, las que tienen un/a hijo/a cargo. În plus, nu basta con ser
familia monoparental cu dos hijos/as o más, deci că el progenitor a de estar sau bine lucrând,
dado de alta în sistemul care corespunde de la Seguridad Social (por cuenta ajena sau por
cuenta propia), și haber cotizado el periodo mínimo exigido, o bien en situación desempleo
cobrando el paro, o percepiendo o pensión.
GENERALE
- Exención del IRPF în prestațiile pentru naștere și îngrijire a minorului.
- Deducción por maternidad por hijos/as menores de tres años de până la 1.200 € anuales
por cada hijo/a nacido/ao adoptado/a en territorio español.
- Ayudas para madres trabajadoras que llevan a sus hijos/as de entre 0 and 3 years a guarderías
and centres de education infantil autorizados.
El análisis global realizat asupra deducțiunilor estatale specifice și generale pentru familiile monoparentale
refuerza la ideea de a exista un trato discriminatoriu, dejând-o afară de la deducțiunile specifice a tuturor
familiilor monoparentale, care solo tienen un/a hijo/a (que son la mayoría) y excluyendo a aquellas madres
que sufren mayor riesgo de pobreza por estar en situación de desempleo.
Asimismo, în las deducciones specifice pentru familii monoparentales, se plantează o problemă gravă în
relație cu impago de las pensiones de alimentos: acel care se produce când el progenitor (padre) incumple
su obligación și no paga ya la madre declarante no le result possible acreditar documentalmente este
impago para poder acogerse a la deducción. În ceea ce privește justificarea documentului de îndeplinire
a cerințelor exigide în articolul 81 bis din LIRPF, articolul 106.1 din Legea 58/2003, din 17 decembrie,
General Tributaria dispune de faptul că „en los procedimientos tributarios serán de aplicación las normele
que sobre medios și evaluarea probei se conține în Codul Civil și în Ley 1/2000, de 7 de enero, de
Enjuiciamiento Civil, salvo que la ley a stabilit otra cosa”. În timp ce sea el mediu de proba, o cantitate
semnificativă de femei separate și divorțate, care ar fi în solitari a fiilor și a fiilor, nu pot opta pentru
aceste deducțiuni specifice, în care atât procedura civilă de declarație de imputernicie ca el penal. supuesto
de estar ante un delito de abandon de familia- se dilata în timp când el otro progenitor nu colabora96
(además hay que tener en
între otros requisitos, dependen (al no tener derecho a anualidades por alimentos) și convivan exclusivmente cu
aquel. De acord cu letra c) del apartado 1 al articolului 81 bis de la LIRPF, va avea dreptul la minorar la cuota
diferențială del Impuesto los contribuyentes, care se întâlnește în vreuna din următoarele circumstanțe: a)
pentru familia numerosa, los contribuyentes que sean un ascendiente, o un hermano huérfano de padre y madre,
care forme parte dintr-o familie numerosa conform cu Ley 40/2003, din 18 noiembrie, de Protección a las Familias
Numerosas. b) por ser un ascendiente con dos hijos/as y cumplir todas y cada una de las siguientes condiciones: -
Estar separado legalmente, o sin vínculo matrimonial. - No tener derecho a percepir anualidades por foods por los
hijos/as. - Tener derecho por los dos hijos/as a totalidad del mínimo por descendientes por estos previstos în articolul 58 de la LIRPF.
96 La Resolución vinculante de Dirección General de Tributos, V1938-17 de 19 de julio de 2017 subraya que “la
consultante pondrá los medios de prueba admitidos en Derecho del cumplimiento de dichos requisitos, siendo los
órganos de gestión e inspección tributaria a quienes corresponderá — în el exercițiu de sus funcții și efecte de la
75
cuenta los costs de estos proces). De acest mod, figuraran ca venituri las cuantías de las pensiones de foods
that no percepen the mothers declarantes and that no les son pagadas a sus hijas and children. Por tanto,
las mujeres sufren un double perjuicio economic: por un lado, no percepen la pensiune și, por otro, nu
puteți accesa deducțiuni fiscale, deoarece nu pot justifica el impago, așa și cum stabilesc normele legale
în acest moment. A lo que se añade la agresión emoțională și economică, care reprezintă pentru mama
separată sau divorțată, și pentru sus hijos/as, el incumplimiento de această obligație por parte del alt
progenitor.
5.1.2. PRESTACIONES DE LA SEGURIDAD SOCIAL
AQUELLAS QUE SE DIRIGEN A LAS FAMILIAS MONOPARENTALES
• El subsidio no contributivo por nacimiento y cuidado de menor, este decir, el que reciben las madres
când nu acreditan el período mínimo de cotización (o prestație economică pentru importul 100%
del IPREM vigente în fiecare moment). În cazul familiei monoparentale –junto cu numeroasele,
în cazurile de parte múltiple și în cazurile de mame cu discapacidad egale sau superioare la 65%–
se crește durata subvenției în 14 zile naturale la 42 de zile naturale stabilite. ca regla generală.
• În pensión de orfandad, se aseamănă cu un huérfano absolut el cu un singur

progenitor cunoscut, sub o serie de condiții.
• Când las familias numeroase sunt monoparentales, se stabilește o bonificare a 45% a cutelor a
securității sociale prin contractarea îngrijirilor familiares.
Parece más bien un susținere a familiilor numeroase, a celor monoparentale, asupra tuturor celor
care țineau în cuenta că sunt ultimele sunt compuse, în marea majoritate, într-un singur
descendent și, într-o mică măsură, după doi. Y siempre que el titular a fost cotizat la Securitatea
Socială.
Familiile monoparentale, împreună cu numeroasele și, acele mame au o discapacidad egală sau superioară
la 65%, au dreptul la o prestație de naștere sau de adopción cu limite de închiriere, este deci, întotdeauna
că sus venituri nu superen . la cantidad que la ley marca cada año97. Se trata de una ajutor în pago único
de 1.000 € (pentru 2019) pentru fiecare naștere sau adopción, pero exclusiv pentru acele mame care
convivă în solitari cu sus hijos/as, excluyendo, por tanto, a las que convivan cu familiares.
AQUELLAS QUE SE DIRIGEN A TODAS LAS FAMILIAS
liquidación del impuesto— la evaluarea probelor care se aportă ca elemente suficiente pentru a determina poveștile
circumstanțe, circumstanțe care nu se acreditează vor duce la pierderea dreptului a unei deduceri.”
97 În cazul unei familii monoparentale, pentru a calcula limitele de venituri pentru accesul la prestațiile familiares
pentru hijo/ao minor a încărcăturii în regim de acogiment familiar permanent o guarda cu finele de adopción În cazul
unei familii monoparentale, se stabilește. o măsură corectă a orei de calculare a limitelor de venituri anuale ținând cont
solo los ingresos del progenitor, care convive în unitatea familiară, fără a calcula un alt progenitor și lo Hubiere.
76
În restul prestațiilor, femeia lucrătoare care încap într-o familie monoparentală are accesorii, cuantía și
cerințele identice a celor din restul femeilor lucrătoare ale familiilor biparentale. Sin embargo, se tratează o
egalitate relativă, toată o dată când nu se înțeleg la especificitatea familiilor care sunt încabezate pentru
un singur progenitor, și nu se aplică corect în condițiile de acces:
La prestación por parto múltiple o acogimiento. Las

prestaciones familiares por hijo/a cargo para98 cada hijo/a menor de dieciocho años o mayor de dicha
edad și este afectat de o discapacidad într-un grad egal o superior al 65%, și cei care sunt în
regim de acogimiento familiar permanent o de guarda con fines de adopción.
El subsidio por nacimiento y cuidado de menor este prestația economică care primește de la
Seguridad Social la persoana lucrătoare, femeie u bărbat, de manera individuală, în timpul
perioadelor de odihnă de care disfruten de naștere și de îngrijire a minorului. El subsidio
special para los casos de parto, adopción, guarda con fines de adopción o
acogimiento multiplu.
El permiso por riesgo durante el embarazo y la lactancia natural. El
permiso de ausencia sau reducere de jornada laboral pentru el cuidado del lactante; por cuidado de
menores și otros familiares; y por cuidado de menores, care se întâlnesc afectați de cancer sau
de orice altă maladie grave.
las excedencias por cuidado de hijos/as o menores en régimen de acogimiento permanente o de
guarda con fines de adopción; o por cuidados a familiares.
DISCRIMINACIÓN POR INDEFERNCIACIÓN EN LOS PERMISOS POR NACIMIENTO Y

CUIDADO
O situație specială și controversată pentru familiile monoparentale și pentru dreptul de a fi îngrijiți de

fetele și de copiii să fie îngrijiți de sus figurile de apego, fără a fi discriminați prin modelul familiar, este
că este plantat cu permisiunea de naștere și îngrijire a copilului. partir de la reforma introducida por el
Real Decreto-ley 6/2019, de 1 martie.
Acest permis constă într-un interval de odihnă laboral al căreia are dreptul de toată persoana lucrătoare
în cazurile de parte, adopción, garda cu finele de adopción sau acogimiento, sin pierde sus drepturile
laborales. Su durată, în cazul femeii, este de dieciséis săptămâni (seis de ellas trebuie să fie interrumpidas
și obligatorie posteriores al parto), a las that can summarse other two weeks more por cada hijo/a, a partir
del segundo, când este un parto múltiple o en caso de discapacidad del hijo/a. Una vez transcurridas las
primeles seis semanas imediat posteriores la parto, el permite să distribuie a voluntad of the persona
worker, in periods weekles, a enjoy of forma acumulada or interrumpida and will be ejercitarse from the
finalization of the suspension obligatoria the posterior to the part până când el hijo o la hija cumplan doce
meses.
98 În el caso, de la prestación por hijo/aa cargo, cu la aprobare del Ingreso Mínimo Vital (IMV), pare că este anulará. Se substituirá,
excepto para quienes tengan hijos/as con alguna discapacidad. În plus, se adaugă cerințe noi, cum a fost cotizado un an. Desde las
organizaciones sociales se pidiendo, că se mențin ambele prestații, puesto care sunt destinate unor obiective diferite. Este asunto
también se aborda en la Monografía 5 - Apuntes sobre monoparentalidad y cuidados. 2021. Assiego Cruz, V. Instituto de las Mujeres.
77
Desde el 1 de abril de 201999, este permis (un drept individual de cada uno de los progenitores care nu se
poate transfera într-un exercițiu de unul altul) amplía la durata del permiso în el caz del progenitor diferit
a madre biológica, timp de permis que aumentará de forma progresiva:
- În 2019, el alt progenitor contaba cu un periodo de suspendare total de ocho săptămâni, de las
cuales las dos first should enjoylas of form ininterrumpida imediat after the part. La madre
biológica podía ceder al alt progenitor un periodo de până la patru săptămâni ale perioadei de
suspendare a disfrutei nu obligatorii.
- A partir del 1 de enero de 2020, el alt progenitor cuenta cu o perioadă de suspendare totală de două
săptămâni, de la cele patru primele care trebuie să se bucure de forma în interrumpida imediat
după parte. La madre biológica poate ceder al unui alt progenitor un perioada de până la două
săptămâni ale perioadei de suspendare a disfrutei nu obligatorii.
- Finalmente, a partir de 1 de enero de 2021, cada progenitor disfruta de aceeași perioadă de

suspendare a contractului de muncă, inclusiv cele două săptămâni de permis obligatoriu pentru
ambii progenitori.
La invisibilización de la realitate monoparentală în cursul procesului de elaborare și aprobare a RD 6/2019
a atins drepturile pe care le-a avut familiile monoparentale și aveau dobândiți în susținerea unui copil
multiplu sau al copiilor cu discapacidad. La Secretaría de Estado de la Seguridad Social a fost obligat să
decidă un criteriu de gestionare care a stabilit necesitatea de a menține perioada suplimentară a două
săptămâni a favorului unicului progenitor existent în cazurile de parto multiplu și de discapacidad ale
fiilor/as. a fost stabilită legislația anterioară în RD 6/2019.
În această reglementare se perjudecă un drept, care aveau să-și recunoască familiile monoparentale: el
de a bucura de două săptămâni mai mult prin parte múltiple. Antes de la reforma, se contenía o ampliación
de dos săptămâni pentru fiecare fiu/aa partir del segundo. În reglementarea actuală (articolul 48.6 del
Statuto de los Trabajadores) și bine se recunoaște dicha ampliación de dos săptămâni, aceasta se reparte,
o diferență de text anterior, într-una pentru fiecare progenitor. Es decir, no se contemplan los supuestos
de parto múltiple de femei care forman familia por sí solas. Por lo tanto, esta reforma a rezultat perjudicial
cu privire la reglementarea anterioară pentru el mismo supuesto, al dejar de a bucura la mama unei
săptămâni de permiso fără a exista progenitor distincto a ella cu quien repartir el permiso. Institutul
Național de Securitate Socială, tras la întrebările familiilor și ale FAMS, a dictat criteriul de gestionare
menționat, rectificarea și recunoașterea
ca:
„El nuevo diseño de la prestación -como derecho individual- dio lugar a una situación no
prevista în el caz de las families monoparentales: el reparto equitativo între los dos
progenitores de las dos săptămâni adiționale în caz de discapacidad del minor sau de parto,
acogimiento o adopción multiple între ambii progenitori, se limitează la o dată când se tratează
familia monoparental. Con el criterio dictado por el INSS, se egala el drept între ambii modele
de familie, de felul în care los filii și copiii -o minores- pot primi în mod independent los
îngrijirile necesare de a avea unul sau dos progenitores”.
99 Reforma introducida por el Real Decreto-ley 6/2019, de 1 martie, de măsuri urgentes para garantía de la
igualdad de trato y de oportunidades entre mujeres y hombres en el empleo y la ocupación. Oferă soluții diferite
pentru îngrijirea copiilor/as.
78
Se subsanó el olvido recunoscând că:

„Nu a fost el scopul legiuitorului privat, în aceste supuse, a fiilor sau ai minorilor dintr-o
săptămână de îngrijire a căreia ar fi avut dreptul de a exista dos progenitori sau de a nu fi
mediat la reforma normativa”.
Alte consecințe ale legislației fără a prezenta nevoile și specificitățile familiilor

monoparentale, așa cum se întâmplă în citat Real Decreto 6/2019, al recunoaște
suspendarea contractului de muncă al mamei biologice timp de 16 săptămâni și contractul.
de trabajo del progenitor distinto de la madre biológica în timpul unei perioade de
săptămâni ampliabile progresiv (tal și cum se ha explicado), se află otorgando al recién
nacido un tiempo de cuidado distinto în funcție de si este nace într-o familie monoparental
sau într-o familie.
100
biparentale.
5.2 AYUDAS A FAMILIAS MONOPARENTALES EN EL AMBITO AUTONÓMICO
Majoritatea comunităților autonome conțin cu politici publice proprii de familie și egalitate

care se completează cu cele pe care le dezvoltăm din statul. Sin embargo, numai seis
comunidades autónomas au dezvoltat normative care conțin o reglementare specifică a
familiilor monoparentale cuyo principal obiectiv este oferi un titlu oficial de familie
monoparental, mulțumiri pentru care sunt familiile au acces la anumite beneficii, avantaje,
ajutoare și prestații101. A estas normativas se ha dedicat un apartado specific în această
monografía.
5.2.1 EN MATERIA TRIBUTARIA
Cada una de las comunidades autónomas are deducciones del IRPF în tramo autonómico
del Impuesto de la Renta. Algunas de ellas prevén expresamente deducciones specifice
pentru familii monoparentales (aplicables al tramo autonómico del impuesto), con
independencia de alte deducciones a las that pudieran also tener derecho, while que otras prevén
100 Esta práctica discriminatoria se aborda ampliamente en la Monografía 4 - Desigualdad de trato a las familias
monomarentales en España. 2021. Assiego Cruz, V. Instituto de las Mujeres.
101
Una de las difficults con las that se están encontrando las families monoparentales respect to Title of Familia
Monoparental has that ver with the time that tardan the organismos publics in expedirlos. A finales del año 2019, el
Sindic de Greus de la Generalitat Valenciana și-a arătat preocuparea prin faptul că este document acreditativo, care
recunoaște a unei familii ca monoparental tardase mai mult de ocho meses în expedier tanto los nuevos títulos
como la renovación de estos. La recomandarea este că aceasta emisión sea automată, transmite documentația
cerută, deoarece poate fi în sens invers, poate da paradoxa de că el titlul ajunge atunci când se renovează. Deși
beneficiile acordate surtan efecte din data de la data de la prestația cererii sau a renovării titlului oficial, în numeroase
ocazii rezultă dificil, și nu imposibil, retrotraer drepturi sau reclamar gastos soportados atunci când, în plus, multe
de aceste familii sunt înmerse în complete. coyunturas economics.
79
deducciones de las care se beneficiază de la persoanele contribuyentes viudas, una de las tipologías
de familia monoparental existentes.
De la principiile fără discriminare și egalitate, rezultă evident că normele tributare trebuie să se ocupe
de toate persoanele, să nu importe genul, de la forma egalității, și să promoveze tratamentul adecvat
al diferitelor realități familiale, cu obiectivul de a realiza un echilibru. garantie la justa equidad. Sin
embrago, en la actualidad, esta equidad no existe en lo que respecta a las familias monoparentales.
Solo tres comunidades autónomas contemplan (a la data de redacción de acest lucru) deducțiuni
specifice pentru familii monoparentales: Cantabria, Comunidad Valenciana și
Comunidad Foral de Navarra:
• Andalucía: Quienes sean madres o padres de familia monoparental a 31 de diciembre de 2019,

optaban a la deducción specifica și se putean deduce 100 euro, always that the suma de sus
bases imponibles general and del ahorro no superen 80.000 euros en tributación individual o
100.000 de euro în tributare conjunta. Esta deducción se incrementa în 100 euros por cada
ascendiente mayor de setenta și cinci años que conviviera cu familia monoparental. Se
introduce în această dispoziție o definiție a ceea ce se consideră a acestor efecte familia
monoparentală:
„La formada por la mama o el padre și toți los fii care convivă cu unul u alt și că
reúnan vreunul dintre următoarele cerințe”:
o Hijos menores de edad, con excepție de los que, cu el consentimiento de los padres, vivan
independientes de estos.
o Hijos mayores de edad incapacitados judicialmente, sujetos a patria potestad

prorogada o rehabilitada.
También pueden las familias monoparentales (siempre que perciban performances del trabajo
o de actividades económicas) optar a la deducción por ayuda doméstica y deducirse un 15% of
the cotización pagada por el empleado afiliado en Andalucía al régimen special de Security
Social de employees of hogar, cu un maxim de 250 de euro anual.
• Asturias: contempla una deducción específica pentru familii monoparentales de 303 euro,
siempre que no conviva ninguna otra persona en la unidad familiar, existiendo una excepción:
los ascendientes, quienes deberán cumplir ciertos requisitos. Los descendientes de los
contribuyentes sobre los que se deseen aplica esta deducción trebuie să îndeplinească
următoarele condiții:
o Serán hijos menores de edad que convivan în unitatea familiară și nu tengan închirieri anuale care
excedan los 8.000 euro.
o În cazul copiilor cu dizabilități, puteți lua în considerare primariilor de vârstă întotdeauna și atunci
când convivați cu contribuția și închirierea anuală, fără a fi superior la 8.000.
euro.
o Los descendientes de los apartados anteriores care nu convivan cu el contribuyente, pero dependen
economicamente de este și se întâlnesc internados în centros specializati.
o También se considerarán descendientes aquellas personas vinculadas al contribuyente por razón de

tutela sau acogimiento.
80
El límite para poder aplicar esta deducción en la base imponible este de 35.240 euro. În cazul unui
exercițiu lung, se modifică situația familiară, se înțelege că a existat convivencia atunci când a
fost produsă în mai puțin de 183 de zile ale exercițiului.
În cazurile în care el fin de la convivencia prin separare, divorț sau viudedad se produce în timpul
anului, se calculează unic în zilele posteriore la data în care se produce această situație. În cazul
în care custodias compartidas între progenitores, la deducción solo și puteți beneficia de acel
progenitor, prin regim de convivencia anual, peste 183 de zile. Si no es así, în cazuri de convivencia
paritaria, nu se va avea dreptul a deducerii
• Canarias: contempla una deducción de 100 euros para familias monoparentales, siempre que el
contribuyente nu conviva cu persona distinta de sus descendientes, salvo que se trate de
ascendientes care generen el derecho a la aplication del minimum por ascendientes.
Esta deducción nu se aplică atunci când el contribuyente percepe rentas por import superior a
39.000 euros în tributación individual sau 52.000 euros în tributación conjunta. Se considera
descendente a acestor efecte:
o Hijos menores de edad que convivan cu el contribuyente și no percepan rentas,

excluidas las exentas, superiores a 8.000 euro.
o Hijos mayores de edad con discapacidad, siempre que convivan cu el contribuyente
și no tengan rentas anuales, excluidas las exentas, superiors a 8.000 euro.
o Descendenți ai căreia se referă la articolele anterioare, nu convivir cu el contribuyente,
dependen economicamente de el și esten internados în centros specializati.
• Cantabria: contempla una deducción de 200 de euro anuales pentru familii monoparentales, și la
baza imponible înainte de aplicarea reducerilor este inferior la 30.000 de euro. În cazurile de
separare legală sau când nu exista un vínculo matrimonial, va avea în vedere familia monoparentală
formată de către mamă sau părintele și cei/asai fili/asa că vor convive cu unul dintre următoarele
condiții:
o Hijos menores de edad, con excepție de los que, cu el consentimiento de los padres,
vivan independientes de estos.
o Hijos mayores de edad incapacitados judicialmente sujetos a patria potestad
prorogada o rehabilitada.
• Comunidad Valenciana: Hay una serie de deducciones para quienes ostenten el titlu de familie
monoparental expedido por el organ competent și, de asemenea, se poate aplica această deducție
a contribuiților, reunind las conditions pentru a obtención del titlu de familie monoparental la data
de devengo del impus, hayan presentado, con anterioridad a la misma, solicitud ante el órgano
competente. Pentru familia monoparental de categoria general el import íntegro de la deducción
este de 300 euro, în timp ce pentru la monoparental de categoría special la deducción este de 600
euro.
• Comunidad Foral de Navarra: otra fórmula utilizată pentru familiile monoparentale să poată opta
pentru deducțiuni fiscale specifice este creșterea
81
deducere por minim personal. Esta este opțiunea elegida pentru Comunidad Foral de Navarra,
care are în vedere un decret de recunoaștere a familiilor monoparentale, dacă încă nu a fost pus
în marcha, un an după aprobarea (algo care abordamos în el apartado respectiv). În Navarra,
în cazurile de unități familiale formate de către un progenitor și toți descendenții minori de
vârstă o fii/as incapacitati judiciar subiecti ai unei patrie potestad prorogate sau reabilitate, în
cazul în care nu există căsătorie sau cuplu stabil, și în cazurile de separare. matrimonial, și
întotdeauna că prezinți declarația de forma conjunctivă a descendenților împreună cu unul de
los progenitori, și întotdeauna nu convivan cu el otro nu există căsătorie sau pareja stabilă cu un
terț, la deducción se incrementará în 600 euro, pudiendo să se aplice subiectul. pasivo distintos
importes en función de circunstancias personales vinculadas a la edad (ser minor de 65 años,
tener entre 65 y 75 años sau ser mayor de 75 años).
Hay otras comunidades care contemplan deducciones para los contribuyentes viudos/as that is una de las
forms de acces a the monoparentalidad. Dicha deducción llama la atención, în special în Cataluña, o
comunitate care are o normativa de recunoaștere a familiilor monoparentales:
• Cataluña: nu există nicio deducere pentru familia monoparental, solo los contribuyentes que queden
viudos durante el exercițiu pot aplica o deducție de 150 euro în declarația de acest an și în los
dos exerciții imediat posteriore; va fi de 300 euro și are o încărcătură unul sau mai descendenți,
care calculează efectele minime ale descendenților.
• Extremadura: igualmente, no existe ninguna deducción pentru familia monoparental, solo pentru
contribuyentes viudos con residencia en Extremadura se recunoaște o deducere de 100 euro (cu
ciertos limites de rentas); el import de la deducción se eleva a 200 euros și tienen a su cargo uno
o más descendientes que computen a effects de aplicare el minimum por descendientes.
5.2.2 PRESTACIONES DE LA SEGURIDAD SOCIAL
În plus, prestațiile și măsurile generale și cele care pot accesa familiile monoparentale102, unele
comunidades autónomas au prevăzut o ajutor economic specific. În toate comunitățile autonome care au
o legislație de recunoaștere a familiilor monoparentale există această ajutor. Aceasta trebuie să
reglementeze concesiunea titlului de familie monoparental care să acrediteze această condiție și să
faciliteze accesul a ajutoarelor (în mod normal avantaje și bonificări), atât din domeniul administrațiilor
publice, cât și din instituțiile, entidades și companii private. De aceea, nu este obligatoriu aprobarea unei
legislații care să recunoască familiile monoparentale pentru a putea accesa ajutoarele, existența presupune
o garanție de acces la aceleași probleme.
102 Se recomandă consultarea muncii de colectare a ajutoarelor de sprijin a familiilor în cadrul marcoului autonómico
care recunoaște „Informe sobre la situación de las familias en Andalucía”, elaborat de Consejería de Salud y Familias
în 2019.
82
forma specifică. Sin embargo, există el risc de acest tip de sprijin în economia domestică poate fi înțeles
ca o sută de bonificații și reduceri103, și nu ca mediu pentru a duce la redistribuirea necesară pentru a
garanta tratamentul egalitar al familiilor monoparentale.
o Comunidad Valenciana: los derechos de las familias monoparentales se contemplan en el Decreto 19/2018,
de 9 de marzo. por el que se reglementează el reconocimiento de la condiția de familie monoparental.
Între ajutoarele care au dreptul familiilor monoparentale, menționăm:
Deducciones în matrículas universitarias și de formare profesională.

Deducciones în el tramo autonómico del IRPF. Puncte
pentru alegerea centrului educațional și becas de comedor. Prioritate
în ajutor pentru închiriere.
Descuentos en espacios culturales, Metro-Valencia și Tram, între altele.
o În Cataluña, drepturile familiilor monoparentale se stabilesc în decretul 139/2010, despre beneficii
pentru familiile monoparentale și familiile numeroase în prețul transportului public al călătorilor pe
drumuri și ferrocarril, între altele, există următoarele ajutoare pentru las familie monoparentales:
Ayuda por nacimiento, adopción, tutela o acogida de uno o más niños/as si nu se supera un
anumit nivel de venituri. Las familias
monoparentales se vor echipa cu numeroasele în procesul de preinscripció escolar (por lo tanto,
tienen más puntos que otro tipo de familias). Bonificare a 50% a prețului public al
gardienilor publice ale Generalitati
de Catalunya.
Prețuri reduse la intrarea în unele teatre și muzee.
Bonificaciones en los billetes de transport public.
Deducciones în las becas equidad para la aminoración de los precios de los créditos
de los estudios universitarios.
Carné familiar de alberguista gratuit și reducere de sei euro pe zi de estancia, în regim de
pensie completă, pentru fiecare membru al familiei monoparentale, în los veinte albergues
care son de titularidad del Departamento de Turismo.
o În Cantabria, los derechos de las familias monoparentales se stabilesc în Decreto 26/2019, din 14 martie,
pentru a se reglementa recunoașterea condiției de Familia Monoparental. Entre otros beneficii, la
Comunidad de Cantabria recunoaște: La concesión de la apelarea plății de 100 de
euro pentru a ajuta la familiile care trebuie să aibă copii/as menori de trei ani, sau până la șase ani, în
cazul în care se află familii numeroase sau în supus de care el minor are un grad de minusvalía de al
menos el 33%, conform Ley General de Seguridad Social.
Reducción del preț de intrare în muzeos și centros de ocio de la Comunidad.
103
Algunos ejemplos de “estas ventajas” (dependiendo de cada comunidad autónoma) son: descuentos en tiendas de
alimentación, ropa, ópticas, actividades de ocio y cultura...; reduceri în titluri de transport; mayor puntuación (în unele
comunități deducțiuni până la 50% din cuotă) în centrele educaționale publice; subvención del impuesto sobre bienes
inmuebles (IBI); ayudas directes en la entrada pentru la achiziția unei locuințe protejate;
etc.
83
Ayudas concretas de Ayuntamientos en la gestión del IBI y residuos urbanos.

Incremento de la cuantía de la ayuda para la conciliación de la vida personal și familiar de
mujeres trabajadoras y desempleadas con hijos/as a su cargo (o con personas incapacitadas
sometidas a su tutela). Las acciones subvencionables son: - gastos de guardería de los
hijos/as de las solicitantes, y - gastos derivados de la contratación
de personas cuidadoras de los hijos/as (y de las personas incapacitadas judicialmente a
cargo de las solicitantes).
o Comunidad Foral de Navarra: a aprobat Ley Foral 5/2019, pentru acreditarea familiilor monoparentale, și
bine că aplicația completă duce retraso.
Actualmente, existen ayudas económicas en materia de alquiler de viviendas a familias

monoparentales en hacinamiento por ingresos insuficientes104 .
Recientemente, el Observatorio de la Realidad Social del Departamento de Derechos Sociales
del Gobierno de Navarra a publicat un informe despre aceste ajutoare: el inform de Evaluación
de las ajutoare economice. 105. En este se semnala, –tras el analiza de los resultados și de las
aportaciones de la populația asistată, așa cum este de alte grupuri de interes– la necesitatea
de a revizui la convocatoria pentru a obține cele mai bune rezultate, în special în cât a
acoperire, și în relatia cu executarea presupusa.
Dreptul la exención o bonificación del 50% a unor tasas sau prețuri publice sau tarife, cum ar fi
cele care gravan la expedición de titluri, certificate sau compulsas de titluri pentru los centros
públicos de enseñanzas regladas dependientes del Departamento de Educación.
Ajutor pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate prin tratamente de ortodoncia, auditivos,

oftalmológicos, ortopedici, psihologici, pedagogici sau de atenție domiciliară.
o Aragón: los derechos de las familias monoparentales se reglementează în Ordonanța CDS/384/2019,

pentru a stabili cerințele pentru calificarea familiei monoparentale și procedura de recunoaștere și
expediție a titlului de familie monoparental.
Contempla:
Bonificaciones în intrarea în monumente și muzee sau ajutoare de companii private

y de ocio (ópticas, librerías...).
Punctajul familiilor monoparentale la ora de a alege colegiul se va echipa cu familiile numeroase,

trecând de 0,5 la 1 punct.
o În Andalucía (si bine nu are normativa specifică de recunoaștere legală a familiilor monoparentales), a
familiilor monoparentale se facilitează accesul la ajutorul comedorului escolar, la aula matinală și la
activități extraescolares, crescând cu 50% la limitele de venituri pentru optare. a las ayudas.
104 Mai multe informații despre acest tip de ajutor: https://www.navarra.es/home_es/servicios/ficha/7944/Ayudas

economicas-en-materia-de-alquiler-de-viviendas-a-familias-monoparentales-en- hacinamiento-por-ingresos
insuficientes-para-el-ano
105 Enlace pentru a descărca el informe: https://www.observatoriorealidadsocial.es/es/estudios/evaluacion-de-las-

ayudas economicas-de-pago-unico-para-facilitar-el-alquiler-de-viviendas-a- familias-monoparentales-con-
ingresos insuficientes/es-552960/
84
o În Baleares, se reglementează drepturile familiei monoparentale în decretul 28/2020, din 21 septembrie,

principiile generale ale procedurilor de recunoaștere a condiției familiei monoparentale și a condiției
familiei numerose.
o En Galicia, las families monoparentales disfrutan de o categorie de special consideración recogida en la

Ley 3/2011, de Apoyo a la Familia ya la Convivencia, si bien tampoco cuenta cu normativa specifica
asupra acestui tip de familie. La citada ley les concede beneficii în domenii ca la locuința, la educația
sau la locul de muncă, printre altele, așa ca avantaje la ora de adjudecare a piețelor infantile, în
concesionarea ajutoarelor del Bono Concilia și del Bono Cuidado o en el accesor a una casa nido. În
plus, se contemplan también ayudas para la excedencia și pentru a reduce de jornada, orientadas la
fomento de la implicación paterna în el cuidado de los hijos/as y al apoyo a las families monoparentales.
6. RECONOCIMIENTO LEGAL DE LAS FAMILIA

MONOPARENTALĂ
6.1 INSCRIPȚIE ȘI LIBRO DE FAMILIE
Al igual că în cazul familiilor biparentale, fetele și filii pertenecientes într-o familie monoparental son
inscritos din momentul nașterii sau adopției în Registro Civil.
În el asiento registral se da fe de esta inscripción și în este consta la data de nacimiento, la hora și locul
în care tuvo lugar, su nume, sexo și filiación (excepto când este desconocida) de la criatura inscrită a
numelui mamei sau del padre cabeza de la familia, si se trata de o familie monoparental. A partir de această
înscriere se originează în Libro de Familia, care este documentul public care otorgă recunoașterea familiei
a membrilor care sunt notați în el mismo106. Este trámite, că acum pare normal și obișnuit, nu a fost
întotdeauna posibil pentru familiile monoparentale formate de mame soltera și de fete și fii.
Hasta 1984, las madres solteras no tenían un Libro de Familia al uso, se les negaba el mismo como parte de
ese rechazo y estigma que arrastraban del régimen franquista107. A estas mujeres se les entregaba un Libro
de Filiación,108 negándoseles, de esta forma, su conditie de familie frente a la sociedad y la Ley. El estigma
de ser madre soltera nu se ha borrado definitiv
106 Cu la intrarea în vigoare a noii Ley del Registro Civil în 2021, este previzibil că desaparezcan los libros de familia fizică și
sunt substituiți printr-o bază de date electronice, în care fiecare cetățean va avea o fișă personală unică în care se înscrie.
todos los hechos care afecten a vieții civile, iniciándose în nașterea și finalizarea în defuncția. La entrada en vigor de la Ley
20/2011, de 21 de julio, del Registro Civil, a fost aplazada por ultima vez prin del Real Decreto-ley 16/2020, de 28 de abril, publicat
în BOE del 29 de abril.
107
de las Mujeres.
108 „La única familia monoparental reconocida era la viuda. Nosotras no solo sufríamos un rechazo social frontal: ni siquiera se
nos reconocía como familia a nivel legal, eram un “libro de filiación” și în los estudios sociales de la época se decía că
formábamos la “cantera de la prostitución y las adopciones”. María García Álvarez, fondatoarea Asociației Isadora Duncan, a fost
la prima madre soltera în primirea Libro de Familia, tras negarse a acceptar el Libro de Filiación. Extracto de entre la ley și la
experiență. Nociones y redes de familias monoparentales. Colección Familias monoparentales y diversidad familiar, Número 11.
2011. Almeda Samaranch, E. Di Nella, D. (Eds.)
85
hasta el siglo XXI, în concreto până în 2005, anul în care se modifică articolul 191 del Reglamento
del Registro Civil din 1958.
În consecință, tan solo desde hace poco más de quince años, las madres solteras han dejado de
estar obligadas a inventar un nume masculin de pila pentru a anota în el apartado padre que
figuraba în inscripción del Registro Civil109. Supuestamente, se exigía pentru a evita que se
evidențiază în el DNI că la criatura era hijo/a de una madre soltera110. En palabras de la Dirección
General de Registros y Notariado (1966) adăugați un părinte ficticio era o obligație cu o finalitate
umanitară că vela cu o apariție, fără daño pentru nimeni, situația din care îngrijirea părinților
cunoscuți. La modificarea vinului motivată în gran parte pentru las reclamaciones de las hijas și
hijos care nu vor fi obligați să aibă un părinte sau o mamă fictică în dosarele care reglementează
viața civilă și care se vor afla în Defensor del Pueblo, în anul 2000. , recomendó al Gobierno de
la nación suprimir esa exigencia.
6.2 LEY ESTATAL DE FAMILIAS MONOPARENTALES

Sin embargo, el Libro de Familia nu este suficient pentru recunoașterea egalității reale a familiilor
monoparentale, deoarece este bine să fie un document public cu efecte juridice, rezultă insuficient
pentru garantarea principiului egalității recunoscute în articolul 14 din Constituția noastră.
Din anul 2009, el tejido asociativ de familii monoparentales, liderate de Fundația Isadora Duncan
și de Federación de Asociaciones de Familias Monoparentales (FAMS), vine semnalând necesitatea
de a se aproba o Ley Estatal de Familias Monoparentales care creează un cadru juridic. y legal
claro y que ampare la realidad plural y diversa de las familias monoparentales. Un cadru care
definește forma inequívoca și única a familiei monoparentale în funcție de numărul de fili și
fili sino în virtud del hecho de că există o criză în solitari prin partea mamei și a părintelui
copiilor.
Asimismo, o Ley Estatal de Familias Monoparentales va permite dezvoltarea legislativă armonizată

în toate nivelurile administrației și în toate domeniile. Tal și cum a venit exponiendo a lo largo
de această monografie, există o enormă disparitate de ajutoare și accesorii a drepturilor pentru
familiile monoparentale în funcție del loc în care reziden. Una desigualdad territorial que agrava
situația de vulnerabilitate. La regulación estatala evita sunt divergențe și diferențe. Considerăm
că aceasta reglementare specifică, estatală și integrală este la unica via efectivă de avansare și
consolidare a egalității reale a drepturilor și obligațiilor. Las cifras de la pobreza infantil y familiar
señalan, una y otra vez, a las families monoparentales como las más afectas.
109 El primer cambio visible de esta ley no fue până în 1993, când a adăugat un segundo párrafo al articulado, care
permitea celor interesați să schimbe numele părintelui sau al mamei fictici o dată îndeplinită la majoritatea de vârstă.
110 El Real Decreto 820/2005 eliminó esta ridícula obligación și también cambió eso de madre/padre, por lo de
progenitor A/ progenitor B, para include a todo tipo de familias.
86
Urgen răspunsuri care nu procedează de la urgență111, cum ar fi un cadru de politici publice și măsuri
integrale cu impact estatal, care să regleze și să recunoască monoparentalitatea ca parte a diversității
familiare într-un plan de egalitate cu alte modele familiale.
La absența unei Ley Estatal de Familias Monoparentales impide că există un tratament juridic, social,
economic și laboral omogene al drepturilor familiilor monoparentales.
El actual marco normativ autonom și municipal nu contribuie la dar vizibilitatea și normalitatea unei
structuri familiare, în special susceptibile de a suferi situații de pobreză și excludere.
Acest ansamblu de diferite legi și decrete compun o realitate normativa compleja și poliedrica, așa cum
se analizează în această monografía, generează o situație muy dispar e irregular în cada comunitate
autónoma (y, de asemenea, în cada municipio) și deja în evidență el trato desigual care sufre este model
familiar frente a otras realidades familiares como las biparentales o numeroase112 .
În luna octombrie a anului 2020, se aprobă în Senado una Moción113, că insta al Guvernului pentru a
recunoaște drepturile familiilor monoparentale și a dotarilor unui cadru juridic estatal de referință, care
include o definiție inclusivă și omogenă care permite accesul unei acțiuni. protectora adecuada desde el
primer hijo/a, equiparable a la que ya disfrutan las familii numeroase. Un paso adelante en el camino hacia
la aprobarea unei legi estatale.
6.3 RECONOCIMIENTO LEGAL A NIVEL AUTONÓMICO

Tal și cum a fost analizat, nu există un cadru de politici publice și de măsuri integrale cu impactul estatal,
care regulează și recunoaște monoparentalitatea ca parte a diversității familiare într-un plan de
egalitate cu alte modele familiale, și nu doar ca o situație familiară. a atender în acele cazuri de
vulnerabilitate excepcional.
Existen diverse leyes, órdenes and decretos de ámbito autonómico, care compun o realitate complexă și
poliedică, care reflectă o situație foarte dispar e neregulată în fiecare comunitate autonomă și în cada
municipio, și deja evidențiază tratul desigual care se ocupă de acest model familiar. față de alte nuclee
familiares în España. În acest sens, harta actuală
111
Salvați Copiii advierte în su informe Infancia en reconstrucción (junio 2020) că la pobreza infantilă se multiplica în 2020 în España pentru
criza economică și socială, că deja a trecut la pandemia de coronavirus. Conform alertei organizației nu se vor lua măsuri, escalará până la
33,3%, șapte puncte mai mult decât actualul 26,8%, de acord cu proiectarea, care a elaborat și plasmă în informarea Infancia în reconstrucción,
și prin tip. de hogar, los más afectados vor fi monoparentales, encabezados mayoritariamente por mujeres, cuya tasa de pobreza aumentará
en tres puntos până atinge el 47,9%.
112
În actualitate, există o Propoziție de Ley Integral de Protecție și Apoyo a las Familias prezentată în Congresul Diputaților la 14 februarie
trecut de către Grupo Parlamentario de Ciudadanos. La propuesta pretende que los beneficii recunoaște la familiile numeroase se fac extensivos
și la familiile monoparentale, și care, con la misma lógica, la recunoașterea familiilor numeroase de categoria specială se face extensivos la
familiile monoparentales cu doi sau mai mulți copii/ la fel de. Sin embargo, nu este o lege specifică pentru familiile monoparentales.
Se lasă în același plan de recunoaștere a familiilor numeroase când, dintr-o perspectivă de gen, ambele norme au analiza de impact diferite.
113
Diario de sesiones del senado (27 octombrie 2020). Comisión de Derechos de la Familia, la Infancia y la
Adolescenta. Intervenția de Inés Plaza García.
87
normativo autonómico prezintă claramente seis niveluri de atenție a realității familiare monoparentale: -
Normas ad hoc
– Serían las normativas que reconocen la obligación de las instituciones públicas de dar răspuns a las
necesidades sociales de las families monoparentales și care las definen legalmente. În actualitate,
sunt următoarele comunități autonome care au o normă a acestor caracteristici:
Baleare: el Decreto 28/2020, din 21 septembrie, de principii generale ale procedurilor de

recunoaștere a condiției de familie monoparentală și a condiției de familie numeroasă.
Aragón: La Orden CDS/384/2019 por la que se reglementează los requisitos pentru

calificación de familia monoparental și el procedimiento de reconocimiento y expedición
del Título de Familia Monoparental;
Cantabria: el Decreto 26/2019, de 14 de marzo, pentru a se reglementa recunoașterea
condiției de Familia Monoparental. Comunidad Foral de
Navarra: la Ley Foral 5/2019, pentru acreditarea las familias monoparentales. Comunidad
Valenciana: el Decreto
19/2018, de 9 de marzo, pentru a se reglementa recunoașterea condiției familiei
monoparentale. Cataluña: el Decreto 151/2009, de 29 de
septiembre, de desarrollo parcial de la Ley 18/2003, de 4 de julio, de apoyo a las familias.
- Mención en normas de apoyo a la familia: En cuatro comunidades autónomas se menciona y reconoce

la presencia de la familia monoparental en la realidad familiar existente: Islas Baleares: la Ley
8/2018 de
Apoyo a las Familias, Galicia: la Ley 3/2011 de Apoyo a la Familia
ya la Convivencia. Castilla y León: Ley 1/2007, de 7 marzo, de normas
reguladoras de Medidas de Apoyo a las Familias. País Vasco: la Ley 13/2008 de Apoyo a las
Familias.
Las tres primeras (Insulele Baleare, Galicia și Castilla și León) recunosc și definesc familia
monoparental ca parte a diversității de familii a susținându-se, în timp ce la País Vasco realizează
anumite mențiuni a monoparentalității, care nu ajunge la cristalizare într-o definiție. .
Cabe mencionar que el Anteproyecto de Ley de Protección Integral de la Familia redactado en la

Región de Murcia in the anterior legislatura contenía, in your article 9, the definition and the
reconocimiento de las families monoparentales.
- Menciones transversales: es imprescindible el tratamiento transversal de las familias monoparentales

en normativas relacionadas con los sujetos sobre los que se sustenta esa unidad familiar: las
mujeres, la infancia y la adolescencia (tanto en derechos sociales como económicos y culturales).
În acest sens, abia există incluziunea.
En materia de infancia
o Castilla y León: en la Ley 14/2002, din 25 de julio, de Promoción, Atención și Protecție a

Infancia, se face referire -en el apartado de „apoyo familiar”- a la promovarea educației
pentru responsabilitatea parentală , special dirigida a las familias monoparentales.
88
o Cataluña: în Legea 14/2010, din 27 mai, a drepturilor și oportunităților în copilăria și

adolescența, semnalarea că la administrațiile publice trebuie să se înțeleagă pentru
protecția copiilor și adolescenților. în el caso de mal uso de la potestad parental, tutelar
o de la guarda, asa ca para que los padres, los titulares de la tutela sau los que tienen la
guarda, dispongan de las oportunități și de los medios de informare și formare
adecvată pentru cumplir sus responsabilidades para con los/as niños/as y adolescentes.
Y señala, cayendo en la estigmatización, care trebuie să pună o atenție specială în las
necesidades de los/as niños/as y adolescentes de familias monoparentales și de las
familias pertenecientes a los grupos menos favorecidos sau care viven en situación de
pobreza.
o Generalitat Valenciana: en su Ley 26/2018, de 21 de diciembre, de drepturi și garanții de la

infancia și la adolescencia, face referire la acces direct pentru a ajuta persoanele minore
de vârstă care esten o hayan estado în sistemul public de protectie, asa ca de los
beneficiarii de la inchiriere valenciana de incluziune. Între subiectele care vor avea
prioritate sunt familiile numeroase și monoparentale.
În materia de egalitate de gen
o Andalucía: recunoaște incluziunea familiei monoparentale în Legea 9/2018 pentru

promovarea egalității de gen. Mențiunile recunosc necesitatea includerii acestor familii
în politici active de ocupare și în planuri de ocupare, care favorizează inserția laborală,
așa cum este concilierea în domeniul educațional și social.
o Islas Baleares: igualmente, la Ley 11/2016, de 28 de julio, de igualdad de mujeres y hombres,

menciona a las families monoparentales para señalar la necesitate de incorporare la
perspectiva de gen.
o Cantabria: la Ley 2/2019, din 7 martie, pentru egalitatea efectivă între femei și bărbați,
includerea realității familiilor monoparentale și semnala femeilor cu dificultăți speciale
de inserție laborală ca grup prioritar, care trebuie să fie asistate de las politics activas de
empleo, al confluir en ellas multiple causes of discriminación o situaciones de mayor
vulnerabilidad social.
o Castilla și León: Legea 10/2019, din 3 aprilie, pentru a promova adopția în domeniile
publice și private ale măsurilor conduse la concilierea vieții personale, familiare și
profesionale și la eliminarea brechei salariale de género, considerați particularitățile
diverselor modalități de familie, dando acces prioritar la monoparentales.
o Cataluña: en su Ley 17/2015, de 21 de julio, de igualdad efectiva de mujeres y hombres,

establece la necesidad de impulsar programe specifice de sprijin integral a las families
monoparentales.
o Generalitat Valenciana: incorpora, in su Ley 9/2003, de 2 de abril, pentru egalitatea intre

femei si barbati, o referinta foarte superficiala a familiilor monoparentale, pentru a spune
ca sunt, de obicei, ca cap de familie a femeilor, ca a su vez represent el porcentaje más
alto de personas desempleadas.
89
o Galicia: en su Decreto Legislativo 2/2015, de 12 de februarie, pentru că se aprueba

el text refundido de las disposiciones legales de la Comunidad Autónoma de
Galicia en materia de igualdad, se referă la familiile monoparentales pentru a
semnala că se adoptă. măsuri conducentes a favoriza la inserția socială a
femeilor în situación de exclusión socială, în special atunci când este în
încărcare de familii monoparentales.
o Región de Murcia: la Ley 7/2007, din 4 de abril, pentru Igualdad entre Mujeres y
Hombres, y de Protección contra la Violencia de Género, considerate ca grup de
special vulnerabilidad a las women that haven a su cargo families
monoparentales.
o Navarra: señala, în su Ley Foral 17/2019, de 4 de abril, de Igualdad entre Mujeres
y Hombres que, en materia de conciliación și corresponsabilidad, se proiectează
măsuri destinate femeilor care încadrează familiile monoparentales cu majores
economic problems și de conciliación, așa ca modele familiares diverse.
- Menciones disgregadas: nos referimos a las menciones care se hacen a las families
monoparentales en la normativa fiscal, laboral, tributaria, de protection social (de
exemplu, închirieri minime sau ajutoare de acces a la vivienda, educativas, etc.) cu o
varietate de tratamente nominative și de conceptualizaciones nu siempre consonantes
entre sí. Toate comunitățile autónomas cuentan cu vreo mențiune a acestui model
familiar în sus norme. Sin embargo, nu se da o definiție legală, generând disparidad
de criterii în tratamentul.
- Propuestas de reconocimiento sin valor jurídico: esta modalidad muy poco habitual solo
a fost utilizată de Andalucía, care a fost aprobată, la 26 aprilie 2018, una Proposición
No de Ley relativa al sprijinului și al protecției familiilor monoparentale. Această
inițiativă, și bine recunoaște și definește condiția familiei monoparentale și
semnala drepturile pe care trebuie să se protejeze de partea administrațiilor publice,
îngrijirea efectelor juridice, deși are o valoare socială indudabilă. Hay que señalar que
desde la Junta de Andalucía se a anunțat la viitoarea aprobare a unei legi de familii și
a făcut un estudio de la situación de estas în dicha regiune, în el că las familii
monoparentales sunt analizate ca o realitate familiară mai mult în interiorul su diversitate.
- Ausencia total de consideración: de este acercamiento al marco normativo se desprende
que hay dos comunidades autónomas en las que hay una ausencia total de
consideración de las families monoparentales, a pesar de que en su marco normativo
are menciones diseminadas a esta realitate familiară, e inclusiv a pesar de que en el
ámbito de actuaciones de sus ayuntamientos haya iniciativas muy significativas of
support a las families monoparentales. Sunt comunități din Extremadura și Castilla-La Mancha.
La heterogeneidad și desigualdad de tratamente normative provine dintr-o situație în care

las families monoparentales beneficiază de grade de recunoaștere și protecție foarte diferite
în funcție del teritoriul în care viven o tip de acțiune publică (vivienda, protecție socială,
empleo, educație). , fiscalidad, conciliación, formación, prestaciones etc.).
Como echilibru global, putem spune că sunt solo ocho las comunidades autónomas care au o
definiție de familie monoparental (nu se include a las ciudades autónomas de Ceuta și Melilla,
por estar centralizadas las competencias). De estas ocho comunidades, solo seis tienen
90
una regulación expresa asupra realității monoparentale, cu o normativa specifică. La aprobare puntuală și
cu cuenta gotas de ciertas norme în privința nu este suficientă. Cualquier pequeño avance es bienvenido,
pero sigue sin ser suficiente y, desde la perspectiva de la defensa de los derechos de las mujeres y de la
infancia, son regulaciones claramente inadecuadas, como analizamos în el apartado 7.
Cuadro: CONDISERACIÓN DE LA MONOPARENTALIDAD EN LAS CCAA
Ley de Menciones Menciones Preparando

Norma
Familia (s) transversales en transversales Norma
specific con mención Infancia en Mujer specifica114
Andaluzia X
Aragón X
Principatul de Asturias X
Insulele Baleare X X X
Canarias
Cantabria X X
Castilla y León X X X
Castilla-La Mancha
Cataluña X X X
Comunidad Valenciana X X X
Extremadura
Galicia X X
Comunidad de Madrid X
Región de Murcia X X
C. Foral de Navarra X X
País Vasco X
La Rioja
Elaborare proprie
6.4. ANÁLISIS COMPARATIVO DE LA DEFINIȚIA FAMILIEI MONOPARENTALĂ
Como paso anterior al analizei, este necesar să colectați diferitele normative autonómicas care definesc
conceptul de familie monoparental. Toate acestea se recunosc în următorul tablou, pentru a facilita analiza
comparată între altele și altele.
114 Varias Comunidades Autónomas han anunciado în ultimul an la aprobarea unei norme specifice de
recunoaștere a familiilor monoparentales. Entre estas, se află în faza de consultare publică el text de la
Comunidad de Madrid și el Principado de Asturias. Por su parte în la Región de Murcia se aprobă în mes de
junio de 2020 una Proposición de ley en favor de los derechos y el reconocimiento de las familias monoparentales
91
CCAA - Norma Definiția legală a familiei monoparentale
Artículo 2. Condición de familia monoparental
1. Las familias monoparentales son acele nuclee familiale compuse por una única persona
progenitora, siempre que constituie la unica sustentadora de la familia, y los hijos o hijas a su
cargo, care nu conviva cu su cónyuge ni con otra persona cu la care mantenga una relație
análoga a conyugal, așa cum sunt cazurile în care persoana care încapă la unitatea
familiară are la gardă și custodia exclusivă a copiilor și a copiilor și se întâlnește în vreo
situație prevăzută în letra e) din următorul apartado.
Se equipará a la condición de persona progenitora a la persona que tenga la tutela sau ejerza
la autoridad familiar del resto de personas que forman parte de la unitatea familiară, siempre
că sunt convivan cu ella ya sus expensas.
2. En concreto, se consideran familias monoparentales:
a) Aquellas en las que los hijos e hijas estén únicamente recunoscute legalmente pentru o
singură persoană progenitoră.
b) Aquellas constituidas por una persona viuda o en situación equiparada, con hijos e hijas que
dependen economicamente de ella, sin que a tal efecto se tenga en cuenta la percepción de
pensiones de viudedad u orfandad.
c) Aquellas en las que la persona que encabeza la unitate familiară acoja a uno sau a mai
multor minori prin rezoluția respectivă administrativa o judiciară, în timp egal o superior a un
an, o are în situația de acogida permanentă a majores de edad que cumplan los cerințele
stabilite în articolul 3 din această Ordine.
d) Aquellas en las que una de las personas progenitoras a abandonat the domicilio familiar
and sus obligaciones económicas and parentales.
e) Aquellas en las que la persona care încabeza la unitatea familiară are la gardă și
ARAGÓN - ORDEN custodia exclusivă a copiilor și a copiilor, și nu a perceput la pensie prin alimente
CDS/384/2019, din 4 stabilite în justiție sau în convenția reguladora a favorului copiilor și a copiilor în timpul
aprilie celor două luni consecutive. o alternos, în perioada de doce luni anterioare la prezentarea
cererii, sau că, aun percepiendo la pensie prin alimente stabilite în mod judecătoresc, sus
veniturile familiares sean inferiors a 1,5 times the IPREM actuale calculato in doce
mensualidades.
f) Aquellas en las que la persona que encabeza la unitate familiară cu fii și copii ai încărcăturii
a suferit violență de acord cu ceea ce este stabilit în Ley Orgánica 1/2004, din 28 decembrie,
de măsuri de protecție integrală împotriva violenței de gen. și Ley 4/2007, din 22
martie, de Prevenție și Protecție Integrală a Femeilor Víctimas de Violencia în Aragón.
Articolul 3. Requisitos.
1. Pentru a se recunoaște și a menține condiția de familie monoparentală, copiii și copiii

trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a) Ser menores de 26 años, excepto în cazurile în care trebuie să recunoască un grad de

discapacidad egal o superior al 33 por ciento.
b) Convivir con la persona progenitora. Se entiende que la separación transitoria, cu o durată

inferioară a doi ani, motivată prin razón de studii, muncă, tratament medical, reabilitare,
internare și alte cauze similare, inclusiv los supuesto de fuerza mayor, no rompe la convivencia
entre la persona progenitora și los hijos e hijas, deși sea consecința unui transfer temporal la
străinătate.
c) Depender economicamente de la persona progenitora. Se consideră că există

dependență economică atunci când fiul o fi obțin veniturile inferioare, în cómputo anual, în
IPREM, incluse în cele extraordinare.
2. Asimismo, la persoana care se încadrează în unitatea familiară trebuie să fie empadronada

în algún municipio de Aragón cu un período mínimo de doce luni în interrumpidos
e imediat anterior la data de solicitare. El resto de las personas que integrează la unitatea
familiară debn tener su residencia efectiva en el mismo domicilio que la persona que
92
encabeza la unidad familiar, salvo în los supuestos de separación transitoria stabilite en la letra b)
del apartado anterior.
Artículo 5. Pérdida de la condición de familia monoparental.
La familia monoparental pierde această condiție când:
a) La persona que encabeza la unitatea familiară contraiga matrimonio cu altă persoană,

constituie pareja stabilă fără casa, de conformitate cu stabilită în Código del Derecho Foral de
Aragón, o menține o relație de afectivitate análoga la conyugal.
b) Se dejen de cumplir oricea de los requisitos exigidos para obtener el reconocimiento de familia
monoparental.
Artículo 2. Concepto de familia monoparental
1. A los efectos de acest decret, se consideră familiile monoparentale las familii care cumplan los
requisitos stabilite în articolul 3 din acest decret și care se includ într-unul dintre presupusele
următoarele:
a) Las familias formadas por uno sau más hijos que dependan economicamente de una sola
persona progenitora, tutora, acogedora permanente o adoptante.
b) Las familias en que el progenitor o progenitora con hijos a cargo convive a la vez con otra
persona o personas con quienes no tiene ninguna relación matrimonial sau de unión estable
de pareja, de acord cu legislația civilă.
c) Las familias en que el progenitor o progenitora que tiene la guarda de los hijos no percibe
ninguna pensión de alimentos establecida judicialmente para estos hijos y tiene interpuesta la
denuncia o reclamación civil o penal correspondiente. În mod excepțional, în cazurile de violență
machistă, organul competent, cu informațiile prealabile individualizate ale
circumstanțelor concurente emise de Instituto Balear de la Mujer, poate excepția obligației de
reclamație judiciară a pensiilor de alimente.
d) Las familias en que el progenitor o progenitora con hijos a cargo ha sufrido abandono de familia
por parte del otro progenitor o progenitora o conviviente.
e) Las familias con uno o más hijos que solo están reconocidos legalmente por un solo progenitor
o progenitora.
BALEARES -
DECRETUL 28/2020, din f) Las familias constituidas por una persona viuda o en situación equiparada, con uno o más hijos que
21 septembrie dependen economicamente, sin tener en cuenta, a tal efecto, la percepción de pensiones de
viudedad o de orfandad.
g) Las familias en las cuales una persona acoge de manera permanente a una sau mai multe
persoane minores de edad, por medio de la rezoluție administrativa sau juridică
correspondiente.
2. A los efectes de este Decreto, tienen la misma condition que los hijos las personas sometidas
a tutela or acogimiento familiar permanent or preadoptivo legalmente constituidos. Las
personas menores de edad que hayan estado en alguna de estas situaciones, cuando
lleguen la mayoría de edad y continúen en la unidad familiar, conservarán la condición de
hijos de acuerdo con lo que establece el artículo 3 al decreto.
3. A los efectes de este Decreto, se întâmpină de persoana cu discapacitatea acelei persoane

care trebuie să recunoască un grad de discapacidad egal o superior al 33 %, și de la incapacitatea de
a lucra, la situația în care o persoană are redusă capacitatea de muncă într-un grad equivalente al
de la incapacidad permanente absoluta sau gran invalidez.
4. No puede obtener la condición de persona beneficiaria del título de familia

monoparental, en ningún caso, la persona viuda o en situación equiparada que haya sido
condenada, por sentencia firme, por la comision de un delito doloso de homicidio în oricea
de sus forme , când la victima sea el cónyuge o excónyuge o la persona care a stat ligada a ela prin
relația de afectivitate análoga.
Artículo 3. Condiciones y requisitos de las familias monoparentales
93
Pentru recunoașterea și întreținerea condiției de familie monoparentală, fiii au că îndeplinesc

următoarele condiții:
a) Tener menos de 21 años. Este límite de edad se amplía până la 25 de ani incluși și se cursan
studii de educație universitară, de formare profesională sau încaminați pentru a obține un
puesto de muncă. Aceste limite nu se aplică la copiii care au cunoscut o discapacidad sau
o incapacitate pentru a lucra.
b) Convivir con el progenitor o progenitora, o la persona que tenga a su cargo la tutela sau el
acogimiento familiar permanente de los hijos. Se entiende que la separación tranzitorie motivată
prin razón de studii sau de lucru pentru un periodo igual o inferior a cinci ani, tratament médico,
reabilitare și alte cauze parentere, inclusivs los supuestos de fuerza mayor, privación de
libertate del progenitor sau progenitora sau de los hijos , internamiento, de acord cu
normativa reguladora de la responsabilitate penală a persoanelor minores de edad, o declaración
de situație de desamparo, nu rompe la convivencia între el progenitor o progenitora y los
hijos, deși suponga un transfer temporal al extranjero.
c) Depender economicamente del progenitor o progenitora, o la persona que tenga a su cargo

la tutela sau el acogimiento familiar permanente de los hijos. Se consideră că există dependență
economică întotdeauna că fiecare dintre fii nu s-a obținut în ultimii ani unul dintre veniturile
superioare, în cómputo anual, de 1,37 ori indicatorul public de renta de efecte multiple (IPREM)
în vigoare, inclusă în cele mai multe plăți. extraordinarii.
Acest limite nu operează în cazul veniturilor derivate din pensii și prestații publice, nu când el
progenitor sau progenitora este în situație de inactivitate, por paro, jubilație sau incapacitate,
întotdeauna că sus venituri nu sean superiores, în cómputo anual, la salariu minim interprofesional
(SMI) vigente, incluidas las pagas extraordinarias.
Artículo 2. Concepto de familia monoparental.
1. A los efectos de este decreto, se consideră que son familias monoparentales las
integradas por una sola persoană cu un/ao más hijos o hijas sau personas tuteladas o
acogidas, care cumplan las conditions stabilites en el articol 3.
Luați în considerare următoarele unități familiale monoparentale:
a) Las familias en las que solo el padre o la madre hayan reconocido a todos o alguno/ao algunos/
as de los hijos/as, o le-a fost atribuit la patria potestad cu caracter exclusiv de rezoluție juridică.
b) Las formadas por una persona viuda o en situación equiparable con la descendencia que hubiera
tenido con la pareja desaparecida.
c) Aquellas en las que una sola persona tutele o acoja a una sau mai multe persoane minores de
edad, mediante la respectiva rezoluție administrativa o judiciară, pentru timp egal sau superior a
un an.
CANTABRIA -
DECRETO 26/2019 2. Se consider asimismo familia monoparental la conformada unei femei care a suferit
violencia de género por el progenitor, în los términos stabilits în normativa reguladora în materia
de violencia de genero. Această situație se acreditează cu ordinea de protecție a favoare a victimei
și în mod excepțional cu informarea Ministerului Fiscal, care indică existența indicilor căreia
reclamante este victima de violență de gen până atât se dictează ordinea de protecție sau
informarea. Centrul de Informare și Atenție Integrală a Victimelor Violenței din Guvernul Cantabriei.
3. A los efectos de este Decreto se considera ascendientes al padre oa la madre. Se equipará

a la condiția de ascendiente a personalului care tuviera a su cargo la tutela o acogimiento
familiar, siempre que las personas tuteladas sau acogidas convivan cu ella ya sus expensas.
4. A efectes de este Decreto se considerará a la persona ascendiente, oa la care se equipara a la

misma, ca titular de la familia monoparental.
5. În niciun caz nu se va putea recunoaște ca familia monoparentală la unitatea familiară în care

persoana ascendentă ar fi fost condamnată, prin sentință fermă, prin comisia unui delict dolos de
homicidio în orice fel de forme, când victima era sută.
94
cónyuge o excónyuge o persona que hubiera estado ligada a ella pentru una análoga relație
de afectivitate.
Artículo 3. Condiciones para el reconocimiento de familia monoparental.
1. Pentru recunoașterea și întreținerea condiției de familie monoparentală este necesar

ca fiii și copiii să reunească următoarele condiții:
a) Găsiți în vreunul dintre următoarele presupuse:
1.º Ser menores de 21 de ani. Este limite de edad se amplía până la 25 de ani și cursan
studii de educație universitară, de formación profesional de grad superior, de
enseñanzas specializate de nivel echivalent a los universitarios sau profesionales, sau bien
și cursan estudios încaminados a get a puesto de trabajo, en centros publici sau
privados debidamente autorizados.
2.º Tener discapacidad reconocida en grado igual o superior al 33 por ciento, oricea que
sea su edad.
3.º Tener reconocida una incapacidad pentru a lucra, într-un grad de incapacitate permanentă
absolută sau de gran invalidez, cu independencia de la edad.
b) Convivir con la persona progenitora. Se entiende que la separación transitoria motivată por
razón de studii, de lucru, de tratament medical o de reabilitare, inclusiv los supuestos
de fuerza mayor, privación de libertate de la persona progenitora o de la descendencia
sau internamiento de acord cu normativa reguladora de la responsabilitat penal de las personas
menores, no rompe la convivencia între la persona progenitora și la descendencia, aunque
sea consecință a unui transfer temporal al extranjero.
c) Depender economicamente de la persona progenitora. Se considere que hay dependencia

económica siempre que las personas descendientes no obțin, cada una de ellas, ingresos
superiores, en cómputo anual, al 75% del Indicador Público de Renta de Efectos Múltiples
(IPREM) valabile pentru fiecare an, incluse las pagas extraordinarias. No se contabilizan a
estos efectos las pensiones de orfandad ni las prestaciones por hijo/aa cargo.
2. A efectes de este Decreto tendrán la misma consideración que los hijos e hijas las
personas sometidas a tutela oa acogimiento familiar. Când este îndeplinită la majoritatea
vârstei, puteți urma formando parte din familia monoparental în aceleași condiții
pentru copiii și copiii care stabilesc articolul 1.
3. Las personas integrantes de la unidad familiar deben tener residencia legal en España, así
como estar empadronadas y tener residencia efectiva en algún municipio de la
Comunidad Autónoma de Cantabria. Dichos requisitos trebuie să fie igualmente
concurrido de manera interrumpida durante los doce meses imediat anterior la data de
solicitare.
Artículo 5. Pérdida de la condición de familia monoparental.
Se pierde la condiția de familie monoparental atunci când la persoana titulară a unității

familiare contraiga căsătoria cu altă persoană sau constituie o pareja de fapt sau bine când
aceasta unitate familiară deje de cumplir oricea din condițiile stabilite în acest decret pentru
a constitui familia monoparental.
Articolul 41. Concepto.

CASTILLA Y
LEÓN - Legea 1/2007, A los efectos de la prezent Ley se consideran familie monoparentales las unidades
de 7 marzo familiares con hijos menores, o mayores de edad en situación de dependencia, care se
încuentren a încărcăturii unui singur responsabil familiar.
CATALUÑA -
LEY 18/2003, din 4 iulie Articolul 4 Condición de familia monoparental
1 Las familias monoparentales son aquellas que están formadas pentru unul sau mai mulți
DECRETO 151/2009, din
copii sau copii care îndeplinesc cerințele stabilite în el apartado 3 din acest articol și care
29 septembrie
convien și depinde economic de o singură persoană.
DECRETO 139/2010, din
11 octombrie
95
2 A los efectos de acest decret se consideră, în tot cazul, familiile monoparentales următoarele:
a) Aquella en la que el padre o la madre, con hijos o hijas a cargo, convive al mismo
tiempo con otra persona o personas y no tiene relación matrimonial o de unión estable de
pareja con ninguna de ellas, cu arreglo a legislației civile catalana.
b) Aquella constituida por una persona viuda o en situación equiparada, con hijos o hijas que
dependan economicamente de ella, sin que a este efect se tenga en cuenta la
percepción de pensiones de viudedad u orfandad.
c) Aquella en la que la persona progenitora, care are la tutela de los hijos o hijas no percibe
pensión por los alimentos de ellos o ellas stabilite judicialmente o, aun percepiéndola, este
inferior a la mitad del import del indicador de renta de suficiencia de Cataluña (IRSC) vigente
mensual por cada hijo o hija.
3 Pentru a se recunoaște și a menține condiția familiei monoparentale, copiii sau copiii

trebuie să respecte următoarele condiții:
a) Ser menores de 21 años, o tener una discapacidad sau estar incapacitados para trabajar, con
independencia de su edad. Este limită de vârstă se amplă până la 25 ani când cursen studii de
educație universitară în sus distintos cicluri și modalități, de formare profesională de grad
superior, de învățăminte specializate de nivel echivalent la universitare sau profesionale
în centre susținute cu fonduri publice sau private, o cualesquiera otros de naturaleza
análoga, o bien cuando cursen estudios encaminados a obtener un puesto de trabajo.
b) Convivir con la persona progenitora. Se entiende que la separación tranzitorie în timpul

perioadei egale sau inferioare a doi ani motivați prin razón de studii, de muncă, de
tratament medical, de reabilitare și de alte cauze similare, inclusiv los supuesto de fuerza
mayor, privación de libertate a persoanei progenitoare sau a copiilor. o hijas o internamiento
de acuerdo cu normativa reguladora de la responsabilitate penal de los menores nu rompe la
convivencia între la persona progenitora și los hijos o hijas, deși sea consecința unui transfer
temporal al extranjero.
c) Depender economicamente de la persona progenitora. Se consideră că există

dependență economică întotdeauna și când copiii sau copiii nu obțin, fiecare dintre ei,
veniturile din randamentul muncii superioare, în cómputo anual, în vigoare în IRSC.
4 Las personas miembros de la unidad familiar deben tener su residencia en Cataluña y la

nacionalidad española o de un Estado miembro de la Unión Europea o de alguno de los
restantes Estados que forman parte del Acuerdo sobre el Espacio Económico Europeo o, si au o
rezidenta într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau del Acuerdo sobre el Espacio
Económico Europeo, dar mai puțin una de las personas progenitoras de la unitatea familiară
exercită o activitate în Cataluña. Las personas miembros de la unidad familiar nacionales
de países distintos a los citados tienen, a los efectos de este Decreto, derecho al reconocimiento
de la condición de familia monoparental en igualdad de condiciones que las personas con
nacionalidad española, siempre y cuando sean residentes en Cataluña toate persoanele
membre care au dreptul la beneficii stabilite și de acord cu legislația de străinătate în
vigoare.
4.5 Una familia monoparental pierde această condiție, a los efectos del prezent Decreto, în el
moment în care la persoana care încabeza dicha unitate familiară contrae matrimonio cu altă
persoană sau constituie o uniune stabilă de pareja cu arreglo a legislației civile catalane,
sau bine când esta unidad familiară deja de cumplir oricea de las condițiile stabilite în este
Decreto pentru a avea la condiția de familie monoparental.
Articolul 13. Concepto.
A efectelor prezentului ley, se întâlnește prin familia monoparental, un nucleu familiar

GALICIA - LEY compus dintr-un singur progenitor sau progenitor, care nu convivă cu altă persoană cu care
3/2011, din 30 de junio se menține o relație analoga cu conyugal și cu copiii minori ai lor, întotdeauna că el otro
progenitor o progenitora nu contribuya economicamente a sustento.
A aceste efecte, au la fel de luat în considerare faptul că fiul o ființa:
96
1.) Las personas unidas al único progenitor o progenitora debido a tutela o acogimiento.
2.) El concebido o concebida, siempre que mediante la aplicación de esta asimilación se obține
mai mult beneficiu.
Artículo 3. Conceptos de familie monoparental și de familia en situación de

monoparentalidad.
1. Se consideră „familia monoparental” la care se recunoaște în vreunul dintre următoarele

presupuse:
a) Aquella formada por una persona și su hijo o hija o sus hijos o hijas que esté inscrita în el
Registro Civil solo ella ca progenitora.
b) Aquella formada por una persona viuda o en situación equiparada y el hijo o hija o los hijos o
hijas que tuviera cu la persona fallecida o desaparecida.
c) Aquella formada por una persona y su hijo o hija o sus hijos o hijas que tenga en exclusiva
la patria potestad.
d) Aquella formada por una persona și las personas menores de edad que tenga în
acogimiento por tiempo igual sau superior a un an, y las mayores de edad que hayan state anterior
en acogimiento permanente.
2. Considerați „familia în situația de monoparentalitate” pentru a recunoaște vreunul dintre

următoarele presupuse:
a) Aquella en la que una de las personas progenitoras tiene la guarda y custodia exclusiva del hijo o
hija o de los hijos o hijas, si los ingresos de la unidad familiar no superan 1,7 veces el indicador
de Suficiencia Adquisitiva por Renta Adecuada ( SARA).
b) Aquella en la que la persona progenitora con o hija o hijos o hijas a cargo a suferit violencia de
género por parte del otro progenitor, conform lui stabilit în Ley Foral 14/2015, din 10 aprilie,
pentru a acționa contra la violencia hacia las mujeres.
NAVARRA - LEY c) Aquella en la que una de las personas progenitoras convivientes esté en situación de ingreso
FORAL 5/2019, de 7 în prisión în timpul unui periodo igual o superior a un an, și los ingresos de la unitatea familiară nu
februarie superan 1,7 ori indicatorul de Suficiencia Adquisitiva por Renta Adecuada .
(SARA).
d) Aquella en la que una de las persons progenitoras convivientes tenga reconocida una gran
dependență, incapacidad permanente absolută sau gran invalidez por parte del Instituto Nacional
de la Seguridad Social și los veniturile unității familiare nu superan de 1,7 ori indicatorul de
Suficiencia Adquisitiva por Renta Adecuada (SARA). În acest caz la unitatea familiară în
situația de monoparentalitate va fi conformă cu persoana care nu este în situație de gran
dependență sau gran invalidez și su hijo o hija o sus hijos o hijas.
3. În niciun caz poate obține la condiția de persoană beneficiară del titlu de familie monoparental
la persoana viuda o en situația equiparada că a fost condamnată prin sentencia firme pentru un
delito de homicidio doloso când la victima fuera la persona (pareja sau expareja) cu la que
compartía descendencia, o estuviera ligada a ella pentru o relație de afectividad análoga.
Artículo 4. Condiciones y requisitos para la acreditación como familia monoparental sau en condition
de monoparentalidad.
1. Condiciones que han de cumplir el hijo o hija o los hijos o hijas para reconocer o mantener
la condición de familia monoparental o en condición de monoparentalidad.
a) Encontrarse en alguno de los siguientes supuestos: 1. Ser menor de 21 años. Este limita se extinde
la 26 de ani și este cursând studii încaminate pentru a obține un loc de muncă. 2. Tener una
discapacidad reconocida igual o superior al 33%, gran dependencia, la incapacidad permanente
absoluta sau gran invalidez, independientemente de la edad.
b) Convivir con la persona progenitora. Se entiende que la separación transitoria în timpul perioadei
egale sau inferioare a doi ani motivați prin razón de studii, muncă, tratament medical, reabilitare
și alte cauze similare, inclusiv los supuesto de fuerza mayor,
97
ingreso en prisión de la persona progenitora sau del hijo o hija o de los hijos o hijas o
internamiento de acord cu normativa reguladora de la responsabilidad penal de los menores
nu rompe la convivencia între la persona progenitora și el hijo o la hija o los hijos o las hijas,
aunque sea consecuencia de un transfer temporal al extranjero.
c) Depender economicamente de la persona progenitora. Se considere que existe

dependencia económica siempre y cuando el hijo o hija o los hijos o hijas no obtengan,
cada uno de ellos, unos ingresos superiores, en cómputo anual, al 100% del IPREM,
incluses las pagas extraordinarias. Nu se va conta veniturile derivate din pensiile orfandei.
2. Una familia monoparental o en situación de monoparentalidad pierde su condición en el

momento en que se encuentre en uno de estos supuestos:
a) La persona care încabece la unitatea familiară contraiga matrimonial sau se constituie ca

unitate de fapt de acord a legislației în vigoare.
b) La persona que încabece la unitate familiară deje de cumplir oricea de las

condițiile stabilite în esta ley foral.
Artículo 2. Concepto de familia monoparental și în situación de monoparentalidad
A los efectes de este decreto, se consider descendencia de una persona el hijo, la hija, los hijos
o las hijas, las personas minores de edad în situație de acogida superior a un an și las
person mayores of age que hayan state en situación de acogida y continuan viviendo
cu la familia acogedora. Toate acestea vor avea în vedere persoanele descendente.
Asimismo, se considera persona progenitora la madre, el padre, el tutor o la tutora legal, o la
persona acogedora.
1. A los efectos de este decreto, se consideră familia monoparentală la care este conformă cu
unele din următoarele moduri:
a) Aquella formada por una persona y su descendencia, que esté inscrita en el Registro
Civil solo con ella ca progenitora.
b) Aquella formada por una persona viuda o en situación equiparable y la descendencia que
hubiera tenido con la pareja desaparecida.
c) Aquella formada por una persona y las personas menores de edad que tenga en acogida
por tiempo igual o superior a un an, y las mayores de edad que hayan estado en acogida
COMUNITAT permanente; o aquella formada por una persona que tenga la consideración de familia
VALENCIA - acogedora de urgencia-diagnóstico.
DECRETO 19/2018 din
d) Aquella formada por una persoan and su descendencia sobre la que tenga en exclusiva la
9 de marzo
patria potestad.
2. A los efectos de este decreto, se consideră familia în situația de monoparentalitate și

este conformă cu vreo fel de următoarele:
a) Aquella formada pentru o persoană și propria descendență asupra căreia are la

păstrarea și custodia exclusivă a veniturilor anuale ale unității familiare, incluse la pensiile
de alimente, împărțite prin numărul de unități de consum sunt inferioare la 150% din
IPREM în vigoare. calculato en doce mensualidades.
b) Aquella formada por o femeie care a suferit violență de gen, de acord cu Legea organică
1/2004, din 28 decembrie, de măsuri de protecție integrală împotriva violenței de gen
și a descendenței asupra faptului că are la gardă. custodia.
c) Aquella formada por una pareja y su descendencia, en la que una de las personas
progenitoras esté en situación de ingreso en la prisión o de hospitalización en un centro
hospitalario, por un período ininterrumpido durante un tiempo igual o superior a un an, si los
ingresos anuales de la unitatea familiară, incluse la pensiile de alimente, împărțite pentru
numărul de unități de consum sunt inferioare la 150% din IPREM vigente calculate în
doce mensualidades.
d) Aquella formada por una pareja que convive și la descendencia, în calitatea unei
persoane progenitoare să aibă recunoscut un grad 3 de dependență, la incapacitate.
98
permanent absoluta sau granul invalidez și veniturile anuale ale unității familiare, incluse la
pensiile de alimente, împărțite prin numărul de unități de consum sunt inferioare la 150% din
IPREM vigente calculate în doce mensualidades.
La unitate familiară considerată în situația de monoparentalitate va fi conformă cu persoana

progenitoră în situația de libertate sau nu spitalizată în cazul c), o persoană progenitoră care nu
este în situația de dependență sau incapacitate pentru a lucra în cazul d), și su descendencia.
A efectes de este decreto, și luând ca referință la datele del Instituto Nacional de Estadística, la
unitatea de consum se calculează utilizând escala de la OCDE modificată, care acordă un peso de 1
la prima persoană adultă; un peso de 0,5 al resto de personas de 14 o más años; y un peso de 0,3 a
las personas menores de 14 años.
3. În niciun caz poate obține la condiția de persoană beneficiară del titlu de familie monoparental
la persoana viuda sau în situația echipată care ar fi fost condamnată, prin sentencia firme, prin
comisia unui delito doloso de homicidio în orice fel de forme, când la víctima fuera su pareja,
expareja o persona cu quien compartía descendencia.
Artículo 3. Condiciones y requisitos de la familia monoparental y en situación de monoparentalidad
1. Pentru a recunoaște și a menține condiția de familie monoparentală sau în situația

de monoparentalitate, fiecare persoană descendentă trebuie să îndeplinească următoarele
condiții:
a) Găsiți în vreunul dintre următoarele presupuse:
1. Ser menor de 26 años.
2. Tener reconocido un grad igual o superior al 33 por ciento de discapacidad, la incapacidad

permanente absoluta sau la gran invalidez.
b) Convivir en la unidad familiar. Se entiende que la separación transitoria motivată prin razón de
studii, de lucru, de tratament medical, de reabilitare și de alte cauze semejantes, inclusiv los
supuestos de fuerza mayor, privación de libertate de la persona progenitora sau de la descendencia,
o internamiento, de acord cu normativa regulator de la responsabilitate penal de las
personas minores de edad, no trenca la convivencia de la unitatea familiară, chiar dacă sea
consecință a unui transfer temporal al extranjero.
c) Depender economicamente de la unitatea familiară. Se consideră că există dependență

economică întotdeauna că persoana descendentă nu obține venituri anuale superioare la 100 de
procente din IPREM valabile calculate în doce mensualidades. No se cuentan como venituri las
pensiones de orfandad, ni las de foods, ni otras prestaciones economice.
2. Las personas integrantes de la unidad familiar deben tener su residencia efectiva en algún
municipio de la Comunidad Valenciana con un período mínimo de doce meses ininterrumpidos
și imediat anterior la data de solicitare.
3. Una familia monoparental, según los apartados a), b), c), d) al articolului 2.1 sau una familia în
situația de monoparentalidad según los apartados a) yb) al articolului 2.2, pierde această condiție,
a los efectos de este decreto, en el momento en que la persona que encabeza la unitate familiară
contraiga matrimonio cu altă persoană sau constituie una unión de hecho de acuerdo cu legislația
în vigoare. También se perderá la condición si la unidad familiar deja de cumplir cualquiera de las
condiciones establecidas en este decreto para tener ese reconocimiento.
Al analizar las diferentes definiciones de las distintas normativas específicas (ad hoc) se
observa că prezintă diferențe substanțe între ele, și, de asemenea, au elemente
coincidentes în rădăcină, care se dezvoltă în mod diferit.
99
El unicul element coincidente în toate definițiile este că familia monoparental este compusă dintr-un singur
progenitor sau dintr-o persoană care are la tutela, sea adoptante sau ejerza la autoritatea familiară.
În relație cu copiii/ca există diferite variabile a avea în cuenta:
- Dependencia económica: în las normativas de Islas Baleares, Aragón, Cantabria, Cataluña și Valencia
se menționează expresamente că las hijas/os han de dependent economicamente del progenitor
o de la progenitora. En cada normativa se stabilește criteriile pentru a stabili dacă se consideră că
există dependență.
- Edad: tampoco en este aspect hay homogeneidad. Navarra nu face referire a la edad de las hijas/os;
Galicia se limita a menores de edad; Castilla y León habla de menores y mayores sin fijar una edad
maximă; Baleares, Cantabria, Cataluña și Valencia stabilește o vârstă maximă în 21 de ani
ampliables la 25 de ani și cursan studii; y en Aragón fiul 26 ani. Se contemplan la excepție a
această vârstă maximă pentru cazurile în care copiii/asa avean un grad de discapacidad egal sau
superior la 33% pentru a fi incapacitati pentru a lucra.
- Convivencia: si bien este es un requisito común en las ocho normas, es necesario señalar que algunas
(Islas Baleares, Aragón, Cantabria, Cataluña y Valencia) contemplan explícitamente la posibilitate
de a exista o separare tranzitorie care nu rompe la convivencia, detaliand a tal efecto los motivos
por los cuales este poate tener lugar (tratament médico, rehabilitación u otras causas similar,
privación de libertate del progenitor/ao de los hijos e hijas, internamiento, por razones de estudio
o trabajo). Durata acestei separări solo stabilește norma de Islas Baleares (cinco años) și las de
Aragón și Cataluña (dos ani).
- Locul de rezidență: toate normativele semnalează că membrii unității familiare trebuie să rezidă în
teritoriul autonómico corespunzător, și bine nu toate coincid în modul în care trebuie să fie
această rezidență din punctul de vedere administrativ. la unitate familiară trebuie să aibă la
residencia acreditada (sin especificar cómo, si con empadronamiento sau con otro tipo de
document), en Aragón, la persona que encabeza la unitatea familiară trebuie să fie empadronada
într-un municipio cu un período minim de doce luni ininterrumpidos e imediat anteriores a la
fecha de solicitare; en Cantabria, toate persoanele integrante ale unității familiare trebuie să aibă
domiciliul legal în España, astfel încât să fie empadronadas și să aibă residencia efectivă în
algún municipio de la Comunidad Autónoma de Cantabria; en Valencia, las personas integrantes
de la unitatea familiară trebuie să aibă o reședință în algún municipio de la Comunidad; en
Navarra, toți membrii au avut rezidenția efectivă în interrumpida în Comunitatea cu un an mai
mic în avans la data prezentării cererii; y en Cataluña, las personas membri ai unității familiare
trebuie să aibă în aceeași comunitate a reședinței, așa cum este naționalitatea española, sau
de un stat membru al Uniunii Europene, sau de vreunul dintre cei restante Statele care forman
parte del Acuerdo sobre el Spacio Económico Europeo o, și au o reședință într-un alt stat
membru al Uniunii Europene sau del Acuerdo sobre el Espacio Económico Europeo, dar mai puțin
una dintre persoanele progenitoare ale unității familiare exercită o activitate în Cataluña și
persoanele membre ale unității. familiar nacionales de países distintos a los citados tienen derecho
al reconocimiento de la condición de familia monoparental en igualdad de condiciones que las
personas con nacionalidad española, siempre y cuando sean residentes en Cataluña toate las
persons that componen the unit familiar.
100
Pérdida de la condiția de monoparentalidad. Normativele din Insulele Baleare, Navarra, Cantabria,

Cataluña stabilesc cauzele care pot cauza pierderi de condiție de monoparentalitate:
- Cuando la persona que encabeza la unidad familiar contraiga matrimonio con otra
persona o constituie una unión stabil de pareja.
- Cuando la unidad familiar deje de cumplir cualquiera de los requisitos establecidos para
tener la condición de familia monoparental.
Formele de constituire a unei familii monoparentale. De forma puțin uniformă, se menționează

diferite forme de constituire a unei familii monoparentale, care se poate grupa din următorul mod:
- Las relacionadas cu patria potestad exclusiva del progenitor care se face cargo
(Aragón, Cantabria și Navarra) cu diverse puntualizări.
- Las que hablan expresamente de la viudedad (Aragón, Cantabria și Cataluña).
- Las personas que encabezan familias monoparentales que conviven al mismo tiempo con
otra persona o personas con quien no tienen ninguna relación matrimonial o unión de
pareja, de acuerdo con la legislación stabilă civilă (Insulele Baleare și Cataluña).
- Aquellas en las que el progenitor o progenitora con hijos o hijas a cargo ha sufrido abandono
de familia por parte del otro progenitor o progenitora o conviviente (Islas Baleares y
Aragón).
- Aquellas en las que la persona que encabeza la unitate familiară are la gardă și custodia
exclusivă a copiilor și a copiilor și nu percepe la pensie pentru alimente, contemplándose
diferite cazuistice a acestui efect (Aragón, Islas Baleares și Cataluña).
- Aquellas en las que la persona que encabeza la unitate familiară cu hijos e hijas a cargo
ha sufrido violencia de género (Aragón y Navarra).
- Aquellas en las que una de las persons progenitoras convivientes esté en situación de ingreso
en prisión durante un periodo igual sau superior a un an (Navarra).
7. ANÁLISIS CRITICO DE LA NORMATIVA AUTONÓMICA: VULNERACIÓN DE

DERECHOS
Del análisis realizat se desprende că există importante carencias în ceea ce privește drepturile
familiei monomarentale în cinci normativas autonómicas care recunoaște a dihos núcleos
familiares. Specialmente ausente este la atenția a los derechos de las niñas, niños y adolescentes
y, en concreto, el derecho de toda persona a tener una familia sin ser discriminada por las
características específicas de esta. Credem necesar să schimbăm abordarea legislației actuale,
care pare să fie mai bine să facă concesiones, care să recunoască o realitate familiară concretă.
De asemenea, se detectează lipsa unui limbaj inclusiv, că are în cuenta la perspectiva de gen și
drepturi ale fetelor, copiilor și adolescenților.
101
La regulación jurídica oferă posibilitatea de a incide într-un schimb de privire necesar pentru acest model
familiar. Este necesar să se înțeleagă că avem un model mai mult de familie, care trebuie să fie vizibil și
recunoscut pentru a evita suferința situațiilor de discriminare în ceea ce privește drepturile fundamentale
și elementele de bază, cum ar fi locuința, educația, munca, ajutoarele sociale, etc. beneficii fiscale etc.
Vulnerații de drepturi care afectează domeniile cum ar fi sănătatea (în cazul mamelor și ai părinților, prin
desfacerea emoțională și personală) și în educația fetelor, a copiilor și a adolescentelor, care au dreptul
la pleno desarrollo de personalitate în condiții de egalitate.
Desde la perspectiva de la defensa de los derechos este imprescindible revisar la redacción y el objetivo de
los diferentes Decretos/Órdenes/Leyes/Articulados (autonómicos o estatales). Din această abordare a
drepturilor, obișnuit, recunoașterea legală a acestor familii protejează mai multe bine juridice:
-
el interes superior del minor,
- la no discriminación y
- la igualdad de trato, tanto a las/os hijas/os de las familias monoparentales, como a sus
progenitores.
În acest sens, credem că el acento nu trebuie să rețină aspectele legate de procedura pentru obținerea
recunoașterii și a posibilelor cauze ale pierderii aceluiași. No estamos ante “la concesión de una licencia
administrativa”, sino ante el derecho de una realidad familiar a ser tratada con equidad.
Din această logică a drepturilor, o definiție posibilă ar putea contempla:

•
son familias compuestas por un único progenitor115 care asume la crianza y los cuidados en
solitario;
• existe una dependencia económica de los hijos/as respecto a este progenitor. A efectes practices este
el unic sustentador al familiei. Por lo que este necesar, că se contemplă procedurile pentru a
recunoaște de manera ágil acele situații de fapt în las care este femeia care menține unitatea
familiară (de exemplu, în impago de la pensiunea de alimente). Trebuie să se distingă între el
hecho de a fi persona sustentatoare a unei familii și a circumstanțelor de convivire cu alți adulți,
a efectelor de a recunoaște monoparentalitatea ca un model de familie.
• a de existir o convivencia între la persona progenitora și su hijo/a(s). Esto no significa que cuando
sean necesarias separaciones tranzitorii de la unitatea familiară se invalide el hecho familiar
(tratament médico, rehabilitación u otras causas similar, privación de libertate del progenitor/ao de
los hijos e hijas, internamiento, por razones de estudio o trabajo) , de la misma manera que en las
familias biparentales. Dacă se stabilește o perioadă limitată de durată a acestor separări tranzitorii,
ar trebui să fie aplicabile altor modele de familie, ca la biparental sau la numerosa, pentru a fi
aplicate tuturor acestora.
115 O por persona que sea adoptante, și se echipează a este când are la tutela sau exercita la autoridad familiară
del resto de personas care forman parte a unității familiare.
102
los mismos criterii în cuanto a la necesitate de convivencia. În actualitatea, nu există niciun

criteriu temporal în ceea ce privește separațiile tranzitorii pentru aceste familii.
• el requisito de edad ar trebui să se stabilească într-o manieră diferită în fiecare comunitate

autónoma și ar trebui să se fixeze la nivel estatal și să fie omogen cu restul modelelor familiares.
De exemplu, în cazul familiilor numeroase, ese limite de vârstă se stabilește estatal în 21 de ani,
ampliable până la 25 de ani, atunci când copiii/asa cursen studiile care se consideră adecvate la
vârsta de vârstă sau îmbrăcați la obținerea unui loc. de lucru.
Despre denumirile situațiilor de monoparentalitate. A familia monoparental poate să atraveze diferite

situații personale, familiale și vitale, care sunt de origine a condiției care definesc. Algunas de estas
situaciones ar trebui să fie abordadas și resueltas en el derecho civil de familia (y en algunos supuestos en
el derecho penal) pentru a nu da locul a una revictimización de la madre și del hijo/a(s) când el origen de
aceste familii răspunde a un hecho traumático o no deseado, o directamente a la estigmatización, cum și
cu el avance social, paradojicamente, existeera una familia monoparental indiscutible (madre soltera) și
otras de segunda categoría sau pseudofamilias (las denominadas situaciones de monoparentalidad)116 .
Es obvio que una madre care este victima de abandon familiar por parte del alt progenitor de su hijo/a(s)
conforma cu aceasta familie monoparental. El abandono familiar y las obligaciones económicas y parentales
son situaciones care ar trebui să fie recunoscute în domeniul civil cu celeritate și eficacitate, nu pentru a
obține o oportunitate de recunoaștere a se cere acreditarea vreunei. El Derecho Civil de familia trebuie să
rezolve această situație, recunoscând entitatea familiară a unei mame și a fiului/a(i).
O situație practic identică este la care are loc cu privire la pensia de alimente. La mayoría de las normativas
autonómicas se ven în la necesitatea de a recunoaște situațiile în las that the person that encabeza la
unitate familiar, ținând la guarda legal del hijo/a(s), no percepe the pensión por alimentos (cada comunidad
autónoma añade matices diferite în această situație). El actual derecho de familia nu resuelve esta situație.
También result incongruente que sea una norma autonómica de familii monoparentales la que tenga, care
recunoaște condiția de unitate familiară a femeilor victime ale violenței de género, exponând situația de
revictimización care este reprezentată. Si se da este nevoie legal este datorat al vacío que hay în legislația
civilă de familie asupra tratamentului de la patria potestad de los agresores de las mujeres (y de sus hijas/
os, pues estos son también víctimas de violencia de género, tal y como reconoce la Ley de Infancia de 2015).
În consecință, nu ar trebui să fie o normă autonómica la care recunoaște această unitate familiară sino el
propio drept civil în aplicarea legislației specifice de violență de género și de infancia.
În relație cu condițiile și condițiile pentru recunoaștere, se deschide dezbaterea ante la controversă,

care suscita, de la o logică a drepturilor, las care sunt condițiile și cerințele presupuse pentru aceste familii.
116
Despre procesul de estigmatizare se habla în monografía 4 de acest lucru.
103
Por un lado, ar putea fi vulnerând dreptul la viața privată a femeilor, care încadrează la familiile
monoparentale prin faptul că o persoană nu este în starea de familie monoparentală . progenitora de su
hijo/a(s). Nu ar trebui să fie acest aspect relacionat cu convivencia un motiv de no reconocimiento ca familia
a quien are un vínculo familiar cu su hijo/a(s), tal și cum recunoaște su Libro de Familia. Es contestable
que se pierda la condiția de familie monoparental când la persona care încabeza la unitatea familiară
convivă sau contraiga matrimonio cu altă persoană sau constituie o uniune stabilă de pareja, și este o altă
persoană nu adoptă al niño/a.
Se está confundiendo el concept de unitate de convivencia cu el de unitate familiar. Sin embargo, toate
normativas autonómicas contemplă această situație ca cauza pierderii condiției de monoparentalitate. Otro
caz distinto ar fi ca la pareja de la persona progenitora adoptase a criatura.
Tampoco los requisitos relacionados cu la residencia ar trebui să aibă cabida și suntem ante el drept de la
infancia și de la adolescencia a tener o familie, fără a fi discriminat/a por su loc de residencia. Drepturile
minorilor de vârstă, așa și cum recunosc Convenția de la Drepturile Niñoului, au un caracter universal,
care nu pot denega accesoriile lor pentru motive de naționalitate sau situație administrativa, deși această
discriminare sea indirecta, recayendo asupra lor. el niño/aa través de la situación administrativa de su
progenitora. În aceeași măsură, și din această abordare a drepturilor, este contestabil exigir un periodo
de tiempo de residencia. El sentido de esta exigencia decaería con mayor facilidad si la regulación fuese
estatal, evitando ca fiecare comunitate autónoma articulase acest requisito de manera distincta.
Despre procedura care reglementează acreditarea ca familia monoparentală, din punctul de vedere al
drepturilor, considerăm că este procedura limită la agenția individuală a femeilor și a femeilor care pare,
cum am semnalat mai sus, care răspunde mai mult la concesiunea unei licențe. administrativa que al
reconocimiento de los derechos de las familias monoparentales.
Din punctul de vedere al drepturilor, acest procedeu ar trebui regulat:
- los derechos de las/los niñas/os y sus progenitores/as,
- las responsabilidades de los/as progenitores/as (que son quienes tienen que garantizar que todos los
pasos se den),
- las obligaciones de la administración pública (que debe proceder con diligencia).
Din acest punct de vedere, las vias de reclamación ar fi o garanție pentru las families, în caz de
incumplimiento de las administraciones públicas. În caz de incumpliment de responsabilitate por parte de
los progenitores, tendría că studiază la impunerea sancțiunilor de formă în acord cu răspunsul care se da
în alte cazuri la incumplimiento de las responsabilitates de las families sobre los derechos de los hijo/a(s) .
De lo contrario, ar putea rezulta un trato sancionador discriminatorio, agravándose în cazul familiilor
monoparentale în relație cu, de exemplu, familiile biparentale, sunt numeroase sau
Nu.
Pentru respetar los derechos de las niñas, los niños y los adolescentes, así como los de sus progenitores/as,
în timp ce nu există o lege de familie care resuelva această problemă del reconocimiento legal, se sugiere
el următorul schema de procedură:
104
• Competență: Señalar a qué organismo de ámbito estatal corespunde recunocimiento de la condiția

de familie monoparental. Cum se repetă, suntem ante un asunto de Drept Civil de familia, nu ante
un asunto de politică socială.
• Începutul procedurii: ar trebui să furnizeze de o manieră clară și transparentă toată informația

referitoare la documentația necesară, locul de prezentare etc., permitând atât la vía presencial ca
la telemática, și avându-se în cuenta la brecha digitală. Asimism, tendría que traducirse dicha
informație a diferitelor limbi. La informație ar trebui să ofere într-un limbaje comprensible.
• Tramitación: la concesión trebuie să fie automática și nu așteaptă la instrucción, subsanación de

errores. De lo contrario, los plazos para resolver retrasan el acceso de las families monoparentales
a sus derechos, llegando inclusiv a concederse the title in the moment in that ya procedure your
renovación. În orice caz, înaintea rezoluțiilor administrațiilor publice trebuie să existe posibilitatea
de recurs pentru partea familiei monoparentale.
• Tanto el titlul familiei monoparental ca la card acreditativa trebuie să aibă ámbito estatal. Dacă suntem
în dreptul unui drept, nu se poate limita în interiorul aceluiași stat dintr-un element teritorial.
• Vigencia: la renovación, la modificare, la pierdere și la anularea titlurilor familiei monoparentale ar

trebui să fie strict procese rutinari ca să se întâmple pentru renovarea altor titluri identificative ca
DNI sau pasaport. Y los plazos shouldn stabilitse no from the desconfianza to the woman and as
as element of control, sino desde la baza unui drept preexistente. Siguiendo con el exemplu del
DNI, hay que destacar că nu se renuează la fiecare semestru.
• Las obligaciones de comunicación y de presentación de documentación son parte de las

responsabilidades de los progenitores que encabezan las familias monoparentales.
• Facultades de comprobación o actuaciones de oficio. Sería necesar să se stabilească cu claritatea ce

este ceea ce se comproba în cazul familiilor monoparentale, deoarece este tipul de potențial
pornind de la o parte a unei administrații publice, pare că retrotraernos într-un timp în care se
află un control înfundat la mamele care se reunesc. ciertas caracteristici sociale, economice o
personale, deoarece se desconfia de capacitatea sa ca tales.
• Protecția datelor de caracter personal. Este fundamental, în acest sentido, reflexionar asupra
necesității de a păstra confidențialitatea acestor familii în procesul de recunoaștere a
informațiilor. Cu toate acestea, nu se tratează de a crea o situație fictică, cum a avut loc în
partidele de naștere când se exigia numele unui părinte pentru a putea inscripționa o critură în
Registro Civil, pentru a recunoaște din Dreptul Civil de Familia și el derecho penal cuando sea el
caso (abandon de familia o violencia de género, de exemplu), la existencia de una familia
monoparental.
În consecință, este necesar să subrayar că reglementarea estatală trebuie să se înregistreze printr-o logică
a drepturilor umane, atât de la femeile ca de la infancia și de la adolescencia, punând o atenție specială
în nicio situație a celor din familia în aceleași situații personale și sociale. pot conduce situații de
excludere. Incluziunea monoparentalității în politicile publice și în răspunsurile sociale presupune că este
vorba despre abordarea legată de
105
situaciones de exclusión, así como consolidar la lupta contra la discriminación múltiple interseccional117 .
Es un hecho que, en España, la diversidad familiară, în prezent, nu reprezintă niciun conflict aparente
pentru societate. Sin embargo, nu ne confruntăm cu dificultățile de înțelegere a formei inconștiente
încă în familiile monoparentale, un model familiar de secundă, incomplet și protagonizat de femeile
care nu sunt conștiente. Un sesgo multe ori inconsciente, că este prezent în multitudine de practici
discriminatorii pe care le analizăm cu detenția într-o altă monografie de lucru
118 .
Los problemas que afectan a las families monoparentales no son únicamente materiales. De ahí, que
se necesiten leyes estatales. La Constitución española dispune de articolul 39, care are dreptul de a
asigura protecția socială, economică și juridică a familiei.
Asimismo, este necesar legislativ cu perspectiva de gen în recunoașterea legală a nivelului estatal al
familiilor monoparentale. La lucha de las madres solteras, de las mujeres care encabezan las families
monoparentales, no is desconectada de la de las otras mujeres care cuestionan los órdenes sobre el
care se sustine sistemul patriarcal.
117 „La discriminación múltiple puede ser calificada como múltiple adicional (concurren de forma acumulada
varias circunstancias) o como múltiple interseccional (coexisten varios motivos de discriminación que producen
un único efect, sin poder separar los mismos). Orejón Sánchez de la Heras. „Comunicabilitate și relații concursale.
La circunstancia agravante genérica de discriminare por razones de gen”. 2019. Ed. Iustel.
118
Monografía 4 - Desigualdad de trato a las familias monomarentales en España. 2021. Assiego Cruz, V. Instituto
de las Mujeres.
106
Anexo. –INDICADORES SUGERIDOS PARA TENER EN CUENTA EN LA ELABORACIÓN

DE POLÍTICAS PÚBLICAS
- Número și procentaj de familii monoparentale care există în España, ca statistică

diferenciada de las que hacen referire a los hogares monoparentales.
- Número și procentaj de familii monoparentales recunoscute pentru normativas autonómicas
cu date desagregados.
- Número y porcentaje de familii monoparentales care apare în registrele municipale ale
ajuntarilor.
- Includerea unui informe de impact normativ asupra familiilor monoparentale ale elaborării
de noi legi, reglementări sau rezoluții; noi directrices o programs care se conducă a
familiei, a femeii la infancia în bugete și a altor estimări financiare la nivel național,
regional și local, așa cum ar fi modificările administrative și guvernamentale ale
diferitelor niveluri ale societății.
- Identificarea drepturilor și nevoilor familiilor monoparentale în noua Ley de Diversidad

Familiar anunciată pentru această legislatură.
- Valoración del grado de protecție a familiilor monoparentale în legislația actuală cu baza în

cadrul teórico de estas monografii și în los cuatro órdenes de la Topología de lo Social.
107
BIBLIOGRAFIE
- Almeda Samaranch, E; Di Nella, D. (Eds.) 2011. ENTRE LA LEY Y LA EXPERIENCIA NOCIONES Y REDES DE FAMILIAS
MONOPARENTALES. Colección Familias monoparentales y diversidad familiar, Número 11.
- Almeda Samaranch, E. y Di Nella, D. 2013. FAMILIAS MONOMARENTALES: RETOS, CAMBIOS Y EXCLUSIONES.

AVANCES Y RETROCESOS MONOMARENTALIDAD.
Colecția Familias Monoparentales și Diversitatea Familiară nr. 11.
- Almeda Samaranch, E. y Di Nella, D. MONOPARENTALIDAD, GÉNERO Y BIENESTAR.

Colecția Familias Monoparentales și Diversitatea Familiară nr. 11.
- Assiego Cruz, V. (Coord); Assiego Cruz, V. De Uribe Gil, P. Ferreres Esteban, A. y González Villanueva, M (Autoras).
2019. MADRES Y PUNTO. LA REALIDAD INVISIBLE DE LA MONOPARENTALIDAD EN ESPAÑA: DESDE LAS
PRÁCTICAS SOCIALES A LA VOZ DE LAS MADRES. Federația de Asociații de Madres Solteras (FAMS)
- Assiego Cruz, V. 2021. Monografía 4 - DESIGUALDAD DE TRATO A LAS FAMILIAS MONOMARENTALES EN ESPAÑA.
- Avilés Hernández, M. 2013. ORIGEN DEL CONCEPTO DE MONOPARENTALIDAD. UN EJERCICIO DE CONTEXTUALIZACIÓN

SOCIOHISTÓRICA. Universitat Autónoma de Barcelona. Hârtii. Revista de Sociología.
- Consejería de Salud y Familias de la Junta de Andalucía. 2019. INFORME SOBRE LA

SITUACIÓN DE LAS FAMILIAS EN ANDALUCÍA.
- De Uribe Gil, P y Assiego Cruz, V. 2021. Monografía 1 – RETROSPECTIVA DE LA

MONOPARENTALIDAD EN ESPAÑA. Instituto de las Mujeres.
- Equipo de Estudios de la Federación de Asociaciones de Madres Solteras (FAMS). 2021.

Monografía 3 - LAS FAMILIAS MONOMARENTALES EN ESPAÑA: DATOS, PROBLEMAS Y NECESIDADES. Instituto
de las Mujeres.
- Hernández Monleón, A. 2016. NI SOLAS, NI EN SOLITARIO. CONDICIONES DE VIDA, SOLIDARIDAD INFORMAL Y

CUIDADOS EN LA MONOPARENTALIDAD. Teza de doctorat.
-
Iglesias De Ussel, J. 1988. LA SITUACIÓN DE LA FAMILIA EN ESPAÑA Y LOS NUEVOS MODELOS FAMILIARES. LAS
FAMILIAS MONOPARENTALES. Instituto de la Mujer.
Ministerio de Asuntos Sociales
- Malgesini Rey, G. 2019. ESTUDIO SOBRE LAS FAMILIAS MONOPARENTALES PERCEPTORAS DE RENTAS MÍNIMAS.
Red EAPN España
- Matera, B. 2011. INFORME SOBRE LA SITUACIÓN DE LAS MADRES SOLTERAS.

Comisión de Derechos de la Mujer e Igualdad.
- Mauss, M. 1979. SOCIOLOGÍA Y ANTROPOLOGÍA. Ed. Tecno.
- Ministerul Sanitatii si Politicii Sociale. GUÍA DE AYUDAS SOCIALES Y SERVICIOS

PARA LAS FAMILIAS. 2019
- Pumar, N. 2009. LA REVISIÓN DE LA PROTECCIÓN DE LAS FAMILIAS MONOPARENTALES POR PARTE DE LA

SEGURIDAD SOCIAL. Universitatea din Barcelona.
- Sánchez De La Heras, N. 2019. LA CIRCUNSTANCIA AGRAVANTE GENÉRICA DE DISCRIMINACIÓN POR RAZONES DE

GÉNERO. Ed. Iustel.
- Salvati Copiii. 2020. INFORME INFANCIA EN RECONSTRUCCIÓN.
- Treviño, R. 2006.. ESTRUCTURA Y DINÁMICA DE LA MONOPARENTALIDAD EN ESPAÑA. Barcelona: Universitat

Autónoma de Barcelona. Departamentul de Sociologie. Teza de doctorat.
108
MONOGRAFIA III.
LAS FAMILIAS MONOMARENTALES EN
ESPAÑA: DATOS Y PROBLEMAS
109
„Mismas oportunități, mismos drepturi. Esa este la esencia del feminism”
(Simone de Beauvoir)
110
1. INTRODUCERE
Al igual que en las anteriores monografías119, el análisis que aquí se expune se integrează
în cadrul teórico de la topología social de la monoparentalidad120 că desde la Federación
de Asociaciones de Madres Solteras (FAMS) s-a desarrolló în el recent estudio Madres y punto.
La realidad invisible de la monoparentalidad en España: desde las prácticas sociales a la voz
de las madres121.
În acest marco teórico se face referire la cuatro Órdenes de prácticas sociales: el Orden
Simbólico, el Orden Político, el Orden Económico și el Orden Sexual pentru articular el
analiza a realizarii asupra situației familiilor monoparentale în España. În această
monografie, în care se descrie și analizează datele de la fuentes oficiales sobre hogares
monoparentales și se apropie de unele probleme mai notabile, se parte del Orden Económico
înțelegând acest lucru –tal și ca semnalul studiului Madres și Punto122– ca acel lucru. face
referire a acelor elemente care inciden de manera structurală în condițiile socioeconómicas
de la ciudadanía, prin intermediul las políticas públicas în materia de empleo/desempleo e
inclusión social/exclusión, că sunt los domeniile clave în care se dezvăluie problemele și
problemele. nevoile familiilor monoparentale, de la datele existente. Cu toate acestea, aceste
date sunt insuficiente, toate când statisticile oficiale nu sunt adaptate la recunoașterea
informațiilor referitoare la diversitatea familiară.
La limitada información statistică actuală asupra caracteristicilor sociodemografice ale

familiilor monoparentale ca unitate diferenciată și distinctă la domiciliu monoparental
afectat, indudablemente, la reprezentativitatea datelor și a analizei surselor de statistică
consultate. Pentru acest lucru de analiză au fost revizuite rezultatele diferitelor întrebări, cu
rezultate neregulate. El criteriul pentru selecția a fost pornit de acelea care sunt utilizate de
forma obișnuită ca sursă de informații despre situația acestora.
familias biparentales en España. Partiendo de estas, se tratează de a detecta ce statistici
119 Monografía 1 – „Retrospectiva de la monoparentalidad en España”. 2021. De Uribe Gil, P y Assiego, V. Instituto de
las Mujeres.; Monografía 2 – „Las familias monomarentales en España: datos, problemas y necesidades”. 2021.
Assiego, V. Instituto de las Mujeres.
120 Por topología social de la monoparentalidad înțelegem los fluxuri de interacțiuni care se generează între patru
órdenes diferențiate de practici sociale care interacționează între sí prin instituții ca economie, legislație, sistem
educativo și sexualitate. Dentro de esta complejidad, al abordar the question of the monoparentalidad los órdenes
ar fi în Simbólico, Político, Económico y Sexual.
121 „Madres y punto. La realidad invisible de la monoparentalidad en España: desde las prácticas sociales a la voz de las madres”.
2019. Assiego Cruz, V. (Coord.); Assiego Cruz, V. De Uribe Gil, P. Ferreras Esteban, A. y González Villanueva, M (Autoras). Federación
de Asociaciones de Madres Solteras (FAMS).
2019. Assiego Cruz, V. (Coord.); Assiego Cruz, V. De Uribe Gil, P. Ferreras Esteban, A. y González Villanueva, M (Autoras). Federația
de Asociații de Madres Solteras (FAMS)
111
ofrecían información sobre un model familiar igual de válido, el monoparental, pero într-o situație de
mayor vulnerabilidad, precis por la falta de reconocimiento legal123.
În relație cu las fuentes de statistică asupra caracteristicilor demografice, la prima statistică consultată
a fost la del Movimiento Natural de la Población (MNP)124, cuyo obiectiv este să cunoască numărul de
nașteri, căsătorii și defuncții survenite în teritoriul español. La fuente primară a informațiilor, care
recunoaște această învoială, sunt diferitele Registre Civile, pe care le înviere lunar la INE sus boletines
de parto, matrimonio și defunción, așa cum sunt principalele caracteristici legate de aceste fenomene
demografice. De esta încuesta, abia se poate extraer informație relevantă asupra familiilor
monoparentale, puse în funcție de clasificarea care realizează divide los nașteri în funcție de starea
civilă a mamei –casada sau no-, dezvăluindu-se datele specifice pentru familiile monoparentales, puesto
que no cuenta. con ningún indicador care permita saber el model familiar de forma independent de su
estado civil în momentul de la inscripción del hijo/a.
Las dos encuestas clave para conocer las características sociodemográficas de las familias monoparentales
son: - Por un lado, la
Encuesta de Condiciones de Vida (ECV)125, cuyo obiectiv fundamental este dispune de o sursă de
referință asupra statisticilor comparative ale distribuției veniturilor yd la exclusión social în el
ámbito european. Oferă informații despre închiriere și condiții de viață, mai în concret,
indicatori de pobreză și excludere socială.
- Por otro, la Encuesta Continua de Hogares (ECH),126 care oferă informații anuale despre
caracteristicile demografice fundamentale ale populației, ale locuințelor care sunt componente
și ale locuințelor care locuiesc. A partir de los dates of this encuesta se poate obține informații
despre los tipos de hogares monoparentales, el număr de hijos/as según el tipo de núcleo
familiar, el régimen de tenencia de vivienda după el tip de hogar, la renta anuală neta media a
nivel național și autonómico, los hogares con carencias materiales, la distribuția de locuințe
în funcție de dificultățile pentru a ajunge a fi, și la evoluția sarcinii de risc de pobreză și
excluziune socială.
Otra statistică relevante pentru a analiza situația familiei monoparentale este la

Cerere de populație activa, care studiază activitatea economică de la datele principalelor categorii de
populație în relație cu piața de muncă (ocupați,
123 Este tema se abordează ampliamente în monografía 2 – „Lasfamilias monomarentales en España: datos, problemas
y necesidades”. 2021. Assiego, V. Instituto de las Mujeres.
124 Instituto Nacional de Estadística. Datos consultados: los provisionales de 2019, publicados la 03 de junio de
2020. El nivel de desagregación de esta încuesta este de comunidades autónomas, provincias, capitales and
municipios mayores de 50.000 habitantes y, en algunas tablas, municipios en general.
125 Instituto Nacional de Estadística. Datos consultados: año 2019, publicado pe 21 de julio de 2020. El nivel de
desagregación de esta încuesta este de comunidades autónomas.
126 Instituto Nacional de Estadística. Datos consultados: año 2019, publicados el 2 de abril de 2020. El nivel de
desagregación de esta încuesta este de comunidades autónomas.
112
parados, activi, inactivos). A partir de los datos estadísticos de la Encuesta de Población Activa,
se poate realiza o analiză comparativă a incidentei de las responsabilidades de cuidados
familiares en las families biparentales a nivel national.
Așa că sunt înțelese ca las Estadísticas sobre Excedencias por Cuidado de Hijos, las Estadísticas
sobre Excedencias por Cuidado de Familiares, și las Estadísticas sobre Permisos y Prestaciones
por Paternidad și Maternidad, se folosesc în analiza căreia se va duce în monografia 4 de
aceasta. estudio sobre la dimensiunea de îngrijiri, conciliación și corresponsabilidad.
2. CARACTERÍSTICAS SOCIODEMOGRÁFICAS DE LAS FAMILIAS

MONOPARENTALĂ
A partir de la encuesta del Movimiento Natural de la Población (MNP)127, se poate cunoaște

numărul de nașteri înscriși în Registro Civil por parte de „mujeres no casadas sin unión
estable”. Una referință care pune el enfasis în uniunea matrimonială sau nu a femeii, în loc de
utilizare direct a termenului de „madre soltera”. Por los datos existentes se știe că în anul 2018
se înscrie în el Registro Civil 40.613 nacimientos por parte de mujeres „no casadas (sin unión
estable)”, fiind la horquilla de edad predominante, în această categorie, la care se află între
ele. 25 y los 40 años, cu 34.909
nașterile.
Tabla 1. Nacimientos ocurridos en España por situación de convivencia și grup de edad de la

madre
Unități: miles de nacimientos
Menos De 50 de ani
De 25 a De 30 a De 35 a De 40 a De 45 a
Total de 25 mai mult
29 de ani 34 de ani 39 de ani 44 de ani 49 de ani
ani ani
Total 360.617 34.432 62.930 118.447 108.892 32.882 2.849 185
Casada 196.823 8.046 26.630 68.527 64.369 17.311 1.337 71
No casada,
43.120 6.074 8.043 11.096 10.170 3.618 360 21
unión stabil
127 Instituto Nacional de Estadística. Date consultados: los de 2019, publicate la 10 de diciembre de 2020. El nivel de
desagregación de esta încuesta este de comunidades autónomas, provincias, capitales and municipios mayores de
50.000 habitantes y, en algunas tablas, municipios en general.
113
No casada, sin
40.613 6.406 7.820 10.863 10.013 3.753 385 32
unión estable
Nu consta 92.221 14.099 20.437 27..961 24.340 8.200 767 61
Fuente: Movimiento Natural de la Población -INE 2019
Alte realități familiale care sunt legate direct de familiile monoparentale sunt cele care au nevoie de
separații, divorțuri și nulități. La sola informație de este, așa și cum se oferă în încuesta MNP, nu
oferă nicio dată relevantă pentru analiza relativă a monoparentalității, nu se publică oportunitatea
dezagregarii.
Tabla 2: Nulități, separații și divorțuri

Unități: mile
2019 2018 2017 2016 2015 2014
Total 95.320 99.444 102.341 101.294 101.357 105.893
Nulități 75 92 100 117 144 113
Separații 3.599 4.098 4.280 4.353 4.652 5.034
Divorțuri 91.645 95.254 97.960 96.824 96.562 100.746
Fuente: Movimiento Natural de la Población -INE – Datos 2019
Son otras las fuentes statistics oficiales pe care ne-au servit pentru a avea o imagine mai apropiată de
situația sociodemográfica mai relevantă a familiilor monoparentale. În orice caz, este necesar subrayar
că se tratează de o realitate familiară heterogenă, și că va în creștere. Din 2006, este model de familie
ha crecido más del 24%.
Según el último Censo de Población, en 2011 había en España 1.693.258 hogares monoparentales, lo que
representa el 9,3% del total de hogares españoles. Sin embargo, tal y como señala FOESSA128, un
porcentaje significativo de familii monoparentales (24%) comparte vivienda con otras personas,
fundamentalmente familiares, por lo que es importante contabilizar și los hogares complejos con un
núcleo monoparental. Si se tienen en cuenta estos últimos, y siempre según el Censo de Población, los
núcleos monoparentales sumarían 2.220.720, el 16,2% del total de núcleos familiares en España și el 24%
de los núcleos familiares cu hijos/as. Un analiza foarte asemănător se arată în la
128 Castro Martín, T. Seiz Puyuelo, M. Instituto de Economía, Geografía y Demografía, CSIC. 2014. La transformación
de las familias en España desde una perspectiva socio-demográfica. VII Informe sobre exclusión y desarrollo social
en España. FOESSA.
114
Encuesta Continua de Hogares (ECH) del INE , care publică datele din 2019, și care este la statistică pentru
a cunoaște numărul de familii monoparentale care există în España. Sin embargo, dicha încuesta
prezintă la limitación de ce face referire a los hogares, es decir, a las unidades de convivencia, y no a las
unidades familiares129.
În España, în conformitate cu ultimele date de la ECH din 2019, hay 1.887.500 hogares monoparentales
(un adulto cu hijos/as), care reprezintă el 10,1% del total de hogares existentes. Los hogares monoparentales
sunt mayoritariamente integrate pentru o mamă cu copiii/as. În concret, aceștia reprezintă 81,1% din
total (1.530.600 de hogares monomarentales frente a los 356.900 encabezados por un padre cu hijos/as).
Las situaciones de monoparentalidad que se recunosc în ECH se vinculan al estado civil de las personas
que encabezan los hogares (soltera/o, casada/o, viuda/o, separada/oy divorciada/o). Se tratează, por tanto,
de o clasificare care nu recunoaște amplitudinea definițiilor familiei monoparentale și situațiilor de
monoparentalitate contemplate în legislația autonómica care recunoaște legal acest model de familie.
Pentru sex, vârstă și stat civil, la prima parte a caselor monoparentales sunt compuse de persoane cuyo
stat civil este la viudedad, el 40% (762.400 case). De estos, nuevamente los encabezados por mujeres son
una gran mayoría (el 81%), siendo predominante în aceste case o vârstă de mai mult de 65 ani (el 73%).
Los otros estados civiles care predominan în los hogares monoparentales son los de las personas
divorciadas (el 29% del total), las personas solteras (14%), las separadas (10%) y, por último, las casadas
(8%). La franja de edad predominante în los hogares monoparentales este la de las personas mayores de
65 ani (28% din total). Este necesar să remarce că el estado civil predominante în edades más jóvenes,
între 15 și 35 de ani, este el de soltera/o, el 17% del total, cu o abrumadora presencia de femei.
Tabla 3. Número de case monoparentales în funcție de sex, edad și stare civil del progenitor Unități:
miles de hogares monoparentales
Soltero/a Casado/a Viudo/a Separado/a Divorciado/a TOTAL
Femeie Hombre Femeie Hombre Femeie Hombre Femeie Hombre Mujer Barbat Femeie Hombre
De 15 la 24 3,5
3,5
ani
De 25 la 34 36,9 1,8 5,3 0,6 0,6 3,6 1,1 9,0 1,2

55,4
ani
129 Como se señaló en la Monografía 2 – „Concepto y marco legal de las familias monoparentales en España”. 2021.
Assiego, V. Instituto de las Mujeres. Este important să se diferențieze între unitatea familiară și unitatea de conviețuire.
Este la care este formată pentru toate persoanele care trăiesc în el mismo domiciliu, unidas prin vínculo matrimonial
sau că se au constituit ca pareja de hecho, așa cum sunt familiale până la cel de-al doilea grado por consanguineidad o
afinidad (hermanos, abuelos, nietos. ..), adopción, guarda con fines de adopción o acogimiento familiar. Sin embargo,
una unidad familiar monoparental estaría compuesta solo pentru persoana progenitora și los hijos și hijas que están
a su cargo y conviven con ella.
115
De la 35 la 44 92,0 12,9 27,2 5,9 11,2 0,5 26,9 7,1 93,7 14,4
251,1 4,8
ani
De la 45 la 54 59,3 13,1 27,2 15,1 48,7 12,3 60,1 13,4 197,6 43,6
393,0 40,6
ani
De la 55 la 64 20,7 4,7 24,3 13,9 99,0 29,0 40,1 8,1 107,8 30,3
291,9 97,5
ani
65 de ani o 8,6 2,5 12,0 11,3 460,8 100,4 16,5 3,3 38,0 10,6
535,8 86,0
mai mult
TOTAL 221,1 34,9 96,1 46,8 620,2 142,2 147,2 33,1 446,1 100,0 1.530,6 356,9
Fuente: Encuesta de Continua de Hogares de Vida (INE) - 2019
Despre dimensiunea caselor monoparentale, ECH reflectă că sunt compusi majoritariamente (69%) pentru
un adult și un singur hijo/aa cargo, în timp ce el 26% sunt compusi pentru o persoană adultă și doi fili/
as. El resto, solo un 5%, por más de dos hijos/as a cargo. În consecință, măsurile și politicile care necesită
familiile monoparentale trebuie să plece de la realitatea compoziției.
Tabla 4. Número de locuințe în funcție de tipul de casă și dimensiunea de acasă Unități: miles de hogares
monoparentales
Total case Hogar monoparental
Total 18.625,7 1.887,5
1 persoană 4.793,7 ..
2 persoane 5.667,7 1.293,9
3 persoane 3.848,9 496,8
4 persoane 3.233,5 81,5
5 persoane 719,0 12,9
6 persoane 231,8 2,5
7 persoane 78,3 ..
8 persoane sau mai mult 53,0 ..
Conform naționalității membrilor familiei monoparentale, ECH oferă o imagine în care practic toate
casele (92%) sunt formate de persoane de naționalitate exclusiv española.
116
Tabla 5. Número de hogares monoparentales según nacionalidad de sus membri și tip de hogar
Unități: miles
de hogares monoparentales
Hogar
Hogar exclusivmente
Hogar Hogar mixto exclusivmente
străin cu
Total exclusivmente (cu españoles străin cu toți sus
membri de distinta
spaniol și străini) membrii
naționalitate
nepotrivită naționalitate
1.887,5 1.732,9 67,4 84,9 2,4
Respecto a la superficie de las viviendas que ocupan los hogares monoparentales,

practicamente la mitad (48%) viven en case de entre 61m2 y 90m2. Un porcentaje idéntico,
indica la encuesta, al que tiene la vivienda en régimen de propiedad y completamente
pagada, în timp ce son mayoría los hogares care viven în regim de alquiler (20%) o în
case cu pagos pendientes (26%), și cedidas gratis oa bajo preț (6%)
Tabla 6. Número de locuințe după tipul de locuință și suprafața utilă a locuinței Unități:
Între Între Între Între Între Între Între Între

< 30
Total
Mai mult de
30 și 45 46 și 60 61 și 75 76 și 90 91 106 121 151
m2 180 m2
m2 m2 m2 m2 și 105 m2 și 120 m2 și 150 m2 și 180 m2
Total case 18.625,7 25,5 520,6 1.885,2 3.230,2 5.054,7 2.518,1 1.860,8 1.537,3 738,0 1.255,3
Hogar
1.887,5 2,0 38,3 188,2 372,0 528,1 273,2 180,9 140,4 55,8 108,7
monoparental
Tabla 7. Número de locuințe în funcție de tipul de locuință și regimul de funcționare a

locuinței
Unități: miles de hogares monoparentales
Total de case Hogar monoparental
Propia por compra, totalmente pagada, heredada o

9.153,9 913,1
donada
Propia con pagos pendientes 5.031,7 497,6
Alquilada 3.401,2 368,9
Cedidas gratis o bajo precio por otro hogar, la
1.038,8 107,9
empresa...
Total 18.625,7 1.887,5
117
În cuanto al tipo de edificio în el, care se află amplasate în casele de locuințe monoparentale, practic la
jumătatea (49%) vive în clădiri de diez sau mai multe locuințe.
Tabla 8. Número de locuințe în funcție de tipul de locuință și tipul de construcție unde se află
la locuință Unități: miles
de hogares monoparentales
Total de case Hogar monoparental
Vivienda unifamiliar independentă 2.542,5 225,4

Vivienda unifamiliar adosada o pareada 3.376,5 313,1
Edificio con dos viviendas 564,6 55,0
Edificio de 3 a 9 viviendas 3.340,6 361,2
Edificio cu 10 sau más viviendas 8.754,3 930,7
Edificiul destinat altor uzuri 47,2 2,2
Total 18.625,7 1.887,5
Fuente: Encuesta de Continua de Hogares de Vida (INE) – 2019
În relație cu dimensiunea municipiului în el, care reziden los hogares monoparentales, găsim că
majoritatea vive în municipios de más de 100.000 de locuitori, el 47% de las madres/padres cu algún hijo/
a menor de 25 años, și el 43% de las madres/padres con algún hijo/a de 25 años o más.
Tabla 9. Número de case în funcție de tipul de familie și dimensiunea de municipio

Unități: miles de hogares monoparentales
Padre/madre con
Padre/madre solo Padre/madre solo con
algún hijo/a menor de
con algún hijo/a algún hijo/a de 25
25 años y otras
menor de 25 años años o más
personaje
Total 942,2 945,3 145,4

Menos de 101 habitantes .. 0,7 ..
101-500 de locuitori 8,5 18,2 2,1
501-1.000 de locuitori 13,7 26,6 0,7
1.001-2.000 de locuitori 14,9 20,1 2,2
2.001-5.000 de locuitori 41,3 48,6 3,3
5.001-10.000 de locuitori 77,4 61,5 10,3
10.001-20.000 de locuitori 84,7 81,1 13,8
20.001-50.000 de locuitori 166,3 131,8 16,8
50.001-100.000 de locuitori 127,4 118,3 23,6
100.001-500.000 de locuitori 263,8 254,0 45,5
500.001 sau mai mulți locuitori 144,3 184,5 27,2
118
La ECH încorporează o clasificare a caselor în funcție de numărul de nuclee familiale pe care le compun,
distingând casele unipersonale ale caselor multipersonale și aceste case, a câte o dată, clasificarea în
casele unui singur nucleu familiar convivând cu alte persoane și alt tip de case multipersonale.
Aceste case multipersonale pot fi compuse din:
- un solo núcleo que convive con otras personas que nu forman parte del núcleo, - hogares
constituidos por personas que nu forman núcleo u - hogares constituidos
por más de un núcleo.
Respectă nucleul familiar, acesta poate fi de 4 tipuri:
o pareja sin hijos/as, o

pareja conviviendo con uno o más hijos/as, o padre
conviviendo con uno o más hijos/as, yo madre
conviviendo cu uno o más hijos/as.
Bajo este prisma de nucleu familiar, la situația de monoparentalitate care ar putea describirse sin tener că
ajustase într-un stat civil concret ar fi la de los núcleos familiares formados por la madre conviviendo cu
unul sau mai mulți fii/as o por el padre în idéntica situación.
În acest sens, datele reflectă un număr mai mare de nuclee familiale ale acestor caracteristici ale caselor
monoparentale. În concreto, ar fi o cifră destul de superior, 2.372.800 de núcleos familiares de mame și
părinți care se convin cu sus hijas și fili (con o sin otras personas). También este mayoritario el núcleo
familiar format pentru un adult, care convive cu un singur hijo/a, el 70% din total. Asimismo, el mayor
porcentaje de nuclee familiale ale acestor caracteristici sunt încabezate pentru femei, și într-un procentaj
similar (82%).
Tabla 10. Número de hogares con un núcleo familiar (con o sin otras personas) según número
de hijos/as con los que conviven y tipo de núcleo Unidades:
Madre con hijos/as, con o Padre con hijos/as, con o

sin otras personas sin otras personas
Total, de hijos/as conviviendo 0 1.951,6 421,2

hijos/as conviviendo .. ..
1 hijo/a conviviendo 1.351,9 307,2
2 hijos/as conviviendo 500,7 99,1
3 o más hijos/as conviviendo 99,0 14,8
La ECH oferă și rezultate ale populației rezidente, după diferite variabile pe care le urmăresc studiul, și
principalele cruci, stare civilă, conviețuire în pareja, situație
119
în el hogar, etc., așa ca date de populație în relație cu los hogares în care reziden, ca tip, dimensiune
și naționalitate del hogar. De esta forma, pentru el hogar monoparental, la populația rezidentă ar fi de
4.483.300 de persoane, fiind su compoziția fundamentalmente feminină (60%).
Tabla 11. Población residente según sex, edad en los hogares monoparentales Unități:
Ambos sexos Hombre Femeie

Total (tip de Hogar Total (tip de Hogar Total (tip de Hogar
acasă) monoparental acasă) monoparental acasă) monoparental
Total 46.606,5 4.483,3 22.873,0 1.806,8 23.733,4 2.676,5
Menos de 5
2.030,8 114,8 1.044,3 63,5 986,5 51,2
ani
5-9 ani 2.338,9 214,4 1.206,6 109,3 1.132,3 105,1
10-14 ani 2.518,2 320,2 1.299,0 173,6 1.219,2 146,7
15-19 ani 2.360,3 376,5 1.218,6 176,2 1.141,8 200,3
20-24 de ani 2.302,3 352,4 1.173,3 184,8 1.129,0 167,6
25-29 de ani 2.514,0 315,3 1.265,0 165,7 1.249,0 149,6
30-34 de ani 2.771,8 213,8 1.377,9 110,6 1.393,8 103,2
35-39 de ani 3.364,3 262,8 1.673,5 104,8 1.690,7 158,0
40-44 de ani 3.951,8 327,2 1.990,8 130,7 1.961,0 196,4
45-49 de ani 3.827,6 372,7 1.927,5 131,0 1.900,1 241,7
3. TASAS DE RIESGO DE POBREZA Y EXCLUSIÓN PARA LAS

FAMILIAS MONOPARENTALES
El desempleo, la pobreza și las respuestas discriminatorias son las principales razones que hacen
vulnerabilis a las families monoparentales. A las respuestas discriminatorias destinamos capitolul 5,
centrándonos a continuation in reflectars the data existing knowns about the tasas de pobreza and
desempleo of the family monoparentales.
Los hogares monoparentales que, como hemos visto, están encabezados mayoritariamente por mujeres,
experimentan tasas de risc de pobreza relativă mai mult. În 2008, aceasta era de 36,8%; diez años después
se ha incrementado hasta en cuatro puntos en una curva ascendente. Asimismo, la tasa de riesgo de
pobreza se duplica în 2019 (41,1%) în las familias monoparentales en relación cu la că experimentan el
resto de las familias (20,7%).
120
Tabla 11. Evolución de la tasa de risc de pobreza en los hogares monoparentales

Unidades: porcentaje
Tasa de riesgo de pobreza 2019 2018 2017
En familias de 1 adulto cu 1 o más niños/as

41,1% 42,9% 40,6%
dependientes
În total de familii 20,7% 21,5% 21,6%
Sursa: Encuesta de Condiciones de Vida (INE) – Año 2019
La tasa de pobreza relativă este indicatorul cu care se cuantifică în mod obișnuit la situația de sărăcie
dintr-un țară și stabilește el procentaj de populație care vive în casele cuyos revenus están por debajo
del umbral de pobreza. Esta concepción de la pobreza está muy ligada a la noción de desigualdad. În
cazul caselor monoparentale, afirmăm, conform datelor de la Encuesta de Condiciones de Vida (INE),
practic la jumătatea vieții cu veniturile care sunt depășite de la umbra de la pobreza de la renta media
equivalente).
Tabla 12. Personas con carencia material en los hogares monoparentales

En familias de 1 adulto cu 1
o más niños/as În total de familii
dependientes
2019 2018 2017 2019 2018 2017
Nu poate permite să fie vacanțe la mai puțin de o

48,8% 50,8% 47,7% 33,4% 34,1% 34,3%
săptămână pe an
Nu se poate permite o mâncare de carne, pollo sau

7,2% 7,4% 8,1% 3,8% 3,6% 3,7%
pescado al menos cada dos zile
Nu poate permite să mențină locuința cu o temperatură

9,5% 16,4% 14,1% 7,6% 9,1% 8,0%
adecvată
Nu are capacitatea de a face față cheltuielilor impreviste

53,3% 53,7% 55,3% 33,9% 35,9% 36,6%
Ha avut retrasos în el pago de gastos relacionados cu

la vivienda principal (hipoteca sau alquiler, recibos de
17,0% 18,0% 17,6% 7,8% 8,8% 8,8%
gas, comunidad...) în ultimele 12 luni
Nu poate permite să dispună de un automobil 12,9% 16,5% 13,9% 4,7% 5,1% 4,7%
Nu poate permite să dispună de un computer personal

9,7% 11,5% 8,0% 5,6% 5,5% 5,1%
121
La carencia materială se afectează mult mai mult în măsura în care locuințe monoparentale care al resto
de locuințe, fiind las cifras muy superiores, tanto en cuanto a situației persoanelor care compun, ca în
cât a los propios hogares. Esta tasa viene siendo muy similar en los últimos tres años.
În cazul în care persoanele cu îngrijirea materialului în casele monoparentale, practic la jumătatea

acestor persoane (48,8%) nu poate permite să fie de vacanță să nu mai fie o săptămână pe an (15 puncte
mai mult că persoanele în restul familiilor). ); el 7,2% no puede permitirse una comida de carne, pollo o
pescado ni siquiera cada dos días (un dato que duplica el del resto de hogares); el 9,5% nu poate permite
să mențină locuința cu o temperatură adecvată; más de la mitad de las personas en hogares
monoparentales (53,3%) nu are capacitate pentru a face costuri impreviste; el 17% ha tenido retrasos en
el pago de gastos relacionados cu la vivienda principal (hipoteca o alquiler, recibos de gas, comunidad...)
in los ultimi 12 meses (casi diez puntos más que en el resto de hogares); el 12,9% nu poate permite să
dispună de un automobil; y el 9,7% nu poate permite să dispună de un computer personal.
Tabla 13. Hogares con carencia material en los hogares monoparentales

dependientes
2019 2018 2017 2019 2018 2017
Nu poate permite să fie vacanțe la mai puțin de

48% 49% 47,4% 33,4% 34,2% 34,4%
o săptămână pe an
Nu se poate permite o mâncare de carne, pollo

6,4% 6,7% 7,3% 3,7% 3,7% 3,8%
sau pescado al menos cada dos zile
Nu poate permite să mențină locuința cu o temperatură

9,2% 16,5% 13,1% 7,7% 9,6% 8,3%
adecvată
Nu are capacitatea de a face față cheltuielilor impreviste

52,8% 53,5% 54,5% 33,9% 36% 37,3%
Ha avut retrasos în el pago de gastos relacionados cu la

vivienda principal (hipoteca sau alquiler, recibos de gas,
16,4% 17,4% 17,3% 6,9% 7,3% 7,4%
comunidad...) în ultimele 12 luni
No puede permitirse dispune de un automobil 12,9% 16,4% 13,7% 4,8% 5,4% 5,1%
Nu poate permite să dispună de un computer personal

9,4% 11,1% 8,5% 4,9% 5,1% 4,9%
122
În cazul propriilor case monoparentale, imaginea se reproduce. Prácticamente la mitad de los hogares
(48%) nu poate permite să fie de vacanță să nu mai fie o săptămână al anului; el 6,4% nu poate permite
una comida de carne, pollo o pescado ni siquiera cada dos días; el 9,2% nu poate permite să mențină
locuința cu o temperatură adecvată; más de la mitad de las personas en hogares monoparentales (52,8%)
nu tiene capacitate de a face costuri impreviste; el 16,4% a avut retrasos en el pago de gastos relacionados
cu la vivienda principal (hipoteca o alquiler, recibos de gas, comunidad...) in los ultimi 12 meses (casi diez
puntos más que en el resto de hogares); el 12,9% nu poate permite să dispună de un automobil; y el 9,4%
nu poate permite să dispună de un computer personal.
La carencia material severa de los hogares monoparentales en relación cu 4 de los 9 ítems arriba
referenciados es del 9,5%; en relación con a 2 de los 9 ítems es del 47,9%, es decir, la tasa se eleva în acest
caz a casi la mitad de los hogares.
Tabla 14. Hogares con carencia en un determinado número de conceptos (estrategia

Europa 2020) în los hogares monoparentales
dependientes
2019 2018 2017 2019 2018 2017
Carencia în al menos 2 concepte 47,9% 45,3 45,7 28,4 29,7 29,8
Carencia în al menos 3 concepte 23,7 30,2 25,7 11,8 13,6 12,7
Carencia în al menos 4 concepte 9,5 11,8 11,1 4,6 5,4 5,0
În funcție de la tasa de pobreză relativă, la de carencia material severa și la baja intensitate de empleo,
se defines the tasa de risc de pobreza și/o exclusión de la Unión Europea, care se cunoaște ca indicator
AROPE și care se reflectă în Eurostat a partir de los datos de la Encuesta de Condiciones de Vida (INE). El
indicador AROPE de risc de pobreza și/o exclusión socială recunoaște o viziune multidimensională a
sărăciei și/o excluziunea socială în care se contabilizează populația care se află în risc de sărăcie, cu
carencia material sau cu intensitate scăzută în el empleo . A partir de los datos estadísticos del Indicador
AROPE putem realiza un análisis descriptiv al riscului de pobrea și excluderea socială a caselor în España.
Los datos de esta encuesta nu permit complementar la
123
informație obținută de la Encuesta de Condiciones de Vida. În acest sens, nu permitem cunoașterea

riscului de scădere și/o excluziune socială pentru tipul de familie.
El indicador AROPE pentru casele monoparentale în ultima decada reflectă că, de media, la jumătatea
caselor monoparentales vive într-o situație de risc de pobreza și exclusión socială, duplicando (o dată
mai mult) las tasas del resto de las families.
Tabla 15. Riesgo de pobreza o exclusión social (indicador AROPE) en los hogares
monoparentales

46,8% 50,0% 47,9%
dependientes
El 68,8% de los hogares monoparentales de España llegan a fin de mes con algún grado de dificultad. De
ellos, el 19,1% son hogares que llegan „con mucha dificultad” a final de mes, una proporción que casi se
triplica în relație cu el resto de los hogares (7,8%).
Tabla 16. Hogares por dificultades para llegar a fin de mes en los hogares
monoparentales
En familias de 1 adulto
con 1 o más niños/as În total de familii
dependientes
2019 2018 2017 2019 2018 2017
Cu multă dificultate 19,1 23,4 21,8 7,8 10,4 9,5
Con dificultad 21,4 22,6 21,5 14,2 16,7 15,6
Cu cierta dificultate 28,3 29,1 23,5 27,3 28,1 28,2
Con cierta facilitate 22,4 19,6 26,5 34,0 30,6 32,5
Con facilitate 8,7 5,2 6,4 15,7 13,1 13,3
Con mucha facilitate 0,1 .. 0,3 0,1
124
Los datos del régimen de tenencia de la vivienda en los hogares monoparentales necesitan
ser analizados en comparación con los correspondientes al total de familias. Al hacerlo se
comprueba que en familias de 1 adult con 1 o más niños/as dependientes, el regimul de
propiedad es inferior (70,3%) al del resto de familias (75,9%) y aumentan los que viven en
régimen de închiriere a prețului de mercado (20,3%) în comparație cu restul (15,4%).
Tabla 17. Hogares por régimen de tenencia de la vivienda en los hogares

monoparentales
dependientes
2019 2018 2017 2019 2018 2017
Proprietatea 70,3% 70,3% 65% 75,9% 76,1% 76,7%
Închiriere un preț de piață 20,3% 19,8% 21,5% 15,4% 14,8% 14,3%
Închiriere inferior la prețul pieței 3,1% 2,0% 4,1% 2,7% 2,7% 2,6%
Cesión 6,4% 7,9% 9,4% 6 % 6,4 % 6,4%
En familias de 1 adult con 1 o más niños/as dependientes, la tasa de problemas en la

vivienda y su entorno es muy similar al del resto de hogares: sin embargo, hay un aspecto,
la escasez de la luz, en el que aumenta la problemática para los hogares monoparentales
(9,8%).
125
Tabla 18. Hogares que sufren determinats problems in the location and your environment in
the homes monoparentales
o más niños/as dependientes În total de familii
2019 2018 2017 2019 2018 2017
Escasez de luz natural 9,8% 5,4% 4,5% 5,7% 5,1% 4,2%
Ruidos produse por vecinos o del exterior 14% 22,7% 20,5% 14,2% 17% 15,1%
Contaminación și alte probleme ambientale

9,7% 14,7% 13,7% 9,8% 9,8% 8,2%
Delincuție sau vandalism 10,8% 16,4% 11,1% 11,5% 11,1% 8,9%
Ningún problema 71,5% 62,9% 70,5% 73,3% 71,3% 75,8%
4. PROBLEMAS Y NECESIDADES DE LAS FAMILIAS

MONOPARENTALES
Cuando las condiciones de vida de la ciudadanía dependen de su estado civil, de si se vive

en pareja o no, de si se tienen hijos/as o no, o de si al tenerlos los quiere o tiene que criar
en solitario o junto a otra persoană adultă, nu se pune în centrul său la propria
sustenabilitate a vieții, deci a economiei capitalului și a sustenabilității pieței. La pobreza,
el desempleo și la falta de acceso a la vivienda son probleme structurales care afectan a
las families monoparentales en mayor medida que al resto de families, în gran parte por
su falta de reconocimiento legal și prin absența de politici publice care tengan en cuenta
sus particularități, sus problemáticas și sus cereri.
Datele de radiografie ale caracteristicilor sociodemografice ale familiilor monoparentale

reflectă o situație de vulnerabilitate pe care o dezvăluie problemele pe care le are în
materie de protecție, de muncă, de conciliere, de locuință și de sănătate.
Este situația de vulnerabilitate agravată de faptul că aceste case sunt încabezate, în
marea majoritate a femeilor. Conform unui análisis de nevoi ale caselor monoparentale
realizate de Observatorio La Caixa (2020), practic la jumătatea caselor monoparentale
încabezate de femeile are risc de pobrea monetară, o cifră foarte superioară a datelor
pentru același indicator în caz del resto de case (21,5%) ya la de los hogares
monoparentales encabezados por hombres
126
(28,6%). La vulnerabilidad económica de los hogares monomarentales es abrumadora, el 57% de

estos hogares se encuentra en esta situación. Nuevamente, esta cifra este foarte superior la del
resto de la populație.
Un alt aspect care se reflectă cu claritatea în această analiză și că se deprinde de asemenea

diferitelor probleme de percepție subiectivă, care se realizează în familiile monoparentale,
dezvăluie supraîncărcarea care reprezintă pentru aceste familii cheltuielile de locuință care nu pot
susține decât jumătate. ella (50%). El resto de los hogares monomarentales prezintă porcentajes
preocupantes în relația cu alte nevoi, în special atunci când se compară cu cei care au esos
mismos hogares atunci când sunt încabezați de oameni sau cu los hogares del resto de la
populație.
Tabla 19. Necesidades sociales de los hogares monoparentales según género Unidades:
porcentaje
Hogares Hogares
monoparentales monoparentales Población
encabezados por encabezados por total
mujeres hombres
Riesgo de pobreza monetaria 45% 29% 22%
Vulnerabilitatea economică 57% 41% 33%
Material de privatizare 31% 20% 16%
Pobreza consistente 21% 16% 9%
Sobrecarga de gastos de vivienda 50% 39% 21%
Malas conditions de vivienda 20% 22% 19%
Sursa: Elaborarea Observatoriului La Caixa a partir de la ECV – Anul 2018
În acest model familiar se materializează feminizarea de la pobreza, care se pune de manifiesto

în el empobrecimiento diferencial de los hogares monoparentales encabezados por mujeres. La
desigualdad de género atraviesa a estas familii în las esferas laboral, familiar y política. Las
situaciones de riesgo de pobreza și exclusión no son solo el rezultat al unei privații de venituri, ca
urmare a unei constelații de politici publice inexistente în turno al recunoașterii și a protecției
diversității familiare din perspectiva egalității.
Aceste situații de risc de pobreză și excludere sunt rezultatul lipsei de investiție economică și
socială; no podemos olvidar que, en términos relativos respecto al PIB, -tal y como señal el Alto
Comisionado para la Infancia- España dedicat solo el 1,3% del PIB a protection social de families e
infancia; această cifra se află într-o distanță considerabilă de la media
127
que dedican los países UE-28 (2,4%). Este escaso nivel de gasto perjudica, sin duda, a las
familias vulnerables. La incidencia de la pobreza în las mujeres nu trebuie doar a lipsei de
resurse economice, sino a lipsei de egalitate de oportunități. Aceste situații de necesitate
afectează seriamentele las niñas, a los niños ya los/as adolescentes, care integrează aceste
familii. En ellos y en sus vidas se amplifica la falta de oportunidades și la desigualdad de
trato que reciben las families a las that pertenecen.
El empleo y la conciliación de la vida familiară și laboral sunt dos de los principales probleme
a los care se enfrentan las families monoparentales. La desigualdad de género en el ámbito
laboral determina las condiciones del mercado de trabajo para las madres solas al frente de
familias monoparentales. Muchas de estas mame care crían en solitario a sus hijos/as no
trabajan o lo hacen en la economía sumergida, siendo, sistemáticamente, la media de su
salario inferior a la de los hombres. También este necesar să înțeleagă prejudecățile care
există în turnul unei femei, că este mamă lucrătoare care încap într-o familie monoparental,
așa cum este situația sexuală în care se confruntă (problemática este că merită să fie
studiată de manera specifică poate fi unul de los temas menos abordados en los distintos
estudios).
Muchos de los problemas de precariedad și de falta de ocupare, în principal între femeile

de familie monoparentales, trebuie să fie dificilă pentru concilierea care prezintă multe locuri
de muncă; dificultad para găsi jobs care poaten compatibilizar cu los horarios de sus hijos/
as, dificultad para el acceso a medias jornadas oa works por hours, dificultad para access a
interviews de trabajo. Como consecuencia, se ven obligadas a rechazar acei empleos care
impiden el cuidado de sus hijos/as.
Conform informării Adecco sobre Monomarentalidad y Empleo (2019), el 43% de las mujeres
con responsabilidades familiares no compartidas está desempleada și, între las that sí
have job, el 74% declara că las mesures de conciliación ofrecidas by your company son
„insuficientes ”. Por tanto, la tasa de ocupare a femeilor mame, în cazul familiilor
monomarentale, ameliorează considerabil și măsurile complementare în materia de
permisiuni, concilierea și flexibilitatea muncii, recunoașterea și abordarea acestei realități
familiare.
El informe sobre España que elaboró la Comisión Europea el 27 de februarie de 2019

indicaba, ya entonces, că a pesar de las mejoras en el mercado de trabajo (în acel moment),
persistía un alto índice de pobreza între persoane în situación de empleo. El indice de
persoane în risc de pobreza sau excluziune socială pentru adulții în vârstă de muncă, în
2017, se situa în 28,2 %, o cifră foarte superioară a nivelurilor anterioare la criză. Acest
indice de pobreza în situația de ocupare era deosebit de elevado, indicaba el informe, și
arată o tendință de alza în las familias monoparentales (27,8 %). Este índice de pobreza în
persoane angajate este ceea ce se numește tasa de baja intensidad de empleo. Este era el
punct de partida dintr-o situație, care a văzut agravada de forma alarmante pentru pandemia de COVID-19.
Pentru a face față la problemele familiei monoparentale experimentan în materie de

ocupare și conciliere, este necesar să promoveze formulele de ocupare care să favorizeze
128
empleabilidad de las familias monoparentales și care faciliten su conciliación. Se trata de un pilar fundamental para
estas familias. O formulă posibilă este contemplarea beneficiilor sociale, la promovarea contractării, la crearea de
servicii publice de educație, care garantează accesul las y los hijos/os de las familias monoparentales, una mayor
flexibilidad en los horarios, etc.
În Encuesta de FAMiliaS 2019, care se realizó desde la Federación de Asociaciones de Madres Solteras (FAMS,) a fost
întrebat la familiile monoparentale și în ultimul loc de muncă sau în munca actuală habían avut probleme de
atender a fiului/a(s) . El 54% de las madres que encabezaban families monoparentales, estuviesen trabajando o no en
ese moment, afirmaba haber avut probleme para atender a sus hijas/os. Este porcentaje era muy distinto în mamele
care lucrau în momentul în care se aflau (46%) din cele care erau în situația de lucru (74%) și au răspuns cu privire
la ultima experiență de muncă. În consecință, fiul femeilor, care erau căutând munca la care se prezintă mai multe
dificultăți de conciliere.
En esa misma encuesta, entre las madres trabajadoras, solo el 28% afirmaba con rotundidad que su work le permitía
conciliar with your life familiar, being un porcentaje casi idéntico (27%) el that señalaba, en el polo opuesto, that el
trabajo no le permisía en absoluto conciliar.
Mai multe rotunde au fost răspunsurile femeilor mame lucrătoare la elementul „hasta ce punct sientes că trebuie să
alegeți între familia și dezvoltarea profesională”. El 80% afirmaba că da, că avea că alege între familia și dezvoltarea
profesională. Por último, hay que señalar que, a todas las mujeres, estuvieran trabajando o en situación desempleo,
se les preguntó ¿qué medidas de conciliación existen/existían en la empresa? El 27%, este decir una de cada cuatro,
afirmó că nu există nicio măsură de conciliación.
La situația de urgență sanitară de la COVID-19 a agravat această situație laborală, astfel încât să crească dificultățile
pentru conciliere. Toate femeile care lucrează fără contract, în muncă precarizate sau în domeniul economiei
sumergide, în hostelería, în curățarea caselor, în îngrijirea persoanelor dependente... nu au putut demonstra,
pentru a accesa ajutoare. și prestații, că s-au pierdut în muncă la originea crizei de la COVID-19, pentru a fi găsit
fără opțiune de acces a drepturilor economice și sociale; în plus, au căzut într-o situație de nesiguranță laborală
primar.
În cazul femeilor care lucrează sau teletrabajând, concilierea este, în prezent, încă mai complicată. Muchas de las
mesures dirigidas a priorizar el teletrabajo no son factibles pentru la gran mayoría de las families monomarentales,
in the qui una sola persona adulta se are que face cargo del cuidado de las hijas and children. Sin apoyos, la situación
este economicamente insostenible, și, además, se produce un enorme desgaste emoțional pentru mamele și copiii.
Între măsurile posibile ale propriilor familii monoparentale valorează pentru a face față la problemele de conciliere
care suferă fiul:
- aprobarea unui permis retribuit la 100% pentru cazurile în care situația laborală este lovită de consecințele
crizei COVID-19. Al no tener posibilidad de reparto de las tareas en el hogar, y al no tener tampoco option
de
129
acogere a las mesures de conciliación, esta medida nu va permite să se aducă mai multe venituri
în timpul situației extraordinare; el design de ajutoare
-
economice și măsuri care apuesten por el serviciu de ajutor la domiciliu pentru el cuidado de
menores;
- focalizar las políticas activas de empleo în las personas desempleadas con menores
probabilitățile de returnare al mercado laboral;
- ampliar el período de cotización efectiva en supuestos de excedencia por cuidado de hijos/as a 15

months, in el supuesto general de las families monoparentales, oa 18 months, in the case of the
categories speciales (familias monoparentales que tienen menores con discapacidad o familias
monoparentales en las que el progenitor tiene discapacidad, o familias monoparentales con tres
o más hijos/as);
- ampliar el período de rezerva del puesto de trabajo en los supuestos de excedencia por cuidado de
hijos/as a 15 meses, si es familia monoparental general, o a18 si pertenece a alguna categoria
special;
- stabilirea reducerii zilei și a muncii într-un timp parțial ca drepturi estatutarios pentru că mamele
familiilor monoparentales să poată compatibiliza viața profesională cu îngrijirea copiilor/as,
pentru a putea asista la necesitatea copiilor și a fetelor con sus progenitores.
În definitiv, se tratează de promovare a calității locurilor de muncă în ansamblul politicilor laborale, și

nu numai pentru familiile monoparentale. En la medida în care se frenen las condiciones de precariedad
del mercado laboral, se evita că sunt familiile sufran las consecuencias del funcionamiento de un mercado
care caută mano de obra barată între acele persoane care se află în situaciones de grave necesitate și
vulnerabilidad.
În materia de protecție socială este deosebit de necesar să protejeze familiile monoparentale, să fie vizibil
pentru acest tip de familii și să contribuie la asimilarea monoparentalității cu pobrea sau excluderea
socială. Las condiciones económicas de estas familias son diversas, lo que significa que hay que diseñar
prestaciones y ayudas más ajustadas a o specificitate familiară, în loc de asimilare a las proiectadas pentru
familiile biparentale. Protecția socială integrală este posibilă să recunoască drepturile familiilor
monoparentale, prin intermediul unui cadru legal estatal, care include o definiție omogenă pentru tot
teritoriul național. De aceasta forma, se contribuie la reducerea vulnerabilitatii acestui model familiar de
forma structural.
La criza de la COVID-19 a permis constatar că absența acestei reglementări estatal este obstruyendo
posibilitatea de a politicilor publice și a măsurilor adoptate pentru a face față la secuelas sociale și
economice din această criză care acoperă familiile monoparentales.
Estas nu pot depender de las redes vecinales, de las organizaciones sociales sau de la solidaridad de las
entidades sin ánimo de lucro. Este o realitate că multe de aceste familii, așa și cum reflectan las statistici,
nu pot să plătească los suministros ni los alquileres, din cauza pierderii de muncă sau de venituri, sau de
motive de sănătate.
130
În Encuesta de FAMiliaS 2019, el 70% de las madres au răspuns și care încabezaban familiile
monoparentales afirmaban că salariul nu le permite să acopere gasto familiar.
El 61% asigură că a avut probleme economice pe care le-a avut obligat să reducă cheltuielile, în ultimii
12 luni, în ceea ce privește locuința. Respecto a necesitatea de reducere a diferitelor cheltuieli legate
de alimentare, la educație, el transport, las medicinas, el ocio sau las relations sociales, el 74% de las
women recuoció că, în ultimii 12 luni, a avut probleme economice. les habían obligado a reduce, entre
otros, los gastos en vestido y calzado (63%) sau los gastos en alimentación (34%).
- Algunas de las mesures que se propun din organizațiile de femei și

din FAMS sunt următoarele:
- Considerar de forma exprima a las families monomarentales as “colectivo en vulnerabilidad”, de
forma care poaten optar a receive las helps and the prestaciones that se aprueben pentru
susținerea las families in situation de vulnerabilidad, incorporando un baremo specific para el
caz de este model familiar.
- Medidas y alternativas para el pago de los alquileres de las familias monoparentales con ingresos
insuficientes; entre ellas, suspender el pago del alquiler, de la hipoteca și de los suministros
básicos (agua, luz y gas) când las familias se întâlnesc într-o situație economică foarte precaria.
- Garantizați prestațiile dirijite la familiile monomarentale, agilând trámites și reducând cerințele

pentru concesiune.
- Mecanismos extraordinarios y urgentes, a través de los Servicios Sociales și de las entidades

sociales care lucrează cu familiile mai vulnerabile, pentru a atender și a informa a aceste
persoane asupra drepturilor, asupra disponibilității ajutoarelor și prestațiilor, sau asupra
formei de acționare ante supuestos de despido o de situaciones laborales de precariedad.
Este necesar subrayar că la pobreza și los procesele de excludere socială a celor care pare să fie mai
expuse la familiile monoparentales fără a fi făcute casual, așa cum nici o consecință directă a statului
civil al femeilor și al bărbaților care încap sunt familiile și că ar fi sus. hijas e hijos sin el apoyo del otro
progenitor (unas veces por decisión propia y otras por circunstancias personales sobrevenidas).
Otro de los ámbitos en los que las families monoparentales se află cu dificultăți în educație. Asigurați-
vă că accesul la educație constituie un factor clave pentru amortiguarea impactului de nacer într-o
familie cu dificultăți în accesul a resurselor, și, prin altă parte, îmbunătățirea binelui copilăriei. La
situația provocată de COVID1-19 a deja în evidență marea desigualitate existentă între familiile
monoparentale și restul caselor. Asimismo, ha puesto de manifiesto cómo esta desigualdad incide en el
accesor de las criaturas a la educación y/o al mantenimiento de la actividad académica.
También la pandemia ha puesto en evidencia los problemas que tienen las familias cuando nu dispun de
medios tecnológicos ni materiales.
131
În brecha digitală și de mijloace, la desvantaja în care se află las familii monoparentales poate
verse reflectat în calificación și în evaluarea performanței las/los hijas și hijos. Mai ales, când
au că fac el paper de profesores/as și pune los medios para que los hijos/as menține ritmul de
randament escolar. El hecho de no poder acoperi esas nevoi añade a las madres un desgaste
emocional, și de asemenea a las niñas, a los niños ya los/as adolescentes. În plus, se generează
un sentiment de culpa și/o vergüenza în los progenitores pentru a nu putea oferi ai fiilor lor și
ai lor.
Este obligatoriu, a plecat de la situațiile destapate pentru COVID-19, se fac protocolul care
facilitează centrele educaționale să aibă în considerare situațiile familiilor monoparentale, în
special la cele mai vulnerabile, pentru a garanta egalitatea de oportunități, la calidad educativa y
la equidad, y para reducir el riesgo de abandono o de fracaso escolar de las/os hijas e hijos de las
familias monomarentales.
Accesul la informațiile familiilor monoparentale este clave pentru care să poată opta pentru sprijin,
ajutoare, servicii și resurse care pentru ele sunt clave a fin de poder contar cu măsurile de
responsabilitate publică care (apenas) există. Muchas familias en situación de pobreza, situația
care afectează grav las familie monoparentales, tal como se ha venit expresando, no have acceso
a internet, no have data, o disponen de mobiles con data muy limitados. De aceea, este necesar că
informațiile și tramitele sunt posibile prin intermediul mijloacelor tradiționale, în timp ce urgen
politici publice, care facilitează conexiunea la internet sau accesul wifi gratuit pentru familiile în
situația de vulnerabilitate socială și economică.
La vivienda y todos aquellos aspectos que tienen que ver con el mantenimiento de la casa este
unul de los problemas mayores a los que se enfrentan las familii monoparentales, puesto que
muchas veces nu pot face față a los gastos care genera aquella. La vivienda es la pieza clave para
la mejora de la calidad de vida, la salud y el bienestar de las niñas, los niños y los/las adolescentes
care compun las familias monomarentales și de sus progenitores.
Urge que las políticas de locuință garantate de forma efectivă el drept a locuinței, priorizând a las
families monoparentales from definiciones claras and precises en las normativas that regulan as
helps a la vivienda. Uno de los aspectes care preocupan a the Commission European is the access
in Spain a una vivienda asequible en regim de alquiler, dado that the tasa de sobrecoste de la
vivienda está por encima del nivel de la UE pentru los hogares de location baja (38, 4% frente a
34,3%) y para los hogares con niños/as (11,4% frente a 8,1%). Sobrecoste que casi se duplica in el
caso de las familias monoparentales (30,6% frente a 18,4%).
Tal și cum am văzut în los datos de la ECV, los hogares monoparentales au o mică stabilitate în
regimul și în condițiile de habitabilitate, și se află, în proporție mai mare, în medii degradate,
în plus de a avea dificultăți la ora de a face față. los gastos correspondientes a la vivienda habitual
y para llegar a fin de mes. Para hacer frente a estas situaciones de precariedad y vulnerabilidad,
muchas familias monomarentales comparten vivienda y gastos con otros familiares, con amigos
sau con otras personas con las que no tienen vínculos afectivi; también con otras madres en su
misma situación;
132
conforman con otras personas unidades de convivencia o comparten case para aliviar la carga económica
de sostener una vivienda. Compartir piso nu este o experiență ajena a multe de las mujeres, care formează
o familie împreună cu sus hijos/as sin la presencia de otro progenitor. Son precisamente sunt familii
monoparentales las que se află în situaciones más vulnerables y, por tanto, las que más necesitarían las
ayudas de vivienda, Sin embargo, este precisamente este, esto es, el de a compone o familie monoparental,
el que las suele dejar fuera. de las ayudas, por cuanto nu există un recunoaștere legal a acestei realități
familiare ca unitate familiară, și por cuanto se stabilește cerințele de convivție care exclude acest model
de familie.
În Encuesta de FAMiliaS 2019, care se realizează din Federación de Asociaciones de Madres Solteras, la
vivienda, și los gastos que genera, era unul dintre aspectele vitale asupra celor care familiile
monoparentales exprimaban preocuparea majoră și în cele mai multe dintre ele. evidențiază
vulnerabilitatea la care este expusă acest model familiar.
Un mod de concluzie:
Pentru a atinge incluziunea realității monoparentale în politicile publice și în răspunsurile sociale, este
necesar să se abordeze cu abordarea monofocală pentru a identifica acest model de familie cu pobrea,
astfel încât să întărească abordarea clasică a discriminării multiple (mujer + mamă). ), a fin de a realiza un
análisis capabil de observare, captar și afronta impactul pe care îl au asupra femeii mame în solitari – și
asupra acestora – și asupra acestora – la situațiile de discriminare. Această analiză nu necesită doar o
perspectivă multidimensională de gen, dar și o perspectivă intersecțională, considerând las desigualdades
cruzadas care sufren membrii acestor familii: raciales, económicas, educativas, sociales, religiosas,
culturales, administratives, for your orientación sexual, por su identidad de género, por sus capabilități
funcționale etc.
La Encuesta de FAMiliaS 2019 a revelat că el 95% de las madres care a răspuns la sondajul tenían con sus
hijas și hijos la relación que deseaban y que, en caso de necesitar ayuda, el 65% contaría con familiares,
mientras que el 10% manifestaba nu. contar con ninguna ajutor. El tipo de ayuda que decían necesitar era
predominantemente, en poco más de la mitad (57%) de las madres, el apoyo relacionado con el cuidado
de los/as hijos/as.
Aceste date sunt foarte clare despre ceea ce au nevoie de toate familiile monoparentale în Spania:
responsabilitate. Y recunocimiento legal ca model valid de familie.
Politicile de sprijin a familiilor din punctul de vedere al priorității la bineînțeles sociale, de a se vedea prin
dezvoltarea corresponsabilității, recunoașterea importanței tarilor de îngrijire ca element-cheie în
susținerea vieții, și având în vedere caracteristicile specifice ale vieții. las familias monoparentales.
Pentru a proiecta o Ley de Familias o nuevas políticas în aceste materiale (igualdad, empleo, vivienda sau
materia fiscal), este necesar să plece de la existența acestui model familiar, terminând cu las penalizaciones
economice și/o sociale care presupune un detriment al
133
egalitate și egalitate. Implementarea măsurilor în pozitive destinate să îmbunătățească realitatea

familiilor monoparentale are plecare de la corectarea și reajustarea criteriilor economice de acces la
sistemele de prestații, deducțiuni și ajutoare, care au înțeles, asimism, el. gasto añadido en conciliación
que soportan las familias monoparentales. În definitiv, este necesar să promoveze eficacitatea și
eficiența resurselor publice atribuite tuturor familiilor, în mod independent de modelul familiar, dintr-o
logică a drepturilor, cu perspectiva de gen, punând în centrul drepturilor copilului și ale copilului.
adolescencia, și garantând la transparență și la rendición de cuentas por parte de las administraciones
públicas.
134
Anexo. –INDICADORES SUGERIDOS PARA TENER EN CUENTA EN LA ELABORACIÓN DE

POLÍTICAS PÚBLICAS
- Inclusion en las Statistics del Instituto Nacional de Estadística de la structura

familiar monoparental al margen del tipo de hogar y del estado civil.
- Observación și analiza condițiilor de viață ale familiilor monoparentale care integrează
diferite dimensiuni: empleo, salud, educación, vivienda, corresponsabilidad, timpi de
îngrijire, recepție de prestații și generație de venituri, între altele.
- Estadisticas de medición de la pobreza și de la exclusión socială în familiile

monoparentales sub abordarea monetară și multidimensională.
135
BIBLIOGRAFIE
- ASSIEGO CRUZ, V. (Coord.); ASSIEGO CRUZ, V. DE URIBE GIL, P. FERRERES ESTEBAN, A. y

GONZÁLEZ VILLANUEVA, M (Autoras). (2019) MADRES Y PUNTO. LA REALIDAD INVISIBLE
DE LA MONOPARENTALIDAD EN ESPAÑA: desde las prácticas sociales a la voz de las
madres. Federația de Asociații de Madres Solteras (FAMS)
- AYALA CAÑÓN, L. CANTÓ SÁNCHEZ, O. MARTÍNEZ LÓPEZ, R. NAVARRO RUIZ, C. (2020)
NECESIDADES SOCIALES EN ESPAÑA Analiza nevoilor sociale de femei și bărbați.
Informe 64. Observatorio La Caixa.
- CASTRO MARTÍN, T. SEIZ PUYUELO, M. (2014) TRANSFORMACIÓN DE LAS FAMILIAS EN
ESPAÑA DESDE UNA PERSPECTIVA SOCIODEMOGRÁFICA. VII Informe sobre exclusión
y desarrollo social en España. FOESSA. Instituto de Economía, Geografía y Demografía,
CSIC. 2014.
- FUNDACIÓN FOESSA. (2019) INFORME SOBRE EXCLUSIÓN Y DESARROLLO SOCIAL EN
ESPAÑA.
- JORQUERA ROJAS, G. (2019) FAMILIAS EN RIESGO Análisis de la situación de pobreza en

los hogares con hijos e hijas en España. Salvati Copiii
- MALGESINI REY, G. (2019) ESTUDIO SOBRE LAS FAMILIAS MONOPARENTALES
PERCEPTORAS DE RENTAS MÍNIMAS. EAPN.
- ESTADÍSTICAS DEL MOVIMIENTO NATURAL DE LA POBLACIÓN. INE. Date 2019.
- CENSO DE POBLACIÓN Y VIVIENDA. INE. Date 2019.
- ENCUESTA DE CONDICIONES DE VIDA. INE. Date 2019.
- ENCUESTA CONTINUA DE HOGARES. INE. Date 2019.
136
MONOGRAFIA IV
DESIGUALDAD DE TRATO A LAS FAMILIAS
MONOMARENTALES EN ESPAÑA
137
„Se vorbește în continuare de la întoarcerea la normalitate. Lo normal este

mortal. La „normalitatea” este o criză inmensă.
Necesităm catalizăm o transformare masivă către o economie bazată pe protecția

vieții”
(Naomi Klein)
138
1. INTRODUCERE
Nu este posibil să vorbească de monoparentalidad, fără să adopte o perspectivă feministă, care să permită
analiza și studierea dificultăților, problemelor și refacerii femeilor, care ar fi singuri și copii, familiile
monoparentale. El hecho de que ocho de cada diez hogares monoparentales estén encabezados por
mujeres es determinante para explicar el hecho de que practicamente la mitad de estos se întâlnesc în
situación de pobreza și exclusión social130. Pero, además de cómo impacta în aceste familii la feminizarea
de la pobreza, hay otro elemento para tener en cuenta: la situația istorică de subordonare a femeilor în
uzul libertății personale atunci când aceasta implică deciziile care afectează drepturile sexuale și drepturile
lor. derechos reproductivos, es decir, a su derecho a elegir libremente si wants or no form or no una
familia, con quién y cuándo.
A pesar de que la monoparentalidad este o realitate familiară în creștere, așa și cum am văzut în
Monografía 3131, la lógica legislativă în materia drepturilor de familie, a femeilor și a copiilor și a
adolescenței este desarrollándose desde la premisa de un model de familie biparental. Leyes, políticas y
medidas siguen negando e invisibilizando el hecho de que hay mujeres que encabezan o familie propria
sin la presencia (o en ausencia) de otro/a progenitor/a. Apenas son incipientes las menciones que en los
discursos politics and report socioeconómicos se empiezan a hacer de las families monoparentales,
menciones empujadas, principalmente, no solo por los dramáticos datos de pobreza, dar și pentru munca
del asociacionismo a propriilor familii care reclaman un recunocimiento que las lleve a una igualdad legal
que, de llegar, llegaría cu patru decenii de retraso.
Las políticas públicas dirigidas a la familia nu pot provoca un conflict între femeile și libertatea personală
pentru a decide și desean sau nu pot avea copii/os și, în caz afirmativ, cuántos, o și vor avea ele solas.
Tampoco pot dejarlas în situația de desvantaja când, a pesar de a lua la decizie de a forma o familie
biparental, su proiect de pareja se rompe și nu pot face față la crianza cu suficientes garanții ni para
ellas ni para sus hijas și hijos.
La monoparentalidad, tal și cum venimos susținând în această serie de monografii, este o realitate
complexă. În ea convergen și interacționează cu diverse forțe de diferite
130 Los hogares monoparentales, como hemos visto, están encabezados mayoritariamente por mujeres (81,1% din total). Dichos hogares de riesgo de pobreza relativa más
altas por tipo de hogar. La tasa de riesgo de pobreza, en 2019, se duplica (41,1%) în las familias monoparentales en relación con la que experimentan el resto de las familias
(20,7%), según los datos del INE.
131
Monografía 3 – „Las familias monomarentales en España: datos, problemas y necesidades”. 2021. Equipo de
Estudios de FAMS. Instituto de las Mujeres.
139
instituții, agenți sociali și poderi. Dada este complejidad, este necesar să fiți un marco teórico de partida
que, desde la lógica de drepturi umane, permită identificarea las practici que operan. Acest marco teórico
este el că recunoaște în el estudio Madres și Punto132, și se dezvoltă în acest lucru. Un cadru teórico
în care se abordează o topologie socială , care reflectă fluxurile de interacțiuni care se generează între
patru órdenes diferențiate de practici sociale și care interacționează între sí prin instituții como la
economie ( Orden Económico), legislație (Orden Político) , las narrativas (Orden Simbólico), și la
sexualitatea și los tipos de familii Orden Sexual).
Esta monografía versa, tocmai, asupra acestui último orden, el Sexual. Hablar del Orden Sexual în realitate
monoparentalidad este să vorbească de aceea subordonare a femeii, care este menționată și că este
provocată de un estigma, care încă permea în trato desigual, care suferă de femei prin faptul că
încapsulează o familie alternativă la modelul tradițional. . În consecință, există că pune deasupra mesei
la necesitate de incluziune a monoparentalității în agenda publică și în politicile publice, se face dintr-
un enfocament de gen care pune în discuție logica patriarcală, logica care premia la familiile biparentale
și deja. fuera a las que no responden a ese model familiar.
Un abordare cu perspectiva de gen care trebuie să efectueze o analiză intersecțională a acestei realități
familiare, ca să evite, cum să ne gândim la această monografie, să creăm că este vorba despre o femeie
singuratică, fiind deplasată de unele grupuri sociale și de altele ca și familiile monoparentale. de primera,
de a doua sau de a treia în función del motiv que dio lugar a situației de monoparentalitate, de la clase
socială, de la origine, de la raza sau de la etnia, de la orientarea sexuală, de la identitatea de género... No
hay niciun motiv moral, religioso, social, o economic, care poate justifica că o femeie care presupună la
crianza de sus hijas sau hijos sin el apoyo del otro/a progenitor/a poate fi pus în discuție, culpada sau
rechazada. Sin embargo, la sexualitate, el genul și la maternitatea mamelor monoparentales siguen
siendo, hoy în ziua, elementele care provoacă estigmatizarea și că da loc a su olvido în las leyes când
nu, direct, a su exclusión, al no considerare su realitate familiară ca parte de la diversitate de modele care
se cobijan sub el paraguas ale instituției care denumește familia.
2. ESTIGMA Y DISCRIMINACIÓN: MARCO CONCEPTUAL
Abordar la discriminación că sufren las mujeres ante el exercițiu de libertate sexuală și de drepturile
reproductive sau el desamparo al că se ven abocadas ellas și sus hijas/os
132 „Madres y punto. La realidad invisible de la monoparentalidad en España: desde las prácticas sociales a la voz
de las madres”. 2019. Assiego Cruz, V. (Coord.); Assiego Cruz, V. De Uribe Gil, P. Ferreres Esteban, A. y
González Villanueva, M (Autoras). Federación de Asociaciones de Madres Solteras (FAMS).
140
când fracasa în proiectul de pareja, este un aspect-cheie pentru că la administrațiile publice și la partidele
politice asumă obligația și responsabilitatea, respectiv, de a recunoaște și de a proteja ca parte a
instituției familiale la compoziția unui adult cu copii și fii , bien sea con base en la libre alegere, bien sea
por circunstancias sobrevenidas.
Pentru a putea comprender a ceea ce ne referim cu discriminarea și practicile discriminatorii către las
familii monoparentales poate fi util, previa și scurt, semnalați ce înțelegem por estigma și prin
discriminare. Conceptos ambos que, sin ser sinónimos, están estrechamente interrelacionados. Între ei
există un nexo común, existența solo este posibilă în măsura în care există creencias, prejudicii și
estereotipuri infundate sau erori asupra unui grup social, colectivo sau populație.
2.1 ESTIGMA, QUÉ ES
Siguiendo las tesis de Goffman133, el estigma tiene lugar cuando –por motivos de salud, políticos,
religiosos, psicológicos, morales... – el grupo al que pertenece una persona identifica en ella algo que la
hace diferente al resto. Entre esos motivos también está el estado civil de la persona (divorciada, viuda,
separada, soltera, casada o pareja de hecho).
Precisamente, este el element diferenciador care usa la Encuesta Continua de Hogares del INE pentru
clasificar la compoziție de los hogares și, între ele, los monoparentales. Para Goffman, el estigma este
„o clasă specială de relație între atribut și estereotip”, un semnalizare o etichetare socială, care nu
apreciază la persoana că lo padece și le rămâne valoarea socială ca uman. En esto se justifica că poate fi
obiect de un trato diferit e injusto, puesto que se la considera cineva responsabil de su penuria sau
exclusión por ser inferior, peligroso, desagradable, inmoral, inútil, asocial...
El estigma are un impact în socialización și în statutul de cetățenie a persoanei estigmatizate, dar, în

plus, este desacreditată și rechazată, se produce un cost și un desgaste de sănătate, atât emoțional ca
fizic. Como dice Goffman, în acest desprecio juega un papel fundamental el trato y lenguaje cotidiano
(prácticas sociales), pues estos dan cuenta de todos esos estigmas reproduciéndolos –muchas veces de
forma inconsciente del daño que causan– prin metáforas, imagini, asignaciones, expressions o dichos.
Estos se anclan în el imaginario social134 și arraigan creencias y prejuicios a partir de idei
133 „Estigma. La identidad deteriorada”. 2006. Goffman, E. Amorrortu Editores.
134 „La definición de imaginario social aquí utilizada está sustentada în discusión del griego Castoriadis (1975).
Dicho autor afirma că este se poate înțelege ca dimensiunea semnificațiilor discursive practice, simbòlice și
imaginare care le dan forma și specificitatea comportamentului uman prin limbajul. Mediante el lenguaje, los
indivizii reglementează relațiile între ei prin utilizarea elementelor lingvistice ale tuturor tipurilor, cum pot fi legale,
religios, morales, sexuales y políticos, printre altele. Aceste elemente nu se numesc doar o condiție specifică,
deoarece au și la fel de funcție de regular las actitudes humanas. Această reglementare permite transformarea
ideilor în atitudini, astfel încât să mențină ordinea socială asupra faptului că este permis sau nu în interiorul
fiecărui câmp social. Es decir, prin el lenguaje se face alusión la dimensiunea simbòlică a activităților și
141
erróneas que no solo dañan la relación del entorno social cu la persoana estigmatizată, obstruyendo el
accesorii a sus drepturi, de asemenea, a afectat propria autopercepción a persona estigmatizada, a su
autoestima, a su acceptación ya su equilibrio emocional. Se culpa o se avergüenza de sí misma o de su
hecho diferenciador del resto, por representar lo no-normal. Esto lleva a estas personas, hombres y
mujeres que padecen ese estigma social, a que, en no pocas ocasiones, oculten, disimulen o falseen
aquello que da origen a ese señalamiento estereotipado.135 În el caso de las mujeres que encabezan las
familias monoparentales, este cunoscută la connotación negativa, că a implicat expresia mamei soltera,
așa și cum se analizează în ultima parte a monografiei acestei serie136. Un semnalament social cauzat
de la încărcătura de inmoralitate, de mala viață și/o de femeie descarriată, care avea în timpul
francismului o femeie îmbarcată afară del matrimonio, ajungând la extremul de obligație pentru a livra a
sus bebeluși în adoptarea altor familii care erau considerate de el Régimen franquista y por la Iglesia
Católica como modélicas y decentes.137
2.1 DISCRIMINACIÓN, CUÁNDO TIENE LUGAR
Al igual que el estigma, la discriminación se nutre de creencias, prejuicios și estereotipuri.

La discriminación, spune el Consejo de Europa138, „se produce când las personas reciben un trato menos
favorable că el dispensado a las demás care se află într-o situație comparable solo, deoarece forman
parte, o se consider that appartenen, a un determinat
prácticas humanas en el interior de los grupos. Esas relaciones se convertesc în activități pline de simbolism (sentidos culturales) care
traducen las ideas and actitudes dominantes en normas, actitudes and codes de conducta palpables and materializados. În ese sentido,
la reprezentarea imaginară a familiei se definește în funcție de prácticas concretas (la familia compuesta por individuos del sexo
opuesto y con hijos), simbols en torno a ella (pilar de la sociedad, célula económica, estereotipul a tot individul debe aspirar) y por tanto
imaginaria (la aspirație casi universal de a forma o familie cu aceste caracteristici)”. Cuevas Hernández, A J. „Jefas de familia sin pareja:
estigma social y autopercepción”. Estudios sociológicos XXVIII: 84, 2010, p. 753-789.
135 Un ejemplo conocido de cómo afecta el estigma a las personas el hecho de que lo padecen es que muchas mujeres y hombres
portadores del VIH au scos su estado serológico pasando por encima de las consecințe că esto poate avea în propria sănătate.
136 Monografía 6 - Monomarentalidad: relatos și imagini care construiesc realitati asupra mamelor solas cu fii
e hijas”. 2021. De Uribe Gil, P. Instituto de las Mujeres.
137 „El Régimen de Franco estigmatizó y encerró a las madres solteras, reprimiéndolas y debilitándolas física y psicológicamente a través
de un maltrato que rozaba la tortura. Usó el señalamiento, la represión como vía pentru trasladar un mesaj aleccionador la societatea
española despre cuáles eran los valores morales, políticos y religiosos correctos y sobre cuáles eran las consecuencias para quienes no
asumían las normas. Todo el sistema estaba construido en torno a una identidad femenina que incapacitaba a femeii pentru a decide
asupra vieții personale, afective, sexuale și profesionale” Monografía 1 – „Retrospectiva de la monoparentalidad en España”. 2021. De
Uribe Gil, P y Assiego Cruz, V. Instituto de las Mujeres.
138 Extraída del Manual de Educación en los Derechos Humanos con Jóvenes, disponibil la: http://www.coe.int/es/web/compass/
discrimination-and-intolerance
142
grupo o categoría de persoane. Persoanele pot fi discriminate datorită capacității sale,

discapacitate, etnie, origine, creencias, raza, religión, sexo sau gen, orientare sexuală,
idioma, cultură și mulți alți factori. La discriminare, care a menudo este rezultatul
prejudiciului, care are las persoane, face că oamenii se simt impotente, impidă că se
conviertă în cetățenii activi și că participă la dezvoltarea propriilor abilități și, în multe
cazuri, de a accesa trabajo, a los servicios de salud, educación o vivienda”.
Trasladando esta delimitación a situației familiilor monoparentale, el estigma existentă

asupra femeilor care sunt mame și crían în solitari ai copiilor și ai copiilor –sea por
decizie propia sau cauza unei situații sobrevenida– duce a considera, a ochilor
administrațiilor. , esta realitate familiară ca reziduală, marginală o excepțională, justificând
astfel el trato desigual care reciben în comparație cu familia biparental. En su consideración
de lo no-normal no se ve necesaria su inclusión dentro de la norma y, en consecuencia, se
las excluye de la protectie and de las garanties que, constitucionalmente, les correspond
conforme al articolului 14 din nuestra Carta Magna139.
Conform nuestra normativa, el trato discriminatorio este un act ilegal. Cuando tiene lugar
puede ser denunciado por la vía administrativa, civil, laboral o penal, en función de la
tipología del hecho y de la infracción ante la que nos encontramos. Sin embargo, many de
estas quejas, reclamaciones o denuncias no have place, bien pentru că persoana afectată
nu se creează cu legitimitate pentru formularul de cerere, bine pentru că este rechazada
printr-un cadru legislativ care a fost proiectat în baza drepturilor unei familii. biparentale.
De forma genérica, discriminarea poate manifesta diferite forme și, în toate, găsim
exemple de situații și practici discriminatorii pe care le trăiesc zilnic familiile monoparentale.
Este necesar să cunoască cuáles son las formas básicas de discriminación pentru a putea
analiza cauza și diferența care există între discriminarea care suferă o familie
monoparental încabezată de o femeie și la care poate padecer una încabezată de un bărbat:
- Discriminación directa: tiene lugar cuando una persona este tratada de manera
menos favorable que otra en situación análoga o comparable de forma activa și
clara și con base en motivos expresamente prohibidos en las leys y en las normas.
- Discriminación indirecta: se produce atunci când, a plecat de la o normă, un criteriu o

practică care este aparent neutru, o persoană care aparține unui grup social într-
o situație vulnerabilă, se află într-o situație de dezavantaj concret cu privire la alte
persoane care nu aparțin aceleia. grup social. Dentro de este tip de discriminare
se enmarca la discriminación prin indiferenciación que es, sin duda
139 Articolul 14: „Los españoles son iguales ante la ley sin que pueda prevalecer discriminación alguna por razón
de nacimiento, raza, sexo, religión, opinión o orice otra condiție o circunstancia personală o socială”.
143
alguna, la que sufren las familii monoparentales ante el olvido sistemático de su model en las
medidas y políticas públicas, care se adoptă și că van dirigidas a las families, a la igualdad entre
mujeres y hombres oa los derechos de la infancia și de la adolescencia.
- Discriminación múltiple: aceasta se da când într-o singură persoană concurren mai multe motive
pentru că ar putea fi discriminate și acestea se realizează între sí.
También se cunoaște ca discriminación intersecțională, și bine în această se enfatiza la forma
în care interacționează las categorías, care motivează la discriminare nu atât sumando
discriminaciones como analizando cum se pot dezvolta și conflue.
- Discriminación por asociație: este loc când o persoană, datorită unei relații cu o altă persoană
asupra căreia concurren vreunul dintre motivele de discriminare prevăzute legal, este obiectul
unui trat discriminatoriu.
- Discriminación por error: se produce atunci când o persoană este discriminată printr-o apreciere
incorectă sau errónea asupra caracteristicilor sale, sau bine a situației este identificată eronat ca
parte a grupului social obiectiv al discriminarii.
În ultimul rând, este important să semnaleze că el Principio de No Discriminación este asociat unei serii
de caracteristici, fiind un gen de ele. El trato discriminatorio care sufren las familii monoparentales viene
motivat pentru el género de quienes las encabezan, las mujeres. Estamos, por tanto, ante situaciones de
discriminación directa, indirecta si multipla. El modo în care această discriminare afectează bărbații care
încap acest model familiar este fruct, a o dată, de la negativa a recunoaște legal monoparentalitatea ca
model familiar, pentru a înțelege că modelul normal este biparental. În consecință, bărbații care încap
într-o familie monoparental fiu obiect de asemenea de discriminare indirectă și de asociație, datorită
unui aspect institucional către un model familiar mai ales feminin și la discriminarea femeii.
Este necesar să se rețină că, așa și cum reflectă diferite studii140 și ne-au confirmat Raúl
Flores141 în las entrevistas mantenidas pentru realizarea de acest lucru, că142 „las familie monoparentales
en las that el sustentador principal es un hombre tienen un nivel de venituri superior al de las familie
monoparentales cuya sustentadora principal es una mujer”, în plus de că „culturalmente”. se sigue
teniendo el sentido de que el hombre
140 Un análisis en profundidad de este aspect lo realize the “VIII Informe FOESSA sobre exclusión y desarrollo social
en España”. 2019. Fundación FOESSA. Cáritas Española Editores.
141 Raúl Flores este Secretario Técnico de la Fundación de Estudios Sociales y de Sociología Aplicada (FOESSA).
142 „VIII Informe FOESSA sobre exclusión y desarrollo social en España”. 2019. Fundación FOESS. Cáritas Española
Editores.
144
necesita un poco mai de sprijin pentru a face las cosas. Algo care generacionalmente se schimbă mult, dar
există totuși aceea că creează într-o mare parte a populației”.
În consecință, hablar de discriminación o de trato desigual a las families monoparentales require o look
analítica que permita ver la complejidad de esta realitate, așa ca los motivos care llevan a that sea tratada
de forma desigual cu privire la model biparental.
3. PROCESO DE ESTIGMATIZACIÓN A LAS FAMILIAS MONOMARENTALES

Mai mult de trei decenii după
ce se cerrase el Patronato de Protección a la Mujer, en 1985143, ni las administraciones públicas, ni los
partidos politici, ni los medios de comunicație, ni las organizaciones de la sociedad civil tienen presente el
origen del estigma que suponía ser madre soltera durante el franquismo, de aquel trato indigno144:
„Según la psiquiatría de la época (Vallejo Nájera, López Ibor o Novoa Santos) al ser la
mujer un ser improductivo, inútil, psihologic débil, era más susceptible de sucumbir a sus
más bajos instintos. Și, în plus, sunt femeile pertenecían a la clase baja, provenían del
ámbito rural sau carecían de estudios aveau mai multe probabilități de a sucumbiesen
a sus bajos instintos și tuvieran relaciones prematrimoniales. Rezultase o no
embarazada, su conducta era inmoral y se la consideraba o prostituta. Si, de asemenea,
se simte embarazada, se considera ca o femeie pierduta practic imposibil de recuperat.
Ese era el relato social que se predicaba”.
Ni durante la tranziție nu în timpul democrației, ninguno de los gobiernos de distinto signo han querido
tomar el testigo de reconocer la dignidad de estas mujeres y de sus familias a través del reconocimiento
legal de su modelo familiar y de la protección de este modelo. El estigma permanece en el imaginario
social și también en quienes tienen la tarea de gobernar y legislar. Sigue presente la idea de que no son
una familie por entero dentro de los códigos de lo que se entiende ca este o familie ideal.
143 „Las mujeres que ingresaban în las instituciones del Patronato de Protección a la Mujer, ca las Casas de
Maternidad, sufrían, în consecință, un semnalamiento care legitimaba los castigos și el trato degradante, cruel
and humillante que pudieran primi. Las Casas de Maternidad erau locuri siniestros y terroríficos, cum se face să
cunoască puțin a puțin a plecat de la puținele mărturii de quienes pasaron por esos centros. Mujeres muy
marcadas por las secuelas de lo vivido y cuya reparación social es una deuda pendiente” Véase el Capítulo 5 de la
Monografía 1 – „Retrospectiva de la monoparentalidad en España”. 2021. De Uribe Gil, P y Assiego Cruz, V. Instituto
de las Mujeres.
144 Cautiva por ser madre soltera este un reportaje de El Diario de León sobre María García, la fundadora de
Isadora Duncan, la primera asociație de madres solteras de España, care împreună cu FAMS, a inclus la cererea
de aprobare a unei Ley de Familias Monoparentales . Véase el reportaje complet en: https://www.diariodeleon.es/
articulo/afondo/cautiva-ser-madre-soltera/201801070400001736782.html
145
Pentru a înțelege cum se reproduce ese proces de estigmatizare care da origen a un trato
desigual și discriminatorio a las families monomarentales, consideremos necesario
analizar, al menos, tres puncte clave:
- La idee de familie.
- La permeabilitatea unui estigma.
- El exercițiul agenției de femei.
3.1 LA IDEA DE FAMILIA
Con la llegada a España de la democracia, a inițiat un camino hacia el reconocimiento

social de las madres solteras. Ello se debió en parte a los cambios legales145 în materia
de igualdad că tuvieron lugar și care provoacă un schimb cultural cu privire la papelul pe
care femeia trebuia să se ocupe în societate, și care sunt, de asemenea, detrás del hecho
de que las familii monoparentales au fost el model. de familia que más ha crecido en los
últimos veinte años, no solo en España sino también en Europa. Entre estos cambios,
Graciela Malgesini146, una de las expertas con las that se ha conversado para este trabajo,
semnala “el aplazamiento o la ausencia de matrimonio dentro de la formación de lo que
tradiționalmente se include como familia u home, el declive de la fecundidad. că a modificat
structurile familiale, introducerea legislației asupra divorțului, încorporarea femeii pe
piața laborală, întreruperea voluntară a sarcinii... dar, de asemenea, a influențat un alt
proces sociologic că este individualizarea, evaluarea stării individuale. por encima del resto
de aspecte, care este foarte propriu de această modernitate în ceea ce trăim, mult mai
centrat în el bienestar individual că în el colectivo. Todo esto ha permisido că el
dimensiunea familiei a fost modificată și a afectat o idee de familie tradițională. Las
familias antes eran longevas por obligación.”
Junto a estos cambios, o por ellos, la opinión pública a evoluat poco a poco în su percepción
de la instituția familiei . Según los análisis de Francisco Camas147 a lo largo de las
entrevistas mantenidas pentru la elaborarea acestui studiu, el perfil de la familia del siglo
XXI este el de una pareja care poate avea casado o no, y, si se casa, lo más probable
145 „En España, desde 1981, moment în care se aprobă la Ley del Divorcio, până în 2010, anul în care a intrat în
vigoare la Ley de Salud Sexual y Reproductiva y de Interrupción Voluntaria del Embarazo, a dezvăluit un intens și
prodigios escalada. de drepturi pentru femeile care nu ar fi fost posibilă fără intervenția femeilor feministe,
despărțite de estereotipurile femeilor tradiționale, vorbind deschise del divorț, delos anticonceptivos, del aborto,
de la sexualitate, del matrimonio civil, de la corresponsabilidad.. En una sociedad conservadora y educada en el
nacional catolicismo las mujeres feministas rompieron los esquemas de lo que se esperaba de una mujer, no eran
sumisas ni discretas, debatían de igual a igual con los hombres y no dejaban indiferente a nadie.” „Las mujeres se
levantan”. Derribar los muros. 2019, Assiego Cruz, V. p. 129-147. Ed. Roca.
146 Graciela Malgesini este responsabilă de Asuntos Europeos e Incidencia Política de la Red Europea de Lucha contra
la Pobreza și la Exclusión Social în Estado Español (EAPN España).
147 Francisco Camas este analista senior de Metroscopia, Doctor en Ciencias Sociales por la Universidad de Granada
și profesor de Sociología și Ciencia Política în Instituto de Estudios Bursátiles și în Universidad Carlos III din Madrid.
146
es que lo haga por la vía civil: el 80% de las bodas y de los matrimonios care se celebran en España se
realizan por la vía civil; solo el 20% por la vía eclesiástica. El prototipo de familie potrivit los date este el de
„una pareja care are un hijo, și nu-l are, probabil să aibă o mascota. Ambos lucrează, el a timp completo,
ela a timp parțial, el poate fi principalul sustentator al familiei și el că se dedică mai puțin timp a las
tareas domésticas ya los cuidados, pues ese timp lo dedican more las mujeres”.
Conform INE, în prezent, căsătoriile durează între 17 și 18 ani, în cazul în care se produce o separare
sau divorț, la custodia de los/as hijos/as se asigna a la mama (60% din cazurile) și solo este compartida
ro el 30% de las ocasiones, chiar dacă este procentaje va în creștere. „Ahora nos casamos menos,
tenemos menos hijos, los tenemos más tarde (la edad media este de 32 de ani în cazul mamelor)”. În
prezent, este o dată foarte semnificativă a efectelor acestui studiu, recuerda Camas que „existen más
madres primerizas solteras que casadas (56% frente a 44%), este decir, que la mayoría de los/as hijos/as
que nacen ahora en España son hijos de madres solteras, no casadas”.
În el plano de los relatos și de las narrativas, predominan los discurss más traditionalistas y patriarcales
sobre la familia , care alimentan la creencia popular despre lo que ha de ser o familie, confluyendo în
această idee o ideal varios mitos: el del amor romántico, el del matrimonio heterosexual, el de la
maternidad biológica și el de la familia convențională.
Los discursos oficiales tienden a referirse a la familia biparental ca la principal institutie de convivencia si
reproducción social. Așa cum o semnalează Francisco Camas, „en abstracto, y desde un punto de vista
genérico, existe în societatea española o acceptación de distintos modelos de familia. La tendencia general
în España, între la gente joven, este către o acceptare progresivă a unui concept de familie plural”. În
baza datelor CIS –continúa explicando Camas– el 73% din populația española declară a favor de că una
femeie sola poate avea fii prin reproducție asistată, el 87% dintre tinerii españoli recunosc că o mamă
soltera și sus fii. son una familia, y el 69% de la sociedad española cree que una madre/padre soltero
poate criar igual de bien a un/a hijo/a que una pareja o un matrimonio. Es decir, en abstracto hay una
sustantiva tolerancia y aceptación social de que hay distintos modelos y de que uno este libre de criar a
un/a hijo/a como quiera, pero estos datos –a juicio de este experto en análisis de opinión pública– tiene
muchos puntos muertos alrededor y no se deberían sobredimensionar, pentru că „cuando nu se pune un
caz concret sau nu se vorbește de o istorie a vieții reale, când nu există informații calitative subjetive
asupra anumitor istorii ale vieții, la ceea ce se schimbă, și ahí este unde pueden salir más los estereotipos
și aflorar ese estigma că încă însoțește anumite forme de familie”.
Sin embargo, a pesar de la acceptación teórica de que hay distintas formas de organizare familiară, el
anhelo –incluso între las persons LGTBI– formează o familie compuesta por dos progenitores cu hijas și
hijos biológicos. Se sigue subestimando y minimizando la diversitate familiară când este implicată alte
modele alternative la biparental. Añade
147
Francisco Camas: „España este un país muy tradicional, el peso de la tradición sigue estando muy
presente. Este un país, că a trecut foarte rapid de un cadru de valori normativ excesiv de tradițional, de
repente, și în foarte puțin timp, de a fi într-o posmodernitate. Al ser un schimb rapid, încă sunt foarte
prezente și persisten în imaginarul colectiv determinats prejuicios importantísimos sobre anumiți
grupuri de persoane și, în concret, asupra familiei. Lo que parece innegable es que desde los años 80,
la juventud española, că este în la care se proiectează la sociedad futura española, și, în special, las
mujeres jóvenes, sunt la vanguardia de aceste atitudini sau predispoziții despre conceptul de familie ca.
algo diverso. Ha funcionado el cambio normativo, dar rămâne mult de a face”.
La maternidad por elección, el embarazo no deseado, el abandono familiar, la separación, el divorcio, la

viudedad, el hecho de ser víctima de violencia de género, el internamiento de la pareja, un proiect
migratorio... no dejan de ser en el imaginario social desviaciones del modelo tradicional de papá, mamá
e hijo/a. Como semnala Graciela Malgesini, „este model de familia choca cu valori tradiționale muy
arraigados în cultura mediterránea legată cu tradiția católica. Al no ser un model social acceptado,
siempre a fost el model que nu se vrea fomentar”. În plus, coincidente cu Malgesini, se poate semnala,
de forma genérica, care, în esa concepție tradițională, hay dos tipos de familii monoparentales: las que
merecen compasión, care ar fi las viudas, și todas las otras, că „algo habrán hecho”. „Todos esos relatos
siguen vivos a little que se rasque”, conchide Gabriela Malgesini.
3.2. LA PERMEABILIDAD DE UN ESTIGMA
Escribe Ana Josefina Cuevas Hernández148, pensando en la realitate monoparental en Argentina, că

„mientras se considere că un model are mayor valía social și se privilegie su peso por encima de otros,
el estigma excluirá a quienes se aparten de la norma vigente și cauzará daño. social. Conceptul trebuie
să se schimbe atât în aspectul politicilor publice, ca în planul juridic și în discursul politic, a menudo
ignorant del avans al politicilor sociale, pentru a include și a recunoaște în totalitate toate formele
familiale care nu sunt tradiționale”.
El hecho de que el estigma que sobrevuela a las familie monoparentales no sea exclusivo de España
reflectă că suntem ante o problemă structurală, ante o situație de trato desigual bazat în prejuicios și
creencias erróneas asupra femeilor și asupra rolului familiar și social, cu bază. în motive, în principal
morale și religiosos. Este necesar să schimbe narativa și privirea pentru a considera familiile
monoparentale ca un model de familie mai mult, care trebuie să fie avut în considerare în cadrul
politicilor publice
148 „Jefas de familia sin pareja: estigma social y autopercepción”. 2010. Cuevas Hernández, A J. Estudios sociológicos
XXVIII.
148
especificidad, pues al tratalas sin tener en cuenta sus elementos diferenciadores se incurre în la
denominada „discriminación por indiferenciación”.
Cum afirmă Zinnia Quirós149 în las entrevistas realizadas para este trabajo, „hay always una mirada
prejuiciosa en la que, dependiendo de por qué tú eres madre sola sau por qué estás sola în el liderazgo
de tu casa cu tine și copiii se sconde un prejuicio. . Como si fuera un capricho, si lo has querido tener
sola tú estás sola. Esa mirada permea în la mirada de las políticas públicas și de las administraciones
públicas. El patriarcado está muy diluido en pequeñas cosas que repercuten en la mirada que desde lo
público se da sobre esto.”
Esas pequeñas cosas que menciona Quirós recuerdan a los puntos muertos de los que hablaba Francisco
Camas en relación cu la monoparentalidad por circunstancias sobrevenidas: „Hay cierta condescendencia
paternalista (pobrecilla) que no llega a ser nunca pozitivă, sino más bien siempre negativa. Se consideră
că este o femeie la care le-a ido mal în viața și nu a putut îndeplini cu papelul, cu ceea ce se va spune
că nu a îndeplinit cu mandatul social, dar în același timp se tratează din aceasta. compasión cristiana
de pobre mujer y pobres niños. Cu toate acestea, aceasta pseudoaceptación desde la condescendencia
care detectează Camas nu se da de la misma manera către las mujeres care eligen ser mame în solitar,
„hay una pequeña brecha între la dificultad pentru a accepta o maternitate în solitar prin cauzas
sobrevenidas la acceptarea uneia. maternidad por alegere”, señala.
În definitiv, cum afirmă Sarah Babiker150, otra de las expertas entrevistadas, „al time que, a nivel social,
se abre un discurs de nuevas posibilidades de ser familia, hay un tono lastimero de que ser familia
monoparental nu este deseable, de que modelul ideal era un alt.
Se avanza relativizando el fracaso că reprezenta optar sau estar en el alt model”.
Toda esta experiencia la narra con claridad y en primera persona, Amparo Sánchez151, quien participó
también en las conversaciones que mantuvimos para elaborar este estudio: „La evolución sigue siendo
muy lenta. Mujeres care au criado a sus hijos și hijas solas au existat în toată istoria umanității, deoarece
las mujeres, o dată în care ne rămânem embarazadas, el bărbatul poate asumi responsabilitatea sau nu
și noi și hotărâm să asumăm, ducem el embarazo hacia adelante y tener a una criatura, ya sabemos
que esa criatura es nuestra, depende de nosotras. Y esto la mujer lo ha vivido toda la vida, este algo que
nos acompaña desde siempre. Yo tenía 16 años cuando tuve a mi primer hijo (nacido în 1986) și la
segunda vez yo tenía 28 años (nacido în 1998), și ahí ya noté un cambio
149 Zinnia Quirós es responsable del Programa Doméstico de Oxfam Intermón en España.
150 Sarah Babiker este periodista specializată în género y diplomada superior en Antropología Social y Política.
151
Amparo Sánchez este cantante, compositoră, muzică, scriitoare și producător. Acaba de publicare „La niña y el
lobo”, o istorie autobiográfica de superación.
149
enorme. Primero, por la edad que aveai și, deși era practic în aceleași probleme, și noté unele
modificări, și că avea o evoluție mică. Sin embargo, în ambele cazuri te encuentras cu el colegiu, care
este donde primero te das cuenta de que está muy instaurada la figura del papá și la mamá. Ahí tienes
un vacío enorme, deoarece nu se contempla de nicio manieră care există alte tipuri de familie. În cazul
meu, eu tenía dos hijos, că era fiecare unul dintr-un părinte. A pesar de notar esa evoluția între un fiu și
alt, încă mai lipsea multísimo de a face și, de tot, de a face asta în ziua de azi, de alte femei, de a avea
fii prin alte metode, ca este la fecundație in vitro, care este problema. este primar. No sabe qué tiene que
contar când crezca și le pregunten quién es su papá, y veo que es porque socialmente este persona, aún
nu se află cómo încajar la figura de ser madre sola cu la figura paterna”.
De una u otra forma, las mujeres que encabezan las families monoparentales siguen, unas times de
forma sutil și otras de forma directa, siendo obiect de un estigma, tanto ellas como, en no pocas
ocasiones, also sus hijas and hijos152. De hecho, para la mayor parte de las mujeres, el estigma se
convertește în parte de su vida cotidiana. Según los datos de la Encuesta FAMiliaS 2019,153 cuando las
madres que encabezan familias monoparentales fueron preguntadas por los motivos por los que podrían
sentirse discriminadas, la respuesta mayoritaria (66%) fue “por ser madres solteras”; al formular la misma
pregunta respecto a sus hijas and hijos, el 44% afirmó que eran discriminados por ser hijos/as de una
madre soltera.
Efectiv, a pesar de que los modelos familiares s-au schimbat, așa și cum explica Fefa Vila154, de
asemenea, entrevistada para el estudio, „el anclaje de las decisiones in the reality is very complicatdo a
the hour of take decisions for tener models familiares different.
Au schimbat modelele, dar nu las circumstanțe sociale, juridice și economice despre cele care se suportă
aceste schimbări familiare, care sunt încă în efortul asupra umanității, că o femeie are că face, a nu se,
clar, că sea de clasă alta, și aun así
152 La Red Estatal de Entidades de Familias Monoparentales (REEFM) a denunțat public, în aprilie 2019, un
informat publicat de Asociația The Family Watch și de o investigatoare a Universității Carlos III din Madrid, prin
discriminarea familiilor monoparentale și a fetelor ya los niños integrantes de estas. El informează, că se prezintă
cu motivul Dia del Padre (marzo 2019), relaționează la absența figurii paterne cu cazuri de delincuție juvenil și
pobreza, cu embarazo în adolescenți sau cu violență domestică, și asigură că, científicamente, el papel de la
figura paterna este „insustituible” sau que „las „familias sin padre” constituyen la tendencia demográfica más
perjudicial de esta generación, el „daño de mayor gravedad causado a los niños”. Véase la nota de prensa de REEFM
[online]: „Se discrimina y estigmatiza a nuestros menores por criarse en un modelo familiar monoparental în un
estudio fără rigor científico. Esto este un atac direct a oricărui model familiar care nu sea el heterotradicional de
padre și mamă”.
153 La Encuesta FAMiliaS 2019 fue parte del informe “Madres y punto. La realidad invisible de la monoparentalidad
en España: desde las prácticas sociales a la voz de las madres”. Su ficha técnica corespunde unei întrebări online
care se distribuie între las 26 entidades de la Red de Estatal de Entidades de Familias Monoparentales para su
autorrelleno, cu întrebări deschise și cerradas; de ámbito nacional și un univers de femei cabeza de familie
monoparentales cu hijos e hijas menores de 25 años; el tamaño de la muestra a fost de 836 răspunsuri, printr-un
muestre de tip probabilistic cu o eroare de ± 2,5 și un nivel de încredere del 95%.
154 Fefa Vila es socióloga, escritora, docente, investigadora y activista.
150
poti avea toate tipurile de probleme la ora de educare, de a distribui referinti. Sunt modele
în tranziție, care au schimbat, dar nu au schimbat, sunt las circumstanțe, pentru că
continuă să aibă un model juridic, social și economic, care pivota asupra relațiilor hetero
de pareja normalizate și, supus, în care să aibă o capacitate economică pentru a avea
una . casa, alquilarla... Es decir, una serie de resurse o proyecciones pentru că esa crianza
este inserată în esa normalitate că a mucha gente nos poate chirriar, pero pivota ahí, în
colegiu, în structura societății, în instituțiile. , etc. Las dinámicas sociales no se hacen
cargo de los nuevos modelos de familia, se hacen cargo mucho más de la familia numerosa
sau de la nuclear. Es como si las madres solas se lo hubieran căutat, al elegir estar într-un
model familiar diferit, algo así ca un tú sabrás unde te has metido. Es una responsabilización
individual donde la sociedad nu se face de manera natural cargo în timp ce familia
tradițională sí se face cargo”.
Una responsabilización individuală că Sarah Babiker relaționează, acertadamente, cu ese

proces de estigmatizare care se nutre de o privire neoliberală de las relaciones: „Tú has
elegido esto y tú tienes que hacerte cargo; este un domeniu foarte descarnado și ajeno a
la viață și las interdependencias, gândesc că los fii și fetele sunt algo individual ca de
responsabilitate individuală și de consum individual, că doar ne așteaptă individual, ceva
foarte puțin feminista”.
Despre această idee del individualism și del sistem neoliberal ahonda, de asemenea,
Zinnia Quirós arătându-și preocuparea de la fel în care este, în plus, se agravează cu
pandemia de la COVID-19: „Vivimos în un sistema care promovează ese individualism, și
el autoaislamiento. al că nu se invită acum ne duce a un individualism exacerbado muy
peligroso donde estamos dejando de conectare con la realitate de lo que pasa a our
around and what needs are el otro. Todo lo vemos desde el prisma de yo como estoy,
como estoy gestionando esto, yo y lo mío”.
Evitar que esa mirada neoliberal penetre en el proceso de estigmatización es clave y para
ello es necesario el reconocimiento legal de la realidad familiar monoparental155 desde
una perspectiva de género y desde los derechos de la infancia y de la adolescencia156.
Este o dublă variabilă a femeii și a mamei, care criză în solitari, ceea ce expune membrilor
acestor familii în situații de excludere, vulnerabilitate, precarietate și slăbiciune.
155 El 81% de las mujeres que encabezan familias monoparentales y que respondieron a la Encuesta FAMiliaS 2019
consideran că una ley de familias monoparentales a nivel estatal supondría un pas important în visibilidad și în el
reconocimiento social de estas familii.
156 La Resolución del Parlamento Europeo sobre el futuro de la estrategia de Lisboa desde la perspectiva de genul
recomandă a los Estados miembros care adopten măsuri tendentes a garanter a las women more desfavorecidas,
y, in special, a las mothers de familie monoparentales, unos ingresos minime pe care le permit să trăiască demn și
să acceseze o formare profesională (2004/2019-inicial).
151
derecho a disfrutar de una ciudadanía plena157. Sin olvidar que el hecho de ser madre și
de ser familia monomarental este atravesada de circumstanțe foarte diverse și care nu
sunt toate femeile sunt la misma madre. „Hablar de la maternidad naturalizando o
esencializando lo que este o mamă și cu un imaginar centrat în ceea ce este o experiență
mai tradițională u occidentală de care este o mamă negară că această experiență este
atravesada de realitati foarte diverse. Por eso, la ley, când există, va trebui să fie extins și
divers, și să cadă a realităților multiple și diferite care nu pivoten asupra unui singur
model de familie unde ne invităm la casa, a reproduce și a adopta acest model care este.
el heterocentrado”, afirmă Fefa Vila, quien añade, „no puede ser que a unas mujeres se
les permita más ya otras se las margine más en función de si te acercas o de si te distanțe
de model cultural, social și juridicamente permisido de familia ”.
Ignorar desde las instituciones una realitate familiară legală contribuie la faptul că aceasta
sea discriminată directă și indirectă a arbitrării unui estigma care încă permea în
societatea noastră.
Respecto o reglementare posibilă, Francisco Camas se arată optimist, la vedere la datele

de opinie publică, „porcă în realitate sunt femeile să recunoască un mare efort. Todo el
que tiene hijos sabe lo care conlleva tener hijos și a face o singură persoană și mai ales
femei cu la încărcătură că eso supone”. Por eso, a su juicio, si las administraciones
promueven o regulación estatal de las families monoparentales esto “puede tener un plus
de acceptación por reconocimiento del mérito que hay detrás, más allá de que se lasă să
poată culpa pentru a nu îndeplini obligația socială” . Camas tiene la impresión de că, și
se vede această situație, se acceptă mai bine, o diferență de ceea ce se întâmplă cu
discriminarea de alt tip de persoane sau de alt tip de situații.
157 „La ciudadanía, entendida como participación de los individuos en tanto que iguales (participación reconocida
por los derechos y efectiva en las prácticas cotidianas históricamente construidas), tal como se ha consolidado a lo
largo del siglo XX, se ha bazat în dos principios que Han conduido a que la ciudadanía tenga un acusado sesgo de
género, o sea, a que las mujeres no tengan una ciudadanía plena. En primer lugar, la ciudadanía se bazează în el
trabajo remunerado, responsabilidad que era și este principal "masculină"; forma o parte esențială în construcția
normativă a masculinității, su identitate ca și alte persoane sociale se fundamentează în el hecho de que son los
proveedores del hogar. Las mujeres, en cambio, son consideradas las responsabiles del hogar și del espacio privado.
În al doilea loc, la cetățenia, așa cum a fost configurat istoric, se a bazat în noțiunea individului cetățean, nu are niciun tip de
dependență, nu este liber pentru a participa în spațiul public. En cambio, las mujeres, por definición, son individuos dependientes no
solo en el sentido de que dependen de otros (de los proveedores masculinos), sino que otros dependen de ellas; tienen "naturalizada" la
funcția de îngrijire, forma o parte centrală a construcției feminității normative. În definitiv, nu sunt liberi și independente pentru a
acționa”. „Monoparentalitate, vulnerabilitate și cetățenie”. Carbonero Garmundi, MA Familias monomarentales.
Violențe, discriminare și vulnerabilitate. Col. Familias monoparentales y diversidad familiar. 2011, n. 14, p. 113- 123.
152
3.3 EL EJERCICIO DE LA AGENCIA
El hecho de tener y/o criar un hijo o una hija sin la presencia de un padre al lado nu implică neapărat că
esto sea visto pentru las mujeres, de forma automată, ca fracaso sau pierdere, și bine sí există o senzație
de vulnerabilitate că en los moments de dificultad conecta cu el sentimentul de culpa față de sus hijas și
hijos. Ea autopercepción de desprotección este transclasista și omogenă în toate femeile care încap
într-o familie culturală monoparentală și pune în evidență el peso care pot avea valorile asociate la
căsătorie și la amor romántic ca salvadores ante las situații de fragilitate și precarietate care sufren las
familii monoparentales . Es la asunción de esa responsabilización individual de la que hemos hablado
anterior la huella que deja el estigma social. Sin embargo, experiența indică faptul că este propria agenție
a femeilor mame solare, la care se confruntă cu dificultățile materialelor și sentimentele de culpă,
singurătatea și vulnerabilitatea pentru a oferi și garanta a fi copiilor și ai maiorului stabilitate
emoțională și primar. bineestar familiar.
În acest sentido, destacan los datos de la Encuesta FAMiliaS 2019 , care reflectă că a femeilor care încap
într-o familie monoparental în situația familiară, nu les pare algo problemático o desasosegante și că
sutat emoțional vine de otros factori ajenos a modelului familiar. Al preguntarles a las madres por su
estado de ánimo, solo un 8% reflejó un estado anímico bajo, în timp ce el 79% expresaba să fie în mod
obișnuit de buen humor și un 13% de muy buen humor. Dar el dat mai revelador este că, a întrebarea
de a-și menține fetele și copiii la relația cu care doresc, el 95% contesta că sí.
A este respect, la experiența personală pe care o stătea Amparo Sánchez a rezultat foarte clarificadora de
acea viață și de ceea ce înseamnă puterea agenției femeilor în transformarea condiției de viață, așa
cum este pentru a face față la dificultățile de a crea. solitario a sus hijos/as: „Cuando viajaba por conciertos,
no solía estar fuera de casa más de dos săptămâni que, para mí, cu un hijo de 4 años, era muchísimo. Era
fundamental că el se va rămîne într-un mediu în care știa că mă putea liniști, că ar fi bine și în casa.
Nunca ocurrió que me tuviera că ir a un concierto și nu lo tuviera todo organizat. În plus, în mișcarea
mea de muncă este o culpabilitate, că este una a cărei toate mamele care le-am lăsat pe noștri fii în
aceste circumstanțe, pentru că îmi place să lucrez, că nu vă simțiți culpabil. Aparte, este un lucru în el că
aparent te lo estás pasando bine și divirtiéndote, deoarece lo que se ve desde fuera este el glamur și lo
fashion, dar nu se ven las ore fără să dormi, los călătorii , los ensayos, el estar mala și tener que subirte a
un avión... Esas partes no se ven, se ve lo bonito. A mí me costó mucho, a nivel personal, conciliarme
conmigo misma en que no estaba haciendo nada malo, que era mi trabajo. Eso mi-a venit mult timp, și
când mi-ai copil mic a venit la adolescență și mi-a spus că mi-a fost echado mult de menos când mi-ai
făcut călătoria, eu am acceptat, mi-a spus și eu. Me trabajé esa culpabilidad, deoarece siempre la tienes
por no have elegido un padre, por tu trabajo, por no estar a la altura... Todo eso, a nivel personal me ha
llevado años currármelo y acceptar que yo lo hice lo mejor que pude dentro de lo joven
153
que era, de lo complicado de mi profesie... Sin duda te lo tienes que trabajar mucho porque la senzația
de culpabilitate por amar-mi munca și por no haberles dado un padre está siempre ahí. Las emociones
hay que trabajarlas, pero también a avut que ver că cu misi fii a vorbit de tot. Siempre les hablé desde mi
corazón, de cómo me sentía, când tenía miedo se lo decía, pero también que íbamos a salir adelante. O a
nivel economic, când éramos muy pobres de no poder cumpăra unos zapatos și se lo decía para que se
apañaran cu los que tenían; y ahora lo pienso y me digo cómo podía decirles esas cosas, pero este că era
la adevărat. Esa pobreza, ese ser madre tan joven, tan poca oportunidad para hacer cosas, tan poco
apoyo. Esa fue la parte dura, la economica, que ahora cuando lo hablo con el mayor me dice 'pero si
éramos súper felices en esa época'.
Imagínate, él lo vivió así y yo lloraba a la noche y decía 'madre mía, cómo voy a sacar todo esto adelante'.
Y al final salimos, y salimos de situaciones de mucha pobreza. Es fuerte porque al final lo que ellos captan
es el amor y la armonía, y eso es algo que yo siempre he traído a casa. No he estado todo el tiempo con
ellos, pero cuando he estado, la calitate me la he trabajado până la punctul de a arăta ca soy, humana.
Soy tu madre, pero no soy una super heroína, soy un ser como tú. Con los años me doy cuenta de que he
crecido con ellos, se han consensuado și se han hablado toate las decisions, as when no changed of
casa, each one has said lo que opinaba. Como nu a avut un compañero o compañera pentru a lua decizii
cu privire la familia, lo he hablado con ellos. Y eso nos ha dado mucha fortaleza, estamos muy unidos.
Nosotros somos familia, los tres. Yo nací en una familia, pero a creat o familie. Familia ca un loc de
securitate, de amor, că siempre vamos a estar aquí pentru a-și face lipsa, pentru a-l face bine și pentru
a crește împreună. Estamos muy unidos, sabemos de dónde venimos. Suntem o familie și ese concept
este foarte arraigado în noi, dar de asemenea formam parte din această familie, toate acele persoane
care ne-au ajutat, chiar dacă nu sean de sangre. El concepto de familia în nuestro caz se ha ampliat”.
Pentru capacitatea transformatoare a agenției femeilor, care ar putea fi singuri, a copiilor și a fiilor, sunt
fundamentale pentru a întâmpina o susținere a familiei și a familiei, cum ar fi Amparo Sánchez, va mai
mult allá de lazos biológicos.
În este sentido, Carmen Flores158 cuenta cómo el hecho de forma parte dintr-o asociație de femei, că
era viviendo lo mismo, care era clave pentru a putea face încărcare de vulnerabilitate și de desprotecție,
care sentia ca madre soltera: „Me permitió colocar todo ese. tipul de sentimente de culpabilitate care te
acompaniază în toată viața și mi-a permis să facă un proces personal și de colocarme în fața mea
maternitate. Pentru mine era foarte duro, nu numai pentru tema economică, dar și pentru aceasta lipsă
de sprijin emoțional.
Când cineva acude a una asociație este bine pentru sprijinul, deoarece este complet pierdut, nu are
resurse, nu are red de apoyo... (y estas son las
158 Carmen Flores es madre soltera, directora de la Asociación de Solidaridad con Madres Solteras y presidenta de
FAMS.
154
mujeres que están în peor situație economică și socială) sau bine pentru că este foarte conștientă de că
nu are hueco în această societate și vrea să provoace un schimb. Este dificil că una madre care se simte
desahogada economicamente și poate să se completeze cu munca sau are una red de susținere extinsă,
că le permite să tirando sau să trăiască, căutați acest asociacionismo unde susține o susținere”.
Otro de los temas care afectan a las mujeres que crían en solitario a sus hijas e hijos es cómo rehacer o
retomar su vida afectiva de pareja. În acest caz, atât Amparo Sánchez ca Carmen Flores coincide în
dificultad que esto supone y cómo aprendieron a convivir cu las contradicciones que como mujeres les
suponía, când nu cu un sentiment de soledad, că cu el timp s-au integrat. Por su parte, Carmen Flores
cuenta que en un moment dat a spus: „Me voy a centrar en el cuidado de mi hija porque con tantas cosas
no puedo, porque si encima tenía una pareja y atender la relación ya mi hija, eso me superaba , además de
tener mucho miedo de otro fracaso, con lo cual me dije, me centro en mi hija și când sea mayor ya veré lo
que hago”.
Sánchez, por su parte, cuenta que en los momentos en los que tuvo pareja, aceasta se găsește cu el hecho
de că era o familie și că era dificil să intre în esa unión, că în casa nu avea nevoie de aceea figura. „Nu
avea una vacante de padre”.
Sin embargo, atunci când aceste rețele de sprijin nu există, așa și cum se reflectă în informația Salvați
Copiii, Más solas que nunca159, și în las entrevistas menținute cu diferite familii, el gradul de desgaste
fizic și emoțional care conlleva la crianza de un hijo sau o hija pornind de la o parte a unei singure
persoane poate genera patologii și boli legate direct cu el estrés și la ansietate. De hecho, los datos del
informe reflectan că dos de cada diez mame solas cu hijos o hijas tienen o han avut algún tipo de problema
de sănătate asociat la depresión și/o criză de ansietate. Esta proporción dobla a la del resto de hogares,
tanto la de los hogares cu hijos e hijas (10,5%) ca la del conjunto de hogares (10,7%). Si bien es cierto que,
junto con esa falta de apoyo y de red suficiente, otro elemento clave para el desgaste emocional era, y es,
tal și como analizamos în la Monografía 5160, la dificultad para conciliar la viața personală, familiară și
laborală.
În acest sens, rezultă interesantă aportul lui Inés Plasencia161 în conversațiile pe care le-am menținut
pentru redacția acestui studiu, care avală la experiența lui Amparo.
Sánchez para subrayar că es cierto că „algo a cambiat el estigma hacia las madres solteras desde los años
80 a esta parte, pero la întrebarea es hacia dónde a ido el estigma și el estereotipul când para entender a
familia monoparental se simte nevoia de
159 „Más solas que nunca”. 2015. Sastre Campo, A (Coord.); Assiego Cruz, V. Ubrich, T. (Autori). Salvati Copiii.
160
Monografía 5 – „Apuntes sobre monoparentalidad y cuidados”, 2021. Assiego Cruz, V. Instituto de las Mujeres.
161 Inés Plasencia es historiadora del arte, gestora cultural, profesora y escritora.
155
integrar la figura del padre diciendo que las madres hacen ambele roluri, el de mamá și el de papá,
aunque sea de manera simbólica. Se reprezintă a las madres ca persoane care fac las dos cosas de la vez.
De hecho, atunci când se piensa în relatos a través del cine este la viziune polarizată între la mama coraje,
care este o supe eroina care tira para adelante o, în el otro extremo, cea care are o situație economică
desahogada, și care se arată în redes. sociale. Apenas hay visiones de las estructuras familiares care se
pot organiza și care se pot construi ca familii alternative într-un sentido amplio. Toate acele reprezentări
conectate cu supe eroina și esto, al final, ceea ce este consolidat imaginea femeii, care are la culpa de
această situație și de care este responsabilitatea el tirar pentru adelante ea sola. La femeia vista ca cauza,
consecința și soluția acestei probleme”.
Sin duda, este vacío în reprezentarea și în referințele femeilor, care conduc sus familiile în solitar, nu
răspunde la realitate de toate acele mame care, ca Amparo Sánchez și Carmen Flores, construiesc familia
de formă egală de solidă sau mai mult decât cea. familias biparentales. A eso nos referimos con agencia,
al exercițiului libertății de a fi în mediu într-o situație de vulnerabilitate provocată de un estigma social
care persistă prin inacțiunea statului. Cu toate acestea, cum ar fi Zinnia Quirós, pentru a realiza un schimb
cultural către monoparentalitatea este necesar ca „las administrații publice să fie o uniune a familiilor,
atunci când ai mișcare global și iubesc las administrații, se vor schimba și pentru ello, añade Quirós,
„las feministas tienen obligatoriemente que traer esa mirada porque și la traen ellas se abren narrativas,
se añaden debates a la agenda pública și se schimbă paradigma. Se trata de hacerlo desde una mirada
global, în la que nos alejemos de esa mirada asistencialista, paternalista y patriarcal”.
Sin embargo, pentru el feminism este un tema pendiente. Como dice Fefa Vila, „el feminismo se ha
escorado sau no ha tratado la maternidad en solitario. Se ha dat la batalla en relación cu
el abort, pero nu cu la maternitate și mai puțin la maternitatea femeilor solas ca principiu de eliberare,
de emancipare și de procese de creare a altor tipuri de model de familie. Siempre se ha visto la maternitate
ca algo esencialista, și care quitaba puterea, că nu daba puterea liberadora, algo que, de alguna manera,
este adevărat și vemos toată materialitatea care înseamnă ser mama. Într-adevăr, există această
tensiune, dar se putea folosi acest subiect ca un principiu politic asupra căruia se tratează și asupra căruia
se elaborează o agendă politică proprie, un empoderament. Algo tan poderoso como criar a o persona
este algo que discrimina a las mujeres, este o asignatura pendiente dentro del movimiento feminista”.
156
4. FAMILIAS CON DERECHOS: PRÁCTICAS DISCRIMINATORIAS

HACIA LA MONOPARENTALIDAD
Garantează, promovează și protejează diversitatea familiară prin intermediul legilor și politicilor

exigente, care trebuie să țină cont de logica patriarcală, care duce un legislator de la și pentru modelul
familiei biparentale. În España, se legindează a favor de un anumit model de familie, el biparental, și
reduce diversitatea familiară, a efectelor legale, a structurii familiare a progenitorilor, extinderea opțiunilor
pentru a putea fi acum aceluiași sex și poaten estar casados, separados, divorciados o puedan enviudar.
Pentru femeile, și, de asemenea, pentru fetele adolescente și pentru fetele, las leyes
juegan un paper key la ora de materializare a egalității de oportunități. Es a través de
dichas leys como se pauta o no el control de los guverns y de las religiones sobre las
decisions that afectan a sus cuerpos, a su sexualidad, a su rol in the a relation afectiva y,
por supuesto, a su maternity. Este de suma importanță, că este leyes no les ofrezcan o
desigual protection en función del model familiar que formen o al que pertenezcan. Nu
poate să fie că las mujeres care forman parte dintr-o familie compusă de către dos
progenitores unidos în matrimonio tengan minor risc de pobreza, menos dificultats
burocráticas y más calidad de vida emocional că aquellas mujeres care sustentan ellas solas a sus families.
Este o lipsă de politică publică adecvată la care expune a mamelor, care ar fi fost în prezența unui alt
progenitor și a suferit un trato desvantajoso, când lo cierto este că beneficiază de drepturi pur și simplu
prin faptul că sunt persoane. În acest mod, găsim că măsurile și politicile publice estatale, autonómicas
și municipales sunt un model discriminatoriu către membrii familiei monoparentale, care se bazează în
lipsa de reglementare a rango legal, care definește conceptul familiei monoparentale și determină
condițiile. că trebuie să reunească persoanele care formează parte din unitatea familiară a efectelor de a
obține el recunoaștere sau el mantenimiento de la consideración de familia
monoparental, tal y como hemos analizado en la Monografía 2162. Esta ausencia de

regulación provoca un trato discriminatorio por indiferenciación en el que observamos, al
menos, tres patrones de prácticas discriminatorias.
4.1 RECONOCIMIENTO FORMAL DE LA MONOPARENTALIDAD SIN

RECONOCIMIENTO LEGAL NI REAL.
Se recunoaște monoparentalitatea ca criteriu de incluziune în ajutoare, desgravații, reduceri,

becas etc. bine pentru că se adoptă criteriile altora
162
Monografía 2 – „Concepto y marco legal de las familias monoparentales en España”. 2021. Assiego Cruz, V.
157
organismos que no son válidos para las particularidades de una unitate familiar
monoparental, bien porque dejan la decizie al arbitrului de la persoana și/o instituția de
la care depinde la măsură. Un exemplu recent de această practică discriminatorie sunt
unele de los vacíos legales del Ingreso Mínimo Vital cu privire la familiile monoparentales.
La aprobarea Ingresoului Mínimo Vital, în luna iunie 2020,163 reprezintă un avance

important. Sin embargo, redacción de su articulado este un buen exemplu de recunoaștere
puramente formal a monoparentalității pentru a accesa un drept economic ca el IMV nu
este suficient pentru a garanta că aceste familii pot beneficia de el. Al menos în timp ce
nu se stabilește un reconocimiento legal de ámbito estatal, bine în propriul text normativ
sau bine printr-o lege estatală.
Recunoașteți la monoparentalidad ca criteriu de incluziune de la o referință genérica deja

afară de un număr semnificativ de familii monoparentales. Lipsa unei reglementări legale
asupra familiilor monoparentale implică că fiecare administrație de ámbito estatal, și, de
asemenea, de domeniu autonom și municipal, poate aplica un criteriu interior diferit.
Someter el recunoașterea unui model de familie, care, în plus, este expus unui risc major
de slăbiciune și vulnerabilitate, a criteriilor dispare în funcție de comunitatea autonomă,
de administrația publică sau de organul administrativ la care se dirija persoana afectată.
inseguridad jurídica evidente. Asimismo, este lipsă de coeziune și omogenitate normative
provoca indefensiune în cazurile de mala praxis por parte de dichas administraciones
públicas în acele cazuri de extremă vulnerabilitate în cei care se delega, de forma
incorectă, la responsabilitatea de a face valer sus drepturi a las familie monoparentales
en vez de estar estos reconocidos por quien está obligado a garantalos, la administración
pública. Cazuri în care, în plus de vulnerabilitatea situației personale și familiare, accesul
la drepturile se poate dificultă prin lipsa de mijloace, resurse sau cunoștințe asupra
procesului de reclamație.
El Ingreso Mínimo Vital (IMV) este o prestație care nu contribuie la securitatea socială,
care garantează venituri minime și care se îngrijesc de ei. Se definește ca un drept
subiectiv al cetățeniei al cărei acces întotdeauna se cumplan cu cerințele accesoriilor,
cum se întâmplă cu dreptul la pensie de jubilare sau la prestație de exemplu, de exemplu.
Este închiriat de 462 euro pentru o persoană adultă, care viva sola și când se tratează o
unitate de convivencia, aceeași cantitate se încrementează în 139 euro pentru fiecare
persoană suplimentară, adultă sau minoră, până la un maxim de 1.015 euro la mes. y, en
el caso de las familias monoparentales, se añade un complemento de 100 euro.
163 El Ingreso Mínimo Vital (IMV) se aprobă prin Real Decreto-Ley 20/2020, din 29 mai, prin care se stabilește
ingreso mínimo vital, publicat în BOE nr. 154, din 01 iunie 2020, fecha en que entró en vigor.
158
Como semnala UNICEF164, „el IMV se ha proiectat de manera că se tienen en cuenta de

modo specific las mayores necesidades de ingresos de las familias cu hijos e hijas
dependientes y, en particular, de las familias monoparentales (en un 80% encabezadas por
mujeres). ), ofreciendo mayores cuantías para los miembros del hogar distintos de la
persona titular de la prestación que en promedio de las rentas mínimas autonómicas”. Sin
embargo, el Real Decreto care reglementează recunoaște o definiție a familiei
monoparentale, a efectelor de a accesa această prestație, mai restrictivă, care contemplă
legislația autonómica care recunoaște familiile monoparentale. Stabilirea articolului
10.2.c) del citado Real Decreto care „se înțelege por unitate de convivencia monoparental
la constituită printr-un singur adult cu unul sau mai mulți copii minori cu cei care convivă,
sau unul sau mai mici în regim de acogiment familiar permanent o gardă. con fines de
adopción a su cargo, when constituye el sustentador único al unității de convivencia”. Una
definiție care se bazează în ideea de acasă monoparental (unidad de convivencia) și nu
în el de familia monoparental (unidad familiar).
Cuando para el acceso a ayudas sociales ya prestaciones de garantía de ingresos, se fija

como requisito ser una unidad de convivencia monoparental (hogar) se poate excluyendo
a las families monoparentales más vulnerables165 și nu se tienen presentes, como bien
explica Cristina Rubiales166 , care „las situaciones de vivienda de los núcleos monoparentales
son muy cambiantes, de aceea este necesar să se stabilească o clasificare a diferitelor
locuințe, care se conformează la aceleași”, A tal efecto, Sara Barrón167 propune
următoarele tipuri de locuințe în funcție de situația rezidențială:
• Hogar monoparental simple: Familia monoparental que forma un hogar

independent.
164 „Cómo reducir la pobreza infantil en España. Analize și recomandări”. 2020. Unicef.
165 „Para hacer frente a estas situaciones de precariedad y vulnerabilidad, muchas de las familias monomarentales
comparten vivienda y gastos con familiares, amigos u otras personas con las que no tienen vínculos afectivos, pero
también con otras madres en su misma situación. Conforman, junto con otras personas, unidades de convivencia en
las que comparten, con otras familias, la carga economica de sustinere o locuinta. Compartir piso nu este o
experiență ajena între multe femei, care formează o familie, împreună cu copiii și copiii, fără prezența unui alt
progenitor. Fiul tocmai este familiile monoparentale las care se află în situații mai vulnerabile și mai necesitau
ajutoarele de la politicile de locuință, și cele care se suelen rămân afară de aceste când nu există un recunoaștere
legal a familiei monoparentale ca unitate familiară”. „Madres y punto. la realidad invisible de la monoparentalidad
en España: desde las prácticas sociales a la voz de las madres”. 2019. Assiego Cruz, V. (Coord.); Assiego Cruz, V. De
Uribe Gil, P. Ferreres Esteban, A. y González Villanueva, M (Autoras). Federația de Asociații de Madres Solteras (FAMS)
166 „Acceso y mantenimiento de la vivienda en las familias monoparentales”. 2020. Rubiales Cardenete, C. UNED.
167 „Un ejercicio de clarificación conceptual y sociológica”. 2002. Barrón, S. Revista del Ministerio de Trabajo y Asuntos
Sociales.
159
• Hogar monoparental extenso: Familia monoparental que comparte vivienda con

otros miembros, parientes o no. El/la progenitor/a solo/a asume la jefatura
familiară cu privire la su progenie.
• Hogar extenso familiar: Familia monoparental que comparte vivienda con otros
miembros, parientes o no. El/la progenitor/a solo/a no asume la jefatura
familiară cu privire la su progenie.
De esta forma, în contabilización de hogares monoparentales care prezintă el INE în la
Encuesta de Hogares, las families care estén subarrendando o cameră sau vivan în pisos de
asociaciones o establecimientos residenciales (que în su mayoría nu dispune de titlu de
utilizare) nu vor fi corect contabilizadas como familii que conforman hogares monoparentales.
Eroare care se reproduce în Real Decreto care reglementează IMV.
Por otra parte, con la escueta definiție care conține el menționat Real Decreto, se poate da pie a un trato
desigual a las families monoparentales en función de la comunidad autónoma en la que rezidan. Aquellas
con una normativa específica care recunoaște la familia în situații de monoparentalidad ar putea opta
pentru IMV, în timp ce în restul CC. AA. esa misma realitate familiară nu poate opta pentru a dicho
ingreso. Un trato desigual în funcție de teritoriu de rezidență în interiorul aceluiași stat, fără a avea o
definiție comună de „familia monoparental”, care poate da aplicații discreționale nu numai în funcție de
comunitatea autonomă de rezidență, în interiorul propriei comunități, în funcție de municipiul și
interpretarea organului responsabil. Asimismo, el Real Decreto ar trebui să aclare que las pensiones
alimenticias de los hijos/as no deben contar în niciun caz pentru el cómputo de la renta familiar.
Această situație se agrava și, în cele din urmă, el IMV presupune eliminarea prestației de către hijo a
încărcăturii, măsură este fundamentală pentru a reduce las altas tasas de pobreza infantilă în España,
deoarece se tratează o prestație care are un fin diferit la IMV, ro la măsură în care este orientată a susține
familiile care se află într-o situație de pobrea moderată și care siguen necesitando apoyo pentru
garantarea unei condiții de viață adecvate, între ele o multitudine de familii monoparentales. Por tanto,
nu ar fi planul „B” pentru familiile în situația de monoparentalitate cu această configurație a IMV.
Între propunerile organizațiilor sociale, de cara a redacției regulamentului del IMV, găsim necesitatea de
a redefini conceptul de familie monoparental, pentru a evita excluderea primarului parte a celor care
există efectiv, inclusiv a unităților de conviețuire. tip monoparental siempre că există o singură persoană
adultă a încărcăturii, fără restricții în funcție de care percepe sau nu pensie de alimente. Es important,
por tanto, distinguir entre la familia (núcleo) monoparental și el hogar monoparental și nu confundir-o
că ar fi grupul familiar monoparental cu situația
160
rezidential168. El hogar se definește ca el grup de persoane, care rezidă în această locuință,

compară cheltuielile comune derivate din utilizarea locuinței și a alimentației; în timp ce
familia se definește în los mismos términos que el hogar, pero añadiendo el requisito de că
există relații de părinte de orice grad între membrii care compară locuința și cheltuielile.169
Otra de las propuestas este corectă, cu efect retroactiv, la discriminare a familiilor

monoparentales de cinci sau mai mulți membri ai celor care se asignează o închiriere nu
numai minoră a la care les correspondería și, de asemenea, la alocarea familiilor nu
monoparentales del mismo. dimensiune.
Când se stabilesc măsurile care afectează exercițiul de drepturi individuale și, în special,
aceia care garantează venituri minime, interpretarea cerințelor normelor care reglementează
ajutoarele, prestațiile și degravațiile nu pot fi contrarii principiilor intervenției. las
administraciones públicas, care „deberán să aplice principiul de proporțiune și alegerea
măsurii mai puțin restrictive, motivând nevoia pentru protecția interesului public, astfel
încât să justifice adecvarea pentru a obține finele care să persicească, fără ca în niciun caz
să producă diferențe. trato discriminatorias. Asimismo, trebuie evaluar periódicamente los
efectos y resultados obtenidos”.170
4.2 DISEÑO DE POLÍTICAS Y MEDIDAS PÚBLICAS A PARTIR DE UN MODELO DE

FAMILIA BIPARENTAL.
Hay un olvido de la existența modelului familiar diferit la biparental la ora de a proiecta
politicile publice și de a stabili măsuri de egalitate și protecție. Se parte de un singur model
de familie, care este format por dos progenitores. La invisibilización de la familia
168 „Las tipologías empleadas para la clasificación de los hogares, desde 1970, por el Instituto Nacional de
Estadística, așa cum sunt respectivele institute de statistică la nivel autonómico, sunt bazate pe las conexiones
generales lógicas între parientes și în prezența sau absența núcleos en el hogar. El hogar se definește ca un
grup de persoane rezidenți în această locuință familiară, care compară unele cheltuieli comune. El término
familia se referă la grupul de persoane, care rezidă în la misma vivienda familiar (por tanto, formando parte de
un hogar), sunt legate de lazos de parentesco, ya sean de sangre o politici, și independentmente de su grado.
Por su parte, el núcleo familiar se limitează a los vínculos de parentesco más estrechos, definiendo patru tipos de
núcleos: matrimonio o pareja sin hijos/as; matrimonio o pareja cu uno sau más hijos/as; padre con uno o más
hijos/as y madre con uno o más hijos/as. Para formar parte del núcleo, un hijo/a trebuie să fie soltero și nu este
emparejado; la relación padre (madre)-hijo/a tiene preferencia sobre la de hijo/a-padre (madre) și la relación de
pareja tiene preferencia sobre la relación/a-padre (madre)”. „Monoparentalitate și copilărie”. 2003. Flaquer, Ll.
Almeda Samaranch, E. y Navarro Varas, L Colección Estudios Sociales La Caixa. N.20.
169 Articolul 4. Principios de intervención de las Administraciones Públicas para el desarrollo de una actividad. Ley
40/2015, de 1 octombrie, de Régimen Jurídico del Sector Público.
170 Articolul 4. Principios de intervención de las Administraciones Públicas para el desarrollo de una actividad. Ley
40/2015, de 1 octombrie, de Régimen Jurídico del Sector Público.
161
monoparental es total. Un exemplu clar de acest olvido este recent Real Decreto 6/2019, de măsuri urgente
pentru garantarea egalității de trato și de oportunități în el empleo.
Când în el RDL 6/2019 se recunoaște la suspendarea contractului de muncă de la madre biológica pe

parcursul a 16 săptămâni și a contractului de muncă al progenitorului diferit de la madre biológica în
alte 16 săptămâni în care se aplică forma graduală, se recunoaște un tiempo de cuidado al recién nacido
distinto según haya nacido într-o familie monoparental sau într-o familie biparental. Adoptă el Real
Decreto ca unic model de familie el biparental, față de alte modele familiares care există și care au
dreptul de a garanta concilierea vieții familiare și laborale. Este necesar să-și amintească sensibilitatea
specială, că las administrațiile publice au deținut către situațiile de vulnerabilitate și scăderi ale cărora
nu sunt transmise copiilor și fetelor fără măsuri de protecție. Respetar y garantizar el derecho a la familia
desde el principio de igualdad implica que es responsabilidad de los sistemas de protección social sensibles
respaldar a los diversos tipos de familias sin priorizar un modelo sobre otro171.
No reconocer este derecho a una familia monoparental ar putea reprezenta una discriminación por
indiferenciación,172 al offer a las families monoparentales un tratament igual ante unas needs that son
different a las of the family conformada por dos progenitores. Al asignar a la madre el mismo tiempo de
permiso (16 săptămâni în los supuestos de nacimiento), sea esta madre parte a unei unități biparentale
sau a unei unități monoparentale, se niegan las diferite situații de ambasta realitate, care necesită un
tratament diferențiat pentru eliminare la discriminación, direct e indirecta, que sufren las mujeres a la
hora de conciliar, tal și cum pretinde la Ley Orgánica 3/2007, din 22 de marzo, pentru la igualdad efectiva
de mujeres y hombres173.
În plus, las administraciones públicas au obligația de a considera interesul superior al minorului în

politicile publice, ceea ce implică întotdeauna că trebuie să ia o decizie care afectează o nenă, un copil sau
un adolescent, procesul de adopción de
171 Articolul 44. 1 din Ley Orgánica 3/2007: „Los derechos de conciliación de la vida personal, familiar and laboral se
recunosc a los lucrători pe care le lucrează în formă care fomenten la asunción echilibrada de las responsabilidades
familiares, evitând toată discriminarea bazată. en su ejercicio”.
172 „La discriminación por indiferenciación es aquella care se produce când se prestează un trato jurídico idéntico
a dos o más situaciones que son diferentes de hecho. La vulneración de la igualdad nu se produce în acest caz prin
tratarea juridică a modului diferit de două situații semejantes din punctul de vedere al aspectului fáctico, sino
pentru otorgare a aceluiași regim juridic a două situații care sunt, de hecho, diferite. (...) Acest tip de discriminare
se produce atunci când se dispensează un trato juridico printr-un criteriu aparent neutru, nu problemático, dar
provoacă, în realitate, prin situația diferită fáctica în care se află grupurile sociale, un impact. negativo sobre
alguno de ellos”. „Igualitate și prohibiție de discriminare: din 1978 până în 2018”. Rey Martínez, F. UNED. Revista
de Derecho Político. N. 100, septiembre-diciembre 2017, pag. 125-171
173 Artículo 3 de la Ley Organánica 3/2007. „El principio de igualdad de trato entre mujeres y hombres supone la
ausencia de toda discriminación, directa o indirecta, por razón de sexo, y, especialmente, las derivadas de la maternidad.”
162
deciziile trebuie să includă o estimare a posibilelor repercuții (pozitive sau negative) în

viață. La regulación del RDL 6/2019 asigna menos tiempo de cuidado (16 săptămâni) a los
niños y niñas que pertenecen a una familia monoparental en comparación con aquellos
que forman parte de una biparental, a la care se asigna 24 săptămâni de îngrijire. Una
situație que discrimina a unos/as niños/as frente a otros și care va contra el interes
superior de estos. UNICEF afirma, într-un informe de 2019174, că o bună politică de
conciliere refuerza el vínculo familiar și ameliorează la stimularea tempranei, algo
fundamental în prima infancia. „La presencia de las madres y/o padres en esta etapa es
determinante porque en las niñas y en los niños se genera el vínculo de apego. Se trata de
lo más importante în las etapas tempranas de la vida de una persona. Presupuneți o
relație fundamentală care va marca dezvoltarea posterior: a nivel social, de identitate,
emoțional... și solo este posibil să se stabilească cu persoana sau persoanele referinte,
solicitați cu atenție principală, este deci, care sunt prezente asistenți.”
De această formă, el Real Decreto se încurcă în practici discriminatorii în trei planuri de

drepturi:
• Derechos de la infancia. Todos los niños și toate las niñas ar trebui să aibă dreptul
la același număr de zile de îngrijire familiară cu independenta modelului de
familie al cărei pertenezcan. El RDL 6/2019, al no contemplar la realitate de las
families monoparentales, incumpliría los compromisos de España en materia de
derechos de la infancia și de la adolescencia: ofrecería un trato distincto de cuidado
y crianza a las/os niñas y niños menores de 12 luni în funcție de compoziția familiei
de la care formează parte. Este necesar să rețineți că el art. 25.2 de la Declaración
de Derechos Humanos semnala que todos los/as niños/as, nacidos dentro o fuera
del matrimonio, have derecho a igual protection
social. • Drepturile femeii. La mayoría de las families con un solo progenitor (que
suponen más de un 10% del total de los hogares) sunt encabezadas por mujeres
(81%). El diseño de los permisos del RDL 6/2019 se observă complet de aceste date
și de necesitatea sistemului de securitate socială ajutând la egalitatea de
oportunități ale femeilor care asistă în situația familiară de forma diferențiată.
• Derechos de las familias. El RDL 6/2919 adoptă ca unic model de familie biparental,
ignorând alte modele familiares. Esto provoacă invizibilitatea de la nevoi și de la
realitate ale familiilor monoparentale. Respetar y garantizar el derecho a la familia
desde el principio de igualdad implica că este responsabilitatea sistemelor de
protecție social sensibles respaldar la diverse tipuri de familii fără a prioriza un
model asupra altui. Por tanto, vulnera el derecho a la igualdad ya la no discriminación
(articolul 14 din Constitución española, în conexiune cu articolul 39 CE, care impune
puterilor publice la obligația de velar pentru protecție socială, economică și
juridică a familiei) .
174 „Son los países ricos más favorables a las familias? Análisis de las políticas de conciliación en la OCDE și la UE”.
2019. Unicef.
163
În acest sens, este necesar să menționeze sentința pionerară a Tribunalului Superior de Justicia del País
Vasco (TSJPV) N.°: 1217/2020, de 6 octombrie, că, în consonancia cu las tesis arriba expuestas, a recunoscut
dreptul de una. madre que încabeza o familie monoparentală pentru a beneficia de aceleași săptămâni
de prestare prin naștere și îngrijire a fiului care las familii biparentale. El fallo, además de admitir este
drept, a condamnat la Institutul Național de Securitate Socială și la Tesoreria Generală a Securității
Sociale și a abonat prestația corespunzătoare. Dice la sentencia:
„Desde el paraguas general de no discriminación, și se deniega la prestación a la beneficiara, en

los términos que lo pide, existe una conculcación del derecho de igualdad que consagra la
Convención sobre los Derechos del Niño ya indicada de la Asamblea General de las Naciones.
Unidas de 20 de noviembre de 1989, por cuanto que la atención, cuidado y desarrollo del minor
afectado va a suferi o clară merma cu privire la acei alții care în situație semejante, încadrați
într-un model familiar biparental, pentru a primi. Si partimos de la rechazable discriminación del
minor din propria conditie sau din stare civila sau situatie de progenitor, cand introducem un
interval de atentie si atentie pentru grupul de fili sau hijas monoparentales, nu avem doar atentia
in familie. biparentales se prestează, și anume că introducem și un sesgo care s-ar putea să se
desfășoare în dezvoltarea copilului, să rămână atendido mai puțin de timp și cu o minoră
implicație personală de care a fost considerat progenitor. Pentru atât, și fiind de aplicație
directă, și în ceea ce privește Normativa Nacional quiebra esa egalitate, el Convenio sobre los
Derechos del Niño, înțelegem că corespunde prestației pedida, despre cuyos requisitos del
devengo nada se pune în discuție.”
De asemenea, face referire la sentința TSJPV la evoluția modelului de familie și la necesitatea de a

încorpora perspectiva de gen în analiza problemei în unul dintre fundamentele:
„Desde una perspectiva sociológica, subyacente al derecho, podemos semnificar ca el sistema de

familie nuclear biparental a variado a partir de los años 70 în España și în el entorno occidental,
introducându-se noi modele și între ei la familia monoparental. (...) Situația familiară este
considerată ca un element important referitor la starea de gen, și în concret determină situația
femeii în ordinea sus expectativas și realități laborale, atribuindu-se modelului nuclear
tradițional o posibilă manifestare a situației de desigualdad de la mujer. La realitate de las
families monoparentales este foarte variada, dar dejam al margen la denominada feminización
de la pobreza sau los sistemas de atención y asistencia por vulnerabilidad contractaciones a time
parcial concierta), găsim acum înainte de prestații independente de las ayudas, care pot fi
stabilite de acelea.
cauzas.
164
În definitiv, el mayor bloc de integrantes în el rango de progenitores de las families

monoparentales este el de la mujer. Când se stabilește disfrute de la suspendarea contractului
de muncă în art. 48, numerele 5 și 7 ET, încorporând în altul și alt progenitor al formei
indirecte, se judiciază femeii. El tiempo de dedicación al menor por parte de ella es superior,
deoarece nu lo comparte, ni simultanea ni diacronicicamente lo bifurca; el tiempo de dedicación
a la formare și promovare profesională, de asemenea, se merma; la promovarea în el empleo y
al desarrollo personal se reduce. La situación de la mujer vuelve a peyorizarse y en la buena
apariencia, sin embargo, se vuelve a favorecer a un colectivo, pero aparte del mismo se le
perjudica.
Se a pretins o egalitate între bărbat și femeie, dar se a introdus o nouă breșă, care nu se află
înaintea tehnologiei de cristal, și înaintea unei concepții de egalitate funcțională, care obvia
diferitelor manifestări. de la misma se desarrollan dentro de los hábitat o
structuri sociale. Es por ello que los hogares monoparentales, și indirect la femeie, rămâne
discriminată.
También estos hogares monoparentales nu au justificare de a primi un trato în mediul

înconjurător, deoarece starea civilă a persoanei va fi introdusă ca un element fundamental
determinant al unei situații de fapt, ca și cum sunt solteros, viudas, sau în ruptură matrimonială
în față. prezintă o situație de căsătorie sau uniune”.
Precis, în ceea ce privește aplicarea acestei priviri desde los drepturi la chestiunea permisiunilor parentale
în nuestro país, rezultă foarte utilă întrevederea menținută pentru elaborarea acestui lucru cu Teresa
Jurado175. Subraya la experta la necesitatea de a diferenția, la ora de abordare a chestiunii, între la
transferibilitatea permisiunilor și a soluțiilor posibile pentru situația care plantează familiile
monoparentale. Pentru prima problemă, Jurado consider că „si generas unos permisos transferibles, por
las lógicas patriarcales, los hombres se los van a transferir a las mujeres. De este modo, pentru a se folosi
permisiunile pentru bărbați și pentru a se atinge corresponsabilitatea, aceste permisiuni trebuie să fie
intransferibile”.
Respecto a cómo abordar este asunto en el caso de las families monoparentales, Teresa Jurado recuerda
que en España „tenemos un estado de bienestar bismarkiano donde nos hemos puesto de acuerdo en
que lo justo este că tú recibas unos ingresos când nu poți avea un salariu în baza a tu contribución
anterior. Nu este un sistem de drepturi
175 Teresa Jurado es Profesora Titular de Sociología en la UNED y activista de la PPiiNA. Este Doctora en Ciencias
Políticas y Sociología por el Instituto Universitario Europeo de Florencia și lucrează ca profesor e investigador în
el Departamento de Sociología II al Universidad Nacional de Educación a Distancia (UNED), la Madrid.
165
universales ligados a la ciudadanía sino un sistem contributivo, este deci, se obtiene o

prestație pentru timpul pe care îl lucrează, existența unei prestații fără a contribui pentru
a nu reúne cerințele minime. Este, por tanto, un drept individual. Esa lógica contributiva y
de derecho individual es la que sustenta el que no sean transferibles”.
Algo care afectează direct la posibilitatea ca los/as fii și fetele familiilor monoparentale să
poată accesa unul dintre permisii equiparables ai celor biparentali, să fie un drept individual
al progenitorilor a plecat de la securitatea socială.
La alternativa, pentru Teresa Jurado, pasaría prin aprobarea unei Ley estatale de Familias
Monoparentales care aclarase la propria definiție de familie monoparental și care apreciase
la fel de compensare a acestor familii prin intermediul politicilor publice dirigidas la accesul
serviciilor de educație infantilă, ayuda a domiciliului u alte resurse care refuercen el cuidado
o atenție de las/os hijas și hijos atunci când sunt mamele se reincorporen în locul de muncă.
4.3 TRANSMISIÓN DE CLICHÉS, ESTIGMAS E INMOVILISMO A TRAVÉS DE

TRABAJOS DE INVESTIGACIÓN Y DE INFORMACIONES
La investigație, atât academică ca social, aduce o informație, împreună cu care se oferă
prin intermediul mijloacelor de comunicare, servește ca corea de transmisie, conținție sau
transformare de clișee, estigma și estereotipuri. El tratamiento que se ofrezca en estos
espacios es clave para reproducir clichés o para, por el contrario, provocar un cambio de
paradigma ante la diversidad familiar. La propuesta, acorde con los derechos de la infancia
și de la adolescencia, con los derechos de la mujer y con el derecho a la familia, a de apostar
por la consolidación de una perspectiva de investigación (como la del Grupo de Trabajo
Tiffamo ) y de comunicación social que apoyen la consecución de ese cambio en la percepción
social de la monoparentalidad y en la erradicación del estigma de ser madre soltera.
Este necesar să promoveze liniile de investigare care propun o alternativă, o schimbare de

perspectivă și care (de)construiesc practicile care favorizează persistența patologizării
monoparentalității și a persistenței prejudiciilor și a estereotipurilor care reproduce un
inmovilism care împiedică construcția de soluții. efective, validate și valorificate din fiecare
colectiv afectat în câmpul cercetării sociale.
Uno de los exemples more preocupantes of this transmission of cliches and prejuicios was
the publication in April 2019 of a information published in The Family Watch de către o
investigatoare a Universității Carlos III din Madrid. El inform, că a fost prezentat cu motivul
Dia del Padre (marzo 2019), relațiaba la absența figurii paterna cu la delincuencia juvenil și
la pobreza, el embarazo en adolescentes o la violencia doméstica, și asiguraba que, desde
una perspectiva científica , el papel de la figura paterna este „insustituible”, sau că „las
„familias sin padre” constituie la tendencia demográfica más perjudicial de esta generación,
el daño de mayor gravedad cauzado a los niños y niñas. Entre las conclusiones of this inform
se dice que "son muchas las investigaciones que advierten
166
de la sólida relație statistică existente între los niños problemáticos y violentos y los niños sin padre”.
În anul 2020, această legătură între „delincuencia de los jóvenes” și a pertenție a familiilor
monoparentales obtuvo vreun eco mediático după cum este menționată pentru un informe de ámbito
académico. În concret, realizat prin grupul de investigație în Criminología Aplicată (CRIM-AP) de la UPV/ /
EHU, publicat în International Journal of Law, Crime and Justice (2019). În dicho articol, se analizează la
asociația între delincuencia și monoparentalidad pentru a descartar că este ultima făcuse un factor
relevant în los delitos cometidos por jóvenes în el País Vasco, a pesar de „que sunt ampliamente
reconocidos în literatura científica ca factori asociați a delincuenței. juvenil” (junto con la oferta de ocio
de riesgo y la inestabilidad residencial). De hecho, de este estudio se hicieron eco distintos medios, între
otros DEIA176. Conform acestei informații, „los autorii studiului, că caută verificați și factorii asociați ai
delincvenței juvenile în alte țări sunt extrapolabili în societatea vasca, așteptăm să existe o relație
similară. Sin embargo, los resultados nu se afișează pe aceeași coincidență. Lo que esto indica este că
los modelos teóricos no son universales.” Esta referință pune în evidență a asociației între
monoparentalidad și marginalidad de los/as hijos/as, delincuencia, problemas sociales, etc. De hecho,
dentro del propio studiu se poate citi:
„La investigación empírica în diferite țări a demonstrat que las zonas geográficas con mayor
número de familias monoparentales están relacionadas con la delincuencia (Bernasco y
Nieuwbeerta, 2005; Wong, 2017)”. Esto face că el grupul de cercetător parte de la hipótesis de
que, puesto que aceste locuințe au un timp mai mic de supervisión și sunt mai vacíos în timpul
unui interval de timp mai lung, copiii și copiii care cresc în aceste familii sunt mai propensi
pentru a fi delincvenți juveniles. . Añadiendo que las zonas geográficas con mayor porcentaje
de familii monoparentales „podrían tener un nivel mic de cohesión social și estar menos
supervisadas por progenitores capaces”, lo que potenciaría la delincuencia juvenil. Tras el
estudio de los datos oficiales, el lucru citat nu poate verifica această teză. Cu toate acestea, nu
atribuie imposibilitatea de a verifica tesis a existenței de idei preconcebida și errónee care se
adoptă ca premise ale cercetării, dar și la politicile sociale ale guvernului autonómico del País
Vasco.
Ello es debido a que para los autores del estudio “de acuerdo con la literatura internacional,
existe evidencia de que las familias monoparentales son una variable criminógena que predice
la delincuencia juvenil (Erdelja et al., 2013; Ikäheimo et al., 2013 ; Wong ) . , 2017), pero esto no
está respaldado por nuestros hallazgos. Quizás las familias monoparentales no estén en
situación de desvantaja, como han
176 En Euskadi nu se da relația între delincuencia juvenil și ocio de

riesgo https://www.deia.eus/actualidad/sociedad/2020/01/09/euskadi-da-relacion-delincuencia-juvenil/1010639.html
167
contemplado algunos autori (Sampson et al., 1997); o en ellas existe una falta de control social,
como sugieren otros (p. ej., Wong, 2017), ya que en España una familia monoparental nu este
necesarmente una familia sin apoyo social. Si algo caracteriza a las sociedades del sur de Europa
es el fuerte sistema familiar (Reher, 2004); el sistema de bienestar familiar en España –así como
en otros países del sur de Europa (Ferrera, 1996) - asigna a la familia un papel central, que será
la fuente de bienestar de sus miembros (Moreno, 2001). Así, el sistema familiar în España nu va
oferi doar materialul de sprijin și emoțional, deoarece un control informal esencial que ayudará
a prevenir la delincuencia în general (Cid y Martí, 2016) și, în special, la delincuencia juvenil
(Fernández-Molina și Bartolomé Gutiérrez, 2018).
(....) În acest context, nuestros hallazgos ar putean explicase por el papel protector al familiei
combinate cu un puternic sistem de sprijin institucional. El gasto del Gobierno del País Vasco în
servicii sociale este superior al altor regiuni din España (Herrero-Alcalde y Tránchez-Martín, 2017;
Peña-Longobardo et al., 2016), proporcionando , por tanto, niveluri mai alte de protecție socială ,
într-un país și într-o cultură unde la protecție socială este în general alta”.
Creemos que ambos estudios se serven de tesis que estigmatizan y denigran a las familias monoparentales
con argumentarios que, en pleno siglo XXI, result anacrónicos, por cuanto se basan en prejuicios y
estereotipos machistas y sexistas de corte moralista que:
- consideran a las "familias sin padre" como una tendencia demográfica que perjudica
a la familia y daña a los niños ya las niñas;
- afirman que la figura del padre este o influență irremplazable și única pentru las y los
niñas y niños;
- defienden que los niños și las niñas care cresc cu referința unui părinte au o mai bună viață
académica, emoțională și personală, primari cocientes intelectuales și mai bună capacitate
lingüística și cognitivă; son más sociables; au mayor autocontrol; sufren menos dificultades de
comportament în adolescencia; sacan mejores notas; son mejores lideres; tienen la autoestima
más elevada; no suelen tener problemas con drogas o alcohol; dezvoltă mai multă empatie și
sentimente de compasiune hacia los demás; y cuando se casan tienen matrimonios más estables.
- sostienen că el efectul absenței părintelui afectează negativ la sănătate și la bienestar de los niños
y niñas, tanto físicos como psiquicos, ya que su sistema inmunológico se ve afectado por el
estrés care les genera la situación de desamparo provocat de las. carencias afectivo-educativas
paternas; necesitan más ayuda psiquiátrica.
- asigurăn que la carencia del padre este în baza majorității actualelor probleme sociale más
urgentes, desde la pobreza și la delincuencia, până la embarazo de adolescentes, el abuso
infantil și la violencia doméstica; son menos solidarios y empáticos. - advierten de la sólida
relación entre los/as niños/
as problemáticos y violentos y los/as niños/as sin padre; si el padre está ausente, el chico searchá
sus pautas de vida în protagonistas de serie de televiziune, videojuegos, o en compañeros de
colegio equivocados.
168
- semnalan que la ausencia del padre face que la madre a stabilit o relație similară la de pareja cu
su hijo varón, lo que perjudica el echilibru psiquico de ambii. De forma que, una vez adolescentes,
many of those/as niños/as no have another medio de probar su virility que el de oponerse a la
mujer-madre, inclusive by medio de la violencia.
- dicen que la mayoría de los/as niños/as con carencias afectivas por parte de su
padre sufren probleme de identitate sexuală și emoțională.
În aceste exemple, lamentabil nu sunt izolate, cum ar fi deseable, se face evident că este necesar să
promoveze din administrațiile și din universitățile líneas de investigare adecvate, care abordează
realitatea familiară monoparentală dintr-o logică a drepturilor, cu perspectiva de gen și cu o privire.
interseccional care se aleje de la reproducción de narrativas, relatos, imagini și conținuts que abunden
în estereotipuri și prejudicii asupra femeilor, care ar putea fi singuri ai fetelor și fetelor, așa cum sunt
acestea. Hay que abandonar esa linie de investigare și studiu asupra familiei, care se încadrează într-o
tradiție orientată a indagar, așa cum semnalează Avilés Hernández, despre „la falta de un modelo
masculino care diera stabilitate și autoridad al conjunto familiar”, care reproduce un discurs. falsamente
científico que estigmatiza al hijo/a de la familia monoparental și de las mujeres que las encabezan,
culpando și responsabilizando a estas mujeres de toți acei bărbați care pot să-și facă alegerea
personală sau prin lipsa de supunere la pareja. o por desafiar al orden patriarcal que define cuál trebuie
să fie su rol dentro de la familia: esposa, madre y ama de casa. El conocimiento científico siempre es
discutible y provisional; sin embargo, când atenta contra la dignidad de las personas, el conocimiento
deja de ser científico para ser dogmático. Nu trebuie să evidențiem că există încă această denigrare, și
bine este de justicia să spunem că nu este comparabil cu alte femei și alte persoane care experimentează
diferite tipuri de discriminare și desigualități care se intersectează.
5. ¿CÓMO MIRAR Y ACTUAR SOBRE LA REALIDAD FAMILIAR

MONOPARENTAL?
La viudedad, el embarazo no deseado, el abandono familiar, la separación, el divorcio, una situación de

violencia de género, el internamiento de la pareja, un proiect migratorio, la libre alegere... sunt toate
elementele și experiența lor forma muy diferente las aristas de esa realitate tan compleja que es la
familia. Desde una perspectiva más sociológica, surge la pregunta de si se poate vorbi de familia
monoparental sau hay que plantearse hablar de monoparentalidades, la plural. Raúl Flores a semnalat
în la entrevista că mantuvimos că „para interpretar las politici que tendrían să se aplice las families
monoparentales lo primero que tendría ca să facă se face față la dezbaterea dacă la monoparentalidad
este un stat, o situație circunstancial sau o realitate mai duradera. Aclarar și la condiția de la familia
monoparental es transitoria (temporal) o permanente. Es cierto que hay familias monoparentales de
origen que pocas veces dejan de
169
serlo, pero también hay casos en los que dejan de serlo când la madre sau el padre introdus a otra persona
en la propia relación de parentalidad, que no en la pareja. În alte cazuri, monoparentalitatea este un fapt
familiar desprevenit. La diversitate de familii monoparentales este tale situațiile care sunt diferite, deși la
baza sea foarte similară. Din punct de vedere statistic, întotdeauna este mai puțin liber de a face las
lucruri conceptuale, buscându-se la final la opțiunea, care mai ne așteaptă la fenomenul social, care vrea
să studieze.”
Aceste impresii no vine a confirmar la tendencia, când se tratează de stabilire și delimitare a drepturilor
familiei monoparentale, de confundir „la convivencia” cu „la filiación”, la unitatea de convivencia cu el
vínculo familiar. Esta confusión se reflectă în mod clar în definiția că se a venit făcând de la familia
monoparental cu baza în descrierea statistică recunoscută în Encuesta de Hogares del INE, este decir, în
funcție de această familie ideală că la ley protege (la biparental) și en comparație cu aquella a la que
premia (la numerosa). Sin embargo, desde o privire la diversitatea familiară, se pot și trebuie să deschidă
alte definiții de realități familiale diverse în cazul în care există o corresponsabilitate cu figura progenitor
și/o între progenitori (în caz de haberlos) prin intermediul uneia. vertebración de las relaciones sociales
llevada a cabo no desde el control sino desde el desarrollo personal.
În linie cu întrebarea asupra finalității de la formarea familiei în España, ne-am llamó la atenție el
análisis que compartió Francisco Camas în relație cu întrebările de opinie publică despre papelul familiei:
„Todavía tiene mucho peso la idea de tener una familia pentru criar și educar hijos. Es decir, persistă la
ideea familiei ca vector pentru reproducerea speciei sau reproducerii culturale determinate de valori sau
norme. Solo un tercio de la sociedad menciona el afecto o el amor ca el principal papel de la familia. Esto
viene a decirnos que la idee de familie nu este legată de o uniune pentru a împărtăși viața și amorul.
Solo el 30% de la población española crede că el papelul mai important al familiei este dar afecto și amor
a sus membri.”
Como señala Almudena Escorial177, în España se consideră că „la crianza es un asunto privado, algo que
tiene que estar en manos de las familias. De ahí se explica las altísimas tasas de pobreza infantil și juvenil
cu privire la restul Europei. În 2018, eram el segundo país cu más pobreza infantil, solo por detrás de
Rumanía, când nuestro PIB este la capul Europei. ¿Cómo este posibil ca un país care este a capului Europei
este a cola în pobreza infantilă și juvenil? Deoarece protecția socială a fetelor și copiilor nu poate fi în
mâinile familiilor, nu poate fi sigură că toate fetele și copiii au garantat toate drepturile, ceea ce implică o
investiție. Las familias necesitan más apoyo para la crianza de sus hijos, y las familias monoparentales
más, no solo por su
177 Almudena Escorial es Responsable de Incidencia Política de Plataforma de Infancia.
170
situación de pobreza, sino desde el prisma de la conciliación de la viața personală și laborală

și la responsabilitate.”
Esta valoración de Escorial coincide cu la de Raúl Flores: „Las familias necesitan más apoyo
para la crianza de sus hijos, y las familias monoparentales más, no solo por su situación de
pobreza, sino desde el prisma de la conciliación de la viața personală și laboral și la
corresponsabilidad”; și, de asemenea, cu la de Graciela Malgesini: „La ausencia de măsuri de
protecție socială are un sentido trascedente, no solo por la falta de asignación de recursos
în apoyos a niñas, children and adolescentes, care, de asemenea, experimentează restul
familiilor, dar și la falta de apoyo –en el sentido de establecer una ley– care recunoaște că
există las familii monoparentales și care, dada su situație specială, este modelul necesită
cierta aportación de la societate pentru a putea fi viables”.
Respecto a esta necesitate de tener special presents a las families monoparentales in the
investment public of the politics dirigidas a las families, result special relevant the aportación
de los estudios de FOESSA sobre pobreza and exclusión social, as as como los análisis que
realizan from ocho dimensionss: empleo, consumo, política, educación, vivienda, salud,
conflicto social și aislamiento social. Desde este marco, Raúl Flores explică că „hay dos
dimensions que influenyen mucho en las familias monoparentales. Una son los ingresos și
otras son los cuidados. La dimensiune de los ingresos, por su parte, are dos componentes:
un componente structural, puesto care nu este lo mismo, că există două persoane care
ingresen în casa a căreia una; y otro que tiene que ver cu la brecha de venituri între bărbați
și femei. Las familias monoparentales donde el sustentador principal este un hombre tienen
un nivel de venituri superior al familiei monoparentales cuya sustentadora principal este o
femeie. Por tanto, în esa diversitate de familii monoparentales, găsim că dimensiunea
economică are o descriere unică o fija para todas: hay menos ingresos porque hay menos
personas aportând veniturile și existența unei variabile, care schimbă în funcție de persoana
susținută este un bărbat. o una femeie. Pero la dimensiune economică nu este la unică, care
are peso în familiile monoparentales, dar și la dimensiunea îngrijirilor. Es cierto que hay
que hacer una salvedad și este că atunci când are mai multe venituri poti 'comprar cuidados',
es decir, că hay un condus, că staría uniendo ambele dimensiuni. Salvado esto, în dimensiunea
îngrijirilor, ne găsim dificultăți foarte asemănătoare în familiile monoparentales. Este
complicat atender a los niños când ești sola, are mai multe încărcături educaționale în
același timp, care are las carceri profesionale și că aceasta etapa de crianza este mai
compleja în cuanto ce are că face mai multe malabarismos pentru a duce la cap”.
171
Para las familias monoparentales el problema de los cuidados es vital, puesto que hay una persona
menos en el hogar para repartir cargas. Cu toate acestea, el tema de los cuidados, la corresponsabilidad
și la conciliación lo abordamos în la Monografía 5178.
Como semnala UNICEF179, rezultă necesar să se revizuiască designul sistemului actual de prestații și
impozite și să identifice eventualele reforme pentru a da răspuns la problemele care afectează a los
hogares cu niños și niñas dependientes, avându-l prezent că „el risc de pobreza se distribuie de formă.
desigual en los distintos tipos de hogares con niños”, siendo „considerablemente superior en los
monoparentales y en las familias de mayor dimensión”, (las numeroase).
Respecto a esto, întrebăm a Raúl Flores cuál era su analiza asupra impactului de la pobreza în los
diferentes modelos familiares, avându-se în cuenta că las familii numeroase cuentan cu reconocimiento
legal în timp ce las monoparentales, în schimb, no gozan de este recunocimiento. Se trata de averiguar
și de recunoașterea legală a rezultatelor indiferente la ora de protejare a unei familii a riscului de
excludere socială. El análisis del secretario técnico de FOESSA este că „hay other elements structureles
that son los que están făcând că ambas realitate familiares, având diferite situații juridice, se întâlnesc
într-o situație de vulnerabilitate socială. Pudiera pare să existe o Ley de familii monoparentales nu
garantează că vayan a estar în situație de mai puțin exclusión socială, a nu ser că la realitate a familiilor
numeroase sea otra și cele tasas de pobreza răspunde la alte dimensiuni care nu sunt aplicabile în las
monoparentales. În plus, este important nu olvidar que, al igual că există familii numeroase, care nu au
nicio problemă de pobreza și excluziunea socială, de asemenea, există familii monoparentales care nu
au nicio problemă de pobreza sau excluziunea. La mayor diferencia este în care la prima parte a
elementelor care protejează familiile numeroase, fii universali, a fost pus în familia numerosă, nu trebuie
să demonstreze că are o dificultate economică sau socială specifică, va prezenta carnea pentru a avea
acces la drepturile. , avantaje sau bonificații. Desde un punct de vedere sociologic, este important să
protejeze la crianza, care să permită acele persoane care vor să aibă mai mulți copii care să aibă prin
intermediul unei protecții suplimentare pentru a putea face acest lucru. Pero desde ese mismo argument,
de asemenea, hay que generar la misma protectie pentru acele persoane care decidan proiecte vitale de
a avea hijos de manera individual sau care afronten proiecte vitale de cuidar a sus hijos care por diferite
circumstanțe han sobrevenido și avean că hacerlo sin la presencia de otra persona. De igual manera, că
există un recunoaștere a excepționalității, care supune să fie o familie numeroasă, ne punem în
discuție ce nu există o recunoaștere a faptului că presupune că este o familie monoparentală. La
realidad que enfrentan estas familias (monoparentales) este o realitate
178
Monografía 5 – „Apuntes sobre monoparentalidad y cuidados”. 2021. Assiego Cruz, V. Instituto de las Mujeres.
179“Cómo reducir la pobreza infantil en España. Analize și recomandări”. 2020. Unicef.
172
que siempre está complicando sus condițiile de viață și sunt asumând un reto más grande, unas
dificultats añadidas a lo que es la crianza în sí misma. Por lo tanto, otro de los elementos comparativos
este ¿por qué hay un reconocimiento de un lado și nu hay un reconocimiento de otro a pesar de las
regulaciones residuales en algunas CC. AA?”
La realitate de la monoparentalidad pune în evidență las costuras ale unui sistem care nu este bine
cosido. Sarah Babiker reflectă în acest sens: „Por más que se aliente a la emanciparea femeilor, nu există
condițiile materiale pentru a menține copiii/asai. În acest sens, este foarte interesant la privirea desde
las familii monoparentales, deoarece arată perfect la inviabilitatea sistemului, nu este matematică și
vitalmente imposibilă, care nu are niciun tip de roșu și nu poate să iasă singur, cu un copil sau o nenă,
adelante. Toate, de alguna forma, necesitan recurrir a cineva oa su familia de origen, algo chocante en esa
adquisición de independencia en cuanto a que, temporalmente, te vuelves a ser hija/hermana...” Es decir,
dependiente de otras personas, de redes o de las ayudas públicas o privadas.
Așa cum afirma Raúl Flores, „las politici no son capaces de cambiar la cultura ni la mentalidad, pero, de
otro lado, las políticas tienen la responsabilidad de propiciar una evolución y un desarrollo de nuestra
cultura, de nuestros hábitos, de nuestra forma de entender. las things. Las políticas que suelen crear más
problemas y menos consenso y más división social son aquellas que tratan de empujar a un cambio
cultural”.
În consecință, credem că este foarte simplu legislator asupra unei realități, care este construită și
compartită prin tot lumea. Sin embargo, este foarte dificil legislar pentru a construi o realitate alternativă.
La vía fácil este să caute el cunoaștere prin del
carné, dar este necesar să faceți un analiz pentru a căuta elementele diferențiale în cei care există, pentru
a sprijini familiile monoparentale. Sin duda, în su caz, los ingresos y el empleo tienen un peso muy
importante en sus dificultades y en las políticas que se deberían diseñar y aplicar para reducirlas o
amortiguarlas. „A una familie monoparental lo que más le-ar putea ajuta să-ți ajute o garanție de venituri
într-un nivel superior la unitățile de consum, care are ese hogar, de tal forma că orice empleo care tuviera
(la persona adultă care se face cargo de sostener el hogar en solitario) estuviera complementado a nivel
de venituri până ese nivel. În plus, (la familia monoparental) ar trebui să aibă o protecție orară și de
adaptare a locurilor de muncă pentru a se îngriji de estuvieri asigurați”, explică Raúl Flores.
Există fapte diferențiale a celor care trebuie să ofere răspunsuri diferite și creăm că una Ley de Diversidad
Familiar ar putea permite să răspundă la fapte diferențiale ale diferitelor modele familiale. Es en esa
răspuns în la que se juegan las discriminaciones, las posibles situaciones de trato desigual y de prácticas
sociales en las que, si bien no hay voluntad de excluir, se excluye involuntariamente. Există importante
drepturi în joc, în primul loc, los del niño sau la niña nu a fost discriminată prin modelul familiar, și, în
al doilea loc, la femeile aleg în mod liber în stare civilă, personală, afectivă și
173
familiar (derechos sexuales y derechos reproductivos) nu este penalizat socialmente cu

lipsa de recunoaștere a acestor drepturi, lo que las lleva, în consecință, a verse abocadas
a situaciones de precariedad, pobreza și exclusión. Como recunoaște una de las
conclusiones de la Encuesta Isadora Duncan: „Las familias monoparentales continúan
siendo unas grandes desconocidas para la sociedad española. Los problemas de
conciliación laboral o familiar, cuidados y necesidades, dependen aún del apoyo altruista
por parte de su red social, condiții manifestadas de manera más extrema în timpul pandemiei”.
6. LAS MUJERES OLVIDADAS DENTRO DE LA

MONOPARENTALIDAD
Partiendo del hecho de que el estigma afectează a toate femeile, este necesar subrayar,
că tal como hemos visto, al hecho familiar monoparental, además del género, también le
atraviesan alte ejes de desigualdad legate cu la raza, la clase, las capabilități, el lugar de
nacimiento, el origen și la pertenencia étnica, la orientación sexuală, la identidad de
género, las creencias religiosas, las neurodivergencias, între otros. Aceste categorii
interfieren în accesul din echitatea femeilor, care încadrează familiile monoparentale în
drepturile lor. De ahí, la propunerea acestui studiu de extindere a ideii de egalitate pentru
a include analiza acestor alte tipuri de desigualitate. Sería un error abordar las
discriminaciones que sufren las families monoparentales desde o vision monofocal que
solo tuviese en cuenta, de forma aislada, la desigualdad de género.
El estigma asupra las familii monoparentales se agrava și se amplifica în măsura în care

sunt categorii de desigualdad interactúan, de forma care a etichetei de „madre soltera” se
suman prejudiciile și estereotipurile care există asupra femeilor, printre alte exemple, del
pueblo gitano, las que forman parte del colectivo LGTBI+, las migrantes que están en
situación irregular, aquellas that se sienten parte de la cultura musulmana, las mujeres
racializadas... Este moment de, as dice Zinnia Quirós, include a “las mujeres” que ya viven
en los márgenes y además son lideresas de sus familias. Necesitamos ampliar esa foto și
această privire și ese este un reto muy urgente”. Máxime atunci când, în acest context
de criză, lucrările care mai sunt distruse sunt ale femeilor, în special, ale femeilor migrante,
care se dedică la munca domestică și la îngrijirea lor. Como bine semnala Inés Plasencia:
„Las madres monoparentales no son solo eso dos polos (elección o sobrevenidas),180
sino que a ellas también les atraviesan other factors que de por sí al feminism le está
costando integrar”.
180 Andrea Hernández Monleón, in su trabajo de investigación sobre la monomarentalidad, al observa las
experiențele și vivencias de la monoparentalidad, consider que lo más útil este să gândească las políticas públicas
și las actuaciones centrándose în las features del proiect familiar și în si este unul proiect de
174
Cristina Palomar Verea181 lo resume en una frase que encontramos en un informe de la

organización Women's Link: “Plantear que la maternidad es una practica cultural significa
también relativizar los lugares comunes sobre esta, ya que implica asumir, de entrada,
que el significado que esta práctica are în estrecha relație cu contextul cultural, social
și economic în el că se realizează”.
En el citado informe, la organizația de apărare a drepturilor femeilor, denunță că el

estigma mamei soltera se deplasează către femeile mai vulnerabile; y que España vulnera
los derechos humanos de las mujeres nigerianas victimes de trata și de sus hijos e hijas,
revelando que las autoridades españolas se retrau sistematic su custode los hijos e hijas
a estas mujeres victims of trata, en lugar de proteja la unitatea familiară. 182 „En esta
investigación, Women's Link documenta la violación sistemática del drept de las mujeres
víctimas de trata a ser madres ya tener una familia, un derecho tan preciado en nuestra
sociedad que damos por supuesto que todas las personas tienen acceso a él. La prezenta
investigație dezvăluie discriminarea că sufren sunt femeile atât prin condiția victimelor
în tratarea lor, ca prin estereotipurile despre ceea ce înseamnă
maternidad/paternidad elegido și planificado, care se inițiază în solitari sau și bine a fost o decizie luată ca urmare
a unei circumstanțe personale acontecida de manera no prevista. Este ceea ce Andrea Hernández de Monleón se
numește în proiectul de investigator, respectiv, ca monoparentalitate prin decizie și monoparentalidad sobrevenida.
Monoparentalidad por decisión: se engloban aici toate acele maternități/paternități care se inițiază ca un proiect
vital individual. Es decir, el proiect materno/paterno este independent de o relație de pareja, este la persona quien,
de manera individual, elige lleva a cabo în solitario este proiect personal care are sens and significado en sí mismo.
Dentro de această tipologie putem găsi: las Madres Solteras por Elección (MSPE), atât sunt prin tehnici de reproducție
asistată ca prin adopțiune națională sau internațională, sau prin acordare familiară, sau oamenii care accesează
paternitatea în solitari, bine prin intermediul de la adopción national o international, del acogimiento o de la
gestación subrogada. Monoparentalidad sobrevenida: la monoparentalidad poate surgir o consecință a întreruperii
sau rupturii unui proiect de pareja și familiar anterior, putând fi de o manieră voluntară sau involuntară și generând
o diversitate extinsă de situații în relație cu crianza, custodia și organizarea familiară posterior. a la ruptura/
separación. El pas a la monoparentalidad poate fi viu, mai puțin în timpul unui timp, ca o fază vitală critică puesto
que, în plus de la de la ruptura del proiect în comun, pot experimenta diverse sentimente de fracaso, al no poder
cumplir con el ciclo vital și la concepción de la familia tradițională. En esta tipología podemos encontrar: separaciones
y/o divorcios, que engloban todas las rupturas (legales o, de hecho) de aquellas parejas estables en la que existía
cohabitación (tanto si estaban formalizadas como matrimonio o no). La ruptura de la pareja conlleva diverse
posibilidades en relación cu la guarda și la custodia legal de los hijos/as, pudiendo resolverse de tres formas legales:
custodia exclusiva de un solo progenitor (que conformaría la familia monoparental) și otro ausente; custodia
compartida asimétricamente, cu un progenitor principal (que conformaría la familia monoparental) și otro cu regim
de vizite mai mult sau menos amplio și cu anumite obligații puntuale; custodia compartida simétricamente (50/50),
que daría lugar a dos familii monoparentales a tiempo parcial y sucesivas; viudedad o fallecimiento de uno de los dos
progenitores; madres solteras que deciden seguir adelante con el embarazo, aunque el “padre” se haya desentendido
del mismo, separaciones involuntarias de la pareja sin que se dé una ruptura (ni legal, ni de hecho) de la misma ni del
vínculo între las partes. Aquí podemos găsi hospitalizaciones de larga duración, încarcelamientos, deportaciones,
jobs de temporada sau jobs que implican un cambio de residencia, migraciones por cuestiones socioeconómicas
etc.”. „Ni solas, ni en solitario. Condiții de viață, solidaritate informală și îngrijiri în monomarentalidad.” 2016.
Hernández Monleón, A. Teza de doctorat.
181 „Maternidad: historia și cultura”. 2005. Palomar Verea, C. Revista de Estudios de Género: La ventana núm. 22.
182 Véase el informe: Madres en las redes de trata: derechos robados”. 2017. Femei Link
175
„buena madre”. În plus de despojar a las mujeres de su dignidad, limitando su acceso al derecho a ser
madres, estos estereotipos, tan arraigados in our society, also impiden un análisis libre de discriminación
and prejuicios of los derechos of his children and hijas”, scrie Viviana Waisman în prezentarea informării.
Acest lucru injust se reproduce în multitudine de practici, atât sociale ca în principal instituționale, atât
în materie migratoria ca în acțiunea serviciilor sociale când suspendă sau retrage patria potestad a
femeilor care, avându-și un vínculo cu copiii și fiii, fiii săraci. , viven en condiciones de precariedad,
pertenecen a la etnia gitana, son víctimas de desahucios de sus casas, están en situación administrativa
irregular, han perdido el trabajo y no pueden pagar sus deudas... No hay que olvidar que hace apenas
dos años, el lider del Partido Popular a propus, ca o măsură de „apoyo a la maternidad”, retrasar la
expulsión de mujeres inmigrantes en situación irregular que estuvieran dispuestas a dar a su hijo en
adopción. Este o practică obișnuită în el franquismo, și acum, în España din secolul XXI, a sunt femeile
migrante care nu își au dreptul la mame, nu consideră că proiectul de familie nu este bine, cum poate
oferi o familie española. en un país en el que, por cierto, las tasas de fecundidad están por los suelos.
Cum afirmă Marisa Soleto: „Proteger la maternidad es proteja a las mujeres que son madres”.
Recientemente, se ha informat de la pensionada de una instrucción de la Fiscalía que ordenaba separar

de sus hijos a las madres migrantes que llegan a nuestras fronteras. Se trata de una práctica repetida en
España din 2013, prin intermediul unui protocol que permitía la separación de copii/as migrantes de sus
madres, inclusiv atunci când estos portan documentația care acredita su parentesco. El propio Defensor
del Pueblo a reiterat că „la activarea mecanismului de prevenire contra tratatei de minore după ce ajunge
în patera nu implică în tot cazul, la retragerea copilului sau la fetița adultului, care îi însoțește și
intră într-un centru de protecție. până să demonstreze filiația. La clave reside în el estudio
individualizado de cada caz și la comprobación de că nu se produce o situație de abandon. Si se observa
un vínculo între el acompañante și el minor, la acțiunea potențialului public ar trebui să se limiteze la
garantarea drepturilor minorului și la reducerea factorilor de risc că le afecten". remiterea rezultatelor,
ceea ce evidențiază necesitatea de a îmbunătăți și agiliza procedurile incluse pentru identificarea
minorelor însoțite.
Como semnala Zinnia Quirós „desde una mirada feminista sistémica structural interconectada, lo que
necesitamos exigir urgentemente este un cambio de sistem. Vivim într-un sistem capitalista, care este
heteropatriarcal, că este colonial și medioambiental destructor și avem nevoie de a configura un nou
sistem, care coloque la sustenabilitatea vieții și a planetei și sus îngrijirile în centru. Este vorba de a
pune în valoare la îngrijirile, de a înțelege cum repartizăm cu grijă și cum ne responsabilizăm ca
societatea de îngrijiri este ceva ce ne interpelăm a tuturor și a tuturor ca societate, și în special a
administrațiilor publice, și asta nu se întâmplă.
176
Entre las propias mujeres, entre las propias madres, se dan prejuicios desde los ejes de clase,
de raza și de situație administrativa. De ahí, la importanță de a analiza, de a gândi și de a
construi despre ello, deoarece conjugară lupte sociale cu diferite óptice are multă putere
transformatoare. Este necesar să ia cunoștință de faptul că o femeie care teletrabaja nu se
poate pune în același loc, că o altă femeie lucrează domestică. No es lo mismo, unas tienen
unos privilegios que otras no.”
Por eso, en la apuesta pentru defender la diversidad familiar, hay que dar cabida a toate
dezbaterile și atender toate las voces de las madres care crían a sus hijos și hijas en solitario.
„La lucha común, pero la mirada trebuie să fie intersecțională”, conchide Zinnia Quirós.
177
Anexo. –INDICADORES SUGERIDOS PARA TENER EN CUENTA EN LA ELABORACIÓN DE POLÍTICAS

PÚBLICAS
- Numărul și procentajul de familii monoparentale care sunt beneficiarii de Ingreso Mínimo Vital
sau de alt tip de ingreso prin închiriere básica.
- Número y porcentaje de familii monoparentales que reciben subsidios/transferencias de

protección social por parte de las administraciones públicas.
- Número și procentaj de locuințe sociale și de ajutoare pentru locuința acordată a familiilor

monoparentale.
- Numărul și procentajul de prestații și ajutoare ale Securității Sociale ale familiilor monoparentale.
- Número și procentaj de familii monoparentale care accesează deducțiuni fiscale și alte beneficii
sau avantaje tributare.
- Evaluación comparativă între politicile și măsurile conduse ale familiilor biparentale, ale familiilor
numeroase și ale familiilor monoparentale cu finul de caracterizare a condițiilor inițiale
economice și sociale de la fiecare dintre aceste structuri familiale și de a determina impactul
acestor politici în funcție de model. de familia.
- Întrebări ale familiilor monoparentale că midan experiențe, percepții și atitudini în relație cu

discriminarea în cazuri specifice, cum ar fi legate de accesul la muncă, de locuința, de atenția
sanitară, de educația și de alte servicii publice.
178
BIBLIOGRAFIE
-
Assiego Cruz, V. (Coord.); Assiego Cruz, V. De Uribe Gil, P. Ferreres Esteban, A. y González Villanueva, M (Autoras).
2019. Federación de Asociaciones de Madres Solteras (FAMS)MADRES Y PUNTO. LA REALIDAD
INVISIBLE DE LA MONOPARENTALIDAD EN ESPAÑA: DESDE LAS PRÁCTICAS SOCIALES A LA VOZ DE LAS MADRES.
-
Assiego Cruz, V. 2019. LA MUJERES SE LEVANTAN. Derribar los muros. Ed. Roca.
-
Assiego Cruz, V. 2021. Monografía 2 - CONCEPTO Y MARCO LEGAL DE LAS FAMILIAS MONOPARENTALES EN ESPAÑA.
-
Assiego Cruz, V. Monografía 5. 2021. - APUNTES SOBRE MONOPARENTALIDAD Y CUIDADOS Instituto de las Mujeres.
-
Barrón, S. 2002. UN EJERCICIO DE CLARIFICACIÓN CONCEPTUAL Y SOCIOLÓGICA. Revista del ministerio de trabajo y
asuntos sociales.
- Carbonero Garmundi, M. 2013 A. MONOPARENTALITAT, VULNERABILITAT I CIUDADANIA.
Familias monomarentales. Violențe, discriminare și vulnerabilitate. Col. Familias monoparentales y diversidad familiar.
-
Cuevas Hernández, A J. 2010. JEFAS DE FAMILIA SIN PAREJA: ESTIGMA SOCIAL Y AUTOPERCEPCIÓN. Estudios sociológicos
XXVIII.
-
De Uribe Gil, P y Assiego Cruz, V. Instituto de las Mujeres. 2021. Monografía 1 – RETROSPECTIVA DE LA MONOPARENTALIDAD
EN ESPAÑA.
-
De Uribe Gil, P. 2021. Monografía 6 - MONOMARENTALIDAD: RELATOS E IMÁGENES QUE CONSTRUYEN REALIDADES SOBRE
LAS MADRES SOLAS CON HIJOS e HIJAS. Instituto de las Mujeres.
-
Equipo de Estudios de FAMS. 2021. Monografía 3 - LAS FAMILIAS MONOMARENTALES EN ESPAÑA: DATOS, PROBLEMAS Y
NECESIDADES. Instituto de las Mujeres.
-
Flaquer, Ll. Almeda Samaranch, E. y Navarro Varas, L. 2003. MOPARENTALIDAD E INFANCIA.
Colecția Estudios Sociales La Caixa. N.20.
-
Fundația FOESSA. Cáritas Española Editores. 2019.VIII INFORME FOESSA SOBRE EXCLUSIÓN Y DESARROLLO SOCIAL EN
ESPAÑA.
- Goffman, E. 2006. ESTIGMA. LA IDENTIDAD DETERIORADA. Amorrortu Editores.
- Hernández Monleón, A. 2016. NI SOLAS, NI EN SOLITARIO. CONDICIONES DE VIDA, SOLIDARIDAD INFORMAL Y CUIDADOS
EN LA MONOMARENTALIDAD. Teza de doctorat.
- Palomar Verea, C. 2005. MATERNIDAD: HISTORIA Y CULTURA. Revista de Estudios de Género: La ventana núm. 22.
-
Rey Martínez, F. 2017. IGUALDAD Y PROHIBICIÓN DE DISCRIMINACIÓN: DE 1978 A 2018.
UNED. Revista de Derecho Político. N. 100, septembrie-diciembre 2017.
- Rubiales Cardenete, C 2020. ACCESO Y MANTENIMIENTO DE LA VIVIENDA EN LAS FAMILIAS MONOPARENTALES. Rubiales
Cardenete, C. UNED.
-
Salvati Copiii. 2015. MÁS SOLAS QUE NUNCA. Sastre Campo, A (Coord.); Assiego Cruz, V.
Ubrich, T. (Autori). Salvati Copiii.
-
Unicef. 2019. ¿SON LOS PAÍSES RICOS MÁS FAVORABLES A LAS FAMILIAS? ANÁLISIS DE LAS POLÍTICAS DE CONCILIACIÓN
EN LA OCDE Y LA UE”.
- Unicef. CÓMO REDUCIR LA POBREZA INFANTIL EN ESPAÑA. ANÁLISIS Y RECOMENDACIONES.
2020.
- Link pentru femei. 2017. MADRES EN LAS REDES DE TRATA: DERECHOS ROBADOS.
179
MONOGRAFIA V
APUNTES SOBRE MONOPARENTALIDAD Y
CUIDADOS
180
„Lo ce avem nevoie este capacitatea individuală de a crea și menține locuințe autonome”
(Ann Orloff)
181
1. INTRODUCERE
Cuando las condiciones de vida de la ciudadanía dependen de si esta vive en pareja o no,
de si tiene hijos/as o no, o de si al tenerlos los quiere criar en solitario o junto a otra
persona adulta, la vida que se teje no está poniendo în el centru a las persons and the
sostenibilidad of the life, sino la economie. Desde el marco teórico propuesto en el estudio
“Madres y Punto”,183 analiza las prácticas sociales sobre la monoparentalidad desde un
Orden económico implica hablar del valor que tiene la sostenibilidad de la vida184 por
encima de las lógicas de la economía capitalista.
Los datos que radiografían la vulnerabilidad social a las families monoparentales185

trebuie să fie mai departe de descrierea las realitats desempleo, pobreza, exclusión and
precariedad. Desde la lógica del capital económico, hay vidas que cuestan dinero (las de
los colectivos vulnerables) și la investiție economică care necesită „salvar” esas vidas de
los vulnerabilis nu sunt motivate pentru ideea de justicia social sino, mai bine, pentru o
percepție. subjetiva de caridad (vidas a salvar/sujetos dependientes) o por un interés
económico del mercado (mano de obra barata/sujetos consumidores). Frente a acestor
valori de subordonare, individualism și acumulación, las propositions of the economies
feministas se centran en parametrii and values different: los de igualdad, singularity and
universality.
Desde el eje subordinación-individualismo-acumulación, la incorporación de las mujeres

al mercado de trabajo –al no have state acompañada ni por la incorporación de los hombres
183 „Madres y punto. La realidad invisible de la monoparentalidad en España: desde las prácticas sociales a la voz de las madres”. 2019.
Assiego Cruz, V. (Coord.); Assiego Cruz, V. De Uribe Gil, P. Ferreres Esteban, A. y González Villanueva, M (Autoras). Federația de Asociații
de Madres Solteras (FAMS)
184 „La idea de sostenibilidad de la vida face referire a su o dată a dos criterii básicos de esa vida care merece ser
vivida: la vulnerabilidad și la eco/interdependencia; ya dos elementos irrenunciables: la universalidad y la
singularidad. En este sentido, parece cuando menos sensato afirmar că el actual sistema socioeconómico este
incompatibil cu aceste condiții del buen vivir (Amaia Pérez, 2014). El actual capitalismo patriarcal no solo es que ponga
la vida al servicio del capital, amenazándola, por tanto, de manera constante, sino que, además, niega o incumple los
criteriile arriba mencionados. Por una parte, niega la ecodependencia, al separa de manera flagrante natură și viață
umană, împreună cu o falsă identificare de bineestar și progres cu consumul mercantil exacerbado, în timp ce
impune un espejism de autosuficiență și independență care nu răspunde la situația de vulnerabilitate. caracteristica
de los seres humanos în timpul întregii traiectorie vitale. Por otra parte, los dos elementos irrenunciables del buen
vivir, la universalidad de este și la singularidad de las experiences en él, son pervertidos, ignorados sau eliminados.
Astfel, el actual sistema identifică valorile „lo masculin” cu lo uman, asimilarea vieții umane la un subiect foarte
concret: al varón blanco, burgués, adult, cu o funcționalitate normativa și heterosexual. De acest mod, se pervierte
la universalizare, puesto que para el sistema patriarcal capitalista nu toate las vidas merită să fie vividas de la misma
manera, dar numai acelea care încadrează cu acest subiect 'universal' vor fi asumate ca acelea cu dreptul a avea o
via ă. mai bine. Así, se elimina también toda posibilidad de singularidad y de diferencia, puesto que las vidas alejadas
del modelo „universal” son, en el mejor de los casos, irrelevantes, pudiendo ser incluso prescindibles (Pérez Orozo, A.
2014).”
185Monografía 3 – „Las familias monomarentales en España: datos, problemas y necesidades”. 2021. Equipo de
Estudios de FAMS. Instituto de las Mujeres.
182
al mundo del cuidado ni por o reducere a rolului de îngrijire– a dat ca rezultat că la încărcare de ambele
roluri a recaído en las mujeres: trabajadoras y cuidadoras al tiempo186. Desde una lógica capitalista y
neoliberal187, ese trabajo de cuidados nunca será remunerado, y, a su vez, el empleo (remunerado) para
poder ser compatible con los cuidados podrá ser precarizado la maxim188. Queda de esta forma
condicionada la libertatea femeilor despre sus vidas. Si quieren ejercer su maternidad en solitario o por
circunstancias sobrevenidas, han de depender bien de otra figura (pareja, familia), bien de las ayudas/
medidas sociales. La idea de emancipación economică189, de autonomía, în realitate, este bazată într-o
falacia.
În schimb, desde el eje igualdad-singularidad-universalidad, lo que provoacă la vulnerabilitate și la

dinamica de excludere este un ansamblu de situații interrelacionate și interdependente care abocan a
mamelor, care ar fi în solitudine și ai fii ai sărăciei: el desigual accesor de las mujeres al mercado laboral,
la brecha
186 „Las mujeres son quienes se encargan de los cuidados, no solo de los recién nacidos, sino también de las personas
mayores o dependientes. El număr de prestații pentru maternitate solicitate a experimentat un descenso del 3,6% el
anul trecut, cu un total de 268.328, în timp ce în cazul de prestații de paternitate la tendința se invirti, fiind această
dată cu 8,2% mai multe că el an anterior, cu un total de 264.632. Las conclusiones en materia de igualdad pasan, nu
cu toate acestea, obligatoriu pentru a observa el număr de excedencias solicitadas pentru el cuidado. El 90,6% din
aceste excedențe au fost solicitate de ele. Los cuidados, por tanto, continuan teniendo rostro de mujer. Conform
ultimelor date pe care le oferă Ministerul de Empleo, în decembrie 2017, un total de 2.739.483 de oameni au primit
pensie de jubilare, față de 1.405.318 de femei. La cuantía media de ellos era de 1.355 euro, frente a los 942 euro de
ella. Este să spun, la brecha înregistrată era atunci del 30,49%.” Rodríguez, Sabela. „Lejos de la corresponsabilidad:
más del 90% de las excedencias.” Infolibre. 2018.
187 „En la raíz del sistema economic neoliberal se află într-o structură socială și economică patriarcală, care
extiende una serie de creencias și actitudes sexistas și racistas care promuevenesc excluderea femeilor și
infravalorarea curăților. El patriarcado este un sistem de opresión care reproduce și exercită dominația masculină
asupra femeilor și a persoanelor fără binari. Prin intermediul unei presiuni de genul sistematic și institucionalizat,
acest sistem exploatează și subiugă femeilor, atât în spațiul privat, cât și în spațiul public. Acest sistem își
menține mulțumirea atitudinilor sexiste care impregnan toate domeniile societății (como el Estado, la economie
și la familia), așa cum este în legislația discriminatorie. El sexismo este unul de los principales obstáculos a los
care se enfrentan las mujeres para poder ejercer de forma plenară a tuturor drepturilor și libertăților, dar, de
asemenea, are efecte perjudiciale pentru bărbați, când această idee de masculinitate se face tóxica”. „Tiempo para el cuidado.
El trabajo de cuidados y la crisis global de desigualdad.” Enero de 2020. Informe de Oxfam Internacional.
188 Desde la economía feminista se distinge între munca și munca pentru a semnala necesitatea contabilizării în
las cuentas públicas el trabajo nu remunerate că multe femei llevan a cabo a costa de propria salud, de echilibru
mental și emoțional. También la necesidad de abordar en qué condiciones se lleva a cabo el empleo en el hogar.
Lo que sostiene la economía capitalista (incluido el empleo) este ese trabajo invisible y no pagado, o muy mal
pagado.
189 „Estamos într-un periodo în el care se dezvoltă un nou tip de patriarcado în el cual las mujeres nu sunt singuri
în casă, dar în ceea ce privește valorile și structurile sociale tradiționale, totuși nu au fost schimbate.
De exemplu, există multe femei care lucrează fuera de la casa, multe ori în condiții precarie, ceea ce presupune o
mică fuente de autonomia principală. Sin embargo, los lugares de trabajo asalariado nu au fost schimbati, por tanto,
ese lucru asalariado înseamnă adaptarse a un regim que este construit gândindu-se în el trabajo tradicional
masculino: las hours de trabajo no son flexibles, los centros de trabajo nu au inclus locuri para el cuidado, como
guarderías, și nu se au gândit forme pentru că oamenii și femeile concilien producția și reproducția. Este un nou
patriarcado în el que las mujeres trebuie să fie două lucruri: producătoare și reproductoare în același timp, o
espirație care a terminat consumând toată viața femeilor.” Federici, Silvia. Entrevista de Requena, Ana. en eldiario.es.
183
salarial, la segregación ocupacional, la falta de politici de conciliación, la absența culturii de

corresponsabilidad și de îngrijiri în interiorul propriilor firme...
Desde el enfoque con el que se han elaborat sunt monografii, las families monomarentales tienen una
aportación que hacer a la sociedad y, también, al feminismo190.
Una aportación que, además, contribuye a la sustentabilitatea vieții, a planetei și a valorii sociale care
reprezintă multipluralitatea persoanelor și familiilor. Con su sola presencia, las families monomarentales
vienen a cuestionar el binomio empleo/trabajo ya demandar, in consecuencia, that se (re)piense the
maternity and los cuidados. La corresponsabilidad en los cuidados no se logrará unic prin intermediul
legilor, deci se va realiza din politicile de justiție socială în termeni de echitate și de cunoaștere a
diversității familiare.
Con la irrupción de la pandemia de la COVID-19, esta situația s-a văzut agravada, al dejar al descoperit
lasturile unui sistem economic în el que la conciliación, la corresponsabilidad și los cuidados recaen en
las backs de las mujeres191. Când sunt las unice sustentadoras del hogar, ca este el caz de las families
monomarentales, în circumstanțe excepționale, cum este, rezistența se va duce la limita până la lăsarea
desprotegida ante los crudos efectos de esta crisis sanitaria, económica y social. Algo que exige al Estado,
a companiilor și a societății civile o răspuns la prioritatea nevoilor familiilor mai vulnerabile, între ele, la
monomarentale. Su ya precaria independencia economică se a visto compromite cu la pandemia și las
situaciones de pobreza între las families monoparentales aumentan and se agravan, necesitando para
contrarrestarlas un mayor compromiso de las administraciones públicas y mayor disponibilidad de
servicios públicos. Deși impactul negativ sanitar și economic al COVID-19 afectează toată societatea,
este foarte desigual. Las mujeres están siendo las más afectate. În planul sanitar, al femeilor care se
consacră a muncii remunerate de îngrijire, sunt la care mai contagios han suferido192 și, în el economic,
las
190 „Sacar del armario patriarcal la maternidad ha dado lugar al reconocimiento de modelos familiares diversos (madres solas, madres
lesbianas…), de modelos de crianza și de evidencia científica. Esta gran diversitate ne ajută să intre în această maternitate și patriarcal,
care a fost modelul hegemónico pe parcursul mult timp și a făcut parte dintr-un feminism poscolonial. În academia también se
deschide dezbaterea și, deși los estudios de género suelen vor urma la línea hegemónica, de vez en cuando se escuchan voces
disidentes que están empezando a encontrarse” Cañero Ruiz, Julia. „Una crítica al antimaternalismului”. Artículo en Píkara Magazine.
octombrie 2019.
191 „No hay ningún lugar del mundo donde los hombres se encarguen de un volum de lucru de cuidados superior al de las mujeres. A nivel global, las mujeres realizează mai
mult de trei cuartas partes del trabajo de cuidados no remunerado, y constituyen dos terceras partes de la mano de obra care se ocupa del trabajo de cuidados remunerado.
Las mujeres dedican 12.500 milioane de ore diarii la munca de îngrijire fără remunerație, ceea ce echivalează cu 1.500 milioane de
persoane care lucrează ocho ore pe zi și nu primesc remunerație. Si analizăm munca de îngrijire remunerată și nu remunerată în
ansamblu, la nivel global, femeile le dedică echivalentul a șase săptămâni anuale de muncă a unei zile complete mai mult pentru
bărbați. No es que las mujeres nu trabajen, sino que trabajan demasiado, și la mayor parte del trabajo care hacen no está remunerado
ni reconocido, y por lo tanto es invisible”. „Tiempo para el cuidado. El trabajo de cuidados y la crisis global de desigualdad”. Enero de
2020. Informe de Oxfam Internacional.
192 Conform cuarta rondă del Estudio Nacional de Sero-Epidemiología de la Infección por SARS-CoV-2 în España (ENE
Covid) del Ministerio de Sanidad (15 decembrie 2020), împreună cu personalul sanitar, femeile care se încarcă în aceste lucrări, foarte
feminizate și precarizate, sunt cele care mai sunt infectate de la începutul acesteia.
184
madres care crían în solitario a sus hijas și hijos son el colectivo, care a pierdut más poder adquisitivo.
A lo largo de acești luni de pandemie, din martie 2020, cu instaurarea stării de alarmă și confinarea
totală a populației, din Federación de Asociaciones de Familias Monoparentales (FAMS) se avertizează
asupra necesității căilor măsuri. se adoptă para hacer frente a esta criză tengan en cuenta, de manera
específica, la realitate de los hogares monomarentales. „Aunque hay quien podrá acogerse al teletrabajo,
la adaptación sau inclusiv la reducere de la jornada, estos no son la mayoría de los casos. La reducerea
niciodată nu a fost o ieșire viabilă pentru familia noastră. Y, reduzcamos o no, ¿cómo hacemos para
organizar cuidado y trabajo? Necesitamos que la corresponsabilidad sea con lo público, tiene que ser un
hecho, no puede ser que estemos haciéndola solo con nuestros propios recursos, si es que los tenemos”,
semnala Carmen Flores, presidenta de Federación de Asociaciones Madres Solteras (FAMS).
Asimismo, Flores recuerda que, în această situație de pandemie, hay madres că au avut că rechazar jobs
sau că nu au putut să iasă pentru a căuta un loc de muncă, puse că avean că rămâne în casa pentru că
nu contaban cu susținerile sau ajutoruls cu quien dejar a sus hijos/as.
În schimb, până la momentul, se analizează, ca norma generală, în toate măsurile numite 'Escudo
Social'193, care se adoptă în acești luni de COVID-19, în cazul în care include a las familie
monoparentales, se face bine dentro de los colectivos “vulnerables” de manera genérica, bine ca un grup
specific sin definir. Acest tip de răspunsuri au riscul de a nu evita practicile discriminatorii pe care le-au
analizat în monografia nr. 4194, de forma că familia cuenta cu o protecție desiguală în funcție de și nu
există o definiție de familie monoparentală în comunitatea autonomă în que reziden, de si cotizan en la
Seguridad Social, de si tienen la nacionalidad española, el permiso
pandemie, îngrijitoarele și lucrătoarele de curățare sunt cele mai afectate: „Intreți lucrătorii activi, el personal
sanitar (16,8%) și femeile care îngrijesc persoanele dependente la domiciliu (16,3%) prezintă cifrele. más altas de
prevalencia global”.
193 „En España, la normativa sancionada pentru paliar los efectos de la crisis de la COVID-19 și de las medidas
relativas al Estado de Alarma se denomina „Escudo Social” și a avut un enfoque múltiple: 1. Evitați pierderea
locuinței. obișnuit; 2. Otorgar el accesoriu a la renta extraordinaria a las personas trabajadoras en condiciones
precarias, inclusiv las trabajadoras del servicio doméstico, a través del subsidio extraordinario temporal; 3. Dotar de
más liquidez temporal a los hogares con ingresos totales por debajo de un perfil definit (3 veces el umbral del IPREM,
más leves ajustes por hijos/as y personas mayores; o ajustes por discapacidad del titular, până 5 veces el IPREM )
prin: la postergación del servicio de la deuda por hipotecas, de los préstamos personales o de consumo, del pago del
alquiler de la vivienda habitual, del pago de servicios de la vivienda y mediante el rescate de los planes de pensiones
(que tuvieran las). personas trabajadoras, lo cual es dificil en este rango de renta); 4. Garantizar unos ingresos
mínimos para la población en pobreza severa, priorizando acei locuințe pe care le percepeți de la prestación por
hijo a cargo, prin intermediul Ingreso Mínimo Vital”. Documento marco del seminario anual de EAPN (diciembre de
2020).
194 Monografia 4 – „Desigualdad de trato a las familias monomarentales en España”. 2021. Assiego Cruz, V. Instituto
de las Mujeres.
185
de residencia sau un timp de empadronamiento, o în funcție de situația de origine a

monoparentalității, între alte variabile.
Las familias monoparentales necesitan el reconocimiento legal pentru a evita estar sobreexpuestas
a un mayor risc de pobreza și de exclusión social. Situația care se agrava mai mult în cazul
familiilor mai vulnerabile din acest model: las encabezadas
por mujeres migrantes, por mujeres que lucrează în economie sumergida, por femei care nu
pot accesa prestații de la Seguridad Social, por mujeres con diversidad funcional, etc. Carmen
Flores. „Está clar că încă pesa mult modelul tradițional al familiei, dar nu se gândește la el și
se deschid la mente. Hay que acceptar la realitate că suntem viviendo, mai mult într-o situație
de urgență ca la actual. Las familias monoparentales están creciendo, este hora de care se ne
cunoaște, más cu los bajos índices de natalitate.
Acum sí que ya nu putem aștepta mai mult”.
Un atisbo de luz în orizontul legislativ pare să se deschidă pentru familiile monoparentale după
aprobarea în Senado, în luna octombrie a anului 2020, de una Moción195, care a fost instalată
în Guvernul central pentru a recunoaște drepturile familiei monoparentale și dotarea unui
cadru. jurídico estatal de referință care include o definiție inclusivă și omogenă care permite
accesul unei acțiuni protectora adecvată desde el primer hijo/a, equiparable a la care ya disfrutan
familiile numeroase.
2. CONVERSACIONES EN TORNO A LA MONOMARENTALIDAD Y

LOS CUIDADOS
Una parte importantă de această serie de monografii a cărido nutrirse de la reflexión, del trabajo
y del conocimiento de quienes vienen trabajando sobre estos temas de manera specifică, de
quienes son expertas/os en la materia. Algo special relevant in this
195 Esta motion fue presentada por el PSOE e incorporó las enmiendas del grupo parlamentario Izquierda
Confederal (el Partido Popular y Vox se abstuvieron): „Hoy presentamos esta moción porque queremos dar
visibilidad a las familias monoparentales, contribuyendo a que deje de asimilarse exclusivamente la
monoparentalidad. con la pobreza sau con la exclusión social. Queremos que se recunoaște drepturile de acest
tip de familii prin mero hecho de serlo, dotándolas de un cadru juridico estatal de referință care include o definiție
omogenă care, o dată, permite accesul unei acțiuni protectora adecvată. Pedimos que se aplică politicile care doten
de mayor autonomia a las families monoparentales, care, de această manieră, se poate contribui la reducerea
vulnerabilității, facilitând compatibilitatea între activitatea profesională a membrului adult și obligația de îngrijire
a copiilor și a fiilor, favorizarea concilierii vieții profesionale și familiare și personale. Cu această mișcare
pedimos, în plus, care se studiază las modificaciones normativas pertinentes permisos pentru a valorifica o durată
suplimentară a nașterii și pentru a avea grijă de minorul acestei familii, ca supus de discapacidad a fiului sau a
ființei, în cazul nașterii. múltiple, y, por otro lado, recunoaștem ca familii numeroase a las families monoparentales
con dos hijos a su cargo, que, de acord cu normativa vigente, no have this condition. Saben că o familie numeroasă
este de la trei ori, dar lo logic ar fi că și-ar fi monoparental să fie cu doi fili ai încărcăturii”. Diario de sesiones del
Senado (27 octombrie 2020). Comisión de Derechos de la Familia, la Infancia y la Adolescencia. Intervenția de Inés
Plaza García.
186
monografía centrada en los cuidados si tenemos en cuenta que, dadas las circunstancias desatadas a
partir de la pandemia de la COVID-19, la corresponsabilidad, los cuidados and the conciliación han trecut
a ocupar the center of the agenda politic from different carteras ministerales. În acest context, și sub
această premisă, stabilește o serie de conversații cu experți și experți cu obiectivul acestui ansamblu
de ochiuri sirviese pentru a inspira și a ghida a quienes trebuie să proiecteze, să dezvolte și să aplice
politicile de conciliere și responsabilitate dintr-o perspectivă. de género, de infancia și de drepturi de
familie. O concluzie comună a acestor conversații este că, a pesar de că las administraciones contemplan
ajutoare care beneficiază de familiile monoparentale în materia de Seguridad Social, fiscalidad, IRPF,
vivienda, bono social electric etc., aceste sprijini nu sunt suficiente și este necesar. că există o conciliere
cu corresponsabilitatea socială în care să implice toate administrațiile de formă reală, așa cum este
sectorul empresarial, sectorul sindical și societatea în ansamblul său.
2.1 LA CRISIS DE CUIDADOS QUE VIVIMOS ES UNA CRISIS GLOBAL

Así a început conversația cu Zinnia Quirós, responsabilă pentru Programul Domestic de Oxfam Intermón
en España. „Si hay tres crisis globales por excelencia, una are que ver cu las migraciones, otra cu las
violencias machistas y otra con la crisis de cuidados que tenemos a nivel global196. În toate țările nu
există o problemă, nu ne punem în valoare, nu ne punem în valoare, nu ne punem în valoare, că este
esențial pentru sostenibilitatea vieții, compa dice Amaia Pérez Orozco”.
În această linie se pronunță el informe „Tiempo para el cuidado”197, al afirmar că femeile contribuyen la
economia de piață ca o mână de lucru ieftină și inclusiv gratuita și, în același timp, susținând statele
ducând la cadru de lucru. cuidados que debería estar cubierto de sectorul public. Oxfam Intermón
calculează, este informat publicat cu anterioritate a crizei de la COVID-19, care a făcut doar munca de
îngrijire, fără a fi remunerat pentru a realiza femeile, aportă economiei și valorii mai puțin de 10,8
miliarde de dolari anuali. O cifră care triplica la aportarea industriei tehnologiei și nu este nimic
desdeñable, toată o dată se tratează o estimare inferioră.
196 „El mundo se enfrenta a una inminente criză de los cuidados, derivada de las consecuencias del envejecimiento demográfico, de los
recortes in los servicios públicos y los sistemas de protección social, y de los efectos del cambio climático, que amenazan con empeorar
la situație. y cresc la încărcătura asupra persoanelor care asumă el lucru de îngrijire. (...) În loc de a consolida programele sociale și
de a incrementa cheltuielile, cu obiectivul de a inversa în atenția și combaterea desigualității, guvernele crescând impozitele în
sectorul mai sărac din populație, reducând cheltuielile publice și Privizând serviciile de educație și sănătate, în multe cazuri urmând
sfaturile instituțiilor financiare ca Fondul Monetario Internacional (FMI). pesar de că se trata de un impuesto regresivo care afectează
în mayor măsură a las person more pobres, and de that se a demonstratdo that impune a responsability desproporcionada a las
women that proveen cuidados”. „Tiempo para el cuidado. El trabajo de cuidados y la crisis global de desigualdad.” Enero de 2020.
Informe de Oxfam Internacional.
197“Tiempo para el cuidado. El trabajo de cuidados y la crisis global de desigualdad”. Enero de 2020. Informe de Oxfam
Internacional.
187
valoare reală, datorită faptului că datele disponibile se bazează în salariu minim și nu în salariu justo.
În plus, semnala el informe, de no tenerse en cuenta el valor social del trabajo de cuidados más allá de lo
económico, nici nu se contempla el hecho de que, sin este trabajo, nuestra economía se colapsaría por
completo. În orice caz, pare clar că el lucru de îngrijiri nu este remunerat alimentando un sistem economic
sexista198.
În este sentido, Zinnia Quirós afirma că „desde una mirada feminista sistémica, estructural e
interconectada199, lo que necesitamos este exigir urgentemente un cambio de sistem. Vivimos într-un
sistem capitalista care este heteropatriarcal, care este colonial și medioambiental destructor. Necesitamos
configura un nou sistem care coloque la sustenabilitatea vieții și a planetei și cu grijă în centru. Esto
pasă să pună în valoare la îngrijiri și să înțeleagă cum distribuim și cum ne responsabilizăm ca
societatea lor este algo care ne interpelează pe toate și pe toate, în special la administrațiile publice, și
nu se întâmplă. Parece que ha avut că ajunge algo tan grav ca un confinamiento total pentru care ne
demos cuenta de la societate, de la tejido empresarial și de la administrațiile de care nu există îngrijiri
se paralizează tot. Sin embargo, nu se generează niciun tip de schimbare. Este preocupat de faptul că cu
ceva grav, ca și cum sa întâmplat, că se poate vedea în mod clar o problemă de gestionare a îngrijirilor
ca societate, nu se observă un schimb. Si con esto nu suntem reaccionando, ¿qué hace falta para que
reaccionemos?”
Para Zinnia Quirós este foarte important că „las responsabilitatea de îngrijire a femeilor care gestionează
femeile (que encabezan un hogar monoparental) nu sea una responsabilitate de crianza pentru ele. Por
eso, hace falta un cambio de paradigma”. A esto añade la necesitate de reflexionar sobre la suma
importanță de “que los niños y niñas estén emocionalmente estables, tengan sus necesidades básicas
cubiertas, sean personas felices, con valores... Esto va a repercutir en la sociedad que estamos
construyendo. La crianza nu este o problemă individuală și de cum cada una organice los cuidados în su
casa. Este o chestiune care îi interesează pe mamă, dar și pe societatea și pe companiile. Que las
mujeres, care ar fi fost singure, a sus hijas și fii pot avea un timp de calitate pentru a vă îngriji
198 „La desigualdad económica también está construida sobre la desigualdad de género y, de hecho, la mayoría de
las personas situadas en la parte más baja de la pirámide económica son mujeres. Las mujeres y las niñas tienen
más probabilidades de ocupar empleos precarios y mal remunerados, y realizan la mayor parte del trabajo de
cuidados no remunerado sau mal remunerado. El model dominante de capitalismo promueve și se profită
activamente de las creencias sexistas tradiționale, care restan autonomia a las women and dan por hecho que ellas
van a ocuparse de acest tip de lucru, dar se niegan a valorarlas por ello”. „Tiempo para el cuidado. El trabajo de
cuidados y la crisis global de desigualdad”. Enero de 2020. Informe de Oxfam Internacional.
199 „La perspectiva feminista es esencial para replantear el injusto modelo economic neoliberal actual, că trata de
explotar el trabajo de las mujeres, remunerado o no, para generar no solo enormes beneficios para la sociedad,
sino una inmensa riqueza para la elite economică, formată. în principal pentru bărbați. Y, lo que este mai important,
la economie feminista contribuye a que nos cuestionemos ce evaluăm în societatea și por qué, ya ce ne plantăm
prin ce îngordar las cuentas de los más ricos și generar de fiecare dată mai multe emisiones de gaze de efecto
invernadero es más valioso que cuidar de las niñas y de los niños, de las personas enfermas y de las personas
mayores”. „Tiempo para el cuidado. El trabajo de cuidados y la crisis global de desigualdad”. Enero de 2020. Informe
de Oxfam Internacional.
188
ese cuidado de una manera digna și bine este sumamente important. Y para eso se necesitan condiciones
laborales, un sueldo que no sea precario, una flexibilidad horaria... Y esto no está”.
Mai exact, asupra acestor aspecte, între altele, se indică în Encuesta FAMiliaS 2019200.
En ella, când a las madres care encabezan o familie monomarental se le-a întrebat asupra tipului de ajutor
care necesitan habitualmente, predominó, en poco más de la mitad (57%), la relacionada cu el cuidado de
los hijos/as y, a continuación, otros supuestos como la necesidad de apoyo cuando, o bien înfermasen
ellas mismas (39%) sau bien lo hiciesen sus hijos e hijas (37%). Ambele aspecte sunt íntimamente legate
cu necesitatea concilierii vieții familiare și a muncii. În plus, atât între femeile care erau lucrând în acel
moment ca între cele care nu lucrează, mai mult de la jumătatea mamelor (54%) habían avut probleme
pentru a atender a femeilor, găsind porcentaj foarte diferite între mamele care erau. trabajando en ese
momento (46%) y las que estaban en situación de desempleo (74%). Acest lucru rezultă sumamente
revelator del vínculo, care există între situația de lucru, dificultățile pentru a găsi munca și pentru a
menține posibilitatea de a îngriji fetele și fiii.
Între mamele care lucrează, era foarte rotundă la răspunsul la întrebare . El 80% afirmă că așa era, că
aveam să alegeți între familia și dezvoltarea profesională.
A todas las mujeres, estuvieran trabajando o en situación desempleo, se les preguntó ¿qué medidas de
conciliación existen/existían en la empresa? El 27% de las care state trabajando în ese moment, este decir,
una de cada patru, afirmó que en su trabajo nu existía ninguna medida de conciliación. Ni se cere în
măsurile minime de conciliere să se ajungă la un procentaj semnificativ care reflectă una dintre politicile
de conciliere efectivă: solo el 34% hablaba de permisos para acompañar al doctorului unui familiar, fără
necesitatea de recuperare la ore, și solo el 31% hablaba de flexibilidad horaria pentru intrarea și ieșirea,
în timp ce alte măsuri enormemente necesare pentru familiile monomarentale erau practic inexistente:
zile de libre dispoziție (22%), alegerea de jornada (15%), permisos para el cuidado familiar (11%) sau
teletrabajo (2%).
În el caso de las madres în situación de desempleo, și cu privire la ultimul lucru, la răspunsul a fost
abrumadora: el 57% afirmaba că nu avea nicio măsură de conciliación.
Nuevamente, se pune în evidență el nexo între desempleo y dificultats para conciliar.
Una apreciación întărită în răspunsul las mamas în situația desempleo dieron a la întrebare de ¿hasta
ce punct influenye su situație familiară în situația desempleo?
200 La Encuesta FAMiliaS 2019 fue parte del informe “Madres y punto. La realidad invisible de la monoparentalidad
en España: desde las prácticas sociales a la voz de las madres”. Su ficha técnica corespunde unei întrebări online
care se distribuie între las 26 entidades de la Red de Estatal de Entidades de Familias Monoparentales para su
autorrelleno, cu întrebări deschise și cerradas; de ámbito nacional și într-un univers de femei cabeza de familie
monoparentales cu hijos menores de 25 años. El tamaño de la muestra a fost de 836 răspunsuri, prin intermediul
unui muestre de tip probabilistic, cu o eroare de ± 2,5 și un nivel de încredere del 95%.
189
Para el 75% de las madres en situación de desempleo, suponía o clară dificultad y, entre estas, pentru una
de cada diez era un impedimento la ora de a găsi un lucru.
Como afirmaba Zinnia Quirós, și otras de las expertas con las que conversamos, „el rol de las empresas
es clave”, de ahí su insistencia în la idea de care este urgente schimba el model de organization de los
cuidados. Dar, de asemenea, a lansat o întrebare care nu trebuie să ducă o reflecție: „¿Quién reclama
conciliación? Las mujeres que están con el agua hasta el cuello, que no tienen tiempo, que no tienen
conexión, que no pueden, que a veces no tienen los conocimientos, ni manejan el idioma...?”
Dentro de una misma realitate familiară ca la monomarental, se generează alte brechas, și în tema
concilierii. ¿Cum inversează situația pentru că las politici publice se gesten ascultando las voces de toate
las women? În această línea de dar la vuelta a la situația de los cuidados, Zinnia Quirós habla de cómo
este cambio de sistem nos interpela, și de ce trebuie să ne exigirăm toată societatea. „El punto fuerte del
cambio este în iniciativas colectivas” și pune el exemplu de la Platforma Irauli Zaintza, în care se vor
reuni persoanele care trebuie să aibă unul cu grijă, dignos, profesioniști, puternici și remunerați, cu
lucrători imigranti în serviciul de îngrijire. caută o demnitate a muncii. Obiectivul ansamblului și colectivul
este atins că administrațiile publice recunosc aceste îngrijiri ca o chestiune pe care trebuie să se ocupe
de la politicile publice. „Todo esto forma parte de a pune în valoare un lucru de îngrijire, care este
esențial pentru a menține viața, și nu ne interesează toate. Necesitamos que esta narrativa permee, în
el moment în care las administraciones publice vean că există o uniune a familiilor, a persoanelor mai
mari și a persoanelor dependente, care necesită îngrijiri, lucrători de la domiciliu… când este mișcare
global și așa. vean las administraciones y las empresas, se va schimba pentru că los cuidados nu sean
un element más del mercado”.
2.2 LA CONCILIACIÓN NO ES COSA DE LAS MADRES
În conversația menținută cu Teresa Jurado –quien codirige el proyecto de investigación nacional IMPLICA,
y que es profesora e investigadora en el Departamento de Sociología de la UNED y activista de la PPiiNA–
se va consolida la premisas și pilares clave a tener presente en los debates. și politicile care sunt deschise
în prezent asupra tematicii Cuidados, la Conciliación și la Corresponsabilidad.
„El problema de la conciliación -comenta Teresa Jurado- es que se consideră un tema feminin, se consideră
că las criaturas son de las madres y, por tanto, que la conciliación también es de las madres. Se a început
să vorbească de corresponsabilidad en España cu Ley de Igualdad din 2007, când apare conceptul, deși
foarte vagamente. El gran reto que tenemos en la actualidad este conciliar el grijă cu viața personală. El
problema este că este reluat de la încorporarea masivă a femeilor la locul de muncă, deși femeile în
țările din Europa întotdeauna lucrează, în agricultură și în forma informală. Cu toate acestea, noastre
politice sociale erau gândite folosind un
190
model în el que las mujeres cuidan de las criaturas, de las personas dependientes y los
hombres se encargar del sustento economic. Când în los años 80 las mujeres se încorporează
formal la locurile de muncă, surge la cuestión de cum se va a conciliar el empleo con los
cuidados en el caso de las mujeres, y, de hecho, se habla de conciliación (en inglés se habla
de Echilibru între viață și profesie)."
Cu mențiunea pentru Proiectul IMPLICA201, Teresa Jurado introduce contextualizarea

termenului corresponsabilidad, înțelegând că „tiene que ir mai mult allá, nu este doar între
perechile biparentale, dar și între statul și familia. Y como en la práctica se habla de
conciliación desde un punto de vista pragmático, lo que hicieron este punele el adjetivo de
corespunzabil la conciliación”.
La conciliación corresponsable implica, según explican desde el proyecto, a diferiti actori. Las
empresas facilitan la implicación de los hombres en los cuidados ofreciéndoles más tiempo
para cuidar. El Estado reglementează ziua de muncă, los horarios, el teletrabajo și las
licencias parentales pentru a favoriza la conciliación corespunzătoare. Los hombres y las
mujeres se corresponsabilizan ambii de conciliare a muncii și a vieții personale. Las politicile
publice oferă venituri minime, prestații și servicii pentru ca familiile să poată concilia locurile
de muncă și viața personală, de a forma care se asigură binele copilului.
La experiență de acest proiect rezultă foarte sugerente pentru a reflexiona asupra papelului
pe care îl pot juca Estado y empresas pot juca în concilierea corespunzătoare, a fin de a
repensa măsurile de conciliere dirigite la familiile monoparentale în care figura din pareja
nu există. La perspectiva del proiect, explica Teresa Jurado, era „centrarse en las políticas
empresariales que fomentan la conciliación, entendidas como políticas de tiempo.
El problema de los cuidados este conciliar los tiempos laborales con los tiempos escolares y
por eso se centraron en políticas de tiempo para, desde aquí, ver cuáles ayudan a la
conciliación en general. Entre estas destacaban la flexibilidad horaria si la jornada compacta
o intensiva (reducir las hours de comida de una hora a treinta minute pentru compactar la
jornada), además de a tener o saptamana de lucru mai redusa, de 37 ore, el teletrabajo, las
bolsas de horas y el cambio de turno”. Precisamente, susținem în conversația, toate aceste
măsuri ar trebui să aibă un impact foarte pozitiv în concilierea mamelor, care ar putea fi
singuri ai fiilor și ai fiilor. A lo que Teresa Jurado añade o reflecție asupra importanței
evitării agravilor comparative în interiorul întreprinderilor și a comentariilor, după cei doi
ani de proiect, una dintre recomandările pe care le includ în proiectul IMPLICA, care trebuia
să fie în ceea ce privește politicile de conciliere. ir dirigidas a toată la șablon, inclusiv a las
personas que tienen hijos e hijas mayores de 12 años.
Despre las políticas de conciliación, Teresa Jurado ne explică că „politica de conciliere are
dos. Unas que son las that are in el Estatuto de los Trabajadores, as los permisos, las
excedencias, el permiso de lactancia, la reduce of day and the adaptación, that, with el
201 El Proyecto IMPLICA este un proiect de investigație finanțat de atunci Ministerul de Economía și Competitivitate.
191
decreto de 2019 este interesante, dar dificil de aplicat, și acum el teletrabajo. Las avantaje ale acestor
măsuri sunt că sunt pentru tot lumea, cu toate acestea, permisiunile de conciliere sunt foarte legate de
tine și copii mai mici de 12 ani. Luego están las políticas de la empresa, care este unde se pot genera
politici de conciliación corespunzătoare, care trebuie să aibă în cuenta las nevoi personales de las
trabajadoras. No todo el mundo poate teletrabajar și nu toate locurile de muncă au opțiunea unor măsuri
determinate, de ahí că trebuie să se adapteze la fiecare sector”. A su juicio, “el más complicatdo is el sector
services, lo fácil este el sector de oficinas and lo dificil when there turnos. Una bună practică, că se a văzut
în companii mari, este un schimb de rânduri între colegii prin intermediul unui sistem informatic. Las
bolsas de horas también functionan muy bien, nu se folosesc mult, pero este algo muy útil”.
A modo de cierre de la conversación, Teresa Jurado susține algo que, pentru las mujeres de las familias
monoparentales, este fundamental: la independencia económica. „Esto pasa pentru el job necesarmente,
pentru a asigura un empleo de calitate, unele venituri suficiente, și facilitați-l să faceți cu posibilitatea de
a concilia viața laboral cu îngrijirile”.
La întrebarea că ne surge, de la analiza că venim realizând în aceste monografii, este cum să obțineți
această independencia economică la marginea modelului familiar? Si tienes una pareja y trabajas, tienes
más posibilidades de tener esa independencia económica, pero –a nuestro juicio– hay un element
tramposo: no eres o woman totalmente independent si necesitas have a another person with the repartir
the gastos de vivienda and de education . În fond, există o revendicare foarte feministă în cazul familiei
monomarentale, care este „yo, como mujer y madre, quiero ser independiente”. „Si suntem de acord în
eso, am decis multe lucruri”, afirmă Jurado.
În femeile care încadrează familiile monoparentale, această independență economică nu este posibilă
să țină cont de faptul că, în ceea ce privește locurile de muncă, toate analizele confirmă că mamele care
ar fi luate în solitudine a copiilor și ai fiilor au o activitate profesională destul de alta și o primesc. pocas
ayudas públicas. Nu au altă opțiune, nu sunt singurele responsabili de venituri în familiile lor, nu au nicio
altă opțiune, cum ar fi cele care au acces la locurile precare (jornadas parciales, jobs informales, etc.),
supeditados a las difficults that have para conciliar la dedicación laboral y familiar y personal y pocas
posibilidades de optar a improves laborales en salario y/o trayectoria profesional. Este să spun, sunt
locurile de muncă care nu garantează această independență economică cheie pentru femeile și pentru
drepturile economice, sociale și culturale. No hay igualdad ni hay libertad sin independencia economică,
și nu este posibil între gran parte de las families monoparentales și desde las administraciones públicas
nu se lucrează în políticas públicas de corresponsabilidad social care inviertan în sectorul de los cuidados,
dotando de mai multe și mai bune servicios públicos, cu más empleo, cu cele mai bune salarii. Unos
servicii publice esențiale pentru sustenabilitatea vieții, așa și cum se poate verifica în această pandemie
de COVID-19.
192
2.3 UN PAÍS QUE NO APOYA LA CRIANZA

Un paso más allá en esta conversación lo ofreció Raúl Flores, Secretario Técnico al Fundației de Studii
Sociale și de Sociologie Aplicată (FOESSA). „No solo se trata de a avea mai multă capacitate economică
pentru a putea accesa a los cuidados, sino de cómo esos cuidados se adaptează la dezvoltare del trabajo,
în vez de que el desarrollo del trabajo se adapte a eos cuidados. Această dezbatere în planul teórico se
rezolvă foarte bine, ceea ce trebuie să facă, ceea ce trebuie să facă în spațiul cu grijă. Primero, este că se
dovedește un salariu suficient pentru a putea accesa la anumite îngrijiri nu standardizate sau disponibile
în protecția socială, și la secundă este că se poate cuidar. Es decir, că sea compatible cu dezvoltarea
profesională și personală în timpul etapei de creștere”.
În acest sens, adăugă Raúl Flores, „falta o privire de renovare pornind de la tot ceea ce este protecția
socială și sprijinul pentru creșterea pentru toate familiile, și pentru familiile monoparentale cu capitolul
special. Es decir, reflecția trebuie să ducă mai mult în urmă, trăim într-un país care nu sprijină etapa de
crianza și această etapă este fundamentală pentru las families, pentru las niñas și los niños, pero sobre
todo pentru la societate. Suntem construyendo las bases de la sociedad de dentro de veinticinco sau
treinta años, cu ceea ce toată această protecție, îngrijire și educație, care primesc copiii și fetele, că
vor mult cu sistemul familiar. Mientras no lo estemos protegiendo lo que encontramos es que la
responsabilitatea asupra lor/as niños/as es de los padres exclusivmente. Si consiguen sa iasa adelante
sau nu. Por tanto, la mirada ar fi rediseñar tot ceea ce este el a la crianza și în acest sprijin, și nu facem
un capitol special pentru familiile monoparentales, se obviando a unul de los sectores fundamentales și
mai vulnerabilis. Trebuie să facă un cuestionamiento integral de todo el apoyo social și de las políticas
públicas de sprijin a crianza”.
Para comprender esto, Raúl Flores, ne explică că „hay dos espacios sociales en los que hay un desajuste
temporal importante. Uno es el mundo del empleo y de la protección social al empleo y el otro es el de
las familias y el de la protección social a las familias. El del job este foarte ușor de înțeles, avem un
sistem de prestație pentru desempleo para los años 80-90, când o persoană lucrează doi o trei ani și se
va lăsa desempleada sei luni și apoi a volvía a munci doi sau trei ani; y acum avem că o persoană lucrează
în câteva zile, se află desempleada în unele zile și lucrează otra vez în unele zile. El sistema de protecție
a desempleo este desajustado pentru această realitate. Sin embargo, în cuestión de las families cuesta
más verlo, pero este foarte parecido, deoarece las configuraciones familiares și las situaciones familiares
au schimbat multísimo în ultimele decenii. În plus de la
familia standard o tradicional, hombre-mujer con hijos/as, se a evoluat a una diversidad de families donde
las composiciones de las propias families han variado mucho.
Han schimbat radicalmente las formas familiares y las propias condiciones de las families se han visto
alteradas, por no hablar de qué ingresos son necesarios para llegar a final de mes”.
Añade el secretario técnico de FOESSA: „Hemos construido un sistema în el cual dos
personajele au că lucrează pentru a susține o familie de patru persoane și, când aceasta realitate este
diferită, există fricțiuni cu sistemul, ca și cazul familiei.
193
monoparentales, en las que claramente hay una persona care por sí sola nu obține
generarea de venituri pentru a ajunge a final de mes y, en todo esto, las pocas políticas que
miran a las families están desactualizadas. Tenemos el duble problema, hay muy poca
privire la politicile familiares de crianza și de sprijin a las y los niños desde sus derechos y,
además, las que hay están muy desactualizadas”.
Precisamente, asupra absenței de abordare desde los derechos de la infancia și de la

adolescencia, conversam cu Almudena Escorial, responsabil de Incidencia Política de
Plataforma de Organizaciones de Infancia (POI). „Se entiende que la crianza este un asunto
privado, se consider that es algo que tiene que estar en manos de las families because
always hemos estado así. De ahí se explica las altísimas tasas de pobreza infantil și juvenil
cu privire la restul Europei. Protecția socială a fetelor și a copiilor nu poate fi în mâinile
familiilor, trebuie să se asigure că toate au garantat toate drepturile și aceasta implică
investiții. Este obligația puterilor publice, asigurându-se că toate familiile, toate, trebuie să
fie protejate”.
Por eso, las organizaciones de infancia piden que se mantenga la prestación por hijo a
cargo que tras la entrada en vigor del Ingreso Mínimo Vital pare că va a suspenderse, „que
există o prestație de sprijin a la crianza como existe în toată Europa”, insistă Almudena
Escorial. „De lo contrario, ne găsim cu un grup de familii care nu cobran el IMV și care sunt
în situații precarie, care pot fi fără niciun sprijin. Este necesar să combine măsurile fiscale
cu o prestație, care să ajute la toate familiile cu fii și copii, adaptându-se la diferitele
situații. Y en este sentido, las families monoparentales son familias a las que hay que
prestar special attention, a las that estén en situation de pobreza evidentemente, pero a las
demás también. Toate măsurile de corresponsabilitate și conciliere son clave. De hecho,
între sus petiții, la POI considera necesar să se stabilească permise retribuiți pentru toate
familiile, dar să știe că este dificil de a ajunge la cele bune. Empecemos por las familias
monoparentales que son las más vulnerabilis”.
Por su parte, Graciela Malgesini, responsabil de Asuntos Europeos e Incidencia Política de

la Red Europea de Lucha contra la Pobreza și la Exclusión Social în el Estado Español
(EAPN España), subraya que „la ausencia de măsuri de protecție socială are un sens
trascedente și nu este doar la lipsa de sprijinire a resurselor în sprijinul pentru fete, copii
și adolescenți, ceva care să experimenteze toate familiile, dar și la lipsa de sprijin în
sensul de a stabili o ley care recunoaște că există acest model de familie și care, dada su
situație specială, necesită cierta aportación de la societate pentru a putea fi viable.
¿Cuántas horas del día are que dedică o femeie pentru a putea face să-l facă pe copii cu
copiii/as? ¿Para lograr desde el embarazo hasta que son autónomos că esa familia salga
adelante? Eso sin tener en cuenta que esa femeie nu ai pe alți familiares ai cei care au grijă.
Hay o problemă al nu acceptar că există sunt familii și care trebuie să fie protejate. De
forma implicită este ca și cum se lansează el mesajul că și are o familie monoparental are
de aguantar, o no haberlo buscado”.
194
Entre las mesures que Graciela Malgesini propune pentru incorporarea protecției familiilor
monoparentales sunt las del empleo, dar avându-l prezent că „hay un triple vínculo între resurse
inadecuados, jobs inadecuados and politics inadecuadas. España es de los países que menos invierten
în protecția familiei”. În plus, propune că se stabilește „un program estatal de măsuri de respiro și
conciliación. Există multe situații care nu sunt doar el job. Este necesar să atender el burnout , că au
multe femei, însoțite pentru a putea înțelege ce les pasa. Programe de respiro pentru femeile care
sunt solas cu copiii și copiii. Solo imaginarte los recursos que se tienen que manejar a diario en la crianza
de un subiect dependente es inhumano, a lo que se añaden las cargas habites in any life”.
2.4 LA MONOMARENTALIDAD COMO PARTE DE LA LUCHA FEMINISTA

De feminista la maternitate monoparental, vorbește Sarah Babiker (periodista feminista) într-o
conversație. „Reivindicar lo que supone que o singură persoană, un nucleu familiar, care nu intra în
aceeași diviziune sexuală a muncii, poate păstra un fiu sau o ființă. La familia monomarental rompe cu
un model ficticio de viață, care știe că este insostenible, rompe cu ficțiunea de a avea calitatea vieții
într-un sistem care pune la economie în centrul”. Sin embargo, la soluția rapidă care oferă acest sistem
economic atunci când familiile, mamele, nu pot avea grijă de fetele și fiii, și au o anumită capacitate
economică, contrară femeilor mai sărace, mai vulnerabile și mai precare pentru a realiza acele tare. de
îngrijiri.
În este sentido, Noemí López Trujillo -también periodista feminista și autora de „El Vientre Vacío”-,
subraya, en otra de nuestras conversaciones, la necesitate de dotar de un marco feminista a la maternidad
pentru că nu se vede ca o încărcătură, sino como parte de los derechos sexuales y reproductivos, puesto
que „estos no solo van vinculados a the possibility of interrumpir un embarazo in the plazos stabilits,
because also have que ver con poder parir, adoptar, criar... De lo contrario, existe el riesgo de que se
contribuya la ideea de a avea un hijo, este o problemă tuyo”. Pentru ea, „ahora que se habla mucho de
redes și tribus es muy importante hablar también de Estado, deoarece las mujeres que no tienen esa
red necesitan políticas públicas. El Estado ar trebui să fie la red, pero în realitate nu se întâmpină că
publicul are că inversează la ese nivel în domeniul familiar, în plus de que el Estado, cu anumite femei,
este foarte violent”.
López Trujillo consideră că la conciliación este el gran fracaso al reprezentar „el conflicto entre la vida și
el trabajo asalariado, deoarece el trabajo reproductivo lo han hecho toda la vida las mujeres. Parece că
se are que dar o situație extremă sau de gravitate pentru a fi justificat să criar sau cuidar atunci când
este un lucru important și putem pune de manifiesto lo que vienen haciendo nuestras madres, nuestras
abuelas... Este necesar que desde el feminismo se luche por una maternidad deseada, una maternidad
consciente, una maternidad digna, no patriarcal”.
195
Coral Herrera -escritora și autora, între otros libros, de „La construcción sociocultural del amor
romántico”-, în la misma conversación habla de que „las mujeres podamos reivindicar el derecho a
cuidar y criar a nuestros propios hijos sin tener que delegar los cuidados , pero a la vez necesitamos o
tribu care nos cuide a nosotras”. A ella, personalmente, le-ar fi plăcut să poată beneficia de mai mult de
maternitate și nu ar fi fost prin condițiile profesionale și precarietatea economică, și ar fi putut să
aibă mai mulți copii/as.
Por otro lado, Ana González Maza -experta en sexualidad y educadora que trabaja con mujeres en
situaciones vulnerables-, recuerda que “la maternidad sigue siendo un mandato y, en muchas ocasiones,
ese obligatoriu va acompañado de historias de violencia familiar, de pareja, institucional... la maternidad
era (y es) in many contexts, una obligación și când este o alegere a femeii se la estigmatiza, se la castiga
deoarece se sale de un model pentru că nu este ser madre, este ser madre în unos términos . Hay un
cinismo de tot el sistem care vrea să suban las tasas de fecundidad, pero al mismo tiempo quiere que se
ocupe las mujeres, las madres (u otras mujeres). Las mujeres madres seguimos sin ser ciudadanas ante
el Estado, care se lava las manos deoarece se supone că suntem mame 'por amor' și atunci nu au
drepturi. În plus, sunt drepturile care au las niñas și los niños. La monomarentalidad le toca la médula
al patriarcado, deoarece es plantear otro modelo en el que las mujeres son las dueñas, de alguna
manera, de su vida, și funcționează cu autonomia sexuală, dar și la sala de máquinas del capitalismo”.
Una de las conclusiones of this conversación fue que hay que feminizar la Renta Básica Universal,
revalorizar el cuidado (incluso en términos económicos) și dejar de posponer el reconocimiento legal de
la monoparentalidad.
Este tipo de propuestas está en línea cu la economie feminista și la egalitate de gen: construiți o nouă
economie humana și mai justa; schimba radicalmente el papel del trabajo de cuidados no remunerado
y el mal remunerado, y valorarlo. Între soluțiile pentru a realiza economistele feministe vorbite din
cadrul celor „4R”202:
1. Recunoașteți munca de îngrijire, nu remunerată și mal remunerată, realizat fundamentalmente

pentru femei și femei, ca un tip de muncă sau de producție care aduce un valoare real.
1. Reduceți numărul total de ore dedicate la lucrările de îngrijire și nu sunt remunerate, ameliorând
accesul atât la echipamente asequibile și de calitate, care permit economisirea timpului, ca la
infrastructura de sprijin a îngrijirilor.
2. Redistribuir el trabajo de cuidados no remunerado de forma más equitativa dentro de las families y,
al mismo tiempo, trasladar la responsabilidad del trabajo de cuidados no remunerado al Estado y al
sector privado.
3. Reprezentant a las providers of cuidados more excluidas, garantând că se tengan în cuenta sus
puncte de vedere în el design și în executarea las politici, systems and services that afectan a sus
vidas.
202
„Tiempo para el cuidado. El trabajo de cuidados y la crisis global de desigualdad.” Enero de 2020. Informe de Oxfam
Internacional.
196
3. LA CONCILIACIÓN MONOPARENTAL EN TIEMPOS DE LA COVID

19
La situația de urgență sanitară și de sănătate publică provocată de COVID-19 es, sin

duda, la crisis más grave de nuestra historia recentă, datorită efectelor pe care această
pandemie a avut-o asupra sănătății, asupra economiei și asupra vieții. toată la populație,
pero, special, sobre los sectores más vulnerables, y en concreto, sobre las familias
monoparentales. La absența unui recunoaștere legal a acestui model de unitate familiară
(o cerere istorică care se face din asociații ca la FAMS) le-a așezat într-un limb administrativ
în relație cu măsurile urgente și excepționale pe care să le aprobe în timpul stării de
alarmă și ante aquellas que se han ido poniendo en marcha como el Ingreso Mínimo
Vital203–el cual recoge una definición de familias monoparentales bazată pe ideea de
hogar monoparental (unidad de convivencia) și nu de familia monoparental (unidad
familiar) – o la Ley del Teletrabajo ,204 que solo afectará a una mínima parte de las familias
monoparentales, al 8,5%, según datos de la EPA de antes de la pandemia.205.
A pesar de exister unanimidad cu privire la faptul că las familii monoparentales a se vedea

duramente golpeadas pentru această criză sanitaria206, siguen fără a adopta măsuri
203 „El Ingreso Mínimo Vital (IMV) se aprobă prin Real Decreto-Ley 20/2020, din 29 mai, prin care se stabilește ingreso mínimo vital,
publicat în BOE núm. 154, din 01 iunie 2020, fecha en que entró en vigor.
Așa cum semnalează UNICEF, „el IMV se a proiectat de o manieră care la politica are în cuenta de modo specific las
mayores necesidades de ingresos de las familias cu hijos dependientes și, în special, de las familie monoparentales
con un solo adulto (en un 80% encabezadas por mujeres), ofreciendo mayores cuantías para los miembros del hogar
distintos de la persona titular de la prestación que en promedio de las rentas mínimas autonómicas”. Sin embargo, el
Real Decreto recunoaște o definiție de ce se întâmpină pentru familia monoparental la ora de acces la această
prestație mai restrictivă, care contemplă las normativas autonómicas care recunoaște familiile monoparentales. Dice
el articolul 10.2.c) del Real Decreto care „se înțelege por unitate de convivencia monoparental la constituita pentru
un singur adult cu unul sau mai mulți copii minori cu cei care convivă, sau unul sau mai mici în regim de acogiment
familiar permanent o guarda cu amendes de adopción a su cargo, when constituye el sustentador único al unității de
convivencia”. Monografia 4 – „Desigualdad de trato a las familias monomarentales en España”. 2021. Assiego Cruz, V.
204
Aprobată prin Real Decreto-Ley 28/2020, din 22 septembrie, de lucru la distanță, publicat în BOE
nr. 253, de 23 de septiembre de 2020. A intrat în vigoare la 13 de octombrie 2020.
205 Se trabaja más desde casa en los hogares formados por parejas cu hijos/as. Atendiendo al tipo de hogar, los hogares formados
por algún adulto viviendo en pareja con hijos/as registran el porcentaje más alto de trabajadores desde casa (9,3%), seguidos de los
formados por un adulto con hijos/as (8,5 %), los de parejas sin hijos/as (8,3%), y los de un adulto sin hijos/as (8,1%). La pauta este
similară între tipurile de locuințe din interiorul zonei euro, deși siempre cu valori mai mari. În media, casi el doble de hogares que
en España au vreun ocupat că lucrează din casa. Encuesta de Población Activa (EPA) del INE. 2019.
206 Documentul „La perspectiva de género, esencial en la respuesta a la COVID-19” del Instituto de la Mujer y para la Igualdad de
Oportunidades (2020), semnala cómo las familias monoparentales se han visto especialmente afectate de la criza generată de la
COVID-19, la cual, ca semnala documentul, „tiene, además, o dimensiune socială importantă în domeniul privat, care acționează ca
amortizor de aceia și care, nouă, coloca la femei.
197
specifice pentru ele. No tienen posibilidad de repartir las tareas in the home and no have
option de acogerse a las mesures de conciliación (cuando lucrează cu contract laboral) sin
care se vean mermados sus ingresos.
3.1 FAMILIAS SIN ESCUDO SOCIAL ANTE LA COVID-19

Incluso fără o criză ca la COVID-19, știm că responsabilitățile cu grijă recaen asupra
femeilor. Antes de la pandemia, las mujeres en la Unión Europea dedică 13 ore mai mult
pe săptămână, căreia bărbații au grijă și las tarea domestică fără remunerații. Acum, cu
el închiderea școlilor și locurile de muncă, și cu posibilitatea de a-și întări familia
dependenților, a încărcăturii de muncă fără a fi remunerat. La situația pentru familiile
monoparentale este chiar mai dificilă, în special atunci când au nevoie de a face malabares
pentru a compatibiliza cu el empleo desde casa cu el cuidado de los/as niños/as solos/as.
Trabajar și cuidar, conservar job and sueldo, siempre a fost un joc de malabares para las
families monomarentales, pero con la crisis de la COVID-19 la situația se ha complicat.
„Muchas mujeres han tenido que dejar su empleo o lo han perdido y han optado por el
cuidado de sus hijos porque no a habido más recursos”, cuenta Carmen Flores, care
asigură că multe familii monoparentales sunt teniendo que solicita ajutor pentru comer.
Conciliar consista in que el job permita a las mothers that crían en solitario cuidar a sus
hijas and children ya las persons that dependen de ellas, pero esto se transformă în algo
imposible când în los cuidados no hay un button de pausa. Las medidas de conciliación
familiare în timpul stării de alarmă și, a plecat de la declarația de pandemie, dirigidas -de
exemplu- a reduce el tiempo de trabajo, no son accesibles para las families monomarentales
when en estos hogares solo intra un salario and no hay con quien compartir cuidados207.
al frente de la respuesta a la enfermedad, ya que son las que realizan la mayor parte del trabajo doméstico: el 70% de las tareas de cuidado
recae en las mujeres. În plus, a dificultăților obișnuite de conciliere și lipsă de responsabilitate trebuie să sumareze închiderea
centrelor educaționale, teletrabajul și confinarea populației în sus domicilii, provocând o supraîncărcare de lucru și nu se pune în
marșă mecanismele de responsabilitate din toate acestea. ámbitos: administraciones, empresas y hogares. În special afectate sunt las
familii monoparentales, ocho de cada diez encabezadas por mujeres.”
207 Între măsurile aprobate în 2020 de Guvernul central pentru a face față la efectele COVID-19 este Plan Me Cuida que, a juicio de
sindicatos y entidades de familias monoparentales, este insuficiente pentru a da răspuns la situația specifică a acestora. familias. El Plan
Me Cuida a format parte din măsurile de conciliere aprobate la inițierea declarației de stare de alarmă și permite persoanelor care
lucrează să se aducă la locul de muncă pentru a încarca minorele, persoanele cu discapacidad și familiale până la cel de-al doilea grad,
que, por razones de edad, accidente sau boala necesită o grijă personală și directă. El Plan contempla alte opțiuni, cum ar fi dreptul de
adaptare a orarului, care include posibilitatea de a lucra la distanță, dar nu sunt compatibile cu nevoile de atenție și îngrijirea directă a
minorelor, a persoanelor cu discapacidad și a persoanelor majore dependente. Desde UGT se afirmă că „si bine sunt măsurile care au
permis să ausentase din muncă a persoanelor care lucrează pentru a încarca îngrijirea minorelor, a persoanelor cu discapacidad și a
celor din familia până la cel de-al doilea grad, că porțiunea de vârstă, accidentele sau bolile necesită o grijă. personal y directo, este
mecanism ha acarreado perjuicios importantes para las personas trabajadoras que lo han disfrutado; de forma mayoritaria han
198
Este hecho hace que muchas de estas mame (recordemos que el 81% de las familie monoparentales son
en realidad monomarentales, es decir, están encabezadas por mujeres) se esten viendo obligadas a
retirarse del mercado laboral, a renunciar a sus carreras profesionales y, en los cazuri más extrems, nu
pot să iasă și să caute un lucru când sunt în situație desempleo.
Familiile monomarentale se confruntă cu crizele sanitare și economice ale coronavirusului, fără a lua
măsurile pentru a compatibiliza munca și îngrijirea este gândită pentru modelul de familie208. La medida
de reducere de jornada, siguiendo el exemplu anterior, nu este o opțiune, puesto que para las familias
monomarentales ar fi pobreza para hoy și pobreza para mañana. Esas reduceciones de jornada implican
o reducere de sold. Y eso, recuerda Carmen Flores, este algo que nu pot permite să fie toate familiile. "No
nos podemos permitir una merma de salario. Hay informes que dicen que cerca del 42% de las familias
monoparentales ya están en situación de pobreza. No podemos ser más pobres. cuerda floja”. De ahí, que
sea inexplicable la rezistența la parte a instituțiilor publice și a face politici dirigidas explícitamente a las
families monoparentales. De hecho, în el Plan Me Cuida209, între los colectivos care se han dejado fuera,
se află el de las familias monoparentales.
Para las familias monoparentales, cuidar es incompatible con trabajar (presencial o telemáticamente). În
plus, tal y como se ha venido insistiendo en esta serie de monografías, las familias monoparentales no
tienen reconocidos los mismos derechos que otros tipos de familias y viven una realidad discriminatoria
fiscal, política y económica210. Las familias monomarentales sobreviven ca pot și femeile care conduc
acest model familiar se încarcă în solitari cu îngrijirile, cu munca și cu echilibrul emoțional. Si las
administraciones publice au ca obligație de a facilita ca persoanele să poată asigura cu garanții și să
asigure o anumită calitate a vieții tuturor persoanelor, să aibă la vârsta care să aibă, să nu cotifice, să aibă
nevoie de responsabilitatea, în cazul familiilor. monoparentales, se compară cu lo public și, de asemenea,
cu las empresas și cu la societate.
Esto tiene que convertirse într-o realitate, și bine, până la momentul, la conciliación este recayendo
exclusiv asupra familiilor monoparentale și a propriilor resurse.
fost las mujeres trabajadoras quienes requeston the reduce special of day, during casi sei luni, cu la pierdere de sus
salarios”.
208 Tal y como reconoce el Documento marco del seminario anual DE EAPN: „El caso de los hogares monoparentales,
en más del 80% a cargo de mujeres, este especialmente grave. No habido medidas concretas, sino 'recomendaciones
para los empleadores', para atender este problema transversal”. Decembrie 2020.
209 La FAMS reclama un permiso retribuido, temporal și excepcional pentru mamele lucrătoare ale familiilor
monoparentale, care trebuie să ausentar-o pe locul de muncă pentru a-și îngriji persoanele pe încărcătură, între
alte supuse, înaintea posibilității de închidere a centrelor școlare sau de centros de day, o în el supuesto de
suspendare a activității lective de forma presencial.
210Monografía 2 – „Concepto y marco legal de las familias monoparentales en España”. 2021. Assiego Cruz, V.
199
În plus, los pilares sobre los que până acum se susțin o parte semnificativă de las families monoparentales
para conciliar –los abuelos y abuelas, los centros educativos, las redes de amistades– sunt deja disponibile
datorită situației generate de COVID-19. , ya sea por motivos de salud sau por las medidas de
distanciamiento social o de confinamiento geográfico211.
Los datos que se tienen hasta el momento sobre el impacto de la pandemia en las familias monoparentales
revelan una situación muy alarmante que, de escucharse las voces y vivencias de las propias familias
monoparentales, resultante desoladora. În majoritatea cazurilor, este la propria capacitate a femeilor, la
care susține supraviețuirea familiilor, înaintea lipsei de resurse și măsurilor sau a dilației.
• La organizația Salvați Copiii advierte que la pobreza infantilă se multiplica în 2020 în España
datorită crizei economice și sociale care va genera pandemia de coronavirus. Por tipo de hogar,
cei mai afectați vor fi los de las families monoparentales, encabezados mayoritariamente por
mujeres, en los que la tasa de pobreza aumentará până la atinge el 47,9% 212.
• Por su parte, el informe realizat de Mireia Las Heras213 semnala că las mujeres au avut un 20% mai
mult de fatiga mentală și un 16% mai de estrés que los bărbați în timpul zilelor de teletrabaj,
datorită principalului devotament al îngrijirii copiilor. /as y dependentes. Aceste date se dispara
la 33% și la 18%, respectiv, în cazul mamelor solterate.
• La încuesta realizată de Malasmadres214 în timpul COVID-19 semnala că 86% dintre femei au sens
apático, triste sau desmotivate.
211 „Una de las consecuencias del estado de alarma și del confinamiento a fost la necesitate relacionada cu la conciliación care au trăit
las families with minores of age or con persons with a situation of dependent or discapacidad. Nu a existat o realitate omogenă în jurul
valorii de nerespectare. (…) Aquí las circumstanțe legate de monoparentalitatea, lipsa de a avea aproape nuclee de sprijin, au dificultat
enorm de mult la concilierea. Las posibilități de «sustituir» a școlii pentru acest grup a fost o supraîncărcare, care a fost clar în
detrimentul copiilor și al fetelor. În acest caz, aspectele negative au predominat în experiența familiei. Si, además, a estas realitati se
le suma la necesitate de a avea, care sa aiba un familiar intr-o situatie de dependenta, sin contar cu sprijin extern, la ecuatia se
complejeste mult mai mult. Los primeros datos de movilidad care a ofrecido el Instituto Nacional de Estadística confirmă diferențele
dintre zonele de închiriere alta, unde mobilitatea se a redus drásticamente, în față a zonelor economice de închiriere más baja, unde
aun habiendo disminuido, las falls han sido muy inferiores . El teletrabajo este un privilegiu că nu toate pot permite, și care este extrem
de legat la nivelul veniturilor.” „Distanța socială și dreptul la îngrijire”. Colección Análisis y Perspectivas. Iunie 2020. Fundación FOESSA.
212 „Infancia en reconstrucción. Medidas para luchar contra la desigualdad en la nueva normalidad”. 2020. Salvați Copiii,
213A doua parte a informației „Mujer și muncă în distantă în timpul COVID-19”, realizată de Centrul de muncă și
Familia del IESE. 2020.
214 Encuesta #EstoNoEsConciliar lanzada desde el Club de Malasmadres cu colaborarea cu DKV Salud. 2020.
200
• Del primer Sondeo de FAMS sobre el impact de la crisis de la COVID-19 en las families
monoparentales,215 realizat în timpul stării de alarmă, între martie și iunie 2020,
a se vedea următoarele date:
o Un 67% de las mujeres contaba con redes și grupos de apoyo para
compatibilizar viața personală și profesională, dar un 33% se vio
desprovista de estos sprijini în timpul stării de alarmă, în gran măsură
pornind de la a renunța la ajutorul
de la abuelos. . o El 27% de las familias monomarentales, sin ser preguntadas
direct, a exprimat mucha preocupación por el hecho de no tener suficiente
comida în casa, așa cum a fost făcut de que sus hijas și hijos no pudieran
acompañarlas a hacer la compra, bien por la ostilitatea suferită în las
tiendas și centros de alimentație, bine por las caracteristicile de sus
hijas și hijos. o Respecto a serii dificultăți pentru a face față la cheltuielile de
alimentare, abia inițiat confinarea și decretat starea de alarmă, doar el
39% afirmă cu rotunditate care putea face față acestor cheltuieli; el 34% de
las families respondió que de moment sí, siempre y cuando no se alargase
la situație; el 27% afirmă că nu putea face față a ei cheltuieli. o El
71% de las madres se afișează preocupat de forma în care les era afectat
confinamiento a sus hijas și hijos: irritabilidad, inquietud, cansancio,
rabietas sau aburrimiento de los menores son algunas de las emociones
negatives more mentionadas por las mothers , que observan cómo sus
hijas lo pasaron mal în acele săptămâni.
• El Segundo Sondeo de FAMS asupra impactului crizei COVID-19 în familiile
monoparentales216, realizat între mamele că teletrabajan, reflectă că:
o El 94% de las madres que respondieron recunocía que le costaba mult
concentrarse en casa cu los niños/niñas reclamando su atención en todo
moment;
o El 58% afirmaba nu avea un spațiu propriu pentru a lucra, eu
El 38% decían că erau lucrând mai multe ore de las habituales.
• El noveno informe sobre Monoparentalidad y Empleo de la Fundación Adecco (2020)
semnala
que: o El 80% de las mujeres que lideran families monoparentales a visto
empeorar su situación laboral y económica con la pandemia.
o El 24% afirma que la criza economică de la COVID-19 a afectat la acoperirea
nevoilor fundamentale: închiriere, alimentație sau îmbrăcăminte.
o El 52% asigură că este nevoie urgentă de venituri este acum „mayor que
niciodată.”
Conform datelor de contractare oferite de Fundația Adecco, locurile de muncă care în

mod obișnuit desfășoară activitățile femeilor care încap pe familiile monoparentale au
văzut seriamentele castigate de criza COVID-19. Entre ellos, destaca -según semnala el
informa- el sector servicios, cu profile tales as los de auxiliar administrativo,
215 „Primer sondaj de FAMS asupra impactului crizei COVID-19 în familiile monoparentale”. 2020.
Equipo de Estudios de FAMS. Assiego Cruz, V. (Coord.)
216 „Primer sondeo de FAMS asupra impactului crizei COVID-19 în familiile monoparentale”. 2020.
Equipo de Estudios de FAMS. Assiego Cruz, V. (Coord.)
201
atención al cliente o cuidado de personas dependentes en el hogar; o la hostelería, cu lucrări ca el de

camarera de piso sau el de auxiliar de cocina. La mayoría de ellos, lógicamente, nu admiten la opțiunea
de teletrabaj.
Între mărturiile recunoscute de către Primer Sondeo de FAMS asupra impactului crizei de la COVID-19
în familiile monoparentale, este necesar să le scoată în evidență pe acele familii monoparentale cuyas/
os hijas și hijos au vreun tip de discapacidad, tulburare de conduită. , de învățare… Situaciones
especialmente delicatas și cuya attention requires supports diferenciados and specifics with mesures
concretes and claras dirigidas a los niños and las niñas. Al recaer el peso del cuidado exclusivamente în
la progenitora única, și dadas las măsuri de distanciamiento, confinamiento o cuarentena, las situaciones
a las that se están enfrentando estas families suponiendo considerables dosis de tension and estrés
añadidos to all the members of the family.
La crisis de la COVID-19 a elevado al nivelului de urgență a unei situații, ya de antemano, estaba sin
resolver: la conciliación de la viața familiară, laboral și personală pentru familiile monomarentale.
Desde las administraciones públicas competentes habido, y sigue habiendo, o preocupante absență de
previziune, de planificare și de sensibilitate către aceste familii, care sunt continuamente olvidadas în
rapoartele și analiza în care se fundamentale măsurile. Las políticas públicas han abandonat a las
families monoparentales, dejando că sea la buena voluntad sau la sensibilidad de cada responsabil politic
sau técnico la que introduzca în agenda el abanico de răspunss públicas. De această formă, sunt siendo
las entidades care grupează familiile monoparentale, care fac munca de colectare, sensibilizare, căutare
de sprijin și oportunități și elaborare de propuneri care pot ajuta la îmbunătățirea condițiilor vieții
familiilor monoparentales.
De la analiza realizată în această serie de monografii, considerăm necesar să configurați o politică de

îngrijire și responsabilitate în mod expres îndreptată către familiile monoparentale, care au în vedere
resursele de bază ale timpului, serviciile și prestațiile economice în cele ce urmează:
• se apruebe un permiso retribuido al 100% pentru a putea reduce la jornada fără pierdere
de salariu;
• se stabilesc spații și servicii publice de îngrijire cu garanții sanitare, a celor care familiile
monoparentales au prioritate în accesoriul, așa cum sunt prețurile bonificate;
• se generen măsuri de corresponsabilidad compartida desde lo público; • se stabilesc
măsuri de sprijin domiciliar para los cuidados, tanto en services

de ajutor a domiciliului prin intermediul ajutoarelor economice;
• se stabilește la opțiunea teletrabajului în timpul majorului timp posibil;
• se generalicen las măsuri de flexibilidad horaria de la jornada laboral para las families
monoparentales;
202
• se agilicen los trámites para garantar las prestaciones básicas dirigidas a las families
monoparentales, reducing the plazos for concesión;
• se garantez răspunsuri habitacionales seguras y dignas a aquellas familie
monoparentales con problemas de cazare și se respeten los derechos de la
infancia și de la adolescencia, așa cum este interesul superior al minorului de a
rămâne sub îngrijirea mamelor;
• se ofrezcan soluții ante la imposibilidad o los retrasos en los pagos de los alquileres,
las hipotecas y los suministros de las families monoparentales with insuficientes,
including the option de suspender el pago de estos.
• se ofrezca información accesibilă și comprensible asupra drepturilor acestor familii,
asupra disponibilității ajutoarelor și prestațiilor, sau asupra modului de acționare
ante cazuri de despidos sau ante situaciones laborales de precariedad.
Nu se poate face față la actuala urgență sanitară socială, fără să înțeleagă soluția, nu
poate depinde singur de resursele care conțin las familii. Este criza de la COVID-19 a fost
pusă de manifiesto, așa cum spune Sandra Ezquerra, „hay una íntima relație între
economie productivă și de cuidados” și, în consecință, la protecția în copilărie și la
familia trece prin politici publice care pun a las personas en el centro y reconozcan
legalmente la diversidad de familias, teniendo presentes las necesidades específicas de
las familias monoparentales. social podrá frenarse la căderea liberă în care se află mai
mult de doi milioane de familii încabezate pentru o femeie care se face cargo în solitario
del cuidado de sus hijas și hijos.
3.2 EL CAMBIO DE MODELO E INEVITABIL

La pandemia a pus asupra mesei nu numai la necesitate de defender și pentru a
îmbunătăți educația și sănătatea publică, pentru a fi la urgență de a stabili un sistem
public de îngrijiri, care garantează că toată persoana care trebuie să fie asistată, să facă
parte din premisa că aceasta. criza sanitară nu este afectată pe toate persoanele de la fel,
ca bine să știe la familiile monoparentales.
Conform concluziilor informării, Las consecințele psihologice ale COVID-19 și el

confinamiento217, și bine că el malestar psihologic a crescut în toate grupurile
considerate, ceea ce a făcut de forma semnificativ mai mare în femeile. „Las reasons that
hacen que las women sean las that more sufren impact psychológico del confinamiento
can be many. En primer lugar, la sociedad las hace responsables de los cuidados en
217 „Las consecuencias psicológicas de la COVID-19 y el confinamiento”. Mai 2020. Investigadora principal: Balluerka
Lasa, N. Publicado por la Universidad del País Vasco și în el que han colaborado varias universidades (Barcelona,
Murcia, Elche, Granada, și la Universidad Nacional de Educación a Distancia).
203
un sentido amplio”, semnala la psicóloga Beatriz Cubilledo García218 quien añade: „De
exemplu, en lo que se referă al cuidado del hogar, el espacio se ha resignificado durante
estos meses de manera obligada, con una función laboral que antes pocas veces estaba
presente. . Am avut că schimba obiceiurile și rutina, și intensificar las labores de cleaning;
en primer lugar, por necesidades sanitarias y, en segundo lugar, deoarece acum facem un
mayor uso de las mismas. Y son las mujeres quienes sunt fiind responsabili de menținerea
locuinței în cele mai bune condiții posibile pentru dezvoltarea teletrabajului, așa cum ar
fi organizarea spațiilor din locuințe ajustând la noile nevoi, aspectele care cresc este și el
bărbat, peste tot. cuando las condiciones de las viviendas nu acompañan a las necesidades
de quienes la habitan. Las mujeres han asumido también mayor responsabilidad en torno
a los fallecimientos por coronavirus, desde el cuidado emocional de los miembros de la
familia hasta la asunción de las tareas de gestionare și de coordonare legate de
defunciones. Del mismo modo, sigue existiendo una falta de corresponsabilidad în las
tareas escolares de las hijas and hijos, algo que se a vizibilizat înainte de la prima exigență
familiară în cât al acompañamiento de las mismas.
Acestea și alte întrebări fac că femeile aumenten considerabil numărul de ore dedicate
îngrijirilor de la domiciliu și îngrijirilor emoționale ale persoanelor cu cele care conviven.
Una vez más, son las ultimas de la cola en el exercițiu del drept a cuidarse și ser cuidadas
por otras personas. Por eso este important să se pună în discuție fiecare dată mai mult
obligațiile culturale, rolurile și modelele de gen stabilite, ca sursă de masculinitate
psihologică și relațională”.
Sin embargo, în las más de 200 pagini de investigație, nu se observă în este

interesantísimo analiza, care se desagrega situațiile familiares ale femeilor în relație cu
diversitatea modelelor existente. Totuși, tras lo estudiado în această monografía, este
ușor de dedus că la situația estrés și desgaste emoțional se ha agravado en aquellas
mujeres que cuentan cu menos apoyos familiares, că asumen în solitario la crianza și că
tienen o situație economică și personal precaria.
De aceea, este inevitabil să asumi schimbarea modelului de care se vorbește Zinnia

Quirós al principiului acestei monografii. Las politicile publice trebuie să se îndrepte
pentru a realiza corresponsabilitatea socială în îngrijirea, atât în spațiul privat ca în
publicul, trecând prin comunitatea și rețelele vecine. Este necesar să asumăm că la tarea
de îngrijire, de crianza, nu este responsabilitatea exclusivă a femeilor și a femeilor,
deoarece reproducția socială este comună a societății. Așa cum au semnalat Sofía
Jiménez Castillón și Esther Moreno219, „la criza de la COVID-19 ne punem față în față al
dilemei de a ne încadra asupra unei globalizări neoliberale, chiar și a mai multor
autorități și securitate, din contra, ne îndreptăm către construcția uneia. globalizare
más democrática, ligada al paradigmei de îngrijire a unui nou pact ecosocial și economic. (...) El lenguaje de
218 „Cuanto más complicado es sostener la vida, más recae sobre las mujeres”. Cubilledo, B. Análisis publicat în
revista Píkara Magazine. 30.9.2020.
219 „Nu trebuie una vie: reflecții asupra crizei cu grijă în timpii pandemiei.” Jiménez Castillón, S. y Moreno, E.
Artículo publicado en Ara Info. 30.5.2020.
204
guerra, es decir, entender el coronavirus en clave belicista fortalece el abordaje patriarcal de la economie.
Por consiguiente, trebuie să contraponer la lógica de guerra una lógica de los cuidados y un abordaje
feminista de la economía. El actual context de puesta în valoare de los trabajos de cuidados favorce el
necesar cambio de logic. Por tanto, hay que ver esta criză nu ca un dușman a batir, dar ca o oportunitate
de a pune în centrul el susținerea vieții și pentru a atenua desigualdades sociales în loc de consolidare”.
De această criză pot surgir oportunități foarte. relacionat cu las criticas que desde la economia feministă
și-au venit plantând din trecut decenii către modelul social, politic și economic.
În tarea de înfruntare a acestei crize și a reconstrucției, pentru familiile monoparentale trebuie să se

replanteeze la familiile monoparentale la măsurile de conciliere, ofreciendo flexibilitate suficientă pentru
a face față la responsabilitatea familială, fără să implice una merma de venituri; la dignificación și la
remuneración de los trabajos de cuidado para ofrecer servicios de calidad desde lo público; și la
responsabilitatea socială. Como dice el document „Distancia social y Derecho al cuidado” 220 de FOESSA:
„Necesităm construi un model articulado în el que lo público, lo privado și lo comunitario se vayan
tejiendo pentru a promova una responsabilitate compartida care prevalezca asupra unei plante de
individualizare”.
220 „Distancia socială și drept al îngrijirii”. Colección Análisis y Perspectivas. Iunie 2020. Fundación FOESSA.
205
Anexo. –INDICADORES SUGERIDOS PARA TENER EN CUENTA EN LA ELABORACIÓN DE

POLÍTICAS PÚBLICAS
- Número y porcentaje de mujeres que encabezan una familia monoparental según tasa
de desempleo, ocupación, alta en seguridad social etc.
- Número și procentaj de femei care încap într-o familie monoparentală după tip
de contract.
- Número și procentaj de femei care încap într-o familie monoparentală și care sunt
beneficiari de măsuri și prestații de conciliere, de egalitate de oportunități și de
îngrijire a familiei.
- Número și procentajul de femei care încap într-o familie monoparentală care lucrează
u obtienen venituri fără contract.
- Timpul mediu destinat al muncii nu este remunerat pentru femeile care încabezan una
familia monoparental.
- Includerea în legislațiile de egalitate de oportunități de indicatori ale mediului social
obiectivul care trebuie să aibă în vedere caracteristicile specifice ale configurațiilor
familiale monoparentale.
- Evaluación comparativa de los Planes de Igualdad y de las políticas y las medidas de
conciliación y corresponsabilidad dirigidas a las families biparentales, a las families
numeroase și a las families monoparentales, cu el fin de a determina impactul
acestor politici în funcție de modelul de familie.
206
BIBLIOGRAFIE
- Assiego Cruz, V. 2021. Monografía 4 - DESIGUALDAD DE TRATO A LAS FAMILIAS

MONOMARENTALES EN ESPAÑA. Instituto de las Mujeres.
- Assiego Cruz, V. (Coord.) y Equipo de Estudios de FAMS. 2020. PRIMER SONDEO DE FAMS SOBRE EL IMPACTO DE LA CRISIS
DE LA COVID-19 EN LAS FAMILIAS MONOPARENTALES. Equipo de Estudios de FAMS.
- Assiego Cruz, V. (Coord.) y Equipo de Estudios de FAMS. 2020. SEGUNDO SONDEO DE FAMS SOBRE EL IMPACTO DE LA
CRISIS DE LA COVID-19 EN LAS FAMILIAS MONOPARENTALES.
- Assiego Cruz, V. (Coord.); Assiego Cruz, V. De Uribe Gil, P. Ferreres Esteban, A. y González Villanueva, M (Autoras). 2019.
MADRES Y PUNTO. LA REALIDAD INVISIBLE DE LA MONOPARENTALIDAD EN ESPAÑA: DESDE LAS PRÁCTICAS SOCIALES
A LA VOZ DE LAS MADRES. Federația de Asociații de Madres Solteras (FAMS)
- Assiego Cruz, V. 2021. Monografía 2 - CONCEPTO Y MARCO LEGAL DE LAS FAMILIAS

MONOPARENTALES EN ESPAÑA. Instituto de las Mujeres.
- Balluerka Lasa, N. 2020. LAS CONSECUENCIAS PSICOLÓGICAS DE LA COVID-19 Y EL

CONFINAMIENTO. Universidad del País Vasco.
- Centro Trabajo y Familia del IESE. 2020. MUJER Y TRABAJO EN REMOTO DURANTE LA COVID
19.
- Club de Malasmadres cu colaborarea cu DKV Salud. 2020. ENCUESTA

#ESTONOESCONCILIAR.
- EAPN 2020.DOCUMENTO MARCO DEL SEMINARIO ANUAL
- Equipo de Estudios de FAMS. 2020. Monografía 3 - LAS FAMILIAS MONOMARENTALES EN

ESPAÑA: DATOS, PROBLEMAS Y NECESIDADES.
- Fundación Adecco. 2020. NOVENO INFORME SOBRE MONOPARENTALIDAD Y EMPLEO.
- Fundación Foessa. 2019. VIII INFORME FOESSA SOBRE EXCLUSIÓN Y DESARROLLO SOCIAL EN
ESPAÑA.
- Fundación Foessa. 2020. DISTANCIA SOCIAL Y DERECHO AL CUIDADO. Colecția Análisis y

Perspective.
-
Instituto de la Mujer. 2020. LA PERSPECTIVA DE GÉNERO, ESENCIAL EN LA RESPUESTA A LA
COVID 19.
- Oxfam Internațional. 2020. TIEMPO PARA EL CUIDADO. EL TRABAJO DE CUIDADOS Y LA CRISIS GLOBAL DE DESIGUALDAD.
- Salvati Copiii. 2020. INFANCIA EN RECONSTRUCCIÓN MEDIDAS PARA LUCHAR CONTRA LA

DESIGUALDAD EN LA NUEVA NORMALIDAD.
- Unicef. 2020 CÓMO REDUCIR LA POBREZA INFANTIL EN ESPAÑA. ANÁLISIS Y RECOMENDACIONES.
207
MONOGRAFIA VI
MONOMARENTALIDAD: RELATOS E IMÁGENES QUE
CONSTRUYEN REALIDADES SOBRE LAS MADRES
SOLAS CON HIJOS E HIJAS
208
„La libertate se aprende ejerciéndola”
Clara Campoamor
209
1. INTRODUCERE
„Lo que no se numbra nu există.”
George Steiner
Esta frase de George Steiner este el perfect reflejo de lo que pretende esta monografía: dar voz y
otorgar carta de naturaleza a las familias monomarentales. Que este model familiar adquiera vida
y obtenga, al fin, el lugar que se merita și care reivindicando desde que en 1984 se clausură el
Patronato de Protección a la Mujer, instituție în las que las familias monomarentales ̶entonces
madres solteras221̶- eran encerradas y apartadas del resto de la sociedad.
Se quiere con este trabajo nombrar no solo a un model familiar, care corespunde cu 10% din
populația din toată España222, sino numbrar also sus problemáticas, their difficults and los
estigmas a los that have been sometidas, the up to achieveon organization and make pressure for
poder luchar contra una situación, sin duda, alguna injusta.
Se tratează de analizat la monomarentalidad desde diferite narrativas, partidând de la forma în

care se tratează în los medios de comunicație și trecând prin voz propia de las families
monomarentales, care sunt quienes mai bine pot ajuta să ne ajute la această trecere în evoluția
evoluției. tratament que a primit su model de familie, desde su consideración como mujeres
proscritas până el actual model de familia en alza.
La elaborarea acestei monografii este inclusă în cadrul teórico al topologiei sociale a

monoparentalității223 care vertebra el recent estudio de FAMS Madres y punto. La realidad invisible
de la monoparentalidad en España: desde las prácticas sociales a la voz de las madres224 . Acest
cadru teórico face referire la patru Órdenes de practici sociale care sunt în constante interactuación:
el Orden Simbólico, el Orden Político, el Orden Económico și el Orden Sexual.
În plus, am căutat să încorporeze această viziune la privirea diferitelor persoane, care ne-au
patronat gândurilor diverse, din discipline variate, pentru a fi
221
Monografía 1 – „Retrospectiva de la monoparentalidad en España”. 202. De Uribe Gil, P y Assiego, V. Federación
de Asociaciones de Madres Solteras (FAMS). Instituto de las Mujeres.
222
În 2019, un total de 1.887.500, potrivit la encuesta continua de case del Instituto Nacional de Estadística, de los
cuales 1.530.600 están encabezados por mujeres.
223 Por topología social de la monoparentalidad înțelegem los fluxuri de interacțiuni care se generează între patru órdenes
diferențiate de practici sociale care interacționează între sí prin instituții ca economie, legislație, sistema educativo și sexualitate.
Dentro de esta complejidad al abordar problema de la monoparentalitatea los órdenes ar fi Simbólico, Político, Económico y Sexual.
2019. Assiego Cruz, V. (Coord.); Assiego Cruz, V. De Uribe Gil, P. Ferreres Esteban, A. y González Villanueva, M (Autoras). Federația
de Asociații de Madres Solteras (FAMS)
210
a realizat trei întâlniri de schimb cu profesioniști, între cele care se întâlnesc: periodistas,
gestoras culturales, sociólogas, investigadoras sociales, cântători, scriitori, filosofi, educatoare,
lucrătoare sociale și experte în opinie pública. Acestea ne-au permis obținerea diverselor viziuni
ale monomarentalității, ale evoluției și ale diverselor probleme și nevoi.
Tampoco putem prezenta o monografie asupra narațiunilor familiei monomarentale, fără a avea
parte cu vocea propriilor mame și a fiilor lor, de felul în care ne-am dedicat un ultim apartado
din această monografie a darles ese spațiu și am reprodus în întregime mărturiile. que nos han
hecho llegar, tanto
unas ca alții.
2. EL MODELO DE FAMILIA MONOPARENTAL Y LOS

DERECHOS DE LA MUJER
„El recunoașterea drepturilor femeilor nu este un favor: este o obligație de stat.”

Berta Cáceres
Wittgenstein a afirmat că pentru a rezolva problemele realității nu există mai multe opțiuni pentru
a apela la limbaj: „Los límites del lenguaje son los límites del mundo”. În acest sens, la definiția
modelului de familie monoparental este una de las grandes asignaturas pendientes, așa cum
venim semnalând la lung de tot acest studiu. Desde la literatura académica, multitud de autori au
tratat de a se apropii de definiția, pero sunt definiții, ca las propias familias monoparentales,
siempre han estado rodeadas de polémica:
Schlesinger (1969): Familie monoparentală: „Un padre o una madre și uno o más hijos/as
solteros menores de 18 años viviendo juntos”.
Thompson y Gongla (1983): Familia monoparentală: „Aquellas familias —que no hogares— en las
que hay un padre o madre solo/a criando a su/s propio/s hijo/a/s.”
Alberdi (1988): „Familia monoparental: la formada por personas «solas» con niños o jóvenes
dependientes económica y socialmente a su cargo, entendiendo por personas solas aquellas
que no tienen pareja estable sexual cu la que conviven, oricea que sea su estado civil ”.
Borrajo (1988): „Familia formada por un adult que vive solo cu unul sau mai mulți copii ai
încărcăturii și care în formarea lor a urmat una dintre cele trei căi următoarele: -
Fallecimiento, en un matrimonio con hijos pequeños, de uno. de los cónyuges.
- Ruptura de la pareja con hijos menores, por conflicto entre sus miembros, quedando los
hijos en la custodia de uno de los padres.
211
- Madre soltera con uno o más hijos nacidos fuera del matrimonio.”
Iglesias de Ussel (1994): „Familia monoparental: situación familiar de convivencia de
uno o varios hijos menores —generalmente menores de 18 años—, con uno solo de
sus progenitores, sea padre o madre, por cualquier causa.”
Fernández y Tobío (1999): „Personas en situación de monoparentalidad: las que, no
viviendo en pareja, oricea que sea su estado civil, es decir, inclusiv a las parejas de
hecho, conviven con al menos un hijo menor de 18 años” .
Acestea sunt doar unele dintre definițiile care se pot găsi și care se suman la definițiile
instituționale225 existente. Ninguna reflectă la heterogeneidad de las families
monomarentales o, al menos, estas manifiestan que no se sienten representadas.
Nu a ajuns la o definiție unică de acest model de familie, considerată relevantă, aportând

definiția familiei monoparentale care las propias madres solteras, în interiorul
heterogeneității, din Federación de Asociații de
Madres Solteras și în colaborare cu Red Estatal de Entidades de Familias
Monoparentales (gestionate de FAMS), sunt consensuate:
„Las familias monoparentales son aquellas en las cuales solo hay una persona
progenitora, sea cual sea la razón: porque es así de origen, por defunción o por
desaparición o pérdida de la patria potestad de una o de las personas progenitoras.
Por otro lado, denominan situación de monoparentales: aquellas en la que hay hijos/
as con dos personas progenitoras, pero en las situaciones următoarele: la guarda și
custodia este exclusiv de una persona progenitora, la progenitora a fost victima de
violencia de género por parte del progenitor o hay una absență temporală forzată de
una o de las dos personas progenitoras”.
(FAMS, 2018)
Pentru aceasta monografía, și avându-se în cuenta la dimensiunea de gen care

afectează acest model de familie, am decis să ne referim la aceste familii ca „familias
monomarentales” cu el fin de dar el debido reconocimiento și de a pune de manifiesto
la importanța figurii de la mujer, yendo un paso más allá de lo etimológicamente corect
y para, tal y como mencionaba George Steiner, nombrar lo que sí existe, que son familias
encabezadas, en el 81%226 de los casos, por mujeres. Por lo que, en adelante, în
această monografía ne referim la acest model familiar ca familii monomarentales.
Hoy en día el model de familie monomarental se consideră un model mai mult în

interiorul societății, și bine este cierto că este un model del care se suele vorbesc când a la
225
Monografía 2 – „Concepto y marco legal de las familias monoparentales en España”. 2021. Assiego, V.
Federación de Asociaciones de Madres Solteras (FAMS). Instituto de las Mujeres.
226
Conform întrebării de acasă elaborate de Instituto Nacional de Estadística în 2019.
212
circunstancia de monomarentalidad le acompaña otra situación de carencia, ya sea economica,

afectiva o psihologica. Esta vinculación și las diferite problemáticas care acarrea ser madre soltera
sunt marcate pentru evoluția drepturilor și a recunoașterii femeilor la lung din istoria. Este
necesar să echar la vista în urmă în el timp pentru a localiza mesajele și imaginile care au
contribuit la construirea unei idei care, încă, rămâne,227 și care se materializează în absența
recunoașterii sociale și juridice a situației monoparentale ca model de familie. Este evident că un
model familiar în care 81% din capetele familiei sunt femeile sunt afectate doar de drepturile
recente dobândite pentru femeile, dar și pentru discriminarea de gen și în cazul propriei
maternități.
En la monografía 1228 se face un recorrido por los avances y retrocesos que vivieron las mujeres
desde la República hasta la Transición Democrática, por el origen de los estigmas și de las
discriminaciones que las entonces madres solteras vivían. Evident, avansurile în achiziționarea
drepturilor femeilor în părere la evoluția modelului mamei soltera, începând cu aprobarea
Constituției – că în articolul 39 recunoaște responsabilitatea ambilor progenitori față de fetele
și fiii, în mod independent. de si han nacido fuera o dentro del matrimonio– trecând prin
aprobarea legii del abort –care permite femeilor să decidă asupra maternității– sau prin apariția
reproducției asistate -care generează posibilitatea de a fi mamei a oricărei femei casate o soltera-.
La reproducția asistată a garantat femeii, al fin, o libertate asupra propriei sexualități, al puterii de
a decide asupra corpului de manieră individuală, ceea ce presupune un recunoaștere a existenței
drepturilor sexuale și a drepturilor reproductive.
La emanciparea femeii, a accesat la formare și la locul de muncă, suponen un avance gigantesco

care se a produs în puțini ani. Avans que también se reflectă în familiile monomarentale. Sin
embargo, al vorbi de monomarentalidad, de asemenea, trebuie să menționeze el trato desigual,
care primesc femeile și mamele în solitari, așa cum sunt fetele și fiii, prin simplul fapt că sunt
femei. Hablar de monomarentalidad implică hacerlo mayoritariamente de femei, prin care sesgos
de genul atraviesan de forma transversală toate circumstanțele acestui model de familie. În plus,
se poate prezenta situații de discriminare care pot crește a cauza desigualităților cruzate, care se
vor genera când sunt familiile confluente.
227
Monografía 1 – „Retrospectiva de la monoparentalidad en España”. 2021. De Uribe Gil, P y Assiego, V. Instituto
de las Mujeres.
228
Monografía 1 – „Retrospectiva de la monoparentalidad en España”. 2021. De Uribe Gil, P y Assiego, V. Instituto
de las Mujeres.
213
factori raciales, económicos, de origen, de orientación sexual, de identidad de género, etnicos, de

capacități funcționale, educativos, sociales, religiosos, culturales etc.
Criza economică din 2008 a afectat mai mult femeilor, că au fost compensate cu munca reproductivă
a reducerilor în cheltuielile sociale, în mod specific în ceea ce privește îngrijirile și dependența.
La precarizarea acestor servicii cu motivul crizei a provocat o întoarcere a rolurilor de genul
tradițional, a trasladar la femeile la responsabilitatea de susținere a îngrijirilor.
În acest sens, trebuie să arătăm acest fragment de conversații menținute cu profesioniști din
diverse discipline, ceea ce vă recomandăm să exprimați:
„Todo lo que tiene que ver cu emoții, sentimente, sexualidad, tot ceea ce are că ver cu el
ámbito privat se pare că este o problemă personală, și la lupta del feminism este vizibilă
că tot ceea ce este politic, pur și simplu pentru că există milioane de mujeres criando solas
(…). Creo que las mujeres, tanto casadas como no casadas, siempre han cargado con todo,
solo que la que no está casada tiene que cargar cu el estigma de haber fracasado, y con la
culpa.”
Los antiguos estigmas legate cu las madres solteras se han ido trasladando, trecând prin diferite
etape cuyo denominador común este la culpabilización. Într-un prim moment, se lasă în
considerare subiectos pasivos și se lasă femeile „fáciles”, bine, în ocazii, sunt tratate ca victime ale
unui abuso. În un moment secund, pasan a ser subiectos activos, recurriendo a expresiones tales
ca „ella lo ha decis”; în acest moment, se consideră că sunt mai culpabili, se înțeleg că au
informații și mijloace pentru a evita situația. În orice caz, se menține culpa de a pune în practică
modelul stabilit și de a se coloca afară din norma.
Cum se poate vedea în articolul din 1991 „Padres Hoy”, care reproducimos în el Anexo I de această
monografie, se află în mod clar un favor de vizibilitate a acestui model familiar de la absența unei
figuri care se înțeleg cheie în modelul tradițional, la del padre. În suflarea semnalului că familia
monoparental este o familie în care femeia este obligată „a face de papá și de mamá a la vez”,
tratand similar noul model de familie al ya existente, el biparental.
3. ESTIGMAS Y ESTEREOTIPOS DE LAS FAMILIAS

MONOMARENTALE
Lo que quiero es no olvidar, y como nuestra capacidad de olvido lo dirige todo, lo tritura
tot, lo que hoy sé quiero sujetarlo en este papel.
214
Victoria Kent
În introducerea acestei monografii mencionábamos que la Topología Socială este hilo conductor
care hilvana este studiu asupra familiilor monoparentale. Întâmpinăm această topologie socială,
cum venim semnalând, cum ar fi fluxurile de interacțiuni care se generează între ei patru órdenes
diferențiate de practici sociale (económico, politic, simbólico și sexual) care interacționează
între sí prin instituții ca și economie, legislație, el sistema educativo și los tipos de relații
familiares229. Si hay algún aspect relativo a la monoparentalidad în el că la interacțiunea între
los patru Órdenes este más que visible, se spune că până la palpabil, este el de los estigmas, așa
cum este vulnerabilitatea familiei monoparentales.
Goffman (1963), como hemos señalado en la monografía 4230, desde un enfoque psicosocial,
definește el estigma ca „una marca, señal o signo, manifiesta o no, care face que el portador de
este sea inclus într-o categorie social către cuyos membri. se genera una respuesta negativa”231.
Același autor clasifică estimările în trei categorii, după estimările marii fizice, psihologice (de
caracter sau personalitate defectuoasă) sau social (tribali, religioși...). Como se ha indicado más
arriba, la evolución histórica de los estigmas que han sufrido -y sufren- las familias monoparentales
van de la mano de la de los derechos de las mujeres. Durante la Dictadura franquista, las mujeres
dejaron de a tener drepturile și de a trece a depender de sus padres și, după, de sus maridos.
La moral ultracatólica entendía que la misión de la mujer era la de ser buena esposa y
232
buena madre, un verdadero ángel del hogar.
În acest context, se face evidente că una madre soltera, că nu solo se había căzut embarazada
înainte de casarse, sino que además continuaba adelante cu la crianza de su hijo/a în lugar de
darlo în adopción, era alguien de quien avergonzarse. La integrarea ultracatolicismului în
guvernul de la Dictadura conduce a considera a mamelor ca femei „rebeldes”, „fáciles”, „desviadas”,
care trebuie să fie apartadas de la societate,
229
Esta propuesta de análisis (topología social) parte del enfoque de Marcel Mauss (1872-1950). Este autorul, care a dezvăluit
conceptul de practică social total, considerând societatea ca un tot ce ar fi analizat în funcție de jerarquía și de forțele diferite ale
realității în ansamblul său: economică, putere de putere, putere de sens y fuerza libidinal. Según este enfoque, el orden económico
se correspondería cu 'la fuerza de trabajo', el orden político cu 'la fuerza de potencia', el orden simbólico cu 'la fuerza de sentido'
și el orden sexual cu 'la fuerza libidinal'. În gândire, realitățile socioculturale sunt ansambluri de fluxuri interrelaționale și studiul
exigent o analiză integrală a relațiilor între elementele sale.
230
Monografia 4 – „Desigualdad de trato a las familias monomarentales en España”. 2021. Assiego Cruz, V Instituto de las Mujeres.
231
Quiles, Mª Nieves. „La organizarea estimării în categorii: actualizare a taxonomiei de Goffman.”
Psihotemă. 2000.
232
Monografia 1 – „Retrospectiva de la monoparentalidad en España”. 2021. De Uribe Gil, P y Assiego, V. Federación
de Asociaciones de Madres Solteras (FAMS). Instituto de las Mujeres.
215
puesto que se află în afara de lo socialmente permisido. De hecho, se llegó la extrem de a

încerca să vină și să explice maternitatea în solitari, ca o consecință a modificărilor
psihologice.
Când una femeie era estigmatizată de către ser madre soltera, nu doar sufría el vacío social
al familiei și al celor cunoașteți, și anume că propria societate în suita tratată a depărtării,
ceea ce este abocaba la pobrea, la vulnerabilitatea și excluderea. .
Se tiende a pensar que estos estigmas son cosa del pasado, pero los date nos indican o
realitate bien distinta: în abril de 2019, la Red Estatal de Entidades de Familias Monoparentales
(red que forma parte de los programas de la Federación de Asociaciones de Familias
monoparentales- FAMS-) denunció públicamente un informe que discriminaba a las families
monoparentales ya sus hijas and hijos. Am informat că a stabilit o relație directă între
absența figurii paterne și delincuția juvenil și la pobrea, el embarazo en adolescentes o la
violencia doméstica, asigurând, științific, că el papelul de la figura paterna este „insustituibil”,
sau „las” familias sin padre constituyen la tendencia demográfica más perjudicial de esta
generación, el daño de mayor gravedad causado a los niños”. El informe constituye uno de
esos ejemplos de practica social que discrimina y estigmatiza a los menores de las familias
monoparentales así como a orice model familiar que no sea el heteronormativo (que se
analizează în la Monografía 4) 233 .
Es previsible que, tras cuarenta años de sistematización a unei forme determinate de

gândire, este perviva, în special dacă nu s-au realizat acțiuni încaminate la repararea și la
memoria femeilor care au fost victime ale acestui estigma. De aceea, este încă prezent, de
asemenea, ca urmare, sistemul legislativ în ansamblul său a ignorat realitatea familiilor
monoparentale, condamnând la/as copii/as a heredar las situaciones de precariedad,
pobreza și exclusión că han suferido sus madres. Conform analizei care a făcut Salvați
Copiii la originea ultimei Encuesta de Condiciones de Vida del Instituto Nacional de Estadística
(INE), patru de cada diez familii monoparentales, în majoritatea femeilor solas cu fii și copii
ai încărcăturii, sunt în risc. de pobreza.
În monografia 3234 se dedică o analiză amplă a acestei chestiuni, al căutării recuperează,

într-un mod ilustrativ, în următorul extras:
Los hogares monoparentales que, como hemos visto, están encabezados

mayoritariamente por mujeres, experimentan tasas de risc de pobreza relativă mai mult
233
Monografia 4 – „Desigualdad de trato a las familias monomarentales en España”. 202. Assiego Cruz, V Instituto
de las Mujeres.
234
Monografía 3 – „Las familias monomarentales en España: datos, problemas y necesidades”. 2021. Área de
Estudios de la Federación de Asociaciones de Madres Solteras (FAMS). Instituto de las Mujeres.
216
altas por tipo de hogar. În 2008, aceasta era de 36,8%, diez ani după aceea a crescut până în
patru puncte într-o curbă ascendente. Asimismo, la tasa de riesgo de pobreza se duplica (41,1%)
en las familias monoparentales en relación cu la que experimentan el resto de las familias (20,7%).
La tasa de pobreza relativă este indicatorul cu care se cuantifică în mod obișnuit la situația de
sărăcie dintr-un țară și stabilește el procentaj de populație care vive în casele cuyos revenus
están por debajo del umbral de pobreza. Esta concepción de la pobreza está muy ligada a la
noción de desigualdad. În cazul caselor monoparentale, afirmăm, după datele de la Encuesta de
Condiciones de Vida (INE), că practic la jumătatea vie cu veniturile care sunt prin debajul umbral
de la pobreza (aceasta care vive în case cu o renta). inferior al 60% de la renta media equivalente).
Tabla. Evolución de la tasa de risc de pobreza en los hogares monoparentales


41,1% 42,9% 40,6%
dependente
Acest tablou ilustra el hecho de que el estigma pervive no solo a nivel social, dar și
la nivel institucional, și că castiga a las madres solteras condenándolas a have
difficults in materia de protectie, job, conciliación, vivienda and salud. Aceste estimări
și vulnerabilități au fost tratate în conversațiile pe care le-am menținut atât cu
propriile mame ca și cu expertii. Ne pare interesant să reproducem următoarea
transcriere a discursurilor și narațiunilor:
„Lo interesante este ver hacia donde ha ido el estigma, esa viziune polarizată de la familia
monomarental, între la madre coraje, supe heroína și del otro extremo, această viziune
neoliberală a mamei, cu o situație economică care a avut un hijo sin pareja, că se vede în rețele
sociale și că este parte de la visibilizare. (….) Al final, la imagine de supe heroína, ceea ce este
întărit această imagine a femeii, care are la culpa, femeia vede ca cauza, consecința și soluția
problemelor.
Que a la mujer se le-a recunoscut drepturile sexuale și reproductive, drepturile

care le otorgan libertatea asupra sexualității, nu a implicat, fără embargo, că este
în totalitate garantat. A las mujeres care crían în solitario a sus hijas și hijos,
formând o familie monomarental, se las sigue cargando de culpa, ya sea directa sau utilmente,
217
debido a că desafían el model familiar stabilit ca válido și valioso pentru societatea. De

aceasta forma, las leyes se resisten a reconocer su model familiar; le dan la espalda,
considerándola la unica responsabil de su situație. Se trata de un discurs care se
retroalimenta și care contribuie a postergar el reconocimiento legal a acestui model
familiar.
Este structura socială a realității familiare actuale se refuerza, așa și cum se explică
în monografía 2235, prin intermediul unui cadru legal, care doar are prezent la familiile
biparentale, de manera că toate măsurile și politicile care se proiectează parten de
acestea. model, dejando expuestas a las monoparentales a situaciones de vulnerabilidad
que añaden otro estigma, el de la pobreza, a estas familias.
El desigual acceso de las mujeres al mercado laboral, la brecha salarial, la segregación

ocupacional, la lipsa de politici de conciliación și la absența culturii de corresponsabilidad
și de îngrijiri, provocan que multe de las madres care crían în solitario a sus hijas și
hijos acaben en situaciones de pobreza... Aspectos todos estos că se abordează în
această serie de monografías, special en la 5.236
Para ilustrar los estigmas sociales de las madres solteras incluimos en el Anexo II de
esta monografía el articol de la revista Hacer familia, care forma parte de la Hemeroteca
de la Federación de Familias de Madres Solteras. Nu putem stabili anul exact de
publicare, dar estimăm că corespunde anului 1990.
Aún hoy, nos cuesta reconocer que este model biparental esté tan arraigado en la
societate și care, de manera inconsciente, se tienda a reproducir, obviando la existența
de las families monomarentales.
„Yo lo reconozco, para mí ser madre sola ar fi un fracaso, imi da multísima vergüenza
admitir esto, deoarece siempre lo siento ca o contradicție ca feministă, el să fie
gândindu-se că trebuie să aștepți a o persoană care te ajuți în acest proces când
ești sola. te sobras y te bastas, pero la realidad es que no es así. Eu mi-a părut un
fracaso no solo, pentru că îmi dau miedo, economic, îmi pare că ar fi inviabil, deoarece,
în plus, este această idee ca foarte arraigada de că la crianza este aceea care se
întâmplă într-o casă de persoane, și, în plus, cunoaștem a los abuelos, y eso pues
efectivmente, mi pare că este o imagine care se menține într-o zi de azi, dar fiecare dată este mai mult”.
La situația de urgență sanitară și de sănătate publică provocată de COVID-19 este,

așa și cum am venit menționat, la criza mai gravă a istoriei recente.
235
Monografía 2 – „Concepto y marco legal de las familias monoparentales en España”. 2021. Assiego, V.
Federación de Asociaciones de Madres Solteras (FAMS). Instituto de las Mujeres.
236
Monografía 5 – „Apuntes sobre monoparentalidad y cuidados.”. 2021. Assiego Cruz, V. Federación de
Asociaciones de Madres Solteras (FAMS). Instituto de las Mujeres.
218
Su impact direct sobre la salud, asupra economiei și asupra societății va a lăsa

secuelas dificiles de imaginar în acest moment. Secuelas que ya están sufriendo, în
special, los colectivos más empobrecidos y vulnerables y, entre ellos, las familias
monoparentales. El Primer Sondeo de FAMS despre impactul crizei COVID 19 în
familiile monoparentale. durante el estado de alarma237, reflectă că el 27% de las
families monomarentales, sin s-au întrebat direct, exprimaban multă preocupare
pentru el hecho de nu avea suficientă mâncare în casa sau por el hecho de que sus
hijas și hijos no pudieran acompañarlas, de exemplu , a hacer la compra, bien por
la hostilidad, că ya han suferit în las tiendas and centres de alimentation, o bien por
las features of his hijas and children.
„Vivo într-o urbanizare. No hay farmacia ni supermercado, hay que ir en coche al pueblo
donde si hay de todo”.
„Vivo en un pueblo de la España vacada de 90 de locuitori. Solo hay una tiendita cara y
de género reducido. La farmacia más cercana está la 3 km, donde sí hay de todo”.
„Me preocupa cómo voy a ir al supermercado oa la farmacie, sau pur și simplu a tirar la
basura, teniendo que salir con el niño por no tener con quién dejarlo en casa”.
Situaciones realmente inquietantes care arată el rechazo care au suferit femeile

datorate a lipsei de sensibilitate către realitatea familiară și în care se face patente,
o dată mai mult, estigmas heredados care siguen suferind las families monomarentales.
4. CONCILIACIÓN Y CORRESPONSABILIDAD
„Protecția socială, economică și juridică a familiei, protecția integrală a fiilor,

este egal cu legea cu independența filiației, și a mamelor și a părinților, orice sea
în stare civilă” .
Constitución española, articolul 39
La conciliación de la viața laborală, familiară și personală se definește ca crearea

unei structuri și a unei organizări a mediului laboral care facilitează femeilor și
bărbaților combinația de muncă, responsabilitatea familiară și viața personală.
Pentru crearea structurii, se stabilesc anumite acțiuni în acelea care sunt implicate
familiilor, companiilor și statului, cu obligația de planificare și implementare.
237 Primer sondeo de FAMS asupra impactului crizei COVID-19 în familiile monoparentale. 2020. Equipo de Estudios
de FAMS. Assiego Cruz, V. (Coord.).
219
introducción de sisteme de permiso por razones familiares, permiso parental, para atención a
personas dependientes ya sean menores, personas mayores o con discapacidad238. La conciliación
laboral, familiar și personal este o strategie care facilitează consecuția egalității efective a femeilor
și bărbaților. Sui obiectiv este să obțină o nouă organizare a sistemului social și economic în
femeile și bărbații să poată face compatibile cu diferitele fațete ale vieții. El empleo, la familia, el
ocio și el tiempo personal.
Por lo tanto, la conciliación de la viața familiară, laborală și personală contribuie la construirea

unei societăți bazate pe calitatea vieții persoanelor, care oferă aceleași oportunități pentru
femeile bărbaților, cu el fin de a se putea ambele sexe. desfășurați în egalitate în toate
problemele vitale, progresați profesional, asistând la responsabilitatea familiei și puteți beneficia
de timp, atât familiar ca personal.
Între obiectivele de conciliere familiară și profesională este de asemenea modificarea rolurilor și

a estereotipurilor de gen, urmărirea egalității de oportunități între bărbați și femei sau
îmbunătățirea serviciilor de atenție a persoanelor dependente.
La incorporación de las mujeres al mercado laboral nu a ido însoțită de la incorporación de los
hombres la mundo del cuidado. Y tampoco por la disminución del rol de îngrijire atribuit a la
mujer, de manera que en ella se suman ambele roluri (profesional y cuidadora).
Organizația Internațională a Muncii avertizează asupra femeilor care sunt mame în España cu
17% mai puțin decât bărbații și cu 5% mai puțin că femeile nu sunt mame. La încuviințarea
realizată de Club de Malas Madres239 indică faptul că 80% de las encuestadas are dificultăți pentru
concilierea vieții profesionale cu familia. Estas dificultăți se traducen în cansancio și în la
sentimentul lipsă de ore în el día. Por otra parte, el 20% de las encuestadas nici nu dispune de
timp liber, făcut que, și bine aparent nu pare relevant, este asociat, cu el transcurso del timp, a
probleme de sănătate física și psihica cu el transcurso del tiempo.
A esta situație se le suma el hecho de que, de nou, nu se ha avut en cuenta el modelo de las
families monoparentales și care sunt familiile nu tienen la posibilitate de acest reparto de roles,
de manera care los progenitores care encabezan estas familii have că asumir tanto el rol profesional
ca el de cuidadores. Por tanto, nuevamente rămâne discriminat
238 Guía de corresponsabilidad: la corresponsabilidad también se enseña. Instituto de la Mujer y para la Igualdad de
Oportunidades. 2013
239 Encuesta #EstoNoEsConciliar lanzada desde el Club de Malasmadres cu colaborarea cu DKV Salud. 2020.
220
este model familiar, care nu este cunoscut în cuenta a oră a legislației asupra acestei chestiuni, nu
este cunoscut ca model familiar.
Esta a fost și este una de las reivindicaciones fundamentales de las families monoparentales, la
necesidad de conciliar; ya que no cuentan con un segundo progenitor, trebuie să aibă posibilitatea
de conciliar cu el Estado, bine a travers de la adecuación de la jornada laboral, bine prin intermediul
serviciilor publice sau bine a través de alte acțiuni dirigidas la corresponsabilidad social,240. cum ar
fi, de exemplu, zilele de muncă flexibile, care stimulează într-adevăr concilierea laborală și
familiară.
Este necesar să se amplifice privirea asupra căreia semnifică corresponsabilitatea și transcendera

definiției ca el reparto equitativ între femei și bărbați de la responsabilitatea domestică și
îngrijirea copiilor și a fiilor și a persoanelor dependente. Este reparto de los cuidados debe
entenderse desde o idee de corresponsabilidad más amplia, la idea de corresponsabilidad social;
desde această concepție, las politici publice juegan un papel fundamental. Algo que se vine
reclamando desde hace décadas ca una dintre cele mai bune forme de inversare a politicilor și de
sprijin a familiei. Si este corresponsabilidad social nu se promueve desde el Estado, se discrimina a
las niñas, a los niños y a los adolescentes en función de su modelo familiar, produciendo una
discriminación por indiferenciación241 .
În Anexo III adjuvant a acestei monografii, se reproduce un articol publicat în 1990 în La Voz de
Asturias, în el que, în cadrul unui întâlnire cu asociațiile de mame soltera de la epocă, se
menționează ca una de sus revendicări la creación de más guarderías en las que puedan atender
a sus hijos e hijas. O revendicare care urmează să se reclame trei decenii după.
5. MOVIMIENTO ASOCIATIVO DE LAS FAMILIAS

MONOPARENTALĂ
„Ninguna mujer puede sola; en soledad, oricea se vuelve loca. Porque la exigencia de la madre
sacrificada convive cu un escenario en el que, por un lado, se le ha despojado de la infraestructura
pública del cuidado, și por el otro, se au modificat radicalmente las estructuras familiares”.
Verónica Gago
240
Monografía 5 – „Apuntes sobre monoparentalidad y cuidados”. 2021. Assiego Cruz, V. Instituto de las Mujeres.
241
Recientemente, la sentencia pionera del Tribunal Superior de Justicia del País Vasco (TSJPV) N.°: 1217/2020, din
6 octombrie, a recunoscut dreptul unei mame de familie monoparental pentru a beneficia de aceleași săptămâni
de prestare de naștere și cuidado de hijo que las familias biparentales. Esta sentencia este un hito important,
por cuanto abre la puerta a existenței acelei discriminări prin indiferenciare în Real Decreto 6/2019, de
măsuri urgentes pentru garantarea egalității de trato și de oportunități în el empleo.
221
O asociație este o entitate care surge de la uniunea unui grup de persoane cu necesitatea comună
de a genera un schimb, de obicei pentru a depăși o discriminare.
În cazul asocierii feminine, el hecho de que las mujeres hayan estado relegadas în spațiul privat,
la domiciliu și la îngrijire, au fost principalele chei pentru care chirurgia asociației feminine în
secolul XIX, cu obiectivul de a reclama la obținerea drepturi în egalitate cu oamenii, în concret, cu
obiectivul de a reclama el drept al votului.
Când una femeie se veía abandonada și repudiada sub cadrul normativ al Régimenului franquista
și în timpul tranziției, surgía un rechazo hacia ella y hacia sus hijas și hijos. Este motivul principal
pentru care, depășește mietul, că provoacă ese rechazo sau posibilitatea de a fi introdusă în
Patronato de Protección a las Mujer, mai multe mame solteras au decis unirse pentru a trata de a
se ajuta reciproc.
Una de estas mujeres fue María García, fondatoarea și președinta de la hoy Federación Isidora
Duncan. Ella fue la que, în 1983, creó la primera asociación de madres solteras en León, „con 1.000
pesetas y la ayuda de un amigo abogado”. Se reunían în casa de los padres de María García. De
forma casi idéntica, și în el mismo año, surge otra entidad, la Asociación Solidaridad con Madres
Solteras, en Madrid. Tras la creación de otras sedes en Canarias, Valladolid, Madrid și Valencia, a
decis constituit, în 1993, la que es, hoy, la Federación de Asociaciones de Madres Solteras (FAMS).
Ambas asociaciones de familias monomarentales, denominadas madres solteras en aquella época

nacen en un moment de cambio social, în una transición democrática que, por fin, daba voz a las
mujeres para contar, denunciar, cuestionar: “Así que nos juntamos y decidemos decirle al mundo
que nosotras, las mujeres que criamos solas a nuestros hijos e hijas, también suntem familia cu
aceiași drepturi și obligații care el resto. Și că și noi ne aflăm aceleași oportunități. Așa că ne
242
punem să lucrăm…”
Y así fue, va începe să lucreze pentru a acoperi nevoile mai fundamentale: ocuparea, locuința,
concilierea și formarea, oferind ustensilele fundamentale. De toate programele pe care le-au
dezvoltat și dezvoltat sunt asociații, evidențiază el de pisos comunes, ca fiind reflectat în articol –
reproducido în el Anexo IV- care se păstrează în hemeroteca de FAMS și care corespunde unei
știri publicate în Diario de León del 25 august 1990.
În acest articol se relatează la punerea în marșă a primului piso de acogida mamelor solteras,
și cum era necesar la ajutorul rețelelor de sprijin între propriile femei.
242 Victoria García Espejo, presidenta de ASMS en Almeda Samaranch, y Di Nella, Dino. „Monoparentalitate, gen
și bienestar”. Colecția Familias monoparentales și diversitate familiară
222
pentru a putea obține un loc de muncă pentru a le permite să inițieze viața în familie de
forma independentă și autonomă, împreună cu copiii și copiii. De atunci și până în
momentul de față, toate asociațiile de familii monomarentale lucrează pentru a obține
îmbunătățiri în următoarele aspecte:
- Empleo, para que las families compuestas por una sola persona cu uno sau más
descendientes, care nu comparten las responsabilidades familiares, haven acceso
al job, ya that estas familii se află în condiții de precariedad laboral și sufren o
double discriminación por reunir la dublu condiție de femeie și de mamă.
- Formación, pentru a facilita formarea în cazurile de lipsă de calificare profesională,

despre tot în cazul mamelor tinere, care abandonează studiile pentru a se dedica
îngrijirii copiilor și a fiilor. Situación în la care se află muchas mujeres
inmigrantes care nu poseen formación o que la tienen, dar nu au putut convalida
în España.
- Conciliación, dacă orele de muncă sunt mult mai largi, că orarurile din spațiile
destinate concilierii. Tot o dată nu există flexibilitatea în horario, nu se favorizează
stabilitatea laborală, ceea ce provoacă promovarea profesională în interiorul
companiei private sea una quimera. Această lipsă de măsuri de conciliere este și
el prezentă în sistemul educațional, în cazul mamelor mai tineri.
Las asociaciones de familias monomarentales, a data de hoy, oferă aceasta red că acoge,
susține și ajută la propriile mame, tejiendo redes și tejiendo noi oportunități.
Următoarele cuvinte de Carmen Flores (presidenta de FAMS) în discursul care a pronunțat
în II Congreso Internacional de Familias Monoparentales, care a avut loc în Madrid la 30
noiembrie 2019, cu motivul celebrării celei de-a 25-a aniversări a Federației, descris
evoluția revendicărilor familiilor monomarentale:
„În 1983, a început să surgir asociații cuyo obiectiv principal era să obțină promovarea mamelor
solterate și să freneze la discriminare că multe dintre noi suferim în propriile cărni, unele dintre
ele victime ale Patronato de la Mujer, cárcel legal pentru femeile „rebelde” que se saltaban la
norma socială și tenían hijos fuera del matrimonio.
Eran expuestas a hombres para ser elegidas, casarlas y salvarlas del “pecado”, obligate a dar a
sus hijas and children in adopción e inclusiv a robarles los bebés and 'salvarles' de trăi o life en
pecado.
Mujeres supervivientes de un sistem mezquino ultracatólico, bazat în la doble moral, se juntaron,

reuniendo fuerzas ante la rabia și la injusticia para decir alto și claro că nu erau criminali.
A 'ellos' no se les veía el embarazo, ellos han estado protegidos por la sociedad, nadie les señalaba.
223
Así que las supervivientes se organizează și surgen las asociaciones care serven de amparo, de
cuidado, para las que venían detrás, pentru a deschide calea și a spune alto și clar că va fi mamă
fără un bărbat la lado este posibil, este gratifiant, este un act de amor.
El camino fue duro, pero casi desde el principio nos buscábamos (sin redes sociales) și ne reunim
pentru a obține noastre revendicări.
În 1994, ne formăm ca Federación pentru a fi mai puternice și a obține mai multe schimbări
sociale, pentru a deține familiile discriminate și a ocupa acest loc de pleno drept.
Astfel că ne punem să lucrăm, ne creăm FAMS și ne juntăm la mai puțin de două ori pe an, creând
vínculos, salvando obstáculos, debatiendo siempre, buscando acuerdos, defendendo nuestras
reivindicaciones, reuniéndonos con las administraciones și organizando jornadas, encuentros,
consulando a other mothers querían formalizați ca asociație...
La asociația Isadora Duncan, la Asociación Solidaridad con Madres Solteras en Madrid, Canarias,
Valladolid și Asturias. După ajungerea la Amasol în Zaragoza, Madres solteras por elección,
Afamo en Valencia, BG Monomarentales en Vitoria, Afamón și Famoib în Baleares...
Desde la más veterana a la más joven avem el angajamentul de a continua lucrând pentru a ne
recunoaște și a obține obiectivele noastre.
Algunas de estas valientes mujeres ya nu sunt cu nosotras. Quiero hacer especial mención a
Consuelo Morales, fondatoarea Asociației Solidaridad con Madres Solteras y de FAMS, compañera
de călătorie, de multe evenimente, de multe locuri recorridos ducând nuestra voce. Chelo era una
persona acogedora, cu caracter, sin vergüenza para decir en orice ocasión 'vivan las madres
solteras'. Ella era hija de o mamă soltera, că tuvo că casarse pentru că nu la metieran în la inclusa
și când a avut ocazia de a crea o asociație, allá estaba și jamás lo dudó. De aici reitero mis
'gracias a Chelo' pentru a-mi fi mamă emoțională, că mă acompañó și mi-a transmis toată puterea
că necesitate în acest moment.
También quiero hacer una mención specială a María García, pentru că a fost un gran referente, a
lucrat în sus starturi pentru financiar asocierea; și, de asemenea, fondator de FAMS, pentru că a
creat și a distribuit un spațiu inovator și referitor pentru mamele solterate în León, care a
traspasat frontierele ducând nuestra voce a forurilor multiple.
Hemos estado en Asturias, Valladolid, Valencia, Zaragoza, Canarias, Baleares, Madrid, León,
Granada, Barcelona, Cuenca, Mérida, Cáceres, Santander, Galicia... și avem traspasado fronteras
în París, Regatul Unit, Lieja, Portugalia și, ca nu , en el Parlamento Europeo.
Y en cada sitio donde hemos estado hemos llevado la voz de todas nosotras y de nuestras hijas și
hijos, pentru că ei au fost și siguen siendo nuestro motor. Nos mueve la injusticia en la que se ven
envueltos porque un sistem ca el nuestro no nos coloca în el lugar de equidad care ne corespunde
cu pleno derecho. Articolul 39 din Constitución Española: „Los poderes publics garanten, asimismo,
the protection integral de los hijos,
224
iguales estos ante la ley con independencia de su filiación, y de las madres, anya que
sea su estado civil'.
Y retomo a nuestras hijas e hijos, para darles las gracias pentru toți cei momente, că
ne-am robat pentru ejercer nuestro activismo și că sigur că vreun zi vă mulțumesc
pentru că sunt optimista. A pesar de echar la vista în urmă și veri că todavía nu avem
ley, sunt sigur de că vamos a obține, pentru că astăzi mai că nu suntem mai puternici,
suntem mai mult în număr.
Aprovechando el moment de agradecimientos, también vreau să mulțumesc tuturor

entităților de la Red, nuestro Red, deoarece a pesar de nu aparține FAMS și participă
la schimbarea legislației. Apoyándonos în tot, nu facem un mișcare puternic,
legitimo, poderoso, de interlocuție cu diferitele guverne care vor realiza schimbarea
socială a tuturor așteptărilor.
Sabemos că ne aflăm mult de lucru prin delante, dar și miro hacia atrás lo que suntem
montando nu are nume, ni precedentes.
Y también suntem vigilantes pentru că atunci când consigam nostra ley, că ne vom
obține, se cumplan toate acordurile și le vom cere a las administraciones publice, că
mulțumim asta, suntem mai multe lejos de la cuerda care ne separă de la inestabilitate,
care nu este monoparental. semnifică familia vulnerabilă. Deja de a fi în acele statistici,
că UNICEF, ADECCO, Salvați Copiii, Cáritas… dejen de nombra ca familiile în risc de
excludere.
Somos mujeres, somos madres, somos trabajadoras, somos poderosas, suntem în

alertă, îngrijim ai noștri fii con todo el amor, că avem dentro și că se merită.
Solo nos falta la LEY”.
Carmen Flores. Presidenta de FAMS

II Congreso Internacional de Familias Monoparentales 2019
Discurso del 25 aniversario de la creation de FAMS
6. #CuentanosTuHistoria
La narrativa de las vivencias de las families monomarentales dota de significación a

las experiences. Sin el lenguaje, nu ar putea să transmită emoții și ar fi imposibil să
genereze relatări, cronici sau istorie. Se carecería de o structură, care permite să
înțeleagă lumea. Con ese spirit, desde FAMS, se pune în marșă la inițiativa
#CuentanosTuHistoria. Una campaña que tenía como objetivo conocer y conversar
con aquellas mujeres mayores que habían sido madres solteras para saber cómo se
enfrentaron a las barreras sociales y familiares en la época de la Dictadura. O campanie încă activa
225
que ayudará a que la societate sea consciente de că există o parte importantă a istoriei femeilor și
a mamelor soltera care se știe.
La campania recunoaște relațiile care, în prima persoană, cuenta las propias mujeres sau las/os
hijas și hijos de madres solteras. Acestea se remarcă prin coraje, prin singular de sus vivencias și
prin demnitatea cu care au deschis un drum către vizibilitatea familiilor monomarentale ca un
model de familie mai mult, care formează parte de la diversitatea familiară, nu numai în España
sino en toata lumea. Acest exercițiu de memorie, purtat un titlu particular de FAMS, ar trebui să fie
realizat din instituțiile publice. carga moral y religiosa en la sociedad española rezulta determinante
pentru sutul viitor, pentru el de sus familii de origen si pentru el de sus hijas si hijos.
Între relații recunoscute până la momentul respectiv, transcrieți apoi câteva dintre cei mai
reprezentativi:
La istorie a unei mame soltera , care reprezintă la estigmatizarea mai absolută a epocii, că
le tocó vivir:
Mi-a născut pe 26 de august 1974. La Dictadura era în sus finales, pero el país și la societate se
regăseau prin unas reglas legales and sociales durante years. Cuando le dije a mi madre que estaba
embarazada, lo primero que me dijo es que no se lo dijera a nadie. Ella habló con el médico de la familia
(mi padre estaba enfermo) și este le-a informat că o știre ar putea cauza un empeoramiento muy
grave. Teniendo en cuenta esto y que yo tenía hermanos pequeños, se a decis callar. Se habló cu un
sacerdote; de aquella visita solo saqué una concluzie, că era la culpabil de mi-a situație și că era posibil
ca să atragă o criză de fe sau un trastorno mental. Visité a un psiquiatra, el cual dijo no encontrar nada
anómalo en mí, salvo que, dada mi juventud, me había enamorado de quien no debía, y me extendió
una baja por depresión para que por motivo de mi embarazo nu me echaran del trabajo. Cosa que
habría sucedido, sin duda alguna. Como debía abandonar mi casa cuanto antes, a se gestionó en el
Instituto Nacional de Protección de la Mujer mi estancia hasta que naciera mi hija. Ingresé en una
instalación que tenían en Peña Prieta, en Madrid, en mayo, y allí permanecí hasta septiembre. En mi
casa, a la familia, las amistades, etc., se les dijo que la empresa me enviaba a la sucursal de Barcelona.
În timpul primului an al vieții, mi-a fost făcută într-o gardă particulară până când mi-a fost acordată
plaza în Institución de O´Donnell, unde m-am implicat să scoată toate finele săptămânii. Con tres años
pasó a la parte infantil del Colegio de Ciudad Escolar Provincial (Colmenar Viejo), todo este timp intern,
natural. Con seis años, în cele din urmă pude sacarla externă și tenerla conmigo și cu familia mea, a
la care tuve că presionar. Bueno, a mea mamă.
De la Iglesia ya he dicho algo al principio y no hay mucho más que decir, bauticé a mi hija deoarece se
necesitaba la partida de bautismo e a făcut la prima comunión por sus abuelos, y hasta ahí. Todo
vínculo que pudiera haber es inexistente. Instituto Nacional Protección Mujer: se dedică la tinerii
„descarriadas și de mala viață”, protejează nimic de nimic. Incluso putean gestiona adopción saltând
cauces legales
226
existentes en la época y, si la madre les gustaba particularmente, con dinero de por medio.
Libro de Filiación, otro estigma. Las madres solteras y sus hijos carecían de Libro de Familia, era de
Filiación. Pentru orice gestionare, alta de dvs. în Securitate Socială, matriculación într-un colegiu, era
o prezentare. Sociedad: no podías decir que tenías un hijo, și eras soltera al buscar trabajo, porque no
te lo daban. Por lo general, se presuponía que eras de moral distraída etc.
Todo lo expuesto afectó a mi-o viață și mi-ai caracter, așa ca a mea familia. La sentiment de culpa și
de vergüenza, el tener que esconder o parte vitală ca este să aibă un hijo, no porque quieras, sino
porque te ves obligada a ello, me marcó de forma profunda; me hice reservada, yo era alegre y risueña
y dejé de serlo, me volví introvertida y seria. Como dice una de mis hermanas „muy para adentro”. În
timpul scurtelor spații de timp, a participat într-o asociație de mame solterate pentru a îmbunătății
drepturile noastre. Como vi că nu se ajunge la oficializare, terminat dejándolo, por incompatibilidad de
horario. No cabe duda de que, deși la premisa desde că nació mi-a fost acela de a avea grijă de ea și
de a-și ocupa, tot ceea ce a explicat socavó lo care hubiera debido să fie o crianza și o relație normală.
Din fericire, astăzi las cosas fiu incomparabil mai bine.
La vivencia de una hija , care a trăit în constante lupta contra standardelor, la altă cara de la
moneda de a forma parte de la no normatividad:
Da, levo los apellidos de mi madre și egalmente los de mis tías și tíos. Pesó y pesa todavía hoy.
Requiere siempre una explicación. No se me puede înglobar dentro de familia monoparental ca tal, ya
que mi madre și yo vivímos separat. Primero estuve interna y luego vivi con mis abuelos, con mis tíos
y con ella, pero creo que mi vivencia poate aduce.
Mi-a dat naștere la cunoștință, las circunstancias también, dar mi-aș dori să evidențieze ceva ce nu a
omis, dar mi-a părut important: a mi-a mea mamă las instituții le dieron la opțiunea de a dejarme în
adopción dando a entender un incentivo economic . Mia copilărie? Empezó en el más absoluto secreto,
mi abuelo supo dos ani, după ce mi-a născut că era su nieta. Por decizie familiară, după nací, pasé a
estar interna în diferite centre până la verano, care cumplí los siete ani. În el último de ellos, în el
complexul educativo de Ciudad Escolar, continué como extern până la final de la EGB.
Consecuencia, mi madre mi-a recunoscut finele săptămânii, el viernes por la tarde, și el domingo la
tarde volvía de nuevo al cole, așa că la relația maternă filial este destul de diferită a ceea ce se
așteaptă sau se presupune normal, nu există. cordon ombilical. A partir de los siete ani, iba și venía
al centro. Dejé este centru al pasar a un instituto public en Madrid. Era un centru special para hijos de
mujeres/hombres a los que, por diferite motive, les faltaban ambii padres o uno de ellos, desde mi
madre, a hijos/as de prostitutas, niños abandonados, dejados en adopción... Una burbuja en el mundo,
en el que a todos nos faltaba la madre o el padre y, por tanto, nada había que explicar. Por otro lado,
dentro de este mundo de desarraigo familiar, yo era una privilegiada, avea una familia care mi-ar fi
căutat, că mă recunosc, cu la care pasaba el verano... , hijos de madres solteras, no tuvieron lo que yo sí
tuve. ¿Infancia trista? Nu, era una pequeña ciudad en la que había de todo, enfermería, minihospital,
iglesia, monte por el que caminar, charcas en las que recoger renacuajos... Los niños tienen un gran
poder de adaptación, no conoces otra cosa, así que nu había cu ce compara. Y cand iba a casa,
227
mi familia siempre me acceptó y me quiso. Excepto un caso, que, aunque es otro cantar, quiero, al
menos, mencionar, porque los rechazos también pueden llegar de la propia familia. Este curios,
deoarece, deși se află într-un centru de acele caracteristici, social și până acum, se celebrează ziua
mamei și ziua părintelui. Aceste zile se fac manualidades pentru regalar al que correspondiera, așa
că și-ți lipsea el padre și decías que tu no tenías de “eso” (que era como decíamos) te decían că se lo
regalaras a tu madre, y viceversa... Y si no tenías a quien regalar, pues se lo dabas a tu monitora
favorita. Bienvenida al exterior. El problema vino al salir de la burbuja. Acabé EGB și intrat în Institutul
Beatriz Galindo, catorce años. Jamás había avut că rellenar una ficha cu mis date, jamás había avut că
explica că nu avea padre o el porqué de mis apellidos... Cada ficha, cada asignatura, era la misma
conversación „se te-a olvidat poner el dato de tatăl tău. , - no tengo padre-, ¿están divorciados? - nu, no
tengo padre-, ¿está muerto? – nu-, vale, ponemos fallecimiento.
Y has rellenado mal tus apellidos, has puesto los de tu madre...” Brrrr… Acest exemplu este trasladabil
în cazul în care orice situație în care trebuie să renunțe la un document oficial.
Así que el panorama cu catorce ani, cu los pies en el exterior por prima vez, tuvo ca urmare a fracasului
escolar și lipsă de adaptare la mediu; fue todo un reto que superé con el tiempo. Aprendí a manejar la
situația și aprendí que mis circunstancias eran diferite, pero nu por ello malas. El mundo, los
standardes, no were prepares for people as you. Igualmente, tengo que decir que no he tenido nunca
la percepción de rechazo social, más bien de extrañeza, de no saber muy bien qué hacer, e inclusiv de
curiosidad. Consecuție?
De-a lungul multor ani a eschivat tema de la absența părintelui. He ido naturalizándolo, pero cuesta,
sobre todo ver las primeras reacciones, por regla general vienen acompañadas de gestos de “qué
penilla...” sau “¿pero ¿qué me estás contando?”. Instituții și Religie.
În colegiu, însoțirea religioasă a existat totdeauna, dar mai mult stil parohie, că modo de ghidare
spirituală o viziune de fili de mame de mente distraída. Una anécdota, în el año 2001, al pedir-mi partida
de naștere și să recunoască al Registro Civil, tuve că ir a un departament special pentru că era o
partida de naștere sin padre înregistrat. Vivencia.
¿En qué ha marcado ser hija de madre soltera? En una vida entera. Como hija de madre soltera, las
consecuencias –creo- son fundamentalmente emocionales. No es solo ser hija de madre soltera, sino
las decisions that my family and my mother tomaron por las circunstancias; las relaciones familiares y
maternas que se marcaron, desde antes de nacer; el cómo se va actuando, el cómo se va creciendo; en
mi caso, mucho tiempo en lejanía y, por tanto, feeling de abandono, el dónde crecí, el desconocer un
cincuenta por ciento de tu ser, el no cumplir patrones standard; în mi caso, dar una importanță clave
a la figura paterna ya la materna în mi-o viață personală și familiară... hubiera nacido hoy, de
exemplu? Podría scoate o carte de cum afecta, dar mi-ai concluzionat...
La hija de una madre soltera , care relata cum fue tener o madre ausente:
Mi-aș dori să vă mulțumesc, pentru că cred că supun multísimo mai mult la un nivel individual, la un
nivel social și de vizibilitate. Creo también que las más profundas revoluciones son las individuales.
228
Creo că este o bună oportunitate de reflecție, și de a simți, voce și spațiu pentru acele
persoane, care avem în viață la familia sub referenți afară de lo común sau la norma, nici nu
îmi place victimizar, aceste modele familiale diferite, precum și lucruri maravillosas aparte de
sus carencias; como también se maman valori maravillosos y otras carencias en las familias
biparentales. Creo que solo por el hecho de que la familia, și în tanto la societatea este formată
por individuos, cada uno, de un modo u otro, traemos nuestra mochilita, y nuestra propia herida
infantil desde los ancestros de nuestros ancestros, suntem destinati a APRENDER , așa că el
lucru este lung pero vivificante.
El ser uman este chiar ca un bebeluș, suntem aprendiendo a SER.
Las hijas, los hijos, les hijes de familias monomarentales, las madres solteras y los padres solos,
(sí, los monoparentales, aunque sea uno entre un millón, tienen su loc: porque existen, con sus
sufrimientos y dificultades distintas, porque esta sociedad , que va hacia la igualdad, coloca a
estos hombres en tierra de nadie, y, en ocasiones, ridiculizados, o llevados a la pena
condescendiente por la sociedad, de un modo inconsciente, subliminal, sutil, pero constante,
porque no abandonaron, porque se muestran frágiles, porque son bichos raros y son denostados
de un lado y de otro, porque están aprendiendo sau porque simplemente les tocó și lo asumen
responsablemente și también como pueden); en definitiva, todo lo que es distinto o se sale del
cuadro es señalado. Dicho esto, mucho queda por hacer, după ce locuri, ser madre soltera încă
duce la letra escarlata, că nu se vede, dar este, într-un model de societate unde se a alimentat
conceptul de culpa ca la gran bază pentru casi. todos nuestros movimientos como individuos y
en sociedad.
Primero voy a guiarme por las pistas que a beis indicado pentru a face un boceto y enfocarme,
dar probabil me extienda in other approachs different or pur me disperse.
Mi madre se llama S, nació en el 37 en Logroño, en plena guerra civil.
El context de guerra și nacer în un pueblo, ya da pistas de cómo creció mi madre, acolo las
mujeres pensaban en casarse y en casarse, pero ella, en el 58, cu la mayoría de edad, salió
escopeteada a Paris, pantalones de campana y fumar a la francesa, quería estudiar, viajar,
alejarse de lo que le asfixiaba, esa pegajosidad de pueblo, del Logroño de aquella época.
Vivió en París, Londres y Roma și aprendió sus idiomas, se alejó de sus raíces pentru a se
apropia de acea femeie, care căría ajunge să fie, cultă, călătorie, liberă. Tuvo esa rebeldía contra
los valores familiares, con los años lloraba acordándose de su madre, y pasó de no haberla
tenido muy en cuenta a idealizarla absolutamente, eu fui testigo, creo que este un mecanismo
de la culpa, no lo sé.
După, o altă perioadă de călătorii traversând el charco și, în cele din urmă, se instalează în
Madrid, lucrând ca ghid turistic pentru Europa în călătorii de trei zile aproximativ, digo lo de
trei zile, deoarece mi infancia estuvo puțin populată de mi-mama că se empeñada în huir de
sus raíces, se convirtió în aquella femeie „liberada” care nu a făcut mai mult decât să lucreze în
acel lucru pentru a-și crea viața, așa că mi-a fost copilăria economică privilegiată, dar fără
nicio rădăcină a mi-a lado, mi-a luat o femeie mulți ani, como si fuera mi madre (solo que no era
mi madre și además cobraba, como es lógico, por cuidarme) și după altele, la última se va
duce la ahorros del banco, mi madre le dio autorizație, ca solía, para manejar las cuentas y nos
dejó secas, en un año. Cu la crisis del 92, am dejucat să lucreze atât și el nivel de viață a început
să scadă în picado, până la final „robando papel del
229
culo” de los baños del Corte Inglés de Castellana, păream Bonnie and Clyde, pero en mi madre se
gestaba ya una depre galopante premonitoria de un Alzheimer, a sus 58 años, teniendo en
cuenta que me tuvo cu cuarenta años, tuve que empezar a vestirla ya cuidarla a partir de mis
dieciocho.
Me tuvo în el 77, en Madrid, tras o relație de cinci ani cu mi-a părinte, el era casado și avea
cuatro hijos, se plantează amarse sin juzgarse, sin pedirse, en secreto, și când hubo tentación
de separarse sau al menos eso decía él (dudable, tenía un matrimonio de alto estatus, de esos
que son más patrimonio que matrimonio...), mi mama decía que su mujer și sus hijos no tenían
que suferir una ruptura, pues ellos no habían hecho nada...También decía que era ca Katherine
Hepburn, care mantuvo años en secreto relația cu Spencer Tracy, avea o femeie înferma de la
care îngrijit, deși eu sospecho că mi-a mamă, pur și simplu, nu căuta un bărbat în casa....
Cuando se quedó embarazada, a los cinco años de relación, ahí se terminó la istorie, apoi de
algunas torpezas.
Mi-a pus un nume că decía că avea multă putere, el nume...
El día que me parió era cu ela un matrimonio amigo que la querían ca familia, fueron nuestra
familia de Madrid; de hecho, dos años antes, parió en la misma clínica su amiga y su marido
estaba de la mano de ella, y, a los dos años, su marido daba la mano a mi madre, en los 70
surprinși sunt familiile hechas de amigos, aunque en Madrid o en ciudades grandes no tanto.
Creo que, según en qué contextos, era común que la madre soltera fuera a parir sola, ya veces en
absoluta vergüenza, así que, en ese sentido, mi madre estuvo arropada, aun así, claro que tu
miedo, su amiga me escribió, contestando a indagaciones mías en años posteriores, que a mi
madre le daba miedo “no acertar”, no hacerlo bien, creo que eso le preocupaba más que el qué
dirán, al fin y al cabo a made un poco de su vida lo que quiso, respondiendo a su deseo interno
de viajar y de no casarse, as in Logroño se stilaba en esos years. Cred că este important să ia în
considerare cum el poder adquisitivo și cultural le dio mai libertate, la poziția în alt loc, și
quiero destacar que las madres solteras, care, addition, economic or culturally were caninas,
were many peor tratadas by the society
…
Con mi madre no mamé mucho ese alzamiento de madre coraje, ni de dificultades, para ella era
todo bien, un buen cole, una buena vida în ciudad, una casa enorme, bohemia, donde siempre
había gente de sus călătorii sau în modo estudiante , o periodos de alquilar habitaciones, tuve
una infancia multicolor en aquella casa, viajé, veranos en casa de mis tíos en Francia, con ocho
años ya iba sola en tren a Perpiñán , o en familias amigas de mi madre, así, desde pequeña vivi
multă observație de familias, locuri, experiențe.
Lo único que me faltó un poco más era mi propria mamă. Viajaba nueve months al year and was
tres in casa (pero me seguía llevando al cole and cuidando Ana, aunque mi madre estuviera en
casa, según Ana, le insistía, quédate, te pago, somos equipo, creo que quizá se sentía sola cu una
hija con la que no sabía muy bien qué hacer). Las que me vestían y ponían las botas para ir al cole
eran las chicas que me cuidaban. Pero a los trece años, tras la mala experiență cu la última, le
dije a mi madre con seriedad aplastante că mă putea rămâne sola în casa în timpul călătoriilor,
că el portero Francisco me supravegheba și me daba de merendar pan frito, while me enseñaba
a la gata pariendo detrás de la caldera de carbón
230
que alimentaba nuestras calefacciones. A mí me ha cuidado la vida, prin intermediul persoanelor și al

maeștrilor care au fost familia.
Solo recuerdo un comentario de mi madre care me suena como que fue a preguntar para bautizarme
y en la iglesia poco más que le dijeron que saliera por detrás.
Así que no me bautizó, ni me hizo agujeros en las orejas, porque creía que me correspondía a mí decide.
Yo, por supuesto, como el deber de hija este rebelarse y obtener lo que no se tiene, me hice agujeros a
los siete años, y me bauticé con dieciocho, en Logroño, con neocatecúmenos y gente maravillosa con la
que hablábamos de todo, y constituyeron para mí en esos años un apoyo y mucho amor, luego fui
budista un rato, y luego me fui dos years a vivir a Dublin.
A partir de los trece años a schimbat totul, mi-a trecut mie mamă puțini călătorii, a rămas în casa le-a
intrat la depre, a găsit-o singură cu o hija necunoscută veinticuatro horas, că le-a făcut multe întrebări,
și că avea inconștient un trasfond de înfășurare prin absență, así que me convertí en reclamo. A
esto añadimos que el alto nivel de viață a început să caer, la cabeza le-a făcut să lucreze în contra,
desde el sentiment de fracaso, se sentía fatal și la vida dio un giro de 180 grados, nos echaron de la
casa de Madrid, ¿y unde terminam??? În Logroño, sí, el loc del que mi-a mea mamă a salió escopeteada.
În loc de empezar de otro modo más humilde en Madrid, a cogió el millón de pesetas de la
indemnización por echarnos de la casa (la cărían vender și mi madre nu quiso comprar), și cu ese
dinero mi-a plătit un an într-un internat de elite en el País Vasco, donde yo, como siempre, me lo pasé
genial, montando a caballo por el monte, y studiando genial, la verdad, sin distracciones de discuții cu
ella, pero una vez más, sin mi madre.
Ella ese año hizo la mudanza de una casa de 200 m2 a una de 50 m2 , și se instaló în Logroño într-un
piso que su hermano nos dejó. A partir de ahí, yo dieciséis años, ella cincuenta y seis, pasó dos de
depresión, tapaba los muebles con sábanas, me echó de casa, y, una vez más, me alejó de ella. A los
cincuenta y ocho años empezó cu Alzheimer. Una amiga suya de infancia de Logroño le animó con
anterioridad a reinventarse, antes de que se aislara, a dar clases a jóvenes de italiano, francez, englez…
pero nada, mi madre ya se había rendido, cu el humor și lo cachonda que había fost, asta parea din
afara...
Esos años, de mis dieciocho a mis treinta y uno, me tocó cuidarla sin invadirla, porque no quería que
viviera con ella, a times me amaba and lloraba and other todo lo contrario, el Alzheimer tiene puntos
surrealistas, tremendamente cómicos, de lo dramático că rezultatul dispare a cineva tras el olvido. Cu
pierderea memoriei, am confesó como una niña pequeña, că casi nu știe vorbi: el cura, el cura, el cura,
me tocaba aquí, here, aquiiií….Aquel día lloré de impotencia și de compasión, porque, probabil, era un
secreto que jamás había contado y aquel día desinhibida, inconsciente, me lo largó, y yo no podía
consolarla, decirle que ya pasó, que cuánto dolor guardado, no podía consolarla porque ella tenía ya la
mirada perdida por más que la abrazara. Tuve suerte de que trabajadoras sociales me echaran una
mano, yo era muy joven y no tenía ayuda, fue dificil llevarla, tratala, sus aseos, sus médicos, etc…Vivió
en rebeldía y envejeció en rebeldía, tan rebelde tan rebelde que lleva en cama , muda, mucho tiempo…
pero se resiste a irse.
No voy a hacer apología de nada, ni frases hechas, ni nada.
231
S. se lanzó a vivir como creyó, como quiso, como pudo. Su frase mejor, când se tiraba un
pedo y decía: ¡Píntalo de verde!, esa frase este una manera de estar în la vida, un poco
salvaje și tierna a la vez. Lo demás queda para seguir aprendiendo. Solo voy a dar gracias,
un GRACIAS ENORME a mi pequeña gran madre, que aun con miedo, decideó regalarme la
vida, que hizo lo que pudo siempre, ce me a regalado una sensibilidad, experiences,
incoherencias maravillosas que son maestras, pero sobre tot , tras muchos años de enfado
și reclamo de ella cum mi-ar fi plăcut că fuera, solo sé que gracias a ella am în viața și și
eu pienso în lo que m-a faltó cuesta más vivir, quererme, find mi lugar, tener relaciones
sanas, toma decisiones, creerme valiosa…Pero și veo el cadou că este să ai o viață, așa:
deseo estar în la vida și de pronto ¡¡se rompen todas las inercias que me ponen la
zancadilla !!! Deși încă îmi rămâne pe drum...
Multumesc S. pornesc mi-a fost mama si mi-am dat ocazia de a veni la acest trozo de univers
la a trai, a amar, a invata cu toate aceste persoane, care sunt ca pe harta, un pic perdidas
uneori si altele un putin in el. loc perfect, a la hora perfecta. Las personas que te hirieron,
que me hirieron, tenían otras heridas. Aun así, no hay que perderse la viață, cu tot… Mamá,
nada ce reprochar, TODO QUE AGRADECER, sigur că nu trebuie să spună și tu când face un
timp balbuceaba numele mamei tale.
Espero que sirva, quizá no he hecho un análisis social, de la época, o lo que quizá sintetice
mai bine, pues sintetizar se me da fatal. Espero că prin descrierea mea subiectivă, sigur că
cu mai multe detalii despre faptul că se mi-e pide, se poate citi într-un context social,
emoțional și personal. También desde lo concreto se percepe los marile probleme universale,
el amor, la soledad și la moarte, sin olvidar …la vida.
Gracias de corazón a vuestro proiect por reunir și însoțire sunt experiențe. Y por haberme
sentado este día a escribir con vosotras sobre mi madre.
232
ANEXA I.
Articolul de Padres Hoy din 1991

Hemeroteca de la Federación de Familias de Madres Solteras
2. El modelo de Familia Monoparental y Derechos de la Mujer (Pag. 8)
233
234
235
236
ANEXA II
Artículo de la Revista Hacer Familia, se estima que corresponde a 1990.

3. Estigmas y Estereotipos de las Familias Monomarentales (Pag. 12)
237
•
•
238
239
240
241
242
243
ANEXA III.
Articol publicat în 1990 în La Voz de Asturias

4. Conciliación y Corresponsabilidad (Pag. 14)
244
ANEXA IV.
Diario de León del 25 de august 1990.

5. Movimiento Asociativo
245
BIBLIOGRAFIE
• ALBERDI, I. «Las mujeres viudas y las familias monoparentales» en Iglesias de Ussel, J. (coord.): Las Familias
monoparentales, Seminario Hispano-Francés. Ministerio de Asuntos Sociales/Instituto de la Mujer, Madrid. 1988
• ALMEDA, E. y FLAQUER, L. La monoparentalidad en España: claves para un análisis sociológico, serie Working Papers,
(nº93/1), CSIC-Universitat Pompeu Fabra, Barcelona. 1993
• ALMEDA SAMARANCH, Elisabet y DI NELLA, Dino. MONOPARENTALIDAD, GÉNERO Y BIENESTAR. Colección Familias
monoparentales y diversidad familiar, Núm.11. Las familias monoparentales o dezbatere. 5 volume. Vol. 2. 2013.
• ALMEDA SAMARANCH, Elizabeth. y DI NELLA, Dino. FAMILIAS MONOMARENTALES: RETOS, CAMBIOS Y EXCLUSIONES.
AVANCES Y RETROCESOS MONOMARENTALIDAD.
Col Familias Monoparentales y diversidad familiar nº 11 (Las familias monoparentales a debate 4 volúmenes. vol. 4.
2013.
• ALMEDA SAMARANCH, Elizabeth. y DI NELLA, Dino. ENTRE LA LEY Y LA EXPERIENCIA NOCIONES Y REDES DE FAMILIAS
MONOPARENTALES. Colección Familias monoparentales y diversidad familiar, Número 11. 2011.
• ASSIEGO CRUZ, Violeta. (Coord.); ASSIEGO CRUZ, Violeta. DE URIBE GIL, Paloma. FERRERES ESTEBAN, Aurea y GONZÁLEZ
VILLANUEVA, Marlene (Autoras). MADRES Y PUNTO. LA REALIDAD INVISIBLE DE LA MONOPARENTALIDAD EN ESPAÑA:
DESDE LAS PRÁCTICAS SOCIALES A LA VOZ DE LAS MADRES. Federación de Asociaciones de Madres Solteras (FAMS).
2019.
• ASSIEGO CRUZ, Violeta (Coord.) INFORME IMPACTO DE LA CRISIS COVID-19 EN LAS FAMILIAS MONOMARENTALES (I).
Federación de Asociaciones de Madres Solteras (FAMS). 2019.
• BARDÓN ÁLVAREZ, Fermina, CARDONA PALMER, Ángel, DE POO PEÑ, Delfina, GIMENO MENGUAL, Inmaculada, GONZÁLEZ
RODRIGUEZ, Mª Luz, LÓPEZ GARCÍA, Francisca, SÁNCHEZ SÁNCHEZ, Pura, TRASANCOS BIMENDI Margarita, ZAFIRA
LIZCANO, Rosaf. GUÍA DE CORRESPONSABILIDAD: LA CORRESPONSABILIDAD TAMBIÉN SE APRENDE.
INSTITUTO DE LA MUJER Y PARA LA IGUALDAD DE OPORTUNIDADES. 2013.
• BARRÓN LÓPEZ, Sara. FAMILIAS MONOPARENTALES: UN EJERCICIO DE CLARIFICACIÓN CONCEPTUAL Y SOCIOLÓGICA.

REVISTA DEL MINISTERIO DE ASUNTOS SOCIALES 2002
• CASCANTE, Elena (COORD): ARENILLA, Manuel, LEGÜEY Santiago, NIETO, Pilar, ORTEGA, María, ESTUDIO: EL IMPACTO DE
LAS NUEVAS FORMAS DE TRABAJO EN LAS ESTRUCTURAS FAMILIARES. FUNDACION MAS FAMILIA 2007.
• HERAS, DE LAS, María. 2ª PARTE DEL INFORME MUJER Y TRABAJO EN REMOTO

DURANTE LA COVID-19. Centro Trabajo y Familia del IESE. 2020
• MALGESINI REY, Graciela ESTUDIO SOBRE LAS FAMILIAS MONOPARENTALES

PERCEPTORAS DE RENTAS MÍNIMAS. EAPN. 2019.
• MARICHAL, Fátima, QUILES, Mª Nieves. „LA ORGANIZACIÓN DEL ESTIGMA EN

CATEGORII: ACTUALIZACIÓN DE LA TAXONOMÍA DE GOFFMAN”. PSICOTEMA. 2000.
• PERONDI, Ana Carolina (Dir.): RODRÍGUEZ LUPIÁÑEZ, Maite, MOLPECERES ÁLVAREZ, Laura, ONGIL LÓPEZ, Marta. ESTUDIO
SOBRE FAMILIAS FORMADAS POR UNA SOLA PERSONA ADULTA CON HIJO(S) Y/O HIJA(S) A SU CARGO: DIAGNÓSTICO
Y PROPUESTAS.
Fundația Tomillo. 2012
246

Familias Monoparentales en Espana

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Familias Monoparentales en Espana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Machine Translated by Google

LAS FAMILIAS MONOPARENTALES EN

Studiu realizat de: FEDERACIÓN DE ASOCIACIONES DE MADRES SOLTERAS

Vă mulțumim generozitatea, timpul și cunoștințele pentru elaborarea acestui

- Francisco Camas – analist senior de Metroscopia, Doctor en Ciencias Sociales por

- Almudena Escorial – responsabil de Incidencia Política de Plataforma de

- Raúl Flores – Secretario Técnico de la Fundația de Studii Sociale și de Sociologie

- Teresa Jurado – Profesora Titular de Sociología en la UNED și activista de la

- Graciela Malgesini – responsabil de Asuntos Europeos e Incidencia Política de la

- Carmen Flores –madre soltera y presidenta de FAMS.

- Zinnia Quirós – responsabil del Program Doméstico de Oxfam Intermón en España.

- Amparo Sánchez – cantante, compositora, música, escritora y productora. Acaba

- Fefa Vila – socióloga, escritora, docente, investigadora y activista.

- Inés Plasencia – historiadora del arte, gestora cultural, profesora y escritora.

- Noemí López Trujillo – periodista y feminista española especializada en temática

- Coral Herrera – scriitoare e investigadora sobre feminismo și construcție

- Ana González Maza – expertă în sexualitate și educatoare în proiecte cu femei

PRIMERA MONOGRAFÍA: RETROSPECTIVA DE LA MONOMARENTALIDAD: MIRAR AL PASADO PARA COMPRENDER

2. MARCO TEÓRICO: TOPOLOGÍA SOCIAL DE LA MONOPARENTALIDAD 9

3. LA REPÚBLICA: CIUDADANA DE PLENO DERECHO 12

4. LA DICTADURA: LA VUELTA DEL 'ÁNGEL DEL HOGAR' 19

5. LAS MUJERES 'CAÍDAS': ESTIGMA Y ABANDONO 28

6. LA TRANSICIÓN: EN EL VAGÓN DE COLA 36

7. MARGARITA NELKEN, DEFENSORA DE LA MATERNIDAD EN SOLITARIO 43

SEGUNDA MONOGRAFÍA: CONCEPTO Y MARCO LEGAL DE LAS FAMILIAS MONOPARENTALES EN ESPAÑA.

4. LA UNIÓN EUROPEA ANTE LA MONOPARENTALIDAD 69

5. AYUDAS A LAS FAMILIAS MONOPARENTALES 72

5.1 AYUDAS A FAMILIAS MONOPARENTALES EN EL ÁMBITO ESTATAL 74

5.2 AYUDAS A FAMILIAS MONOPARENTALES EN EL ÁMBITO AUTONÓMICO 79

6. RECONOCIMIENTO LEGAL DE LAS FAMILIA MONOPARENTALES 85

6.1 INSCRIPȚIE ȘI LIBRO DE FAMILIE 85

6.2 LEY ESTATAL DE FAMILIAS MONOPARENTALES 86

6.3 RECONOCIMIENTO LEGAL A NIVEL AUTONÓMICO 87

6.4 ANALIZA COMPARATIVA DE LA DEFINIȚIA FAMILIEI MONOPARENTALĂ 91

7. ANÁLISIS CRITICO A LA NORMATIVA AUTONÓMICA: VULNERACIÓN DE DERECHOS 101

Anexo - INDICATORI 107

TERCERA MONOGRAFÍA: LAS FAMILIAS MONOMARENTALES EN ESPAÑA: DATOS Y

2. CARACTERÍSTICAS SOCIODEMOGRÁFICAS DE LAS FAMILIAS MONOPARENTALES 113

3. TASAS DE RIESGO DE POBREZA Y EXCLUSIÓN PARA LAS FAMILIAS MONOPARENTALES

4. PROBLEMAS Y NECESIDADES DE LAS FAMILIAS MONOPARENTALES 126

Anexo - INDICATORI 135

CUARTA MONOGRAFÍA: DESIGUALDAD DE TRATO A LAS FAMILIAS MONOMARENTALES EN

2. ESTIGMA SI DISCRIMINAREA: MARCO CONCEPTUAL 140

2..1 ESTIGMA, QUÉ ES 141

2.1 DISCRIMINACIÓN, CUÁNDO TIENE LUGAR 142

3. PROCESO DE ESTIGMATIZACIÓN A LAS FAMILIAS MONOMARENTALES 145

3.1. LA IDEA DE FAMILIA 146

3.2. LA PERMEABILIDAD DE UN ESTIGMA 148

3.3 EL EJERCICIO DE LA AGENCIA 153

4. FAMILIAS CON DERECHOS: PRÁCTICAS DISCRIMINATORIAS HACIA LA

A. RECONOCIMIENTO FORMAL DE LA MONOPARENTALIDAD SIN

b. DISEÑO DE POLÍTICAS Y MEDIDAS PÚBLICAS A PARTIR DE UN MODELO DE

c. TRANSMISIÓN DE CLICHÉS, ESTIGMAS E INMOVILISMO A TRAVÉS DE TRABAJOS

5. ¿CÓMO MIRAR Y ACTUAR SOBRE LA REALIDAD FAMILIAR MONOPARENTAL? 169

6. LAS MUJERES OLVIDADAS DENTRO DE LA MONOPARENTALIDAD REALIDAD FAMILIAR

Anexo - INDICATORI 178

QUINTA MONOGRAFÍA: APUNTES SOBRE MONOPARENTALIDAD Y CUIDADOS.

2. CONVERSACIONES EN TORNO A LA MONOMARENTALIDAD Y LOS CUIDADOS 186

2.1 LA CRISIS DE CUIDADOS QUE VIVIMOS ES UNA CRISIS GLOBAL 187

2.2 LA CONCILIACIÓN NO ES COSA DE LAS MADRES 190

2.3. UN PAÍS QUE NO APOYA LA CRIANZA 193

2.4. LA MONOMARENTALIDAD COMO PARTE DE LA LUCHA FEMINISTA 195

3. LA CONCILIACIÓN MONOPARENTAL EN TIEMPOS DE LA COVID-19 197