Bors pescaresc ca in Delta Dunarii

Categoria reteta culinara: mancaruri cu peste

Iata cel mai simplu mod de a realiza un bors pescaresc adevarat de peste, asa ca in Delta
Dunarii. Reteta culinara este testata ani de-a randul de catre membri Redactiei info-delta.ro
prin perindarile cu cortul in Delta Dunarii

Ingrediente reteta culinara Bors de peste ca in Delta Dunarii

 1,5 kg peste cat mai diversificat (peste gras si slab)

 3 cartofi
 1 rosie
 1 ardei gras
 2 cepe
 boia, sare.
 Verdeata
 Otet
Mod de preparare reteta culinara Bors de peste ca in Delta Dunarii

Se curata pestele, se taie capul, coada, inotatoarele si se spala. Apoi se taie in bucati de 2
degete si se sareaza. Cepele se curata si se taie in fasii subtiri. Cartofii se curata si se taie
cubulete.

Pentru ca borsul de peste sa iasa ca-n Delta Dunarii trebuie sa-l preparati la ceaun, la foc de
lemne. Puneti ceaunul la foc cu apa. Adaugati legumele, ceapa taiata solzisori, cartofi taiati
cubulete si cand acestea s-au patruns adaugati incet pestele si rosiile taiate si ardeiul gras.
Cand pestele incepe sa fiarba adaugati o lingura de sare si doua de otet. Potriviti la sfarsit
borsul de sare si otet dupa gust si adaugati verdeata tocata marunt.

Modul de servire, asa cum am vazut la lipovenii din Delta: se scoate pestele din borsul de
peste si se aseaza pe un platou. Se face un mujdei de usturoi ce se dilueaza cu un polonic de
zeama de ciorba. Intai se serveste pestele cu mujdei si apoi se serveste zeama.

PLĂCINTA DOBROGEANĂ

◙ Este nelipsită de pe masa de Anul Nou (cu monede ascunse sau cu răvaşe, pentru a vedea cine va
avea mai mult noroc în anul ce vine). Sărbătoarea Anului Nou stă sub semnul festivului şi constituie o
situaţie-limită, un prag, pe care omul primitiv şi apoi omul modern a încercat să o depăşească prin
rituri, manifestări ale unui întreg sistem de mentalităţi şi credinţe, ale unui anumit stadiu cultural.
Caracteristica acestei sărbători o constituie repertoriul neasemuit de bogat în datini, credinţe şi acte
magice. Este momentul în care se exprima dorinţa individului şi a familiei pentru rodnicie, bunăstare
în anul care avea să vină. Urările de belşug şi recoltă bogată zise la Pluguşor, urările cu Sorcova,
Vasilca, Jocurile cu măşti, Cântecele de stea sunt numai câteva din manifestările folclorice care fac
din sărbătorile de iarnă una din cele mai inedite şi originale manifestări spirituale de peste an.

◙Plăcinta dobrogeană se mai făcea la Lăsata Secului de brânză (în duminica de dinaintea Postului
Mare. Lăsatul Secului deschide de fapt seria obiceiurilor de primăvară. Totodată marchează începutul
perioadei de purificare, de post şi rugăciune, în aşteptarea Miracolului Divin: Învierea Mântuitorului.
Era sărbătorit cu mai multe manifestări: petreceri cu mâncare, băutură, cântec şi joc.

◙ Plăcinta dobrogeană dădea şi numele unei zile din ceremonialul de nuntă: marţea de după nuntă
se numea La plăcinte. Mireasa trebuia să dovedească nuntaşilor că ştie să întindă foaia cât mai
subţire.

Ingrediente:

făină, ulei, brânză dulce de vaci (fără cheag), ouă, iaurt şi smântână, zahăr, recent se mai adaugă
zahăr vanilat şi lămâie

Mod de preparare:
Se face un aluat potrivit de moale. Se lasă să se odihnească o jumătate de oră, se împarte în mai
multe bucăţi (în funcţie de cantitate, de numărul de foi ce urmează a fi făcute), cu ajutorul făcăleţului
se întind foile cât mai subţiri. Se pregăteşte umplutura din brânză, ouă, iaurt, smântână. Se ung foile
cu ulei, apoi pe jumătate din fiecare, se pune din loc în loc umplutura. Se acoperă cu cealaltă
jumătate şi se strânge cu mâna, încreţind foaia. Foile astfel umplute se aşează, una lângă alta, într-o
tavă bine unsă cu ulei. Se coc în cuptor la foc potrivit.

VARENIKI
Cu ocazia diferitelor sărbători, printre bucatele pregătite pentru masa de după slujbă,
erau şi renumitele vareniki.
Credinţa ruşilor lipoveni din România este creştin-ortodoxă de rit vechi şi străvechi.
Slujbele religioase se ţin în limba slavonă, iar calendarul folosit este cel iulian, ceea ce
înseamnă o decalare de 13 zile faţă de noul calendar gregorian.

Ingrediente:
brânză dulce de vaci, făină, sare, ou, zahăr, smântână sau miere, ulei
Mod de preparare:
Se bat bine ouăle cu apă călduţă. Amestecul se încorporează treptat cu faina. Se
frământă bine aluatul. Apoi se lasă să se odihnească.
În acest timp se prepară umplutura din brânza de vaci si ouă, sare si zahăr. Aluatul se
întinde cu făcăleţul ca o foaie mare.
Cu paharul se taie aluatul în cerculeţe mici. Se aşează cu o linguriţă umplutura în
mijlocul fiecărui cerculeţ. Se îndoaie la jumătate şi se uneşte marginea împletindu-se. Se
turteşte uşor pentru a căpăta o formă plată de semicerc.
Se pun la fiert. La început vareniki coboară pe fundul vasului. Când încep să se ridice
la suprafaţa vasului sunt aproape gata. Se scot cu grijă. Se servesc cu smântână sau cu miere.
na din retetele vechi din Dobrogea de nord, este cea de Cherdele. Ce sunt cherdelele ? Mai pe
intelesul nostru, este in fapt o placinta ce se prepara in general atunci cand se facea paine in
casa, folosindu-se o parte din aluatul de paine.

Aluatul: apa, sare, drojdie si faina. Se adauga o cana de apa, se da un praf de sare, un cubulet
de drojdie si se amesteca. Se toarna faina si se framanta pana se obtine coca. Se lasa aluatul la
dospit, acoperit la caldura pana creste.

Umplutura : branza amestecata cu ou si cu verdeata tocata marunt (marar si foi de ceapa

verde). 2 maini bune de verdeata, 1/2 kg de branza si 4 oua.

Din coca dospita se intind foi de latimea de aproximativ 10 cm, pe mijlocul acestora se
adauga umplutura, se pliaza pe latime si se portioneaza in bucati. Se lasa 10-15 minute la
crescut si apoi se aseaza pe o tava unsa cu untura (sau ulei). Dupa aceea, bucatile se ung cu
putina untura (sau ulei) pe deasupra si se da tava la cuptorul incins in prealabil. Cand aproape
s-au copt, se scoate tava din cuptor si bucatile se ung pe deasupra cu un amestec de iaurt (sau
lapte dulce) cu oua. 400 g de iaurt si 3 oua. Apoi se introduce iar tava la loc in cuptor si se
mai lasa pana se rumenesc.