Fisă de lectură

Elev: Malene Rareş

Titlu: Batranul si marea

Autor: Ernest Hemingway

Personaje:

 Santiago - pescarul batran,

 Manolin - ucenicul sau.
 Personaje colective: grupul de pescari care vin sa vada pestele cel mare, turistii,
care il confunda cu un rechin,

Tema

Povestea “Batranul si marea” este inspirata din viata unui pescar trecut de tinerete pe nume
Santiago
!emele principale a"ordate an creatiile sale le#au constituit dragostea$ moartea$ cat si esecul
e%istentei umane

Principalele evenimente&

Povestea
"ătr'n (i “Bătrânul şi marea “ depasionat
sărac pe numeSantiago$ Ernest Hemingway
de m'nuitul este inspirată din viata unui pescar
undi)ei

”!otul la el era "ătr'n$ cu e%cep)ia oc*ilor$ iar ei aveau aceea(i culoare ca (i marea (i erau
veseli (i ne+n,rica)i “

-artea se desc*ide cu imaginea "ătr'nului care pescuia singur intr#o "arca pe ocean in .ul,
Stream “/ trecuseară opt0eci si patru de 0ile de c'nd nu prinsese niciun peşte 1n primele
patru0eci de 0ile avuse un puşti cu el $ Manoli
2upă patru0eci de 0ile ,ără niciun peşte prins $ părintii i#au inter0is să mai meargă pe mare
+mpreuna cu "ătr'nul pescar $ căci “ +n mod irevoca"il şi clar era saloo$ adică ,orma cea
mai rea de g*inion”

Pu(tiul se supuse deci0iei lor (i s#a mutat la o alta "arca $ unde +n prima săptăm'mă s#au

prins in plasă trei pe(ti 0draveni 1

Băiatul se +ntrista c'nd vedea că "ătr'nul vine +n ,iecare 0i cu "arca goală $ (i co"ora
+ntotdeauna pe mal ca să#l a3ute

El +l inva)ase pe pu(ti să pescuiască $ iar pu(tiul +l adora si#l respecta mult 2orea să meargă
cu Santiago 

Bătr'nul se uita la el cu oc*ii lui iu"itori$ +ncre0ători (i or"i)i de soare$ spun'ndu#i că dacă ar
,i ,ost "ăiatul lui$ l#ar ,i luat cu el in larg (i (i#ar ,i +ncercat norocul

#“2ar e(ti "ăiatul tatălui tău si al mamei tale (i e(ti intr#o "arcă norocoasă”

Bătr'nul se *otăr+ să plece singur pe mare +n căutarea unui pe(te mare El trăie(te cu
speran)a că a opt0eci(icincea 0i ii va aduce noroc

“45 e un număr cu noroc-e#ai 0ice să mă ve0i venind cu unul din ăia gro0avi de peste 566
7g8 9orocul a( vrea să#l văd $ să pun m'na pe el (i să#l simt  El mi#e norocul”

:(teptă momentul prielnic $(i anume$ cel al ,lu%ului

“9u#(i pierduse niciodată speran)a (i +ncrederea $ dar acum ele i se insu,le)eau ca atunci
c'nd +ncepe să su,le "ri0a :0i o să merg să pescuiesc +n larg$ acolo unde se adună "ancurile
de palamida (i ton al" (i $poate $ că printre pe(tii ăia o să dau (i peste unul mare”

;'slea ritmic (i ,ără să ,acă niciun e,ort $ deoarece reu(ea să men)ină ,oarte "ine vite0a $ iar
supra,a)a oceanului era netedă P'nă să se lumine0e cu adevărat$ "ătr'nul dădu drumul
momelilor +n apă (i se lăsă dus de curent 2eodata$ pluta undi)ei se mi(că  <n pe(te a
mu(cat momeala

Santiago (i#a dat seama că este un pe(te mare pentru că trăgea cu putere "arca +n larg

“9#am dat niciodată peste vreun pe(te at't de puternic sau peste unul care să se poarte at't
de ciudat”

!imp de trei 0ile $ Santiago “se lupta“ cu pe(tele care nu se lăsa prins 

Era o lupta aprigă +ntre pe(tele captiv ce se dovedea a ,i ,oarte puternic si "ătr'nul care
avea o e%perien)ă de#o via)ă”/ am să#i arat ce pot ,ace (i c'te poate +ndura un om”

M'inile (i umărul "ătr'nului pescar erau pline de răni$ dar nu se lăsa "ătut “omul nu#i
,ăcut să ,ie +n,r'nt <n om poate ,i nimicit$dar nu +n,r'nt”

Se g'ndea la pe(te$ la pu(ti =rele treceau +ncet (i c*inuitor Foamea (i setea +i provocau
stări de ame)eala

#“ :( ,i vrut să ,ie (i pu(tiul cu mine Să mă a3ute (i să vadă (i el 9imeni n#ar tre"ui să
răm'nă singur c'nd +m"ătr'ne(te”Simte +nstrăinarea ca pe o povara 

.'ndurile lui Santiago se indreaptau spre anii tinere)ii$ la :,rica $ la leii cei tineri 2e
asemenea$ vă0use mul)i pe(ti mari la via)a lui$ dar niciodata c'nd era singur 9u mai vedea
nici )ărmul (i era legat de cel mai mare pe(te pe care#l vă0use vreodată $ mai mare dec't
au0ise el ca ar ,i putut e%ista

2
“Pe(tele apăru la supra,a)a $ viu$ cu moartea +n,iptă +n el (i se ridica mult deasupra apei$
arăt'ndu#se cu toată lungimea (i la)imea $ +n toată ,or)a (i splendoarea lui “

2upă trei 0ile de 0"ateri$ Santiago reu(e(te să#l lege (i să#l remorc*e0e +ncet spre )ărm

:tra(i de s'ngele pe(telui $ au apărut rec*inii 

#“Era prea ,rumos ca să dure0e$+(i spuse”

-'nd rec*inul atacă $ Santiago sim)ea că parcă l#ar ,i atacat pe el

1n cele din urmă$ "ătr'nul a3unge in port doar cu sc*eletul pe(telui> acest sc*elet colosal
este dovada ,aptului că at't pentru sine $ c't (i pentru ceilalti $"ătr'nul Santiago este un
+nvingător$ depă(indu#(i condi)ia
2upă ce +(i t'ră(te singur "arca pe )ărm $merge la coli"a sa : doua 0i diminea)a se
tre0e(te (i#l vede pe Manolin $ senin (i +ncre0ător /”de acum +nainte pescuim +mpreuna$
,iindcă mai am multe de +nvă)at ”

-itind această poveste$ am trăit alături de "ătr'nulSantiago (i am +nvă)at că un om nu

poate ,i +n,r'nt -e m#a impresionat din această carte8 !ot -el mai mult8 

:tunci c'nd pleacă +n larg$ "ătr'nul Santiago admite (i ideea unui posi"il e(ec $
accept'ndu#l cu demnitate

Concluzie:

Bătr'nul (i marea este o carte ce vor"e(te$ +n primul r'nd despre singurătate$ despre
"ătr'ne)e$ dar (i despre speran)ă$ despre voin)ă$ despre e%perien)ă$ despre puterea de a
+ndura$ precum (i despre păstrarea individualită)ii (i despre regăsirea ce#)i poate da un sens
vie)ii Ma3oritatea ideilor sunt transmise prin monologul interior al "ătr'nului (i prin g'ndurile
sale$ acest lucru sporind sen0a)ia de singurătate

3
Bătrânul și marea (în engleză The Old Man and the Sea ) este un roman scris de Ernest
Hemingway, pentru care a primit în 1953 Premiul Pulitzer
!ceastă nu"elă (considerată de unii critici un scurt roman), ultima operă cu ade"ărat
importantă a lui Hemingway, reprezintă încununarea crea#iei scriitorului at$t prin sensurile ei
pro%und umane, c$t &i prin măre#ia so'ră a miloacelor de epresie
*ătr$nul +antiago, pescar sărac dintrun sat de pe coasta -u'ei, se pregăte&te să iasă din
nou in larg, la pescuit, după aproape trei luni de trudă zadarnică -ititorul este introdus direct
in su'iect.
/+ingur întro 'arcă pescuia 'ătr$nul pe 0ul%+tream &i trecuseră optzeci si patru de zile %ără
săi cadă "reun pe&te n primele patruzeci de zile îi #inuse to"ăra&ie un 'ăiat 2ar c$nd sa
împlinit sorocul acesta &i pe&te tot nau prins părin#ii iau spus 'ăiatului, %ără doar &i poate,
'ătr$nul e un salao, adică un om mai ocolit de noroc nici că se mai a%la &i, la porunca lor,
'ăiatul a trecut pe altă 'arcă ce din prima săptăm$nă a prins trei pe&ti mari
n cea dea optzeci si cincea zi se prinde in undi#a 'ătr$nului un marlin, unpe&te spadă uria&
2ouă zile si două nop#i durează lupta înd$rită dintre om si pe&te care trage 'arca după el în
larg 4n s%$r&it răpus, marlinul este prea mare ca să poată %i ridicat la 'ord si +antiago îl leagă
de 'arcă lăs$ndul în apă, dar, pe drumul de întoarcere, recinii îl de"orează cu toată
împotri"irea disperată a 'atranului, care re"ine la tarm epuizat si aducand cu el doar
sceletul pe&telui !ceastă po"estire aparent simplă reprezintă in realitate o ade"arată
para'olă a condi#iei umane, a in"inci'ilita#ii omului 6iind pescar, +antiago nu eercită o
pro%esiune oarecare, ci îndepline&te un destin, un dat tot at$t de ine"ita'il ca &i acela de a %i
om . /Poate că nar %i tre'uit să %iu pescar7 l stră%ulgeră un g$nd 2ar pentru asta am %ost
%acut
8upta cu pe&tele sim'olizează 'ătălia omului cu eisten#a, încordare surdă (ca atunci c$nd
'ătr$nul str$nge în m$inile rănite %r$ngia de care trage din răsputeri uria&ul "enit din
ad$ncuri), în%runtarea pe %a#ă (ca la uciderea marlinului sau la lupta cu recinii), iar rarele
momente de destindere înseamnă mai ales e%ort cotidian, 'ucuria, "ictoria si măre#ia
în%r$ngerii mpulsul îl constituie c$&tigarea traiului de zi cu zi, dar lupta aunge să semni%ice,
dincolo de satis%acerea necesita#ilor materiale, dorin#a omului de a&i a%irma propria "aloare,
ca usti%icare a eisten#ei 2ar 'ucuria a%irmării, a trium%ului este repede urmată de pierderea
a ceea ce a %ost do'$ndit cu trudă si su%erin#ă . /Era prea %rumos ca să dăinuie  este g$ndul
'ătr$nului la atacul recinilor ar c$nd î&i pune singur intre'area. /:i ce tea în%r$nt;,
răspunsul este. /<imic => !m ie&it prea în larg7, pescarul apar$ndune ast%el înscris întrun
mit al îndrăznelii si seme#iei omului, care începe cu car, pra'u&it %iindcă se apropiase prea
mult de soare
a !i la eroii tragediilor antice, mare"ia b#tr$nului const# %n asumarea curajoas# a e!ecului, %n
dep#!irea lui prin p#strarea demnita"ii umane. Simbolul scheletului uria! cu care pescarul se %ntoarce
acas# se opune simbolului maimu"ei albe din &omedia moderna' a lui 0alsworty. (ac# acesta din
urm# semnific# bla)area unei lumi superficiale, care gust# f#r# efort mie)ul fructului *adic# pl#cerile
u!oare ale vie"ii+ !i %i arunc# nep#s#toare coaja, scheletul pe!telui simboli)ea)#a %n mod esen"iali)at
victoria moral# a omului, satisfac"ia pe care i-o da nu castigul in sine, ci constiinta faptului ca si-a
%nvingerii propriilor sl#biciuni, ca !i-a dep#!it propriile limite. or"a !i m#re"ia omului constau %n faptul
c#, pier)$nd o b#t#lie, nu se las# %nfr$nt, ci se pregate!te de alta. &atranul si marea' se incheie cu
planurile de viitor pe care !i le fac Santiago si b#iatul. (escurajarea de moment a b#tr$nului face
treptat loc unui optimism eprimat prin proiecte concrete, aparent marunte, dar care, prin %nsu!i acest
fapt, dau sen)a"ia revenirii la via"#.