MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO”, BĂLȚI
FACULTATEA DE LITERE
CATEDRA DE LITERATURĂ ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ

Programul de masterat: Didactica literaturii universale

Curs: Didactica literaturii universale (I)
Însemnări didactice
(Anul de învățământ 2018-2019)

Text suport: „Moartea moliei de Virginia Woolf”

Autor:
Studenta grupei DU12M
Irina Apostoliuc
Metodist:
Raisa LEAHU,
lector universitar
 ARGUMENT
Pentru realizarea unei ore reușite, profesorul are nevoie de o proiectare didactică
bine pregătită, elevi bine pregătiți pentru asimilarea materialului propus de profesor,
multă stăruință, dăruire de sine și un mare efort depus atât de elevi, cât și de profesor.
Uneori textele propuse de curriculumul național sunt lucrate deja de nenumărate
ori, iar elevilor nu le mai este interesant să lucreze pe asemenea texte. În aceste cazuri
profesorul , spre a interesa elevul, este nevoit să recurgă la diferite trucuri, precum
introducerea unor jocuri de rol, lucrului în echipe sau metode interactive de predare cu
care elevii încă nu s-au familiarizat. Alteori, profesorul caută texte care nu sunt în
manualul școlar, dar care ar putea fi folosite la predarea unei anumite teme sau a unui/
unor concepte. Textele în cauză nu trebuie să fie de mari proporții, iar subiectul trebuie
să trezească interesul elevilor atât la lecturarea, cât și la lucrul cu textul.
Însemnările didactice pe textul „Moartea moliei” de Virginia Woolf vor prezenta
viziunea mea asupra lucrului cu un text încă necunoscut de elevi, deoarece acesta nu este
prezent în niciunul dintre curriculumurile naționale.
În această lucrare voi aborda o perspectivă mai interactivă de percepere și
interpretare a textului de către elevi,
Această lucrare poate veni ca un suport pentru cadrele didactice la predarea unei
ore de literatura română sau de literatura universală.
Textul în cauză ne permite să efectuăm diverse acțiuni în pregătirea și predarea
unei lecții. Inițial îmi voi schița un plan în care voi menționa ce aș putea face cu textul și
la ce clasă aș putea lucra cu el:
La tema descrierii în clasesele a VI-a, VII-a, VIII-a;
La tema veșnicia naturii / universului în clasa a IX-a în comparație cu poezia
„Moartea căprioarei;
La predarea textului nonliterar în clasele a VII-a, a VIII-a: reportajul și respectiv
jurnalul;
Obiective:
A evidenția importanța utilizării textelor noi pentru a diversifica și a incita elevii
spre o studiere mai amplă a literaturii;
A aplica cele mai eficiente metode în procesul de instruire al elevilor;
A diversifica procesul de predare a unui text necunoscut.

1
 Însemnări didactice

I. Tema naturii:
Textul „Moartea moliei” de Virginia Woolf ar fi binevenit pentru predarea
comparativă la tema naturii între poezia „Moartea căprioarei” de Nicolae Labiș și acest
text în clasa a IX-a, deoarece ambele texte conțin aceeași temă, tema morții unei vietăți.
În același timp textele sunt total diferite nu numai din punctul speciei literare, ci și din
perspectiva desfășurării acțiunii, astfel elevilor le va fi mai simplu să facă tangențe între
ele.
Voi începe lecția, jucându-mă cu titlul textului, scriind pe tablă cuvântul „Moarte”
și printr-un brainstorming le voi pune o serie de întrebări referitoare la acest cuvânt:
Ce înseamnă cuvântul moarte?
Este oare moartea un proces fiziologic?
Cum poate fi moartea?
Cum v-ați imagina moartea?
Cum ai descrie moartea? etc
După finisarea și fixarea acestei furtuni de idei voi scrie pe tablă cuvântul Molie
și la fel îi voi întreba pe elevi ce știu despre molie:
Ce este molia?
Cum arată molia?
Ce face molia?
Ce ai face dacă ai vedea o molie?
De ce ai face asta?
Cum crezi că ai proceda dacă ai prinde o molie? etc
Acum ca și în cazul cu cuvântul moartea voi fixa toate răspunsurile pe tablă și voi
trece la următoarea acțiune. Voi scrie pe tablă titlul textului Moartea moliei și voi întreba
elevii despre ce consideră ei că este textul? Apoi îi voi întreba ce text cu un titlu
asemănător au citit sau cunosc, este vorba de Moartea căprioarei. După câteva idei voi
purcede la lecturarea textului în cauză.
În continuare prin diagrama Venn voi propune elevilor să facem o comparație/
asemănare/ deosebire dintre aceste două lucrări:

2
 Moartea moliei Moartea căprioarei
Asemănări

Text în proză Text liric

Descriere de peisaj,
Moarte fiziologică Moarte violentă
Descriere de portret,
O zi frumoasă de toamnă Natura este pârjolită
Este descrisă moartea
Pământul zemuiește, aburește Secetă
unei vietăți,
Imaginea unei molii Tema naturii
O zi de vară

Moartea unei molii Vânătoare

II. Descrierea:
a) Descrierea de portret:
De la bun început voi prezenta elevilor două imagini: prima imagine va reprezenta
o molie, iar cea de-a doua imagine va reprezenta un fluture.
Voi propune elevilor să facă o descriere a moliei, apoi o descriere a fluturelui din imagine.

Pe de altă parte avem descrierea moliei în textul propriu-zis și putem lucra cu

elevii la lecție, identificând informația respectivă . Așadar aici putem extrage firicel cu
firicel însușirile moliei din fiecare alineat în parte.
Alineatul I:
 nişte creaturi hibride ce nu au nici vioiciunea fluturilor de zi şi nici tristeţea
semenilor lor;
 exemplarul de faţă cu aripile sale înguste, de culoarea fânului, brodate cu franjuri
de aceeaşi palidă nuanţă;
Alineatul II:

3
 molia se agită, descriind zig-zaguri pe ochiul său de geam
 molie ce zboară ziua;
 însufleţirea cu care ea se bucura din plin de puţinele prilejuri fericite ce i se
ofereau, era patetică;
 ea zbura cu îndrăzneală spre un ungher al spaţiului restrâns de joacă şi după un
răgaz de-o clipă se îndreptă în curmeziş spre colţul opus;
 fiinţa ei miniaturală şi şubredă;
 fărâmă de lumină din însăşi esenţa vieţii;
 o nimica toată în făptură, dar clocotea de forţă;
Alineatul III:
 era atât de mică şi doar o formă elementară a energiei;
 era ceva pe cât de miraculos pe atât de sfâşietor în legătură cu făptura ei;
 era un mărgăritar de viaţă absolută şi împodobindu-l graţios cu un veşmânt de
pufuşor şi fulgi l-ar fi făcut apoi să dănţuiască în zig-zaguri;
 aplecată şi cocoşată, împovărată şi stânjenită, trebuind să se strecoare cu cea mai
mare precauţie şi sobrietate;
Alineatul IV:
 vădit ostenită de dansul ei;
 prea amorţită;
 prea stângace;
 îşi zbătea aripile, agitată;
 căzu, bătând din aripi, răsturnându-se pe spate pe pervazul ferestrei;
 neputinţa ei;
 era în suferinţă; nu se mai putea ridica, picioruşele i se zbăteau în van;
 sfârşeala şi stângăcia ei.
Alineatul V:
 picioruşele prinseră a se agita din nou;
 micuţei molii de culoarea fînului;
 formidabilele sforţări ale acelor picioruşe firave;
 picioruşele se zbătură din nou;
 era de-a dreptul sublimă, atât de frenetică;

4
  unei mărunte şi neînsemnate molii;
 corpul se destinse, ca după o clipă numai să înţepenească;
 mica şi neînsemnata creatură trecuse în nefiinţă;
 molia moartă;
 umil adversar;
 murind, molia îşi regăsise pacea şi stătea întinsă în cea mai deplină decenţă,
netulburată în nemişcarea ei.
După extragerea acestei informații și discutarea ei, elevii vor trebui să facă
portretul moliei.
b) Descrierea de peisaj:
La descrierea de peisaj voi proceda ca și la descrierea de portret. Voi propune elevilor
câteva imagini cu toamna și le voi propune să depisteze ce legătură există între aceste
imagini.

Voi confirma că toate aceste imagini reprezintă „Toamna”, după care voi propune
elevilor fragmentul de descriere a toamnei din textul „Moartea moliei” de Virginia Woolf.
În text la peisaj găsim o descriere amplă, în care este descrisă atât o zi frumoasă
de toamnă, în care naratoarea asistă la procesul aratului, în urma căruia pământul parcă
răsuflă ușor aburind, cât și întâlnirea gălăgioasă a unor ciori de câmp: „era o dimineață

5
plăcută, de miez de septembrie, blajină, mângâietoare, dar cu o adiere mai tăioasă decât
aceea a lunilor de vară. Plugul brăzda deja câmpia ce se vedea pe fereastră și acolo, pe
unde trecuse fierul, pământul apărea zemuind ca de sub teasc și strălucea ușor aburit.
Din câmpuri și din înălțimile de dincolo de ele, năvălea atâta forță de viață, încât cu greu
puteai să rămâi cu privirea pe filele cărții. Ciorile de câmp se strânseseră și ele pentru
una din obișnuitele lor întâlniri; se roteau în zbor planat printre vârfurile arborilor, dând
impresia că o plasă uriașă cu mii de noduri negre a fost aruncată în văzduh, ca numai
după câteva clipe, să se lase ușor în jos, împânzind copacii ce păreau să aibă câte un moț
la vârful fiecărei rămurele. Apoi, fără veste, plasa era din nou azvârlită în sus, într-o
rotire mai largă de rândul acesta, într-o larmă și într-un vacarm din cele mai asurzitoare,
de parcă această avântare înspre cer, urmată de revenirea domoală pe vârfurile
copacilor, ar fi fost o experiență uluitor de palpitantă.”
După citirea fragmentului îi voi întreba ce imagini descoperim în descrierea dată
(imagini auditive- „larmă și vacarm asurzitor” gălăgia produsă de cioare; imagini vizuale-
„tractorul ara”; „pământul apărea zemuind ca de sub teasc și strălucea ușor aburit”;
„întâlnirea cioarelor”).
În urma acestor manipulări voi cere elevilor să facă o descriere a unei zile de
toamnă din proprie viziune.
La fel îi voi întreba ce asemănări și deosebiri sunt între descrierea din text și
imaginile propuse de mine. Le voi propune elevilor să facă un desen cu referire la
descrierea din textul „Moartea moliei” de Virginia Woolf.
Deasemenea putem face și un poster, lipind imagini corespunzătoare descrierii.

III. Reportajul:
Citind pentru prima oară textul „Moartea moliei” mi-am dat seama că acesta poate
fi utilizat la predarea „reportajului” în clasa a VII-a, textul conținând un material bun, din
care s-ar putea extrage multă informație pentru inspirare și prin urmare la crearea unui
nou material. Așadar, în urma lecturării textului în cauză voi propune elevilor să scrie un
reportaj, totodată prezentându-le un model făcut de mine/

Reportajul despre molie

6
 M-am așezat la lumină să citesc ziarul în timp ce îmi savuram cafeaua de
dimineață la lumina celor din urmă raze tomnatice din acest an. Gândurile erau departe.
Reciteam fiecare articol de câteva ori ca să-i părtund în sensul profund. Mă cufundam în
probleme, griji și alte chestii, când am dat cu ochii de ea. Să-i zic că avea culoarea unui
cappucino pe care îl aveam la fundul cănii. Nu mergea, zbura!
Era atât de ușoară, firavă, suplă, dar se simțea o energie nebună în acel trupușor
acoperit de un puf catifelat, care se observa doar la lumina soarelui. Îmi dau seama că e
prima ființă care m-a uimit atât de mult, dat fiind că mi-a sustras nu numai privirea, m-a
scos din colapsul de gânduri care mă năpădise. Era pur și simplu altfel.
Mișcările ei erau grațioase, în unele momente chiar magnetice, te chemau să-i faci
companie. Mă gândeam atunci că dacă i-ar fi curs prin vene vlagă aristocratică de specie
nobilă tot nu ar fi mai frumoasă ca în momentul de față. Se așeza ușor, ca într-o plecăciune
pe ritm de dans și se avânta din nou în zborul său copleșitor. Să-i zici că e vals? O, nu! E
tango. Am înțeles asta fără de muzică, doar din mișcările care urmară. Se avântă în sus și
după asta căzu asemeni unui diamant desprins din coroana inelului de logodnă. Am
tresărit. Să o ajut? Dar cum? Se mișcă. Înseamnă că e vie. Încearcă să se ridice. Mișcările
devin lemnoase, iar corpul îi este parțial încremenit. A leșinat oare de la viteza mișcărilor
de zbor spe abis?
O urmăresc preț de câteva minute. Se zbate din când în când, dorind să se ridice.
Mă interesează și pe mine dacă va reuși. Cât de puternică poate fi o ființă atât de fragedă?
Există oare vre-o limită? Îmi place că nu se dă bătută. La fiecare 5-10 secunde face mișcări
bruște, se zbate și încearcă să revină la poziția inițială. Nu-mi iau ochii de la acel trup.
Sună deșteptătorul. Caut telefonul în buzunar și observ că în câteva minute trebuie
să merg la serviciu. Deconectez mașinăria. O, nu! Nu se mai zbate. Deschid geamul. Mă
apropii. O pipăi. E rece. Cum s-a întîmplat? E un deces subit, o moarte letală sub ochii
mei de spectator pasiv. Cât de repede se poate întîmpla. Ridic corpul neînsuflețit în mână.
E așa ușor, așa țeapăn. Molia a murit. Nu mai este.

IV. Jurnalul:
Meditând cum aș putea preda tema „Jurnalul” în clasa a VIII-a, m-am gândit să
iau ca suport textul „Moartea moliei” de Virginia Woolf. Textul în cauză conține multe

7
idei care pot fi transpuse pe pagina unui jurnal. Așa că voi lectura textul în clasă, voi
explica elevilor în ce constă scrierea unei pagini de jurnal, apoi le voi propune să scrie
fiecare câte o pagină de jurnal fiind în postura moliei din textul discutat, desigur oferindu-
le și un model scris de mine.

Jurnalul moliei
Astăzi voi muri. Simt cum seva îmi răcește corpul, închegându-se cu fiecare clipă
și stopându-mi ființa, începând de la speranța de a mă salva și terminând cu un trup
neînsuflețit de insectă, care am fost și care puteam să mai fiu. Comic, pentru că speranța,
anume ea moare ultima, dar aici uite că îmi oferă fotoliul din urmă.
Ce regretă o molie? Nu mă pot plânge de ceva care să atingă culmile universului,
deși la drept vorbind savanții nu zic dacă moliile pot plânge. Adică eu una nu am plâns
niciodată. Sunt doar un praf în care zvâcnește încă puțină energie. O moleculă a cărei
ființă a existat și moare în cosmosul lipsit de limite. Infinitatea mea este cuprinsă între
cele două rame ale ferestrei duble, unde vara sunt alintată de razele leneșe, iar iarna
săgețile crivățului îmi sfredelesc aripile.
Îmi plăcea să trăiesc, zău. Valsam în atmosfera lumii mele de insectă, admirând
viața de după sticlă, ca pe un cinematograf 3D, unde aparent ești și tu parte a filmului,
până vine momentul când înțelegi că ți-ai pus pe ochi o pereche de ochelari și de fapt ai
în față doar o înscenare.
Simt că viața mea se încheie aici. Nu mai am mult. Aripile încetează să mă asculte.
Totuși încerc să le îndrept spre partea de sus a ramei, acolo unde nu o să mai zbor vre-o
dată, ca într-o rugă.
Regrete... regrete, regrete!!! Care este rostul acestora? De parcă dacă ai cunoaște
din momentrul inițierii că sfoara existenței tale se va rupe așa devreme ai schimba ceva.
Aș fi zburat mai mult în această închisoare? Nimic nu ar fi devenit altfel! Deci, îmi zic
mie însuși că nu are de ce să-mi pară rău. Am trăit așa cum am găsit de cuviință, am fost
eu în fiecare moment și sunt gata să devin doar o frază din volumul istoriei moliilor.
Amorțeală. Oare așa este moartea? Dureros de rece.

8
 BIBLIOGRAFIE:
1. Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Iaşi, Editura Polirom, 2006.
2. Cristea, Sorin, Dicţionar de pedagogie,.Chişinău-Bucureşti, Litera Internaţional,
2000.
3. Ioniță, Florin, Ioniță, Maria, Lăzărescu, Gheorghe, Literatura universală.
Manual pentru clasa a XI-a, București, Editura Art, 2007.
4. Leahu, Raisa, Explorarea didactică a unui colaj de fragmente (Sido de Colette).
In: Semn. Revistă literară. Anul XI, nr.2, 2008.

5. Leahu, Nicolae, Leahu, Raisa, Literatura universală. Ghid de implementare a

curriculumului modernizat în învățământul liceal, Chișinău, Î.E.P. Știința, 2007.
6. Literatura universală. Curriculum pentru clasele a X-a – a XII-a, Chișinău,
Editura Știința, 2010.
7. Literatura universală. Ghid de implementare a curriculumului modernizat
pentru treapta liceală, Chișinău, Editura Cartier, 2010.
8. Luna în oglinda apei. Proză universală contemporană, selecția textelor și notele
de Viorica Mircea, prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Barșov, Astra, 1988.
9. Pilchin, Ivan, Pilchin, Maria, Grâu-Roșior, Natalia, Literatura universală.
Manual pentru clasa a XI-a, Chișinău, Editura Cartdidact, 2013.
10. Pilchin, Ivan, Pilchin, Maria, Grâu-Roșior, Natalia, Literatura universală.
Manual pentru clasa a XII-a, Chișinău, Editura Prut Internațional, 2012.

9
 Cuprins

ARGUMENT....................................................................................................... 1

Însemnări didactice ............................................................................................ 2

I. Tema naturii: ................................................................................................... 2

II. Descrierea: ...................................................................................................... 3

III. Reportajul: .................................................................................................... 6

IV. Jurnalul: ........................................................................................................ 7

BIBLIOGRAFIE: ............................................................................................... 9

10