Tematica la Comerţ internaţional

Anul universitar 2018-2019

1. Printre elementele definitorii ale actualului tablou comercial internațional regăsim:

a) Creşterea nivelului de integrare la nivelul fluxurilor comerciale şi de capital;

b) Accentuarea mobilităţii internaţionale a forţei de muncă;
c) Modificarea dimensiunilor relative ale economiilor implicate în proces;
d) Redefinirea fundamentelor creaţiei ştiinţifice şi accentuarea transferului internaţional de
tehnologie;
e) Reformele care au loc la nivelul politicilor macroeconomice şi sectoriale naţionale;
f) Transformările de natură geoeconomică şi geopolitică

2. Printre provocările cărora trebuie să le răspundă actualul sistem comercial internațional

regăsim:

a) Integrarea adecvata a tarilor in curs de dezvoltare si a celor in tranzitie. Multa vreme

GATT a fost privit ca un club al tarilor dezvoltate, insa treptat tarile in curs de dezvoltare membre
au crescut ca numar si si-au asumat tot mai multe obligatii. Pentru acestea s-au conturat doua tipuri
de tratament preferential: obtinerea unui acces mai favorabil pe pietele TD pe calea preferintelor
comerciale, solicitarea si obtinerea unor derogari de la normele multilaterale de conduita.
b) Schimbarea atitudinii tuturor actorilor fata de sistem. De aici rezulta principiile
sistemului cum ar fi nediscriminarea, reciprocitatea, consolidarea angajamentelor, transparenta si
salvgadarea.
Aplicarea unor politici economice adecvate, prin convingerea guvernelor sa adopte politici
comerciale de liber schimb.
c) Cresterea nr de tari participante la SCI. Marii actori comerciali percep tot mai evident
procesul de aderare ca un pas esential in integrarea tarilor candidate in economia mondiala si de
asumare a valorilor economiei de piata.
d) Nereprezentarea intereselor tarilor in curs de dezvoltare in cadrul OMC si existenta
prevederilor inadecvate in ceea ce le priveste.
e) Implementarea angajamentelor asumate (tarile industrializate refuza sa aplice acordurile
negociate ; exemplu : agricultura, textilele, masurile anti dumping).

3. Analizați câştigurile obţinute ca urmare a participării la comerţul internaţional.

a) Locuri de muncă mai bune şi mai bine remunerate; (tot mai multe companii isi externalizeaza
productia in tari in curs de dezvoltare ,oferind locuri de munca mai bune decat cele existente in acel loc)
b) Pieţe cu dimensiuni mai mari, care pot duce la maximizarea eficientei, la reducerea costurilor si la
cresterea profiturilor
c) Mai multă stabilitate şi armonie la scară regională şi internaţională, scaderea riscului de conflicte
d) Reducerea sărăciei şi a subdezvoltării, maximizeaza bunastarea in TCD si reduce saracia in tarile
subdezvoltate
f) Descoperirea şi utilizarea unor tehnici de comercializare noi şi adecvate şi a unor noi reţele logistice,
g) Diseminarea tehnologiilor şi îmbunătăţirea canalelor de comunicare la scara internationala
h) Stimularea altor fluxuri ale circuitului economic mondial ” Apele politicii actuale se izbesc de alte
tipuri de stanci”.

4. Explicați de ce naţiunile fac comerţ între ele......

a) Este tehnic imposibil şi economic nerentabil ca să se producă la nivel naţional tot ceea ce cere
funcţionarea unei economii moderne; (niciun stat nu este autosuficient)
b) Economiile de scară şi de gamă implică dimensiuni productive care nu se regăsesc în cadrul
relativ îngust al unei economii naţionale, atingerea optimului productiv, orice unitate produsa in
plus duce la scaderea costului unitar al alteia.
c) Factorii de producţie sunt relativ asimetric răspândiţi pe glob; (tarile dezvoltate sunt in
cautare de factori de productie abundenti si ieftini,iar daca ele nu dispun de acestea sunt nevoite sa
le procure din alte zone)
d) Au nevoie de rezultatele creaţiei ştiinţifice şi de forţele concurenţei externe (cresterea
productivitatii)
5. Explicați pe scurt prin ce se caracterizează schimburile comerciale actuale....

a) Sunt derulate prin participarea unui număr tot mai mare de actori comerciali; (statele, ONG-urile,
grupurile de interese, marile companii)
b) Se desfășoară tot mai mult la nivel regional; (UE – cel mai mare actor comercial)
c) Sunt apanajul unui număr relativ mic de companii foarte mari; (CTN-companiile transnationale, s-
a schimbat rolul lor in cadrul schimburilor comerciale internationale)
Toate aceste evolutii se datoreaza unor factori care isi pun amprenta asupra dinamicii, naturii si structurii
geografice a CI cu bunuri si servicii.
+ Factorii: a) Redefinirea constantă a raportului de forţe în plan economic şi comercial; b) Apariţia şi
maturizarea fenomenelor de integrare economică regională; c) Diversificarea şi sporirea eficacităţii
măsurilor de politică comercială; d) Factorii demografici; e) Fluxurile de investiții; f) Progresul
tehnologic; g) Transformările în plan energetic și în cel al altor resurse naturale; h) Evoluția costurilor de
tranzacție; i) Modificarea cadrului instituțional;

6. Comentaţi pe scurt impactul pe care redefinirea constantă a raportului de forţe în plan

comercial

a) Comerţul internaţional continuă să crească în ritmuri tot mai rapide, chiar daca in unele perioade
alterneaza intre ritmuri dinamice si mai lente.
b) Ideile economice maturizate în ţările dezvoltate sunt tot mai mult asumate de ţările în curs de
dezvoltare şi de cele în tranziţie,
c) În următorii ani, W va atinge un nivel care va redesena tabloul polilor de putere, tabloul
comercial actual nu mai este unul exclusiv al statelor, ci devine unul al gruparilor integrationiste (ue
nafta apec)
d) Se maturizează a treia revoluţie industrială care face ca lumea să devină multipolară. Europa şi
America trebuie să-şi asume provocările lansate în alte zone şi să caute soluţii la acestea; (marile
puteri)
e) Se redefineşte scala avantajelor comparative şi competitive deoarece spiritul de competiţie
cuprinde toate economiile indiferent de nivelul lor de dezvoltare, iar tot mai multe tari imbratiseaza
valentele economiei de piata si liberului schimb.

7. Comentaţi pe scurt impactul pe care apariţia şi maturizarea grupărilor economice regionale

a. S-au constituit iniţial ca derogări de la CNMF sub formă de zone de liber schimb şi uniuni
vamale, apoi ca piete comune si uniuni economice si monetare, aranjamentele de integrare regionala
au redefinit tabloul Ci
b. Ca urmare a efectelor de creare şi deturnare de comerţ au amplificat dar şi distorsionat fluxurile
comerciale tradiţionale, amplificand schimburile comerciale intre tarile care le compun.
c. Devin laboratoare unde se experimentează noi norme de conduită privind colaborarea comerciala
internationala
d. Regionalizarea nu este incompatibilă cu dezideratul de liberalizare comercială, ci din potriva se
dovedeste o cale de atingere a acestui deziderat.
e. Consacră noi actori comerciali cu o forţă comercială şi de negociere sporită.(ex: UE)
f. Ţărilor care nu participă încă la astfel de grupări nu le rămâne decât să adere la cele existente
sau să creeze noi grupări; (cazul SUA care a criticat Comunitatea Europeana, apoi a lansat
experimentele NAFTA si APEC)
g. Marile puteri comerciale care au respins regionalizarea şi-au schimbat între timp vocaţia;
h. Crearea unor grupări integraţioniste conduce la:
 Internalizarea schimburilor comerciale;
 Crearea unor centuri protecţioniste;
 Redefinirea scalei avantajelor comparative;
 Accentuează concurenţei;
 Uniformizarea și simplificarea reglementărilor.

8. Impactul pe care diversificarea şi sporirea eficacităţii măsurilor de politică comercială :

a) Comerţul internaţional este derulat în condiţiile unei concurenţe imperfectate de obstacole

comerciale (bariere tarifare si netarifare)
b) Gama acestor bariere s-a îmbogăţit iar eficacitatea lor a sporit continuu;
c) S-a conturat o lege a protecţiei constante care generează însemnate pierderi de bunăstare;
e) Puseurile de protecţionism însoţesc de regulă momentele de conjunctură nefavorabilă,
pentru a proteja sectoarele respective.
f) Barierele subminează bazele specializării, si impiedica actorii economici sa aiba acces la piete
care pot duce la maximizarea eficientei.

9. Modul în care globalizarea sistemelor de producţie influenţează evoluţia ci

Din ceea ce a fost o economie internationala la finele secolului XIX, s-a nascut o arhitectura
economica globala, bazata pe retele integrate electronic, care opereaza transfrontalier mai degraba
decat in interiorul granitelor nationale.
Globalizarea productiei inseamna ca devine foarte dificil sa se identifice originea exacta a unui
anumit produs. ISD-urile capata o importanta in crestere, o parte tot mai mare din comertul
international este compus din fluxuri de produse intermediare fiind derulat intra si inter
corporatii. S-a modificat si localizarea productiei.
In termeni teoretici, analistii denumesc aceasta tendinta” dezintegrare verticala a productiei”
sau comert intra-produs. Comertul intra-produse, implicand exportul si importul de componente
folosite la realizarea unor bunuri finite , detine in prezent cca 1/3 din comertul mondial.

10. Comentaţi pe scurt impactul pe care adâncirea procesului de instituţionalizare la nivel

internaţional

Dupa al 2RM, statele lumii au constientizat nevoia de conlucrare bazata pe reguli de conduita
bine articulate, convenite prin consens si aplicate riguros. Sistemul Monetar International, crearea
BIRD si tentativa de constituire a Organizatiei Internationale a Comertului (OIC) au fost
transpunerile in plan international ale reconstruirii increderii.
Adancirea procesului de institutionalizare s-a remarcat, in ceea ce priveste domeniul
comertului international, prin structura provizorie interguvernamentala GATT, al carui obiectiv era
cresterea de conditii favorabile pentru desfasurarea schimburilor comerciale internationale.
Perceptia fundamentala a fondatorilor GATT a fost ca institutiile internationale care faciliteaza
cooperarea intre state sunt importante nu numai din ratiuni economice, ci si pentru ca sporirea
rezultata a interdependentelor intre state duce la atenuarea riscurilor unor noi conflicte.
Mai tarziu, de la structura provizorie GATT se trece la Organizatia Mondiala a Comertului,
institutia de baza a comertului international

11. Comentaţi pe scurt impactul pe care factorii demografici îl pot avea asupra ci

a. În unele state în curs de dezvoltare și în toate țările dezvoltate tranziția demografică se află
deja în stadiul său final, sporul natural este descrescător și s-a instalat deja proceseul de
„grizonare„ demografică;
4 stadii ale tranzitiei demografice:
1. Mortalitatea incepe sa scada, natalitatea se mentine ridicata ; creste ponderea tinerilor
2. Se mentine ridicata si creste ponderea populatiei active ; creste rata de economisire
3. Creste vizibil speranta medie de viata; creste ponderea populatiei mai in varsta, apare
dezechilibrul intergenerational
4. Interdependenta dintre populatia activa si cea la pensie revine la nivelul din prima etapa, pe
fondul unui echilibru intergenerational nefavorabil (cele mai multe tari dezvoltate)
b. Provocările sunt: imigrarea, creșterea nivelului de educație și de urbanizare
c. Factorii demografici influențează comerțul internațional pe cel puțin două canale:
i. modificările care se produc la nivelul scalei avantajelor comparative;
ii. transformările care au loc în ce privește mărimea și compoziția cererii de importuri;
f. Evoluțiile demografice diferențiate își pun amprenta asupra costurilor cu forța de muncă și
asupra fundamentelor specializării în producției și competitivității la export;
g. Când analizăm impactul factorului demografic asupra schimburilor comerciale ar trebui
să ne concentrăm mai ales asupra modificărilor care se produc la nivelul cererii;
h. Unele tendințe demografice:
i. Creșterea ponderii celor care aparțin clasei de mijloc;
ii. creșterea nivelului de educație;
 iii. creșterea ponderii persoanelor active înalt calificate;
iv. creșterea ponderii femeilor în total forță de muncă activă.
În concluzie
i. Evoluțiile demografice influențează atât scala avantajelor comparative cât și nivelul și structura
cererii și deci și a importurilor;
j. Trebuie să ne așteptăm ca statele în care există sau va fi în creștere rata de dependență a
persoanelor de vârsta a treia să devină din net exportatori de bunuri intensive în capital net
importatori de astfel de
bunuri și să își vadă erodate avantajele comparative deținute acum la produsele intensive în capital
uman;
Creșterea ponderii persoanelor de vârsta a treia va conduce la creșterea cererii pentru bunuri și
servicii destinate special acestei categorii;
l. Creșterea nmărului persoenelor bogate din țările acum în curs de dezvoltare va genera noi și
complexe oportunități de afaceri cee ace va contribui la creșterea comerțului internațional.

12. Comentaţi pe scurt impactul pe care factorii investiționali îl pot avea asupra ci

a) Acumularea de capital fizic poate influența schimburile comerciale în mai multe moduri,
programele de investitii in infrastructura vor contribui la reducerea costurilor de transport si
capacitatea de livrare.
b) Investițiile străine influențează natura și structura schimburilor comerciale, ISD urile vor
genera si amplifica importurile de semifabricate sau componente si vor contribui la aparitia unor
lanturi creatoare de valoare.
c) Teoria economică privitoare la comerțul internțional și cea referitoare la investițiile
internaționale, s-au dezvoltat multă vreme separat;
d) Procesul de „dezintegrare verticală a producției„ amplifică tranzațiile transfrontaliere cu
componente, piese, subsamble sau părți dar și cu produse finite și modifică direcția fluxurilor
comerciale; (Malaezia – industria electronica)
e) Teoria economică postulează că, un volum mai mare de fonduri investite conduce la un
volum, proporțional de mare de schimburi comerciale

În concluzie
 Investițiile publice în infrastructură pot contribui la apariția în viitor a unor noi jucători la
nivelul peisajului comercial;
 Infrastructură de transport de calitate poate stimula schimburile comerciale la nivel regional,
impulsiona comerțul cu servicii și modifica fundamentele viitoare ale specializării pe produse
și procese;
 Prin intermediul investitțiilor devine posibil ca o țară, specializată în prezent în sectoare
intensive mai ales în forță de muncă slab calificată, să promoveze, pe termen mediu sau lung,
structuri de specializare bazate pe sectoare intensive tehnologic;
 Există riscul ca, în absența unui cadru reglementar unitar privind investițiile străine directe sau
de portofoliu, să se amplifice coeficientul de divergență reglementară care poate afecta
alocarea eficientă a resurselor la scară internațională.

13. Relația bidirecțională dintre progresul tehnologic și schimburile comerciale

transfrontaliere........

Teoria economica traditionala a privit progresul tehnologic ca pe un factor exogen atunci cand a
explicat fundamentele comertului international. In realitatea economica palpabila, schimbarile de
natura tehnologica nu se produc aleatoriu, ci sunt rezultante ale unui panel agregat de factori
economici. Atunci cand firmele decid sa investeasca in generarea de solutii si metode inovative, nu
o fac intamplator, ci in functie de asteptarile cu privire la rata de valorificare comerciala a acestora.
Dintre factorii care influenteaza semnificativ inclinatia catre inovare, comertul joaca un rol
important.

Pentru a intelege cum anume comertul e influentat de avansul tehnologic,trebuie explicata relatia
de cauzalitate dintre progresul tehnologic si comertul international, care este una complexa.
-Conform teoriei economice clasice, natiunile fac comert intre ele pentru ca sunt diferite in
factori de productie (printre care si tehnologic) ; De asemenea se postuleaza ca firmele cele mai
productive exporta iar dintre acestea cele mai productive isi internationalizeaza activitatile.
-Noile modele : intensivitatea tehnologica la nivel de companie determina momentul si nivelul de
internationalizare a activitatilor acesteia ; nivelul tehnologic este cel care determina decizia de a
produce pentru intern si de a exporta sau a delocaliza productia in strainatate
-Tehnologia – diminueaza costurile de tranzactie -internetul
Comertul international influenteaza si el evolutiile tehnologice prin principalele canale: efectele
schimburilor comerciale asupra proceselor de inovare si contributia comertului la diseminarea
tehnologiei la nivel international.

14. Comentaţi pe scurt impactul pe care factorii logistici îl pot avea asupra ci

a. Costurile ocazionate de transportarea bunurilor de la producător la utilizatorii acestora

influențează volumul, direcția și fundamentele argumentative ale schimburilor comerciale
internaționale;
b. Acestea determină unde plasăm linia de demarcație dintre bunurile comrcializabile și cele
necomercializabile și dacă o firmă este capabilă să exporte și cum își poate organiza producția în
străinătate;
c. Teoria economică s-a bazat pe numeroase prezumții eronate sau incomplete;
d. Prin reducerea ecartului dintre prețurile în țara de origine și cele la destinației, diminuarea
costurilor de transport poate contribui la sporirea gamei de bunuri atrase în circuitul comercial
internațional;
e. În legătură cu impactul costurilor de transport asupra schimburilor comerciale drulate la
nivel internațional se pot identifica cel puțin două surse de incertitudine:
i. Prima sursă de incertitudine decurge din maniera în care este organizată producția la
nivel global;
 ii. O a doua sursă de incertitudine decurge din volatilitatea cererii pentru anumite produse .
f. Costurile de transport sunt influențate de:
i. caracteristicile produselor,
ii. distanța geografică,
iii. disponibilitatea și calitatea rețelelor de infrastructură,
iv. concurența existentă pe piața transporturilor,
v. evoluțiile tehnologice,
vi. facilitățile comerciale,
vii. costurile carburanților afecteaza costurile de transport, in functie de tipul de mijloc de
transport.

15. Comentaţi pe scurt impactul pe care provocarea energetică și cea a dotării cu alte resurse
naturale

Analiza impactului resurselor naturale asupra schimburilor comerciale trebuie facuta cu luarea
in considerare a urmatoarelor axe de cauzalitate:
-neuniformitatea distributiei lor geografice influenteaza avantajele comparative ale statelor
-volatilitatea preturilor, spre exemplu cresterea preturilor la energie va conduce la o crestere
coelativa a preturilor la produse intensive energetic.
-volumul dotarii cu astfel de factori (realitatea a aratat ca progresul tehn permite descoperirea
unor noi zacaminte sau noi metode inovative)
-procesele inovative implicate (intensitatea si eficacitatea energetica)
-exteralitatile negative la contact cu provocarile ambientale.
Toate aceste axe influenteaza atat productia cat si schimburile comerciale externe ce au ca suport
aceste resurse.

16. Printre caracteristicile pieței internaționale a serviciilor regăsim: a; b; c; d; e.

a) Are la bază factori comuni (comertul cu bunuri) şi specifici şi se defineşte printr-o dinamică
superioară celui cu bunuri, deoarece serviciile au o elasticitate mai ridicata a cererii in raport cu
veniturile.
b) Natura tranzacţiilor se modifică frecvent, sub incidenta unei palete de determinanti, deoarece
cererea pt servicii a devenit mai mare, mai informata, mai omogena si mai receptiva fata de eforturile
prestatorilor.
c) Serviciile pot fi percepute ca activităţi, ca performanţe şi ca avantaje;
Cea mai cunoscută tipologie este cea conturată în cadrul GATS; 12
f) De regulă, sunt considerate nestocabile şi presupun proximitatea furnizorilor şi
beneficiarilor. Nivelul obstacolelor in calea serviciilor este mai ridicat decat la bunuri.

17. Analizați principalele forţe (determinanți) care influenţează piaţa internaţională a serviciilor.......
 a) Rolul strategic al serviciilor în conexiune cu exporturile de bunuri, in cadrul tranzactiilor
comerciale si al dezvoltarii economiei globale.
b) Creşterea responsabilităţii producătorilor pentru bunurile ofertate, asumarea neregulilor.
c) Creşterea intensivităţii produselor în DPI, se extinde concepul de drept de proprietate
intelectuala.
d) Sporirea complexităţii tehnice a bunurilor comercializate, inovare, dezvoltare
e) Diminuarea distanţei economice dintre state, diferenta dintre preturile bunurilor la furnizare
si la destinatie
f) Accentuarea comercialităţii serviciilor, prin intensificarea utilizarii tehnologiei, asocierea in
tot mai mare proportie a serviciilor la bunurile exportate.
g) Creşterea şi diversificare cererii pentru servicii;
h) Accentuarea procesului de dereglementare şi liberalizare, negocierile multilaterale din
cadrul Gats: ”existenta unor piete liberalizate, nediscriminarea si accentuarea concurentei in CI cu
servicii sunt avantajoase pentru toate tarile ”.

18. Comentați clasificarea serviciilor în funcție de criteriul corelare cu piața bunurilor........

a) Servicii încorporate în bunuri (filme, cărţi, componente pentru sectorul informatic);

b) Servicii complementare comerţului cu bunuri (servicii de transport, depozitare, distribuţie,
asigurare, financiare, bancare, de promovare);
c) Servicii care se substituie comerţului cu bunuri (franchiza, leasing-ul,serviciile de reparaţii şi
întreţinere);
d) Servicii care se comercializează independent de bunuri (asigurări de persoane şi alte asigurări
non-marfă, servicii contabile şi de audit,juridice,medicale, de telecomunicaţii,informatice, turistice)

19. Comentați clasificarea serviciilor în conformitate cu prevederile GATS ........

12 mari sectoare, 155 de subsectoare. Cea mai consacrata abordare tipologica este cea conturata
in tipul GATS. Avantajul segmentarii relativ clare, dar sunt numeroase tipuri de servicii care sunt
oarecum omise (ex: cazul celor practicate in cadrul firmelor producatoare sau cele care insotesc
produsele)
a) Servicii de afaceri;
b) Servicii de comunicare;
c) Servicii de construcţii şi de engineering;
d) Servicii de distribuţie;
e) Servicii educaţionale;
f) Servicii financiare, bancare şi de asigurare;
g) Servicii de sănătate;
h) Servicii turistice;
i) Servicii culturale, sportive şi de agrement;
j) Servicii de transport;
k) Alte tipuri de servicii.

20. Analizați instrumentele de politică comercială folosite în comerţul cu servicii.......

a) Restricţii cantitative (care limitează direct volumul sau valoarea tranzacţiilor);

b) Măsuri bazate pe preţ (impunerea unor taxe furnizorilor străini sau controlul tarifelor);
c) Măsuri care impun prezenţa fizică a prestatorului pe piaţa respectivă sau obligaţia de a crea
firme pe acel teritoriu etc;
d) Obstacole tehnice (cerinţe privind autorizarea, regl. specifice unor pieţe sectoriale);
e) Măsuri care decurg din funcţionarea pieţelor publice ( achiziţii guvernamentale, stimulentele-
b,f,fb,v)

21. Comentați pe scurt avantajul absolut ca teorie care explică fundamentele comerţului internaţional.

a) A fost fondată de parintele economiei de piata Adam Smith în lucrarea “An Inquiry into the Nature
and Causes of Wealth of Nations” publicată în 1776;
b) Smith a contestat bazele teoretice ale mercantilismului demonstrând că această filosofie slăbeşte
bazele dezvoltării de succes pentru că împiedică actorii economici să elaboreze şi să practice strategii
pe termen lung centrate pe concurenţa liberă ceea ce va duce la alocarea ineficientă a factorilor de
producţie.
c) Smith a susţinut că liberul schimb sporeşte bunăstarea naţiunilor, iar comertul este un joc cu suma
pozitiva, din care toti partenerii comerciali au de castigat.
d) Întrebarea a fost- ce bunuri şi servicii trebuie să producă şi să exporte eficient o ţară;
e) Răspunsul- acele bunuri şi servicii la care deţine un avantaj absolut adică le produce cu costuri mai
mici decât celelalte ţări;
O tara trebuie sa produca si sa exporte acele marfuri pentru care este mai productiva decat
celelalte tari si trebuie sa importe acele marfuri la care celelalte tari sunt mai competitive

22. Explicaţi pe scurt avantajul relativ ca teorie care susține fundamentele comerţului
internaţional........

a) A fost elaborată de David Ricardo şi Robert Torrens;

b) Pleacă de la premisa că teoria avantajului absolut are mai degrabă o dimensiune intuitivă decât
practică;
c) Ia în considerare conceptul de cost de oportunitate, atunci cand incearca sa determine ce bunuri
si servicii trebuie produse de o tara.
d) Spre deosebire de teoria avantajului absolut care se concentrează pe diferenţele absolute între
productivităţile naţionale aceasta se centrează pe valorificarea diferenţelor relative între W;
e) Avantajul relativ-este câştigul realizat de o naţiune care produce şi vinde la extern bunuri
pe care le realizează cu costuri mai mici relativ la alte bunuri naţionale, iar în schimbul lor
procură alte mărfuri a căror realizare la intern se dovedeşte mai puţin avantajoasă.

23. Explicaţi pe scurt diferenţa în ce priveşte dotarea naţiunilor cu factori de producţie

a. Teoria avantajelor comparative nu dă răspunsul la o întrebare fundamentală-ce factori determină

care produse se califică pentru a avea avantaje comparative în cazul fiecărei ţări; exista factori
abundenti (ieftini) si rari( scumpi)
b. Această teorie este elaborată de Eli Hecksher şi Bertin Ohlin;
c. Analiza se bazează pe următoarele observaţii:
-dotarea cu factori de producţie diferă de la o ţară la alta; unele tari dispun de terenuri fertile, altele
de resurse de apa etc.
-bunurile sunt diferite în funcţie de tipurile de factori de producţie utilizaţi pentru realizarea lor;
O tara va trebui sa exporte in principal acele bunuri care incorporeaza factorii de productie
cei mai abundenti.
e) Factorii de producţie sunt abundenţi(ieftini) şi rari( scumpi);
f) ţară va avea un avantaj comparativ la produsele pentru a căror realizare se folosesc factori
de producţie abundenţi,
g) Teoria a fost testată empiric de W. Leontieff folosind analiza input output pornind de la ideea
prevalentă atunci în SUA că această ţară este intensiv dotată în capital şi deficitară în muncă;
h) A prezumat că SUA exportă prioritar produse intensive în capital şi importă produse intensive în
forţă de muncă;
i) Concluzia la care a ajuns a fost că SUA exportă prioritar produse intensive în muncă şi importă
produse intensive în capital-paradoxul lui Leontieff;
j) Criticii săi au considerat că:
i. a folosit un număr redus de sectoare economice;
ii. a luat în considerare doar 2 factori de producţie.

24. Explicaţi pe scurt teoria Stolper-Samuelson...

Leaga CI de distriburea intensiva a veniturilor. Desi toata lumea are de castigat in modelul clasic
cu un factor de productie, in modelul HO cu doi factori, unul din factori are de pierdut. Comertul
liber favorizeaza factorul abundent si dezavantajeaza factorul rar. Factorul rar are de pierdut in
acest caz din cauza pretului prea mare si a expunerii la competitia internationala. Cu toate acestea,
este important sa admitem ca, desi factorul mai rar are de pierdut, tara ca intreg are de castigat de
pe urma liberalizarii comertului. O politica de redistribuire a veniturilor, cum ar fi impozitarea,
devine ulterior foarte importanta. Factorul rar ar putea sa faca lobby pentru limitarea cometului
liber, fie ar putea accepta o reducere a veniturilor.

25. Explicaţi pe scurt contribuția lui Rybcinsky la explicarea fundamentelor specializării

internaționale......

Sustine ca, la preturi constante, cresterea cantitatii unui factor va duce la o crestere mai mare a
productiei intensive in acel factor si la reducerea productiei intensive in celalalt factor.
Presupunand ca stocul de capital al unei tari creste cu 10%, iar forta de munca ramane constanta pe
masura ce stocul de K va creste, productia bunurilor intensive in capital se va extinde pe masura ce
vor fi utilizate unitatile suplimentare de capital. In schimb, productia bunurilor intensive in forta de
munca se va diminua , deoarece munca va parasi acel sector. Pe masura ce stocul de capital va
creste, frontiera posibilitatilor de productie se va deplasa catre productia de bunuri intensive in K.

26. Explicaţi pe scurt impactul parcurgerii fazelor ciclului de viaţă al produselor

Teoria pune accentul pe creativitate, extinderea pieţelor, avantajele comparative şi răspunsul

strategic al concurenţilor;
 Conform teoriei ciclul de viaţă al produsului cuprinde 3 etape ( produs inovativ, produs matur
şi produs standardizat);
A. În stadiul de produs inovativ:
- o firmă creează şi lansează un produs nou;
- produsul este răspunsul la cererea internă;
- extragerea şi prelucrarea mesajelor pieţei este foarte importantă;
- produsele complexe trebuie lansate în ţările dezvoltate, cu pieţe mari şi cu consumatori
exigenţi;
- cea mai mare parte a producţiei este destinată pieţei interne, exporturile sunt marginale şi
vizează testarea unor noi pieţe.
B.Stadiul de produs matur
a) Cererea pentru produsele inovative creşte substanţial pentru că utilizatorii le validează
valoarea şi valoarea de întrebuinţare;
b) Firmele inovative îşi sporesc capacităţile de producţie;
c) Apar concurenţii interni şi străini atraşi de profiturile din sectorul respectiv;
d) Competitivitatea se poate menţine prin reducerea costurilor şi se produce delocalizarea
producţiei în alte ţări.
C.Stadiul de produs standardizat
a) Piaţa produselor se stabilizează devenind bunuri comune;
b) Se amplifică procesul de producţie în străinătate în căutarea unor factori mai ieftini şi a unor
regimuri fiscale mai permisive;
c) Ţara inovatoare devine net sau exclusiv importator al acestor produse;

În conformitate cu teoria ciclului de viaţă al produsului:

a) Producţia internă începe în stadiul 1, atinge cote importante în stadiul 2 şi se reduce până la
eliminare în stadiul 3;
b) Exporturile firmelor inovatoare sunt marginale în stadiul 1, devin importante în stadiul 2 şi
sunt substituite cu importuri în stadiul 3;
c) Concurenţa externă apare în faza finală a stadiului 1, se acutizează în stadiul 2 şi se
transferă pe teren neutru în stadiul 3.

27. Explicaţi pe scurt rivalitatea strategică globală şi impactul acesteia asupra fundamentelor CI

a) Cele mai recente explicaţii aparţin economiştilor Paul Krugman şi Kevin Lancaster în anii 80;
b) Firmele se preocupă să-şi dezvolte avantaje competitive sustenabile, pe care le pot folosi
pentru a domina piaţa globală, iar economiile de scara, avansul tehnologic si diferentierea
produselor sunt baza schimburilor comerciale.
c) Explicaţia se concentrează pe deciziile strategice pe care le adoptă firmele atunci când
concurează la scară internaţională, insa natura concurentei si a surselor de competitivitate difera de
la o tara la alta sau de la un sector la altul.
d) Mijloacele de care dispun firmele sunt: deţinerea de DPI, investiţiile în C-D, preocuparea pentru
asumarea efectelor economiei de scară şi de gamă şi valorificarea curbei de experienţă.
 Drepturile de proprietate intelectuală constituie un instrument de dezvoltare economică:
„Proprietatea intelectuală este un instrument aflat în serviciul dezvoltării economice şi al
 obţinerii bogăţiei, al cărui potenţial nu a fost exploatat în întregime în toate ţările mai
ales în ţările în curs de dezvoltare.”

28. Analiza competitivității la nivel de țară necesită obligatoriu următoarele tipuri de analogii:

a) Între cota de piață a unei firme (indicator important care atestă relevant cât de competitivă este
o firmă) și ponderea unei țări în total schimburi comerciale internaționale (dar aceasta nu se
poate afirma că se datorează în principal creșterii nivelului de competitivitate);
b) Între prețul bunurilor vândute de firmă și cursul real de schimb al monedei unei țări. În timp
ce prețurile bunurilor depind de costurile de producție, de gama de servicii adiacente, de
notorietatea bunurilor respective (brand-ul), cursul
de schimb depinde foarte mult de eficiența unei economii, de factori extraeconomici, de percepția
actorilor pieței financiare;
c) Între rate de profitabilitate pe care o înregistrează o firmă și ritmul de creștere economică
înregistrat de o economie națională. Între cele două planuri de analiză nu se poate pune de regulă
semnul echivalenței;
d) Între calitatea actului managerial la nivelul ueni firme și calitatea politicilor publice
aplicabile la nivel sectorial sau național într-o țară.

29. Analiza competitivității ca proces a permis identificarea următoarelor fațete ale acestuia:

a) Capacitatea de a exporta (de a vinde);

b) Capacitatea locației de a exercita gravitație economică (de a atrage sau de a stimula
investirea);
c) Flexibilitatea (capacitatea de adaptare la schimbare);
d) Profitabilitatea (capacitatea de a genera câștig). La diverse niveluri acesta ia diverse forme:
cifră de afaceri sau profit la nivel de firmă; restructurare și modernitate la niveld e sector; spor de
bunăstare la nivel de economie națională (plus de PIB/locutor).
30. Analizați determinanții factoriali care pot influența avantajele competitive ale unei
națiuni......

Factorii de productie pot fi grupati in :

a) Resursele umane . Fiecare țară este dotată cu combinații diferite de factori de producție.
Acestea se pot analiza ca număr, calificare, costuri și aspecte conexe cu etica muncii;
b) Resursele naturale. Se definesc prin abundență, calitate, accesibilitate, costuri de exploatare. În
ultimele analize s-au mai adăugat și condițiile climatice și situarea geografică a unei țări (care
poate influența costurile de transport, permite valorificarea diversității culturale și maximizează
oportunitățile de afaceri). Apropierea geografică între țări a promovat un anumit tip de specializare,
a creat o rețea de complementarități și a amplificat fluxurile tradiționale de bunuri și servicii.
(exemplu: apropierea Finalndei de piata Rusiei a facut ca aceasta tara sa fie producatoare si
exportatoare de spargatoare de gheata)
c) Resursele de cunoaștere. Acestea se află de regulă în universități, centre de cercetare sau de
transfer de cunoaștere, la marile corporații. Sunt rezultatul proceselor de inovare și alimentează
aceste procese: cunostinte tehnice, stiitifice si comerciale.
d) Resursele de capital. Capitalul nu este un factor de producție omogen, prezentându-se în varii
forme și implicând o mare varietate de actori. Un rol esențial revine ISD.
e) Infrastructura. Natura, calitate, costurile de utilizare a infrastructurii existente. Componente :
retele de transport, coridoare comunicationale, servicii postale, retele de transfer al fondurilor,
ocrotirea sanatatii, retele de distributie a diferitelor forme de energie dar si gospodariile si
institutiile culturale

Factori de baza (resurse naturale, clima, situarea geografica, forta de munca, capitalul in forma
baneasca traditionala ) – pot explica schimburile comerciale intersectoriale
Factori avansati (infrastructura, personalul inalt calificat, formele noi ale fluxurilor de capital) –
dobandirea si conservarea avantajelor competitive si se valorifica pe calea diferentierii gamei de
produse si cresterii ponderii celor intensive tehnologic.

Factori de productie generali si specializati (retele de transport de calitate, capitalul oferit de

sistemul bancar si forta demunca motivata adecvat – specialisti inalt calificati ; ex: roboti

31. Determinanții cererii și modul în care aceștia pot influența avantajele competitive ale unei
națiuni......

a) Cererea oferind bazele economiei de scară, influenţează eficienţa proceselor productive şi

determină dinamica inovării;
b) cererea operează pe trei axe:
compoziţia; natura necesitatilor cumparatorilor – influenteaza maniera in care o firma recepteaza,
interpreteaza si raspunde nevoilor utilizatorilor -> mesaje venite dinspre pietele interne (firmele
sunt mai in masura sa perceapa, sa inteleaga si sa actioneze in conformitate cu nevoile utilizatorilor
nationali)
dimensiunea si determinanţii creşterii acesteia; ritmul in care creste cererea interna ,daca rata de
crestere economica dintr-o tara este mare ,permite ca firmele sa adopte noi tehnologii mai repede si
sa construiasca noi capacitatii productive pentru a-si spori productivitatea.Saturarea pietei interne
duce la o internationalizare a activitatiilor

mecanismele prin care preferinţele cumpărătorilor dintr-o ţară se transmit în alte ţări. sunt
numeroase produse care au facut cariera internationala datorita standardelor exigente ale
consumatorilor interni

 Avantajele competitive depind intr-o masura insemnata de apropierea comportamentului unei

firme de segmentele adecvate de utilizatori. Cererea este tot mai segmentata -> exemplu:
Kodak sau Fugi, preocupari specifice in raport cu fotografii, utilizatorii de fime
cinematografice si radiologice sau Airbus – cursele intre localitati apropiatate
 Important : natura cumparaturilor interni, in special cei cu un comportament complex de
consum -> oglinda celor mai complexe nevoi (consumatorii japonezi – echipamente audio)
 Exigentele specifice ale pietei interne conduc la avantaje competitive daca le anticipeaza sau
le preced pe cele de pe alte piete (exemplu: comoditatea americanilor a condus la succesul
international al fastfood, bunurilor preambalate si al cartilor de credit si debit)
 Ritmul in care creste cererea interna si solvabilitatea acesteia; rata ridicata de crestere permite
adoptarea de noi tehnologii, amortizarea facila a noilor investitii, cresterea capacitatii de
productie
Structura cererii e la fel de importanta ca marimea ei; saturarea pietei interne – motivatie reactiva
pentru internationalizarea activitatilor

32. Corelarea dintre sectoarele unei economii poate influența avantajele competitive ale unei
națiuni......

 Avantajele competitive pe care o tara le are in anumite sectoare confera potentiale avantaje
si firmelor care opereaza in sectoarele corelate pentru ca ele produc inputuri care sunt folosite
si sunt importante pentru inovare sau internationalizare
 Sectoarele din amonte – contribuie la reteaua de avantaje competitive : acces rapid, prompt,
eficient si uneori preferential la cele mai avantajoase inputuri
 Cel mai important avantaj al integrarii la nivel national este procesul de inovare si
modernizare
 Schimbul de drepturi de proprietate intelectuala si rezolvarea in comun a unor probleme
stiintifice conduce la solutii mai rapide si mai eficiente
 Prezenta unor adevarate retele de firme integrate vertical sau orizontal in anumite tari
conduce la aparitia altor sectoare competitive -> partajarea activitatilor : evolutii tehnologice,
industria prelucratoare, distributie, marketing, servicii.
 Prezenta unor sectoare complementare – valorificarea noilor oportunitati si premisele
aparitiei de noi firme cu o noua filosofie concurentiala ; Companiile isi partajeaza activitatile
si participa la o serie de aliante competitive (Elvetia- firma Ricola si dinamizarea expansiunei
internationale folosind canalele de distributie ale firmei Tobler/Jacobs)
 Produsele sau serviciile complementare oferite de firme situate in aceeasi tara sunt
percepute a fi mai avantajoase, deoarece sunt recomandate altor firme -> relatiile de
parteneriat stranse intre firmele care produc bunuri complementare sunt firesti si pot conduce
la performante economice si comerciale deosebite; acestea trebuie cultivate in primele stadii
ale ciclului de viata al produsului

33. Strategiile, structurile și rivalitățile dintre companii pote influența avantajele competitive

a) Dezideratele, viziunea, misiunea, strategiile şi filozofia organizaţională sunt influenţate de

climatul în care operează; Ex: Italia – competitorii de succes international sunt firme de dimensiuni
mai mici (minimultinationale), iar in Germania, managerii de top au pregatire prevalent tehnica,
firmele au structuri ierarhice bine definite si folosesc practici manageriale specifice.
b) Printre factorii succesului în plan internaţional regăsim:
  Atitudinea autorităţilor – politicile guvernamentale si rolul lor important in influentarea
sectoarelor in care sa se investeasca si succesele reputate (Elvetia si Suedia – tari neutre –
avantaj in conturarea unor retele internationale in sectoarele sensibile politic)
  Structura proprietăţii, conditiile pietei de capital, natura guvernarii corporatiste – 2
moduri : 1. Sectoarele cu nevoi specifice de fonduri, managerii au atitudini diferite fata de risc,
diferite orizonturi de timp, rate diferite de profitabilitate pe termen lung 2. Influenta pietelor de
capital vriaza in functie de nevoia de fonduri
  Motivaţiile managerilor – definesc succesul sau esecul companiilor din anumite sectoare
(valori sociale care influenteaza atitudinea fata de munca si castigurile asteptate de lucratori)
  Atitudinea faţă de prestigiul naţional şi de priorităţile naţionale (Natiunile tind sa fie
competitive in domeniile in care sunt pretuite mai mult, Sua- aerospatial,Italia-moda)
  Rivalitatea între firme (puternici competitori la nivel national -> inovare si cautarea
debuseelor pe pietele externe ; concurentii interni se stimuleaza reciproc sa reduca costurile, sa
amelioreze calitatea produselor)

34. Printre principiile înscrise în textul inițial al GATT pentru a guverna comerțul internațional
regăsim:

a) Principiul nediscriminării care presupune acordarea reciprocă a CNMF şi a CRN; pivot de

baza (presupune sa nu oferi un tratament comercial diferit intre partenerii comercial – transpunerea
in practica urma sa se faca prin inscrierea in textul acordului si preluarea in tuturor celelalte
acorduri a CNMF si a CRN
b) Interzicerea restricţiilor cantitative şi a altor bariere cu efect echivalent în relaţiile dintre
PC;
c) Folosirea nediscriminatorie a restricţiilor cantitative atunci când acestea se justifică;
d) Interzicerea sau limitarea folosirii subvenţiilor de export şi a taxelor compensatorii; –
rezultatul unui compromis diplomatic intre interzicere si limitare
e) Folosirea tarifului vamal ca unic instrument de protejare a economiei naţionale cu condiţia
să nu conţină taxe cu nivel prohibitiv;
f) Adoptarea deciziilor prin consens, iar când nu se întruneşte consensul şi pentru probleme
procedurale folosirea votului; (cea mai mare problema a tarilor in curs de dezvoltare nu au
capacitatea de a fi reprezentate la negocieri – metoda nedemocrata ; celelalte tari puternice vor fi in
avantaj)
g) Soluţionarea diferendelor între PC pe calea consultărilor bi sau multilaterale.

35. Menționați și comentați în maximum o frază derogările de la principiile fundamentale ale

GATT...

a) Recunoasterea sistemului preferintelor vamale in vigoare la data semnarii acordului, cu

conditia ca limitele acestor preferinte in vigoare sa nu fie extinse ulterior de catre partile
contractante. Acestea vizau preferintele instituie anterior de catre metropole si imperiile coloniale.

b) Admiterea crearii de zone de liber schimb si de uniuni vamale, cu tarife vamale externe
comune, la care sa participe doua sau mai multe parti contractante (art. XXIV), cu conditia sa nu
fie instituite noi bariere (tarifare si netarifare) fata de celelalte parti contractante.

c) Negocierea de protocoale preferentiale intre tarile in curs de dezvoltare, parti contractante ale
GATT, si instituirea Sistemului generalizat de preferinte vamale nereciproce si nediscriminatorii in
favoare tarilor in curs de dezvoltare (ca o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate);
negocierea Sistemului Global de Preferinte Comerciale intre tari in curs de dezvoltare, membre ale
Grupului celor 77, tot ca o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate.

d) Autorizarea tarilor in curs de dezvoltare – parti contractante la GATT – de a promova masuri

de politica comerciala cu caracter protectionist pentru apararea economiei nationale si in special a
industriei, de concurenta puternica a tarilor dezvoltate. Aceasta reprezinta o derogare de la mai
multe principii fundamentale. Intr-o anumita masura, prevederile partii a patra din GATT se inscriu
si ele ca derogari de la unele principii fundamentale in favoarea tarilor in curs de dezvoltare – parti
contractante la GATT.

e) Admiterea temporara de restrictii cantitative (sau alte masuri netarifare cu efecte similare) in
relatiile comerciale dintre partile contractante la importul unor produse care ar periclita productia
interna sau in scopul de a contribui la echilibrarea balantei de plati.

36. Printre funcțiile sistemului comercial multilateral regăsim:

a) Forum de gestionare a derulării schimburilor comerciale internaţionale;

SCI pregateste terenul pentru cooperarea interstatala, comunicarea si schimbul de informatii.
Cooperarea presupune institutiile sistemului (Gatt si OMC), care sunt arealuri care negociaza
concesiile si schimbul de facilitati. ȚD nu au nici un interes, deci vor sustine mentinerea
restrictiilor, insa TCD vor suferi pierderi prin practicarea barierelor si vor castiga mai mult de pe
urma acordurilor multilaterale.
b) Obţinerea unui coeficient sporit de liberalizare la scară multilaterală a comerţului
internaţional;
Liberalizarea este un mijloc de atingere a unui deziderat din care se pot atinge anumite obiective.
-> utilizarea mai eficienta a fdp. Intrucat prin liberalizare reciproca se asigura un acces global
sporit la piete, castigurile derivate din liberalizare vor fi mai mari. Obtinerea unui coeficient sporit
de liberalizare la scara multilaterala nu este un proces facil deoarece in toate tarile exista grupuri
de interese care au atitudini diferite cu privire la rolul barierelor comerciale.
c) Creator de coduri de conduită plurilaterale şi multilaterale în planul politicilor
comerciale; negociate in cadrul celor 8 runde de tratative multilaterale , referitoare la cele mai
sensibile probleme ; De exp la Runda a 7a a Gatt, numita Runda Tokyo s-au negociat acorduri in
domeniul cadrului juridic precum clauza de abilitare. Alte negocieri in domeniul netarifar precum:
Acordul cu privire la ach guvernamentale, codul antidumping.
d) Conturarea unui nou parteneriat internaţional; prin obligatiile asumate in cadrul Gatt, tarile
au acceptat sa-si vada ingradita libertatea de a aplica anumite instrumente specifice ale politicilor
sectoriale. Cadrul comercial multilateral cuprinde o abordare a colaborării internaționale bazata pe
norme de conduita adoptate prin consens.

37. Printre riscurile derivate din Mega-acordurile comerciale antamate la nivel internațional

Mega acordurile au continut reglementari privind accesul la piete, si debuteaza cu principiile de

baza GATT, GATS, TRIPS, TRIMS. Reglementari precum: Reg Tehnice, sociale, securitatea
alimentelor, DPI, protectia consumatorului, concurenta (loiala si corecta), Ach publice etc.

Riscuri derivate din aceste acorduri:

 Se creeza institutii nereprezentative si grupuri de interese care se asteapta sa piarda in urma
acestor reglementari
 Creeaza asimetrii de fond intre diverse grupuri sociale, grupurile de interes care insista sa
se mentina protectia pietelor nationale sunt mai puternice decat cele favorabile liberalizarii
 Masuri de sprijin intern cu efect distorsionant asupra comertului, masuri adoptate in cadrul
programelor de limitare a productiei (blue box)
 In cazul TCD, problema nereprezentarii acestora la negocieri, si afectarea lor de
eliminarea barierelor in sectoarele sensibile.
 Refuzul implementarii angajamentelor asumate de catre tarile industrializate, unele tari
considera ca trebuie sa li se acorde un ” credit ” in legatura cu masurile de liberalizare
comerciala.

38. Explicaţi pe scurt raţiunile pentru care nediscriminarea este un pivot esenţial

a) De natură economică; firmele importatoare si consumatorii vor fi stimulati sa sa aprovizioneze

de la ofertantii cu costurile cele mai mici, se pastreaza clasamentul competitivitatii.
b) Oferă şanse egale ţărilor indiferent de mărime; tratament favorabil, ofera tarilor mici garantia
ca marile puteri comerciale nu isi vor exercita forta economica pt a institui bariere comerciale in
defavoarea lor.
c) De eficienţă; orice actiune unilaterala va trebui extinsa si asupra celorlalti parteneri.
d) Reducerea costurilor şi duratei negocierilor. Se evita tratativele bi sau multilaterale
indelungate, prin extinderea automata a rezultatelor negocierilor.

39. Explicaţi pe scurt reciprocitatea ca principiu al sistemului comercial internațional......

a) Reflectă dorinţa de a limita înclinaţia spre unilateralism, care poate rezulta din aplicarea
CNCMF, incercarea de a obtine mai bun acces pe pietele partenerilor.
b) Se prezintă sub multe forme (poate fi difuză (toata lumea beneficiaza de reciprocitate) şi specifică
( concreta)
c) Apare şi în procesul de aderare de noi membri întrucât aceştia dobândesc pe cale multilaterală
toate facilităţile negociate deja; (taxa de admitere – in cazul OMC a noului venit pentru accesul la
avantaje)
d) Cale de înţelegere a rolului reciprocităţii este să se pornească de la premisa că sectoarele
concurate de importuri au o serie de avantaje competitive specifice. Pentru ca o natiune sa aiba motive
sa participe activ la schimbul reciproc de concesii, este necesar ca avantajele derivate din acest tip de
proces sa fie superioare celor care ar rezulta din facilitatile acordate unilateral.
e) Pentru ca reciprocitatea să funcţioneze este important ca grupurile de interese favorabile
liberalizării să nu aibă alte mijloace de a obţine acest deziderat; (exemplul tarilor industrializate care se
antreneaza in negocieri bilaterale pentru imbunatatirea accesului la piete)

40. Explicaţi pe scurt transparența ca principiu al sistemului comercial internațional......

a) Monitorizarea procesului de punere în aplicare a angajamentelor asumate presupune un flux

constant şi nedistorsionat de informaţii. Tarile membre sunt obligate sa anunte orice politica
economica si comerciala vor pune in aplicare si efectele.
b) La Geneva funcţionează şi au reuniuni numeroase comitete specializate, grupuri de lucru şi
consilii care primesc rapoarte, elaborează studii, publică culegeri cuprinzând practicile comerciale;
c) Ţările participante sunt obligate să notifice reglementările legale, modificările în arhitecturile
instituţionale, intenţiile de a pune în aplicare noi instrumente de politică comercială, modul în care
soluţionează problemele specifice,
d) Trebuie realizată în dublu sens, bisensual, de la membri catre OMC si invers pentru a realiza
transparenta dintre tari si sistem.
e) Reduce presiunile asupra mecanismului de soluţionare a diferendelor, întrucât anumite măsuri
se pot discuta la nivelul cel mai adecvat;
f) Este vitală pentru credibilitatea sistemului,
g) Poate conduce la diminuarea incertitudinilor derivate din aplicarea diferitelor instrumente de
politică comercială;
h) OMC este, deseori, singura sursă credibilă de informaţii pentru societatea civilă;

41. Explicaţi pe scurt salvgardarea ca principiu al sistemului comercial internațional......

Preocuparea tarilor sa isi creeze mecanisme care sa le permita sa deroge de la angajamente asumate si
sa adopte restrictii comerciale in situatii determinate
a) Prevederi care permit folosirea instrumentelor comerciale pentru a obţine obiective
noneconomice (protejarea sănătăţii şi securităţii, evitarea prejudicierii semnificative a unor sectoare
economice);
b) Prevederi menite să asigure o concurenţă loială – masuri compensatorii (in cazul in care
partenerii subventioneaza exporturile), masuri antidumping (practicarii diferitelor tipuri de dumping)
c) Prevederi care permit intervenţia din raţiuni economice, cand o tara se confrunta cu serioase
dezechilibre macroeconomice (balanta de plati).

42. Enumerați principiile care au stat a baza negocierior comerciale multilaterale.......

a) Fiecare PC decide dacă participă sau nu la negocieri;

b) Nici unei părţi contractante nu i se poate pretinde să ofere concesii unilaterale, concesiile
trebuind să fie de egală valoare;
c) Concesiile acordate în cadrul multilateral nu pot fi retrase în mod unilateral. In cazul in
care se impunea expres retragerea unor concesii acordate multilateral, acest lucru era posibil doar
dupa acordarea unor concesii echivalente.
d) De rezultatele negocierilor beneficiază toate ţările P.C, indiferent daca participa sau nu la
negocieri, in virtutea clauzei natiunii celei mai favorizate.

43. Explicaţi de ce negocierile comerciale multilaterale sunt schimburi multivalente de concesii..

Procesul negocierii a fost o retea de contrapartida care a constat intr-un schimb reciproc de
concesii. Pe parcurs, participantii formulau cereri de concesii si ofereau facilitati, insa fiecare fiind
preocupati sa obtina cat mai mult posibil in schimbul unui numar cat mai mic de facilitati. Negociind
s-a ajuns la un echilibru posibil in circumstantele date si diferit de la caz la caz. Insa, din lipsa unor
mijloace fungibile pentru a sustine schimbul de concesii negociatorii au fost obligati se aiba o agenda
care sa promita castiguri unui numar cat mai mare de parteneri. Ca atare, pentru succesul negocierilor
a fost foarte importanta convenirea asupra agendei tratativelor. Negocierile sunt precedate de procese
complexe de pregatire, de-a lungul carora se identifica probleme, stabilesc prioritati, formuleaza
pozitii initaile si fac noi propuneri. Fiecare participant trebuie sa fie foarte atente cu privire la oferta
care e dispus sa o faca si sa ofere delegatiei un mandat adecvat. Principalul avantaj al negocierii unei
palete foarte largi de probleme consta in faptul ca sporteste sansele unui comportament coopertant si
sansa gasirii unor solutii adecvate la problemele sensibile. Frecvent negocierile intra in impas datorita
reticentei negociatorilor sa ofere suficiente concesii pentru a ajunge la un acord final, iar pentru iesirea
din impas trebuie sa se aplece asupra unor probleme, sa reformuleze solicitarile initiale si sa caute
solutii alternative.

44. Echitatea este, de cele mai multe ori, mai importantă decât eficacitatea..............

Deoarece solutiile bazate pe eficacitate (maximizarea de rezultate pozitive la nivelul fiecarei tari)
nu s-au dovedit intotdeauna posibile independent de rezultatele celorlalti parteneri. Solutiile alese la
finalul unor tratative complicate sunt acceptate pentru echilibrul adus si nu pentru fundamentele
explicative. Un exempu in acest caz e acceptarea formulei elvetiene la Runda Tokyo mai mult pentru ca
ducea la beneficierea echilibrata de avantajele ale liberalizarii comerciale de toti participantii la GATT.
Analistii au constatat ca alta formula decat cea menita sa armonizeze disparitatile tarifare ar fi foast mai
putin avantajoasa in termeni de bunastare, deoarece constiente de avatajele ce le-ar avea in urma anumitor
ajustari structurale, fiecare tara e procupata sa limiteze reducerea obstacolelor comerciale in sectoarele
sensibile la concurenta.

45. Negocierile multilaterale sunt jocuri concurenţiale desfăşurate în mai multe etape...

Procesul de negociere parcurge frecvent mai multe stadii, incepand prin conturarea unei
agende preliminare de negociere, initiata de una sau mai multe tari. Deseori, initiatorii
tratativelor au motivatii oficiale cu care incearca sa isi convinga partenerii sa participe la
acest proces, insa la baza acestuia se afla scopuri mai specifice la nivel national. Negocierea
propriu-zisa e divizata in mai multe etape: o perioada de studiere a propunerilor, (in care sunt
prezentate preferinte cu privire la agenda si optiuni cu privire la diverse coalitii de negociere,
urmate de angajarea optiunilor politice sce vor guverna tratativele), perioada negocierilor
consistente, (e redactat setul de solutii fezabile in urma concesiilor si ofertelor realizate, se
finalizeaza acordurile in cea mai mare parte, insa forma finala fiind conditionata de rezultatul
de ansamblu al rundei) si stadiul final (care se incheie cu concluziile si redactarea formei
finale a protocoalelor, acordurilor si coincide cu expirarea mandatelor de negociere ale
delegatiilor celor mai importante puteri comerciale). In plus, procesul de negociere fiind
etapizat duce la folosirea intregii palete de tactici de negociere, prevaland stratagemele „baiat
bun-baiat rau”, „presiunea timpului”, „secretul lui Socrate”.

46. Comentați obiectivele care urmau să fie îndeplinite pe parcursul Rundei Uruguay ............

a. Liberalizarea şi extinderea comerţului internaţional în avantajul tuturor PC

prin eliminarea, reducerea, atenuarea sau armonizarea barierelor comerciale tarifare şi
netarifare;

b. Întărirea şi îmbunătăţirea SCI prin supunerea unei părţi tot mai importante a
comerţului internaţional unor norme noi de conduită mai clare, mai eficace, cu
caracter obligatoriu şi convenite pe cale multilaterală;
 c. Sporirea capacităţii SCI de a se adapta la noile provocări din economia
internaţională, prin punerea accentului pe ajustarile structurale, prin consolidarea
raporturilor GATT cu celelalte organisme si structuri internationale;

d. Sporirea interdependenţelor dintre politicile comerciale şi celelalte politici

sectoriale pentru a se obţine efectul sinergic între dimensiunile comercială, financiară
şi investiţională.

47. Comentați principiile care trebuiau respectate pe parcursul negocierilor Rundei Uruguay ..........

1. Transparenţa şi compatibilitatea negocierilor cu principiile de bază, cu obiectivele şi

angajamentele asumate de PC astfel încât să se obţină avantaje sporite şi reciproce pentru toţi
participanţii;
2. Lansarea, derularea şi finalizarea tratativelor vor fi privite drept componente ale unui
singur proces;
3. Echilibrul concesiilor in cadrul principalelor sectoare si domenii ale CI
4. Tratament diferenţiat şi mai favorabil pentru ŢCD;
5. Ţările în curs de dezvoltare nu vor trebui să ofere concesii incompatibile cu nivelul lor de
dezvoltare sau care afecteaza programele lor de emancipare economica si luata in considerare
posibilitatea ca ȚCD sa aduca contributii la procesul de liberlizare a CI pe masura măsura
îmbunătăţirii performanţelor lor economice (economiile lor se dezvolta si imbunatateste
situatia in comertul exterior)
6. Tratament specific pentru ţările cel mai puţin dezvoltate, si necesar sustinerii masurilor
care dinamizeaza SCI
7. Principiul angajamentului unic – rezultatele negocierilor vor putea fi asumate doar in
integralitatea lor.

48. Analizați principalele deosebiri care se pot identifica între GATT şi OMC ..........

 GATT a fost un acord provizoriu şi adoptat pe baze ad-hoc (care nu a fost niciodata ratificat de
parlamentelor tarilor participante),OMC este o organizaţie internaţională având baze legale
solide(ratificat), iar Acordurile sale descriu exact modul de functionare;
 OMC are membrii în timp ce participanţii la GATT s-au numit părţi contractante;
 GATT s-a ocupat exclusiv de comerţul cu bunuri în timp ce activităţile OMC vizează şi
comerţul cu servicii şi cu DPI (drepturi proprietatea intelectuala);
 Mecanismul OMC de soluţionare a diferendelor este mai rapid, mai predictibil şi acţionează în
mod automat iar procedurile sale nu pot fi blocate de nici-o ţară membră.

49. Analizați funcţiile pe care le îndeplineşte Organizaţia Mondială a Comerţului ..........

1. Crearea condiţiilor pentru punerea adecvată în aplicare a prevederilor acordurilor

multilaterale, "regulile comerciale" dintre statele membre.
2. Forum de organizare şi desfăşurare a unor noi runde de negocieri, determinate de consens
3. Administrarea mecanismului de soluţionare a diferendelor comerciale dintre membrii (prin
consulari si mediere, crearea unui panel de experti, adoptarea si implementarea)
 4. Gestionarea mecanismului de examinare periodică a politicilor comerciale ale ţărilor
membre;
5. Cooperarea cu celelalte organisme internaţionale pentru a se obţine un nivel sporit de
coerenţă la nivelul procesului decizional global.

50. Menționați principalele 5 aspectele sensibile înscrise, în ultimii ani, pe agenda negocierilor
comerciale

1. Standardele ambientale si cele sociale (se solicita includerea in viitoarele negocieri noi acorduri
privind o clauza sociala)
2. Reglementari privind securitatea alimentelor (norme de control)
3. Dreptul de proprietate intelectuala-protejarea proprietatii intelectuale.
4. Protectia consumatorilor (se doreste incurajarea participarii a ONG si a grupurilor de protectie a
consumatorului la viitoarele dezbateri)
5. Etica afacerilor, birocratia si coruptia. (Operatiunile zilnice mai diplomate si legaliste).

51. Prevederile GATS, printre principiile care definesc comerţul internaţional cu servicii :

 · Toate serviciile intră sub incidenţa prevederilor GATS;

 · CNMF se aplică tuturor serviciilor cu excepţia unor situaţii concret precizate şi
doar pe baze temporale;
 · Tratamentul naţional se aplică doar în domeniile care fac obiectul unor
angajamente asumate;
 · Transparenţa reglementărilor adoptate la nivel national
 · Reglementările trebuie să fie obiectiv justificabile şi rezonabile ( restrictii care sa fie
incompatibile cu principiul tratamentului national)
 · Decontările aferente tranzacţiilor cu servicii, trebuie sa fie nerestrictionate
 · Angajamentele individuale ale ţărilor se negociază şi sunt supuse consolidării;
 · Liberalizarea progresivă a comerţului se va face pe calea unor negocieri viitoare.