Ministerul Educației,Culturii și Cercetării

Universitatea de stat din Moldova

Facultatea Științe Economice
Departamentul ’’Finanțe și Bănci’’

Lîsîi Ana
FB1702

Tema: ,,Analiza indicatorilor macroeconomici ai Croației în perioada 2000-

2018, și prognoza ratei de schimb a kunei croate''
Lucrare individuală la disciplina Finanțe Internaționale

Conducător:Mihai Patraș

octombrie 2019
 Cuvânt introductiv

Croația

Republica Croația
Republika Hrvatska (croată)
Hrvatska (croată)

Drapelul Croației

Imn: Lijepa naša domovino Stema Croației[*]

Localizarea Croației (verde) pe harta Europei

Croația, oficial Republica Croația, „este un stat al bunăstării democratice, unitar și

indivizibil” din Europa, situată în nord-vestul Peninsulei Balcanice, pe țărmul Mării Adriatice.
Înainte de război economia Croaţiei putea fi calificată din punct de vedere structural ca o
economie relativ dezvoltată. Ţara îşi asigura din producţie proprie cele mai importante produse
alimentare, iar extracţia de petrol acoperea, în parte, nevoile energetice.
După război, care a avut loc în perioada 1991-1995, economia şi-a revenit în decurs de cîţi-va
ani, însă existau un şir de probleme care necesitau o rezolvare rapidă, precum lipsa unor reforme
economice structurale şi rata înaltă a şomajului care depăşea 20%.
Capitala și cel mai mare oraș al țării este Zagreb. Țara este împărțită în 20 de
diviziuni administrative și orașul Zagreb. Croația acoperă 56.594 km² și are o climă diversă,
predominant temperat continentală și mediteraneană.
Coasta croată a Adriaticii are peste o mie de insule. Populația țării este de 4,29 milioane de
locuitori, majoritatea croați și majoritatea romano-catolici. Sectorul serviciilor domină
economia Croației, fiind urmat de industrie și agricultură.Turismul este o sursă importantă
de venituri în timpul verii, Croația clasându-se pe locul 18 în clasamentul celor mai populare
destinații turistice din lume.
Statul controlează o parte din economie, având un nivel substanțial al cheltuielilor
guvernamentale.Uniunea Europeană este cel mai important partener comercial al Croației.
Croația de astăzi are un Indice al Dezvoltării Umane foarte ridicat. Fondul Monetar
Internațional clasifică Croația, din punct de vedere al nivelului de dezvoltare economică, în
categoria economiilor emergente și dezvoltate, în timp ce în clasificarea Băncii Mondiale este
inclusă în categoria economilor cu nivel mare al veniturilor (peste 12.480 USD/locuitor).
Croația este membră a Uniunii Europene, a Organizației Națiunilor Unite, a Consiliului
Europei,a NATO, a Organizației Mondiale a Comerțului, a CEFTA și membru-fondator a
Uniuniipentru Mediterana.

Geografie
Suprafață
- totală 56,542 km² (locul 123)
Apă (%) 0,01%
Cel mai înalt punct Dinara (1.831 m)
Cel mai jos punct Marea Adriatică (0 m)
Vecini Slovenia
Ungaria
Serbia
Bosnia și Herțegovina
Muntenegru
Liberlanda
Fus orar UTC+1 (UTC+1)

Populație
Populație
- Recensământ 2011 4.290.612
Densitate 75,9 loc/km²
- Estimare 2011 4.483.804 (locul 119)
Limbi oficiale Croata1
Etnonim croați (pl.)
croat (masc.)
croată (fem.)
 Guvernare
Sistem politic Republică
Președinte⁠(d) Kolinda Grabar-Kitarović
Prim-ministru⁠(d) Andrej Plenković[*]
Legislativ Sabor
Capitala Zagreb ()
Economie
PIB (PPC) 2017
- Total $87.300 miliarde[1]
- Pe cap de locuitor $20.392[1]
PIB (nominal) 2017
- Total 54.849.180.228,872 dolar american[2]
- Pe cap de locuitor 13.386 dolar american[3]
IDU 0,831
Monedă Kuna ( HRK )

Coduri și identificatori
Cod CIO CRO
Cod mobil 219
Prefix telefonic +385
ISO 3166-2 HR
Domeniu Internet .hr 1
1: Se poate și folosi domeniul .eu, pentru că Croația face parte din Uniunea Europeană.

Prezență online
site web oficial
 Caracterizarea generală a economiei țării Croația

Croația se află în Europa Centrală și de Sud-Est, se învecinează cu Ungaria la nord-est,

cu Serbia la est, cu Bosnia și Herțegovina la sud-est, cu Muntenegru la sud-est, cu Marea
Adriatică la sud-vest și cu Slovenia la nord-vest. Ea se află în principal între paralelele de 42° și
47° latitudine nordică și între meridianele de 13° și 20° longitudine estică.
O parte din teritoriul din sudul extrem din jurul Dubrovnikului este o exclavă legată de restul
teritoriului doar prin ape teritoriale, pe uscat fiind separată de acesta printr-o fâșie ce aparține
Bosniei și Herțegovinei, în jurul orașului Neum.
Teritoriul acoperă 56.594 km², fiind format din 56.414 km² de uscat și 128 km² de apă. Este a
127-a țară din lume ca mărime. Altitudinea variază de la munții Alpilor Dinarici cu cel mai înalt
punct în vârful Dinara la 1.831 m la frontiera cu Bosnia și Herțegovina în sud până la țărmul
Mării Adriatice care compune întreaga frontieră sud-vestică.
Croația insulară constă din peste o mie de insule și insulițe de diverse dimensiuni, dintre care 48
sunt locuite permanent. Cele mai mari insule sunt Cres și Krk, fiecare dintre ele cu o suprafață de
405 km².

Croația are o economie de piață cu venit ridicat.

Fondul Monetar Internațional arată că PIB-ul nominal al Croației se ridica la 63,842 miliarde
dolari, sau 14.457 de dolari pe cap de locuitori, în anul 2011 în vreme ce PIB-ul în termenii
parității puterii de cumpărare a fost de 80,334 miliarde de dolari sau 18.191 dolari pe cap de
locuitor. Datele Eurostat arată PIB-ul PPP al Croației la 61% din media UE pe 2010.
Creșterea PIB real în 2007 a fost de 6%. Salariul mediu brut al unui angajat croat în primele
nouă luni din 2008 a fost de 7.161 kune (1.530 $) pe lună. În 2007, rata șomajului, după definiția
dată de Organizația Internațională a Muncii a fost de 9,1%, scăzând constant de la 14,7% în
2002. Rata șomajului înregistrată a fost însă mai mare, ridicându-se la 13,7% în decembrie 2008.
În 2009, producția economică a fost dominată de sectorul serviciilor, care a produs 73,6% din
PIB, urmat de sectorul industrial cu 20,5% și de agricultură cu 5,9% din PIB.] Conform datelor
de pe 2004, 2,7% din forța de muncă era ocupată în agricultură, 32,8% în industrie și 64,5% în
servicii. Sectorul industrial este dominat de industria navală, alimentară, farmaceutică, a
tehnologiei informației, cea biochimică și a lemnului. În 2010, exporturile Croației s-au ridicat la
64,9 miliarde de kune (8,65 miliarde de euro) cu importuri în valoare de 110,3 miliarde de kune
(14,7 miliarde de euro). Cel mai mare partener comercial al țării este Uniunea Europeană.
Privatizarea și tranziția către economia de piață abia începuseră sub noul guvern croat când în
1991 a izbucnit războiul. Ca urmare a războiului, infrastructura economică a suferit pagube
masive, în special turismul, mare generator de venituri. Între 1989 și 1993, PIB-ul a înregistrat o
scădere de 40,5%. Statul croat încă mai controlează o mare parte din economie, cheltuielile
bugetare reprezentând până la 40% din PIB.
Un sistem judiciar greoi și aglomerat, combinat cu administrația publică ineficientă, mai ales în
ce privește chestiuni legate de proprietatea funciară și de corupție, pun probleme deosebite. În
2011, țara a fost clasată pe locul 66 de către Transparency International cu un indice al percepției
corupției de 4,0. O altă problemă o constituie o datorie națională mare și în creștere, ajunsă la
peste 34 miliarde de euro sau 89,1% din PIB.
Turismul domină sectorul de servicii al economiei croate și produce până la 20% din PIB-ul țării.
Venitul total al turismului pentru 2011 a fost estimat la 6,61 miliarde euro. Efectele sale pozitive
se simt în toată economia țării, în termeni de creștere a volumului afacerilor observat în sectorul
retail, în industria prelucrătoare și în numărul angajaților sezonieri pe timp de vară. Turismul este
considerat industrie de export, deoarece reduce semnificativ dezechilibrul balanței comerciale a
țării. De la încheierea Războiului de Independență a Croației, turismul a crescut rapid,
înregistrând o creștere de patru ori a numărului turiștilor, cu peste 10 milioane de turiști
anual. Cei mai numeroși turiști vin din Germania, Slovenia, Austria și Cehia, pe lângă croați.
Durata medie a unui sejur în Croația este de 4,9 zile.
Grosul activității turistice se concentrează de-a lungul coastei Mării Adriatice. Opatija a fost
prima stațiune, fiind deschisă la jumătatea secolului al XIX-lea. Până în anii 1890, ea a devenit
una dintre cele mai importante stațiuni balneare din Europa. Ulterior, au apărut și alte stațiuni de-
a lungul coastei și pe numeroasele insule, oferind servicii de la turism de masă până la catering și
în alte piețe de nișă, cea mai semnificativă fiind turismul nautic, întrucât există numeroase
porturi de agrement, cu peste 16.000 de dane, turismul cultural bazându-se pe orașele medievale
de pe coastă și pe numeroasele evenimente culturale ce au loc pe timpul verii. Zonele din
interiorul continentului oferă stațiuni montane, Agroturism⁠(d) și băi. Zagreb este și el o destinație
turistică importantă, comparabil cu orașele și stațiunile de pe coastă.Croația se laudă cu marea
nepoluată, lucru dovedit de numeroasele rezervații naturale și cu cele 116 de plaje cu steag
albastru.Croația se clasează pe locul 18 în clasamentul celor mai populare destinații turistice din
lume.

Industria
Industrie generează aproximativ o cincime din PIB-ul croat și are aproximativ un sfert din forța
de muncă. 83% din industrie, industria prelucrătoare, în special produse alimentare și băuturi,
produse chimice, și de publicare și tipărire. În ultimii cinci ani este cea mai semnificativă
creștere a valorii adăugate în industria minieră, producerea și furnizarea de energie brut.
Producția industrială a crescut cu 5% pe an în 2005. Indiferent de această creștere treptată de
peste ultimii ani Croatia reprezintă astăzi doar 69 la suta din PIB-ul industrial din 1989.
Producția industrială în continuare la un nivel de 85 la suta din cele de acum 17 ani.

Agricultura -este axata pe culturile cerealiere , culturile de plante mediteraneene si cresterea

animalelor.
 Comerț exterior

Export 12,42 miliarde USD (2012)[1]

Bunuri echipamente de transport, mașini, textili, produse chimice,

exportate alimente, combustibili

Parteneri Italia 14,9%, Bosnia și

de export Herțegovina 13,2%, Germania 10,2%, Slovenia 8,8%, Austria 6,8%
(2012)

Import 20,24 miliarde USD (2012)

Bunuri Mașini, echipamente electrice și de transport, produse chimice,

importate combustibili și lubrifiante, alimente

Parteneri Italia 16,7%, Germania 12,9%, Rusia 7,6%, Republica Populară

de import Chineză 7,1%, Slovenia 5,9%, Austria 4,5%

Finanțe publice

Datorie
68,2% din PIB (2012 est.)
publică

Venituri
21,56 miliarde (2012)
publice

Cheltuieli
23,42 miliarde (2012)
publice

Rezerve 14,8 miliarde $ (2012)

Fără o mențiune contrarie, toate valorile sunt exprimate în dolari americani

Structura PIB pe sectoare:

Structura produsului intern brut al Croaţiei este comparabilă cu cea a vechilor state membre UE:
pondere redusa a agriculturii, sector dezvoltat al serviciilor.
 Comerțul exterior

Potrivit Biroului Național de Statistică din Croația (DZS), față de 2014, în 2015, exporturile croate au crescut cu
10,7% atingând 87,6 miliarde kuna (aproximativ 11,5 miliarde euro), în timp ce importurile au înregistrat o creștere de
7%, valoarea totală a acestora fiind de 139,8 miliarde kuna (aproximativ 18,2 miliarde euro).
2015 e Relaţiile comerciale externe

În perioada ianuarie - noiembrie 2007, comerţul exterior al Croaţiei s-a cifrat la 25,6 miliarde
Euro, din care export 8,3 miliarde si import 17,3 miliarde. Deficitul balantei comerciale (9 miliarde Euro) a
depăşit exportul, ceea ce face ca importul sa fie acoperit de export in proportie de 48%.
În comparaţie cu perioada ianuarie - noiembrie 2006, în intervalul ianuarie - noiembrie 2007,
comerţul exterior croat a crescut cu 10,5%, din care exportul cu 11,3% şi importul cu 10,1%. Deficitul
balanţei comerciale a crescut cu 9,1% faţă de perioada ianuarie - noiembrie 2006.
Schimburile comerciale cu tarile europene în perioada ianuarie - noiembrie 2007, comparativ cu
aceeaşi perioadă a anului 2006, au crescut cu 8,57%, cele cu tarile membre UE cu 5,79%, cele cu tarile
membre CEFTA cu 27%, iar cele cu tarile membre AELS cu 14,33%.
Tarile europene detin o pondere de 84,98% din totalul schimburilor comerciale croate, tarile
membre UE (63,72%), CEFTA (3,96%), AELS (1,71%), Asia (9,43%), America de Nord si Centrala
(2,37%), America de Sud (1,13%) si Africa (0,51%).
Primele 12 tari partenere ale Croatiei (din care 10 tari europene) si ponderea acestora in
comertul exterior al Croatiei, în perioada ianuarie - noiembrie 2007:

Nr. Tara Milioane Euro % din

crt.. comertul
exterior
1 Italia 4.429,3 17,33
2 Germania 3.331,6 13,04
3 Rusia 1.800,7 7,05
4 Slovenia 1.727,4 6,76
5 B&H 1.686,1 6,60
6 Austria 1.430,5 5,60
7 China 1.089,7 4,26
8 Franţa 817,9 3,20
9 Ungaria 666,4 2,61
10 Serbia 652,1 2,55
11 SUA 561,0 2,20
12 Marea Britanie 482,3 1,89
Romania 184,7 0,72

Ponderea primelor 12 tari partenere in comertul exterior al Croatiei este de 73,09%.

 EXPORTUL: Primele 12 tari beneficiare ale marfurilor croate (ianuarie - noiembrie 2007) sunt:

Nr.crt. Tara Milioane % din export

Euro
1 Italia 1.596,4 19,31
2 B&H 1.191,2 14,41
3 Germania 834,1 10,09
4 Slovenia 684,4 8,28
5 Austria 510,5 6,18
6 Serbia 434,8 5,26
7 SUA 242,0 2,93
8 Malta 190,1 2,30
9 Franţa 182,9 2,21
10 Ungaria 177,2 2,14
11 Marea Britanie 167,4 2,02
12 Suedia 104,4 1,26
Romania 51,8 0,63

Aceste 12 tari detin 76,40% din exportul croat.

Primele 12 tari furnizoare de marfuri in Croatia (ianuarie - noiembrie 2007), sunt:

Nr.crt. Tara Milioane % din import

Euro
1 Italia 2.832,3 16,39
2 Germania 2.497,6 14,45
3 Rusia 1.697,2 9,82
4 China 1.076,5 6,23
5 Slovenia 1.043,0 6,03
6 Austria 920,0 5,32
7 Franţa 635,0 3,67
8 B&H 494,9 2,86
9 Ungaria 489,2 2,83
10 Polonia 343,3 1,99
11 SUA 319,0 1,85
12 Marea Britanie 315,0 1,82
Romania 132,9 0,77

Cele 12 tari detin o pondere de 73,26%.

ste al doilea an consecutiv în care exporturile croate cresc în condițiile în care în 2014, creșterea față de 2013 a fost
de 8,7%.

Deficitul comercial în 2015 a fost de 52,2 miliarde kuna (aproximativ 6,7 miliarde euro), cu 1,3% mai mare decât în
2014.

Anul trecut, Croația a exportat în statele membre UE mărfuri în valoare de 58,2 miliarde kuna (aproximativ 7,6
miliarde euro), cu 15,3% mai mult decât în 2014, în timp ce exporturile în afara UE au crescut cu 2,7%, atingând 29,3
miliarde kuna (aproximativ 3,9 miliarde euro).

Croația a importat în 2015 din statele membre UE mărfuri în valoare totală de 108,9 miliarde kuna (aproximativ 14,3
miliarde euro), cu 9,1% mai mult decât în 2014, în timp ce importurile din afara UE au însumat 30,9 miliarde kuna
(aproximativ 3,9 miliarde euro), în creștere cu 0,3% față de anul precedent.