,,Cooperarea economică Asia – Pacific (APEC)”

Cooperarea economică Asia-Pacific sau APEC este primul forum pentru facilizarea
dezvoltării economice, cooperării, comerţului şi investiţiilor în regiunea Asia-Pacific. APEC este
singura grupare inter guvernamentală din lume care funcţionează pe baza lipsei de obligaţii
legale, a dialogului deschis şi a respectului egal pentru punctele de vederea a tuturor
participanţilor. Spre deosebire Organizaţia Mondială a Comerţului sau de alte companii de
comerţ multilaterale, APEC nu cere obligaţii de tratat participanţilor săi. Deciziile luate în cadrul
APEC sunt rezultatul consensului, iar obligaţiile sunt asumate voluntar. APEC are 21 de
membre - denumite “economii membre” – care reprezintă aproximativ 41% din populaţia
mondială, aproximativ 56% din produsul intern brutmondial și 49% din comerţul mondial. Cele
21 de economii membre APEC sunt: Australia, Brunei Darussalam, Canada,Chile, Republica
Populară Chineză, Hong Kong-China, Indonezia, Japonia, RepublicaCorea, Malaezia, Mexic,
Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee, Peru, Republica Filipine, Federaţia Rusă, Singapore,
Taipeiul Chinez, Thailanda, Statele Unite ale Americii, Vietnam.
Ideea de APEC a fost în primul rând abordat public de către fostul prim-ministru al
Australiei Bob Hawke în timpul unui discurs în Seul, Coreea de la 31 ianuarie 1989. Zece luni
mai târziu, 12 economii din Asia-Pacific au întâlnit la Canberra, Australia pentru a stabili APEC.
Membrii fondatori au fost: Australia, Brunei Darussalam, Canada, Indonezia, Japonia, Coreea,
Malaezia, Noua Zeelandă, Filipine, Singapore, Thailanda și Statele Unite ale Americii. China,
Hong Kong, China și China Taipei s-au alăturat în 1991. Mexic și Papua Noua Guinee au urmat
în 1993. Chile a aderat în 1994. Și în 1998, Peru, Rusia și Vietnam s-au alăturat, luând pe deplin
membru la 21.
Între 1989 și 1992, APEC întâlnit ca un oficial de rang înalt informală și dialogul nivel
ministerial. În 1993, fostul președinte Statele Unite Bill Clinton, a stabilit practica de a reuniunii
anuale un liderilor APEC economice "pentru a oferi o mai mare viziune strategică și direcția
cooperării în regiune
Cooperarea economică Asia-Pacific a fost fondată în anul 1989, cu scopul intensificării
sporirii economice şi îmbunătăţirii nivelui de trai din regiune precum şi pentru consolidarea
comunităţii Asia-Pacific. Încă de la înfiinţare, APEC a lucrat pentru reducerea tarifelor şi a altor
bariere comerciale existente de-a lungul regiunii Asia-Pacific, creînd economii interne eficiente
şi sporind dramatic exporturile. Cheia pentru îndeplinirea viziunii a Cooperării economice Asia-
Pacific sunt stabilirea și îndeplinirea obiectivelor, pentru realizarea unui comerţ liber şi deschis
şi pentru investiţii în Asia-Pacific. Aceste obiective au ca scop sporirea ectivității economice a
statelor aliate și peroada de realizarea a acestora se îndinde pînă în anul anul 2020 pentru

1
economiile în curs de dezvoltare, iar pentru cele dezvoltate aceste sarcinini au fost realizate
avînd ca rezultat o creștere și o stabilizare economică petru satele cu ecomomie mai dezvoltată.
Obiective au fost adoptate de către Liderii APEC, la întîlnirea care a avut loc înanul 1994, în
Bogor, Indonezia. Comerţul liber şi deschis şi investiţiile ajută la dezvoltarea economiilor,
crearea locurilor de muncă şi oferă oportunităţi mai mari pentru comerţ internaţional şi investiţii.
În contrast, protecţionismul menţine preţurile mari şi protejează ineficienţa în anumite industrii.
Adică comerţul liber şi deschis ajută la scăderea costurilor de producţie şi prin aceasta la
reducerea implicită a preţurilor bunurilor şi serviciilor. Cooperarea economică Asia-Pacific
lucrează de asemenea, prin politica de aliniere şi cooperarea economică şi tehnică, pentru crearea
unui mediu sigur şi eficient pentru circulaţia bunurilor, serviciilor şi inclusiv a populaţiei peste
graniţele regiunii, acesata funcţionează ca un forum de cooperare economică multilaterală şi
decomerţ. Economiile membre participă la acţiuni individuale şi colective, în vederea
deschiderii pieţelor şi a promovării creşterii economice.
Încă de la fondarea sa, în anul 1989, regiunea APEC a fost constant, din punct devedere
economic, cea mai dinamică parte a lumii. În prima decadă de la fondare, economiile
membre ale Cooperării economice Asia-Pacific au generat aproximativ 70 % din creşterea
economică mondială şi acesastă regiune a depăşit constant restul lumii, chiar şi în timpul crizei
financiare carea avut loc în Asia. Statele membre care se include în componența APEC,
lucrează împreună pentru menținerea creşterii economice prin obligaţie faţă de un comerţ
liber, investiţii şi reformă economică. Prin reducerea progresivă a tarifelor şi a altor bariere puse
comerţului, economiile membre ale APEC- lui au devenit mai eficiente şi exporturile au sporit
esențial comparativ cu anii precedenți. Consumatorii din regiunea Asia-Pacific au beneficiat
direct şi indirect de pe urma acţiunilor individuale şi colective ale economiilor membre ale
APEC.
Printre beneficiile directe se enumără şi creşterea oportunităţilor în domeniul locurilor de
muncă, existenţa mai multor programe de instruire, protecţie socială mai puternică, şi diminuarea
sărăciei. Pe larg, pe termen mediu, economiile membre ale Cooperării economice Asia-Pacific
se vor bucura de costuri de întreţinere mai mici datorită reducerii barierelor comerciale
şi de o regiune mai competitivă economic care va scădea preţurile bunurilor şi ale serviciilor, de
care are fiecare nevoie zilnic, de la mâncare, la haine şi telefoane mobile. Cooperarea economică
Asia-Pacific acţionează în trei direcţii mari pentru a veni în întâmpinarea obiectivelor Bogor
pentru un comerţ liber şi deschis şi pentru investiţii în regiunea Asia-Pacific.
Cunoscute sub denumirea de cei “Trei stâlpi” APEC, ea se concentrează pe trei direcţii
cheie: Liberalizarea comerţului şi investiţiilor, Facilitarea afacerilor, Cooperarea economică
şi tehnică.
2
 Finalitatea acestor trei direcţii va permite economiilor membre ale APEC să fortificee
conomiile proprii prin exploatarea resurselor din regiune şi prin atingerea eficienţei. Beneficii
tangibile sunt oferite şi consumatorilor din regiunea APEC, prin creşterea oportunităţilor de
angajare şi de instruire, prin oferirea mai multor posibilităţi de alegere pe piaţă, prin bunuri şi
servicii mai ieftine, precum şi prin acees îmbunătăţit la pieţele internaţionale.
Ceea ce ține de liberalizarea comerţului şi a investiţiilor, acestea au ca rezultat reducerea din
urmă a tarifelor şi barierele netarifare puse comerţului şi investiţiilor. Protecţionismul
este costisitor deoarece creşte preţurile bunurilor şi ale serviciilor. În consecinţă, liberalizarea
comerţului şi a investiţiilor se concentrează pe pieţele deschise, în vederea creşterii comeţului şi
a investiţiilor în cadrul economiilor, şi are drept rezultat creşterea economică a statelor membre
a Cooperării economice Asia-Pacific şi a standardului de viaţă pentru toţi.
Al diolea obiectiv a cooperării acestor state menbre este facilitarea afacerilor avînd ca
rezultat reducerii de costuri asupra tranzacțiilor, a îmbunătăţirii accesului la informaţiile legate
de comerţ, asupra politicii de aliniere şi a strategilor de afaceri pentru facilitarea creşterii
comerţului liber şi deschis. Ideea de bază a acestui obiectiv este că facilitarea afacerilor ajută
importatorii şi exportatorii din Asia-Pacific să se întîlnească şi să conducă afacerile mai eficient,
reducînd astfel costurile de producţie şi conducînd la creşterea comerţului, la bunuri şi servicii
mai ieftine, la mai multe oportunităţi de angajare, toate datorită unei economii dezvoltate.
Al treilea obiectiv este Cooperarea economică și tehnică care pune acentul pe asigurării de
instruire şi cooperare, în vederea dezvoltăriicapacităţii astfel încât toate economiile membre
APEC, să poată beneficia de comerţul global şi de Noua economie. Această direcţie dezvoltă
capacitatea la nivel insituţional şi personal pentru a putea asista economiile membre ale
Cooperări economice Asia-Pacific şi populaţiile acestora în obţinerea abilităţilor necesare
satisfacerii potenţialului economic. Eficența realizării acestui obiectiv are ca rezultat
următoarele priorități cum ar fi:
a) Dezvoltarea capitalului uman;
b) Dezvoltarea de pieţe stabile şi eficiente prin intermediul reformei structurale;
c) Consolidarea infrastructurii economice;
d) Facilitarea fluxurilor tehnologice şi echiparea tehnologiilor pentru viitor;
e) Protejarea calităţii vieţii printr-o creştere solidă a calităţii mediului înconjurător;
f) Dezvoltarea şi consolidarea dinamismului intreprinderilor mici şi mijlocii (SME);
g) Integrarea în economia globală;
h) Dezvoltarea capacităţilor pentru securitate umană şi luptă împotriva terorismului;
i) Promovarea dezvoltării economiilor bazate pe cunoaştere;
j) Preocuparea pentru dimensiunea socială a globalizării.
3
 Pentru realizarea obiectiveor este necesar de a promova și politici corespunzătoare atît pe
termen scurt atît și pe termen mediu și lung. Politica de conducere a forumului Cooperarea
Economică Asia-Pacific este furnizată de către cele 21 de state membre ale acestei cooperări.
Propunerile de strategie furnizate de către miniştrii APEC şi de către Consiliul consultativ APEC
sunt considerate de către economiile lider APEC, parte din acest proces. Pentru configurarea
politicii de conducere APEC, sunt organizate anual următoarele întâlniri:
1. Întâlnirea liderilor economici APEC care are loc o dată pe an, în economia gazdă a
acesteia. Declaraţiile de la aceste întâlniri fixează ordinea de zi pentru politica APEC.
2. Întâlnirea anuală ministerială APEC a miniştrilor de comerţ și economie stăini are loc
imediat după întâlnirea liderilor economici APEC. Miniştrii iau în calcul activităţile din
cursul anului şi furnizează propuneri liderilor economici , pentru a fi luate în considerare.
3. Întâlnirile ministeriale sectorale au loc regulat, acoperind domenii precum educaţie,
energie, mediu înconjurător şi dezvoltare susţinută, finanţe, dezvoltarea
resurselor umane, cooperare tehnico-ştiinţifică regională, intreprinderi mici şi mijlocii,
telecomunicaţii şi industria informaţiilor, turism, comerţ, transport și afaceri ale femeilor.
Propunerile de la aceste întâlniri sunt furnizate liderilor economici APEC pentru a fi luate
în calcul.

Situația internațională a Cooperării economice Asia-Pacific

APEC a fost conceput pentru a reprezenta un pas important în îmbunătățirea schimburilor
economice multilaterale, care erau amenințate de poziția fermă a Uniunii Europene și a
Acordului Nord-American de liber schimb (NAFTA). Rolul Cooperări economice Asia-pacific s-
a vrut a fi lupta împotriva protecționismului global evident și în negocierile purtate în cadrul
General Agreement on Tariffs and Trade (GATT). În ceea ceprivește negocierile purtate de
acestă coperare economică, se poate spune că înă și forma de azi a organizației este rezultatul
negocierilor.
Inclusiv și Statele Unite ale Americii au manifestat interes față de Cooperarea economică
Asia-Pacificncă de la începuturi, deoarece vedeau organizația drept un pilon important în ceea ce
privește relațiile economice în zonă și prevesteau întărirea APEC drept un moment de turnură în
care puterea economică a lumii nu va mai fi concentrată în zona Atlanticului, ci în zona
Pacificului. În consecință au făcut demersurile necesare pentru ca SUA să facă parte din acest
aranjament al viitorului.
Interesul american asupra Acestei cooperări economice era motivat, datorită faptului că
piața asiatică deținea în 1997 30% din totalul investițiilor SUA în străinătate, primea 49% din
4
totalul exporturilor SUA, și se afla în continuă creștere din punct de vedere economico-strategic.
Iar pe de altă parte statele membre ale Cooperării, excluzînd SUA și Japonia, în 1997 dețineau
12,09% din PIB global.
Reprezentanții Asociația Națiunilor din sud-estul Asiei (ASEAN) și-au exprimat îngrijorarea
față de crearea unui nou organism care ar duce la periclitarea propriului rol, din momentul
respectiv, în cooperarea economică regională. Era, doar, o reacție așteptată din partea unei
organizații dominate de Tokyo și Washington și căreia i-ar fi putut sta în puteri să submineze
rațiunea de a fi, a Asociația Națiunilor din sud-estul Asiei. Astfel că soluția propusă de liderii
ASEAN a fost crearea unei Asociația Națiunilor din sud-estul Asiei extinse, care ar fi soluția cea
mai bună pentru obținerea de rezultate optime în ceea ce privește cooperarea economică în zonă.
Însă temerile membrilor Asociația Națiunilor din sud-estul Asiei au fost oarecum domolite de
asigurările
Statelor Unite ale Americii și ale Japoniei că nu vor încerca să domine Cooperarea economică
Asia-Pacific, lăsînd caorganizaĠia să evolueze natural, prin luarea deciziilor prin consens.
Acelaúi rol l-au avut úirezultatele primei întâlniri APEC, în urma căreia membrii organizaĠiei
declarau că APEC, princaracterul său multicultural, va sprijini ASEAN în vederea întăririi
cooperării economice înzona Pacificului. Iar statele mai puĠin dezvoltate din cadrul ASEAN au
făcut lobby pentru caliderii ASEAN úi mai ales statele bogate úi influente să semneze un
angajament prin caregarantau faptul că APEC va rămâne un organism independent.IniĠial
APEC a fost conceput ca fiind o organizaĠie regională care avea drept scop întărirearelaĠiilor
economice de schimb multilaterale în regiune în scopul opoziĠiei puternicului bloc
alComunităĠii Europene. Datorită intensităĠii scăzute cu care APEC s-a opus CE unii lideri
dinzona Pacificului, în special primul ministru al Malaeziei (Mahathir) au considerat au adus
îndiscuĠie ideea East Asian Economic Group (EAEG), redenumit mai târziu în East
AsiaEconomic Caucus (EAEC), un organism independent de APEC, din care vor fi
excluseStatele Unite, Canada, Australia úi Noua Zeelandă. Aceúti lideri erau convinúi că
intereseleeconomiilor în curs de dezvoltare din zonă nu vor putea fi reprezentate de APEC atâta
vremecât acesta este dominat de naĠiunile dezvoltate

5
 Volumul de bunuri și servicii după activități economice
Preturi curente
2004 2005 2006 2007 2008 2009
PIB 70 811 812 82 670 695 97 395 260 119 502 207 143 002 490 127 666 362

Agricultura, economia 11 937 633 12 832 444 13 926 319 13 031 059 16 697 623 13 546 547
vînatului și silvicultura
Industria extractivă 218 423 299 745 472 391 555 407 670 153 515 852

Industria prelucratoare 19 859 234 22 730 686 24 523 970 27 790 235 31 411 251 26 963 784

Energie electrică și 2 266 528 2 489 482 2 400 051 3 240 372 4 204 509 4 416 835
termică, gaze și apa
Transporturi și 9 621 993 11 862 513 13 676 792 17 180 848 20 100 098 17 498 318
comunicații

Volumul de bunuri și servicii după activități economice

Prețuri curente
2010 2011 2012 2013 2014
PIB 149 858 660 168 167 347 175 646 560 196 559 525 221 504 229
Agricultura, economia vînatului și 20 090 147 22 885 803 20 285 202 24 250 101 27 712 382
silvicultura
Industria extractivă 575 592 737 789 766 951 964 463 1 025 034
Industria prelucratoare 32 001 007 39 016 686 40 529 015 46 080 255 52 952 431
Energie electrică și termică, gaze 5 153 021 5 646 815 5 922 173 6 363 256 6 715 728
și apă
Transporturi și comunicații 19 580 948 21 962 076 22 907 251 24 622 098 26 607 074

Contribuția activităților economice la formarea volumului productiei (PIB)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
PIB 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Agricultura, economia vînatului 16,9 15,5 14,3 10,9 11,7 10,6 13,4 13,6 11,6 12,3 12,5
și silvicultura
Industria extractivă 0,3 0,4 0,5 0,5 0,5 0,4 0,4 0,4 0,4 0,5 0,5
Industria prelucratoare 28,1 27,5 25,2 23,2 22,0 21,1 21,4 23,2 23,1 23,4 23,9
Energie electrică și termică, 3,2 3,0 2,5 2,7 2,9 3,5 3,4 3,4 3,4 3,2 3,0
gaze și apă
Transporturi și comunicații 13,6 14,3 14,0 14,4 14,1 13,7 13,1 13,1 13,0 12,5 12,0

6
 Producția principalelor produse industriale după tipuri de produse și ani
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Ecausin și alte 474,8 512,6 568,1 522,6 399,1 346,0 350,4 316,4 286,5 317,1
pietre calcaroase
pentru cioplit sau
pentru construcții
cu greutatea
specifică mai mare
sau mai mică de
2.5, mii tone
Alte pietre pentru 250,3 281,5 254,5 253,5 243,0 203,6 316,3 441,8 648,2 674,1
cioplit sau pentru
construcție,
exclusiv granit sau
gresie, mii tone
Nisip, mii tone 1 051,9 940,6 1 482,9 1 511,3 1 071,1 1 211,1 1 286,7 1 373,1 1 521,8 1 660,0
Pietris, prundis, 1 370,2 1 784,9 1 814,9 2 054,9 1 349,3 1 640,3 2 156,4 2 013,5 2 492,5 2 871,1
bolovani și silex,
mii tone

Darea in folosinta a caselor de locuit dupa Raioane/Regiuni, Perioade si Ani

Ianuarie-decembrie
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Total pe republica 428,0 534,4 486,6 623,2 446,9 348,4 477,7 528,5 504,5 474,7
Municipiul Chisinau 302,6 398,8 331,9 496,3 320,7 239,4 326,9 316,3 328,5 249,9
Nord 51,5 49,7 64,3 51,3 51,6 39,2 35,8 45,0 43,3 35,5

Darea în folosintă a caselor de locuit după Raioane/Regiuni, Perioade si Ani

Ianuarie-decembrie
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Total pe republică 428,0 534,4 486,6 623,2 446,9 348,4 477,7 528,5 504,5 474,7
Municipiul Chisinău 302,6 398,8 331,9 496,3 320,7 239,4 326,9 316,3 328,5 249,9
Nord 51,5 49,7 64,3 51,3 51,6 39,2 35,8 45,0 43,3 35,5
Centru 38,3 52,9 49,5 41,2 33,6 31,3 70,5 47,1 45,6 45,2
Sud 25,6 21,7 26,1 19,2 24,2 22,6 22,2 16,5 12,6 15,7

7
 Producția principalelor produse industriale după tipuri de produse și ani
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Carne, mii 5,9 9,0 14,3 12,1 15,3 23,7 27,8 31,0 34,5 43,1
tone
Sucuri de 25 624,9 27 721,2 47 994,7 32 196,2 23 214,5 27 115,0 29 715,3 46 055,2 49 059,1 49 074,9
fructe si
legume, mii
litri
Conserve de 33,0 44,4 22,7 41,9 26,5 29,9 26,3 24,3 25,1 30,4
legume si
fructe, mii
tone
Unt, tone 3 393,0 3 321,0 3 387,0 4 338,0 3 819,0 4 199,0 3 878,0 3 764,0 4 159,0 4 673,0
Articole de 1 082,0 1 518,0 1 428,0 1 558,0 1 463,0 1 288,0 1 470,0 1 607,0 1 056,0 1 573,0
cioraparie,
mii perechi
Articole 17,0 16,5 16,9 19,3 17,6 20,2 17,2 18,6 18,2 16,9
tricotate,
mil. buc.
Incaltaminte, 3 650,0 3 673,0 3 796,0 3 832,0 2 221,0 2 717,0 2 849,0 3 053,0 2 942,0 2 866,0
mii perechi

Piese turnate 2 213,5 1 914,0 1 877,9 1 294,2 783,9 874,7 1 008,8 952,7 897,7 902,2
din fonta
cenusie, tone

Piese turnate 173,3 222,2 124,6 108,5 30,6 59,1 73,3 77,1 85,3 46,4
din otel, tone

Usi, ferestre 36 806,0 29 758,0 21 382,0 31 926,0 53 675,0 64 636,0 62 709,0 61 126,0 35 382,0 41 309,0
si cadrele
lor, praguri,
pervazuri,
din aluminiu,
buc.

Producția principalelor produse industriale dupa tipuri de produse și ani

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Energie electrică, 1 229,0 1 192,0 1 100,0 1 096,0 1 033,0 1 064,0 1 016,0 932,0 905,0 963,0
mil. kWh
Energie termică, mii 3 591,0 3 552,0 3 094,0 3 074,0 2 638,0 2 874,0 2 721,0 2 596,0 2 681,0 2 498,0
Gcal

8
 Producția principalelor produse industriale din industria alimentară
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Carne, mii tone 5,9 9,0 14,3 12,1 15,3 23,7 27,8 31,0 34,5 43,1
Mezeluri, mii tone 14,2 14,6 17,0 18,9 14,1 13,2 14,5 15,9 17,2 16,3
Conserve de carne, mii tone 0,6 1,0 1,1 1,3 1,0 1,5 1,3 1,5 0,9 0,7
Conserve de legume si fructe, mii tone 33,0 44,4 22,7 41,9 26,5 29,9 26,3 24,3 25,1 30,4
Zahar tos, mii tone 133,5 149,0 74,0 134,0 38,4 103,2 88,4 83,4 140,3 177,7
Paste fainoase, mii tone 7,8 7,2 6,9 5,7 6,1 6,3 6,5 5,6 6,3 5,6

Productia principalelor produse industriale dupa Tipuri de produse si Ani

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Dioxid de 3 198,0 3 227,0 2 599,0 2 346,0 1 691,0 1 306,0 1 385,0 503,0 .. ..
carbon,
tone
Lacuri și 6 269,0 8 295,0 10 815,0 11 557,0 11 822,0 12 864,0 18 011,0 17 907,0 12 345,0 17 685,0
vopsele,
tone
Sapunuri, 317,1 526,0 562,0 399,2 380,3 537,5 523,1 570,2 636,7 786,5
tone
Preparate 533,0 769,0 1 034,0 451,0 482,0 618,0 727,0 798,0 1 892,0 1 416,0
pentru
spălat și
curatat,
tone
Uleiuri 62,5 66,9 41,5 72,4 46,0 67,9 50,9 13,1 50,3 47,2
eterice,
tone
Tuburi și 714,0 2 338,7 2 135,3 1 553,1 1 577,5 1 679,4 2 047,8 2 156,3 1 988,6 2 325,4
țevi din
material
plastic,
tone

Producția principalelor produse industriale în industria metalurgică

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Piese turnate din fontă 2 213,5 1 914,0 1 877,9 1 294,2 783,9 874,7 1 008,8 952,7 897,7 902,2
cenusie, tone
Piese turnate din otel, tone 173,3 222,2 124,6 108,5 30,6 59,1 73,3 77,1 85,3 46,4
Piese turnate din metale 7,8 8,0 7,6 7,6 5,7 6,1 11,8 11,5 13,8 6,8
neferoase usoare, tone

9
 Autovehicule înmatriculate în Republica Moldova, la sfirsitul anului după tipuri de
autovehicule și ani
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Autovehicule 73 774 81 798 84 087 94 828 115 967 120 174 131 243 141 696 151 830 154 163 160 199
pentru transportul
mărfurilor
Autobuze și 19 741 19 825 21 056 21 095 21 491 21 346 21 395 21 349 21 433 21 344 21 359
microbuze
Autoturisme 269 551 292 994 319 311 338 944 366 351 386 365 404 290 426 973 456 379 487 418 512 561
(inclusiv taxiuri)
Remorci și 36 929 40 379 43 909 46 903 49 583 51 917 54 127 56 482 58 827 60 797 63 076
semiremorci

Transportul lunar de mărfuri și pasageri, pe moduri de transport după, mijloace de transport,

luni și ani
Valoare absolută
Decembrie
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Mărfuri
transportate, mii
tone
Total 1 426,7 1 543,2 819,3 734,4 795,3 758,5 806,5 1 365,6 1 304,0 971,9
Auto 403,4 465,4 338,1 296,4 390,1 440,8 499,6 844,9 908,7 653,6
Pasageri
transportaiți, mii
pasageri
Total 10 109,9 9 780,0 9 745,4 9 429,6 10 044,4 10 668,2 10 811,9 9 979,5 8 925,4 ...
Auto 9 622,5 9 300,8 9 239,6 9 001,5 9 583,7 10 226,5 10 428,9 9 580,9 8 536,1 8 497,7

Transportul lunar de mărfuri și pasageri, pe moduri de transport după mijloace de transport,

luni și ani
Valoare absoluta
Decembrie
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Feroviar
Mărfuri transportate, mii tone 1 014,2 1 073,2 470,0 433,5 399,3 309,0 297,6 509,2 376,6 310,0
Pasageri transportați, mii 447,9 442,1 468,7 389,9 389,1 363,9 325,2 324,2 304,4 ..
pasageri

10
Transportul lunar de mărfuri și pasageri, pe moduri de transport după mijloace de transport,
luni și ani
Valoare absoluta
Decembrie
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Fluvial
Mărfuri transportate, mii tone 9,0 4,5 11,1 4,4 5,7 8,5 9,2 11,4 18,6 8,2

Pasageri transportați, mii pasageri 8,2 7,1 4,7 6,3 8,1 8,5 6,7 8,3 8,8 10,1

Transportul lunar de mărfuri și pasageri, pe moduri de transport după mijloace de transport, ,

luni și ani
Valoare absoluta
Decembrie
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Aerian
Mărfuri transportate, mii tone 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2 0,2 0,1 0,1 0,1 0,1
Pasageri transportați, mii pasageri 31,3 30,0 32,4 31,9 63,5 69,3 51,1 66,1 76,2 68,6

Mijloace de transport în inventar, la sfirsitul anului după indicatori și ani

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Locomotive diesel (peste 350 CP) 156 154 154 152 152 152 150 139 138 138
Vagoane feroviare 8 758 8 613 8 356 8 319 8 342 8 246 8 005 7 832 7 423 7 247
Troleibuze de pasageri 360 359 359 366 355 343 443 357 380 396
Nave fluviale 28 23 21 18 18 18 18 18 18 18
Aeronave civile 39 51 23 26 28 25 24 11 23 23

11
12