Sunteți pe pagina 1din 2

ȘASE MILENII DE ISTORIE (Bereșit 5780)

Oct 23, 2019 09:19 pm | Sorin Rosen

Cititorii au vorbit. Rezultatul sondajului pe care l-am propus prin email pentru
a alege împreună tema acestui ciclu de comentarii a dezvăluit ceea ce, sincer,
suspectam deja: cititorii site-ului DvarTora au dorințe variate, iar acest lucru
nu poate decât să mă bucure. Toate opțiunile propuse au generat interes, îns ă
primele trei opțiuni alese au fost, în ordine descrescătoare a numărului de
voturi primite: (1) eseuri despre valori iudaice, (2) eseuri pornind de la texte
din Midraș, Talmud, Zohar și hasidism și (3) eseuri pe marginea comentariilor
lui Ramban (Nahmanide).

Nu veți fi așadar surprinși probabil dacă în acest ciclu de comentarii voi


încerca să satisfac într-o oarecare măsură toate aceste dorințe.

Există un verset în pericopa Bereșit care se repetă aproape obsesiv: ‫ויהי ערב ויהי‬
‫”( … בוקר יום‬vaiehi erev, vaiehi voker, iom …”) — ”și a fost seară și a fost
dimineață, ziua …” Este desigur versetul care marchează finalul descrierii
primelor șase zile ale Creației (ziua de Șabat având o încheiere diferit ă). Multe
pagini au fost scrise și multă cerneală a curs pe marginea acestor versete.
Comentatorii au încercat să elucideze modul în care Dumnezeu a ales s ă
creeze lumea într-o anumită ordine, să răspundă la întrebarea cum împăcăm
noțiunea de ”zi” de 24 de ore cu miliardele de ani pe care știința ni le propune
ca vârstă probabilă a Universului, să facă paralele între textul biblic și știință
etc.

Însă există o idee foarte interesantă la care vă propun să ne oprim acum, o


idee propusă de Talmud și care împletește în ea trecutul, prezentul și viitorul.
Ideea la care mă refer este cea în care fiecare din cele șapte zile ale Crea ției
ar corespunde unei perioade de o mie de ani din istoria omenirii. (V ă
reamintesc că am intrat acum, conform calendarului evreiesc, în anul 5780 de
la Crearea Lumii, așadar suntem aproape de finalul celui de-al șaselea
mileniu).

Iată ce spune Midrașul:

Cele șase zile ale Creației întruchipează întreaga istorie, căci lumea urmează
să existe timp de șase mii de ani (Talmud, Tratatul Roș Hașana 31a). De aceea
este scris: ”o zi a lui Dumnezeu reprezintă o mie de ani” — Midraș Raba

Pornind de la această remarcă, Ramban (Nahmanide) oferă urm ătoarea


cronologie:

Prima zi — creația primei zile a fost lumina (Geneza 1:3), care corespunde cu
cei aproape o mie (mai exact 930) de ani de viață a lui Adam, care era ”lumina
lumii”, deoarece și-a recunoscut cu adevărat Creatorul.

A doua zi — Dumnezeu a zis: ”să fie o întindere în mijlocul apelor și ea să


despartă între ape și ape” (Geneza 1:6-7). În al doilea mileniu, Noe (Noah) și fiii
săi au fost separați de generația cea rea, care a fost judecat ă și pedepsit ă prin
Ziua a treia — în această zi, pământul a răsărit din mijlocul mărilor și a produs
vegetație și pomi fructiferi (Geneza 1:9-12). Ea reprezint ă al treilea mileniu, în
care Avraham a început să predea lumii adevărul despre Dumnezeul Unic.
Avraham a rodit (asemenea pomilor), căci a atras mulți oameni către
cunoașterea lui Dumnezeu. Și rodirea a continuat până când urma șii lui
Avraham au primit Tora pe Muntele Sinai.

A patra zi — Dumnezeu a creat soarele și luna, cei doi ”mari luminători”,


luminătorul cel mare și luminătorul cel mic (Geneza 1:16). Ea corespunde celui
de-al patrulea mileniu, în timpul căruia Primul și Cel De-al Doilea Templu din
Ierusalim au servit ca lăcaș al Prezenței Divine pe pământ și ca loc de unde
lumina se răspândea în întreaga lume.

A cincea zi — este ziua peștilor, păsărilor și reptilelor (Geneza 1:20-21). Istoric,


ea reprezintă perioada unei epocii întunecate culminând în Evul Mediu, în care
oamenii s-au comportat unii cu alții precum peștii și animalele. A fost totodat ă
epoca în care Israel a fost sub asuprirea altor popoare, epoca în care ”omul a
fost făcut [neajutorat] precum peștii mării, precum târâtoarele care nu au
conducător; [popoarele lumii] l-au prins [pe Israel] cu un cârlig și cu
năvoade” — Habacuc 1:14-15) și în care aproape nimeni nu l-a căutat pe
Dumnezeu.

Ziua a șasea — ale cărei prime ore au fost folosite pentru a crea animalele
pământului, pentru ca mai apoi Dumnezeu să creeze omul — este epoca de
acum, un mileniu marcat de imperii puternice și adesea fără milă, asemenea
animalelor. Este o epocă ulterior urmată de venirea lui Mașiah (Mesia), un om
care va ajuta la realizarea scopului divin în Creație și va aduce cu sine
intrarea în cel de-al șaptelea mileniu, Lumea Viitoare.

Ziua a șaptea — Șabatul, care corespunde desigur Erei Mesianice, o perioadă


de pace, bunăstare și spiritualitate perfectă. — parafrază după Ramban,
Geneza 2:3

Desigur, ideea lui Ramban poate părea șocantă la prima vedere sau chiar o
simplă tragere la temă… Însă ideea unei paralele între cele șase zile ale
Creației și istoria lumii se regăsește și în scrierile altor comentatori, cum ar fi
Abarbanel sau Rav Avraham bar Hiya HaNasi, nu doar un rabin de marcă, dar și
un astronom, matematician și translator.

Și — probabil infinit mai important decât veridicitatea absolut ă a ideii și decât


corectitudinea calculelor matematice și a cronologiei care o înso țesc — ideea
are merit pentru că ea dă un sens nou originii, istoriei și destinului omenirii.
Conform acestei interpretări, evenimentele trecute nu sunt doar rodul purei
întâmplări ci și o parte din planul divin. Vorbim astfel despre o ordine și o
structură pe care Dumnezeu a țesut-o încă de la începuturi în însăși esen ța
lumii, ”un timp pentru toate și un anotimp pentru orice lucru sub
soare” (Eclesiastul 3:1). Lumea nu este așadar doar un simplu accident
cosmic și existența umană în lume nu este doar o simplă combinație de
condiții de mediu și gene.

În explicația oferită de Ramban, oamenii au o misiune în lume și un timp bine


precizat pentru a o îndeplini. Ceea ce tradiția iudaică a consacrat sub numele
de tikun olam (ideea de a face o lume mai bună decât cea în care ne-am
născut) capătă astfel o nouă dimensiune. Evoluția civilizației umane, de la
origini până în prezent, are o direcție și un scop: acela de a ne face con știnen ți
și a ne sensibiliza la ideea de a continua la planul divin debutat acum 5780 de

S-ar putea să vă placă și