Rascoala din 1907.

Unde s-a aprins scanteia care a cuprins intreaga

tara. ,,L-au facut de frica sa manance doi popusoi cruzi pe care ii
furase din lanul boieresc"

Mariana Iancu,

Arhivele Nationale ale Romaniei a publicat un document inedit care prezinta in mod
detaliat desfasurarea evenimentelor de la Flamanzi din data de 8/21 februarie 1907. In
aceasta toamna, Muzeul National al Taranului Roman va organiza o expozitie detaliata
despre acest eveniment.
In anul 1907, taranii din Flamanzi s-au rasculat nemultumiti ca pamanturile pe care
munceau se afla in proprietatea catorva oameni, dar si de abuzurile arendasilor. In
ciuda masurilor luate, revolta a cuprins toata tara, cu exceptia Dobrogei. Pe acest
taram, nemultumirile oamenilor gliei nu atinsesera punctul culminant, intrucat nu erau
mari latifundiari, cu exceptia lui Mihail Kogalniceanu, proprietar pe terenurile unde
astazi este localitatea Eforie.
 
Arhivele Nationale ale Romaniei au publicat un document pastrat la Serviciul Judetean
Botosani al Arhivelor Nationale ale Romaniei in fondul Prefectura judetului Botosani
care prezinta in mod detaliat desfasurarea evenimentelor de la Flamanzi din data de
8/21 februarie 1907.
Taranii stransi in curtea primariei din localitatea Flamanzi pentru a incheia invoielile
agricole au sfarsit prin a-l maltrata pe Gh. Gh. Constantinescu, administratorul mosiei
locale. Incidentul, primul dintr-o serie lunga, este considerat inceputul miscarilor
taranesti din primavara anului 1907.
Cauzele rascoalei sunt complexe imbinand impartirea inechitabila a pamantului cu
abuzurile marilor arendasi si cu arendele tot mai impovaratoare impuse taranilor. Sirul
de recolte slabe din anii anteriori a reprezentat doar un catalizator al revoltelor care au
pornit din judetul Botosani si s-au extins rapid in toata tara. Au fost incendiate conace si
mosii, au fost devastate orase, unii dintre proprietarii agricoli sau angajatii lor fiind
victime ale furiei rasculatilor, iar masurile pe care factorii politici le-au luat pentru
inabusirea rascoalei au starnit numeroase controverse. 
 
Este vorba de raportul inaintat de inspectorul comunal al plasei Harlau prefectului
Judetului Botosani la 14 martie 1907, redactat in urma unei anchete administrative, din
care reiese ca in urma instiintarii primite din partea autoritatilor, in dimineata zilei de
8/21 februarie 1907 s-au strans in curtea primariei comunale din localitatea Flamanzi
aproximativ 400-500 de locuitori din comunele Flamanzi si Copalau care timp de cateva
ore l-au asteptat in zadar pe administratorul mosiei Flamanzi pentru negocierea
invoielilor agrare. 
 
Potrivit documentului, evenimentele s-au desfasurat astfel: ,,intre oarile 10-11 au trecut
pe dinaintea primariei Dl. Gh.Gh. Constantinescu, administratorul mosiei cu trasura la
administratia mosiei. Dupa care, satenii adunati in curtea primariei vazand ca Dl.
Constantinescu nu vine la primarie ca sa trateze cu ei invoielile agricole, au rugat pe dl.
primar ca sa-l pofteasca la primarie; care trimitand pe ajutorul de primar a-i comunica
cerirea locuitorilor, acesta intorcandu-se le-au comunicat ca vine. Dar mai pe urma au
venit un alt locuitor si le-au spus ca dl. Constantinescu nu mai vine la primarie si ca,
daca locuitorii au necesitate de D-sa trebuie sa vie in ograda Administratiei mosiei unde
pot trata acolo invoielile agricole, nu la primarie, caci acolo este dugheana D-sale. Dupa
care locuitorii ducandu-se la administratia mosiei dupa ora 12 post meridiane, li s-au
comunicat ca dl. Constantinescu a plecat la cumnatul sau C. Ciornei, secretarul
primariei, la masa. Ear locuitorii au plecat de la curte la carciuma unde parte din ei,
dupa ce au baut, s-au sfatuit intre ei ca daca dl. Constantinescu nu va veni la primarie
ca sa faca cu ei invoielile agricole dupa cum le-au facut cunoscut, sa se adune sa se
duca cu totii la casa dlui. Ciornei pentru a-l aduce pe dl. Constantinescu cu forta la
Primarie".
 
Ajunsi in fata portii secretarului primariei, locuitorii i-au cerut administratorului sa iasa
,,amenintandu-l ca daca nu esa afara sa vorbeasca cu ei ii devasteaza casa dlui. Ciornei
si ii da foc. Dupa care Dl. Constantinescu auzind aceasta au iesit afara pe cerdac
dimpreuna cu cumnatul D-sale Ciornei pentru ca sa vorbeasca cu ei, unde vazandu-i intr-
un numar asa de mare i-au fost teama sa trateze cu ei si au crezut ca ii va calma
spuindu-le ca nu mai este administratorul mosiei si ca va veni dl. arendas Fiser care va
face invoielile cu ei, iar unii dintre ei i-au ripostat ca daca nu este administrator pentru
ce i-au chemat sa stea flamanzi toata ziua, caci aceasta vorba le putea spune si
dimineata. Dupa care unul din ei, Ioan Dumitru Dolhescu, l-au smucit de pe cerdac si
apoi altii pentru a-l aduce cu forta la primarie pe dl. Constantinescu de a face invoielile
agricole cu ei, iar altii au inceput a striga ca i-au maltratat pe multi din ei si pe unul l-au
facut de frica sa manance doi popusoi cruzi pe care ii furase din lanul boieresc. Si pe
cand il duceau pe sus in invalmaseala, Ioan D. Dolhescu sustine ca dl. Constantinescu l-
au lovit pe dansul cu o peatra in ochi si obraz, dupa care acesta cazand jos, Grigore Th.
Roman Grosu, Trifan Th. Roman Grosu si pe urma cu totii l-au maltratat foarte grav cu
betile in cap pe dl. Gh. Constantinescu, pe care voind sa-l scoata de la ei dl. Ciornei, l-au
lovit si pe acesta in cap. Dl. Constantinescu in urma acestei maltratari au fost
transportat la domiciliul sau din Comuna urbana Harlau unde a fost bolnav avand
incapacitate de lucru 15 zile dupa certificatul medico-legal." 
 
Potrivit raportului, alte fapte mai grave nu s-au intamplat in nicio alta comuna din Plasa
Harlau, cei vinovati de incidente au fost anchetati si inaintati spre judecata forurilor in
drept, iar ordinea si siguranta publica au fost restabilite in zona cu ajutorul jandarmilor.
 
Rascoala din 1907 va fi subiectul unei expozitii pe care Muzeul National al Taranului
Roman o va organiza in toamna acestui an in colaborare cu Arhivele Nationale ale
Romaniei. 
 
Ce a schimbat rascoala 
Regretatul Virgil Coman, fostul director al Arhivelor Nationale - Filiala Constanta,
spunea in una dintre ultimele documentari, ca rascoala din anul 1907 a incheiat o etapa
din evolutia problemei agrare si a impus o noua cale de solutionare a ei in concordanta
cu realitatile vremii. Astfel, Legea pentru invoielile agricole, care prevedea  stabilirea
maximului de arenda si a minimului de retributie, Legea pentru marginirea dreptului de
a tine mosii in arenda, Legea pentru infiintarea Casei rurale si Legea pentru trecerea in
proprietatea statului a mosiilor stapanite de persoane juridice de utilitate publica se
incadreaza in cuprinsul acestei legislatii.
 
De asemenea, legea pentru modificarea unor dispozitii din legea bancilor populare si a
caselor centrale a extins sistemul de credit asupra taranilor, contribuind efectiv la
ameliorarea situatiei economice a acestora. Pana in 1912 bancile au acordat
imprumuturi de peste 130 milioane de lei dintre care mai bine de 50% au fost folosite
pentru cumparari de vite si pamant. 
 
 
Va mai recomandam:
 
Cum s-au pregatit capii Bisericii Ortodoxe din Dobrogea sa preintampine razmerita