ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune

PERSOANA JURIDICĂ ÎN LUMINA

CODULUI CIVIL

Profesor coordonator:
CONF.UNIV.DR. ENE Valentine Charlotte

Student
BADEA Iulia Daniela, grupa 208

București
2018

1
 CUPRINS

1. Persoana juridică - definiție ............................................................................ 3

2. Elemente constitutive ale persoanei juridice .................................................. 3
3. Clasificarea persoanei juridice ........................................................................ 4
4. Înființarea persoanei juridice .......................................................................... 5
5. Organizarea și funcționarea persoanei juridice ............................................... 5
5.1. Organizarea persoanei juridice ................................................................. 5
5.2. Funcționarea persoanei juridice ................................................................ 7
6. Reorganizarea persoanei juridice .................................................................... 9
7. Studiu de caz. Procedura de lichidare voluntară a firmei SMART
CONSULTING SRL ........................................................................................... 10
Bibliografie .......................................................................................................... 14

2
 1. Persoana juridică - definiție

Conform Codului Civil intrat in vigoare la 01.10.2011, sunt persoane juridice: Art. 188.
Calitatea de persoană juridică. Sunt persoane juridice entitățile prevăzute de lege, precum și
orice alte organizații legal înființate care, deși nu sunt declarate de lege persoane juridice,
îndeplinesc toate condițiile prevăzute la art. 1871.
În art. 187 al Codului Civil sunt prezentate elementele constitutive ale persoanei juridice,
astfel orice persoană juridică trebuie să aibă o organizare de sine stătătoare și un patrimoniu
propriu, afectat realizării unui anumit scop licit și moral, în acord cu interesul general.

Persoanele juridice pot fi:

 De drept public
 De drept privat

Conform art.191 din Codul Civil, persoanele juridice de drept public se înființează prin
lege. În cazurile anume prevăzute de lege, persoanele juridice de drept public se pot înființa
prin acte ale autorităților administrației publice centrale sau locale ori prin alte moduri
prevăzute de lege.
În ceea ce privește persoanele juridice de drept privat, acestea se pot constitui, în mod
liber, în una din formele prevăzute de lege.

2. Elemente constitutive ale persoanei juridice

Potrivit art. 26, lit. E din Decretul 31/1954, privitor la persoana fizică și persoana
juridică, sunt în condițiile legii "orice organizație care are o organizare de sine stătătoare și un
patrimoniu propriu afectat realizării unui anumit scop, în acord cu interesul obștesc"2.

Potrivit acestei precizări, rezultă că sunt trei elemente constitutive ale persoanei juridice:

a) Organizarea de sine stătătoare - presupune existența unei structuri interne bine

conturate constând în desemnarea unor organe proprii de conducere sau control,
precum și precizarea expresa a persoanelor care vor reprezenta persoana juridică;

b) Patrimoniul propriu, distinct de patrimoniile persoanelor fizice care au constituit

persoana juridică - este acel element constitutiv care constă în totalitatea drepturilor
și obligațiilor cu caracter patrimonial al căror titular este persoana juridică.
Patrimoniul persoanei juridice are doua componențe:
 activ - latura activă cuprinde drepturile reale sau de creanță;

1
Codul Civil, Legislație consolidată și index, Ediția a 3-a, Dana Lupașcu, Editura Universul Juridic, București
2018
2
DECRET nr.31 din 30 ianuarie 1954, privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, art. 26, disponibil
[Online], la adresa: http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1463, accesat la data 01.12.2018

3
  pasiv- latura pasivă însumează toate obligațiile patrimoniale.

c) Scopul licit. Pentru a fi valabil, scopul trebuie sa fie determinat si sa fie in

concordanta cu interesul obștesc.

Aceste elemente constitutive sunt caracterizate prin: generalitate, legalitate,

exclusivitate, diversitate si comutativitate

3. Clasificarea persoanei juridice

Clasificarea persoanei juridice se face după anumite criterii aplicabile fie tuturor
categoriilor de persoane juridice, fie numai unora dintre ele, slujind la stabilirea unor trăsături
caracteristice unor grupe ori subgrupe de persoane juridice.

Criteriile de clasificare sunt următoarele:

 domeniul dreptului de care aparțin;
 forma dreptului de proprietate;
 naționalitatea;
 natura scopului.

În lumina Codului Civil, persoana juridică se împarte în două categorii, având în

vedere domeniul dreptului de care aparțin se disting:

Art. 191. din Codul Civil, Persoana juridică de drept public: persoanele juridice de
drept public se înființează prin lege. În cazurile anume prevăzute de lege, persoanele juridice
de drept public se pot înființa prin acte ale autorităților administrației publice centrale sau locale
ori prin alte moduri prevăzute de lege.
Persoane juridice de drept public:
 Statul;
 Unitățile administrativ teritoriale;
 Organele puterii legislative;
 Organele puterii executive;
 Organele puterii judecătorești;
 Ministerul public;
 Curtea de conturi;
 Instituțiile de stat;
 Partidele politice

Art.190 din Codul Civil. Persoana juridică de drept privat: se pot constitui, în mod
liber, în una din formele prevăzute de lege.
Acestea sunt:
 Agenții economici de stat;

4
  Societățile comerciale;
 Sindicatele;
 Cultele religioase;
 Organizațiile cooperatiste;
 Casele de Ajutor Reciproc;
 Asociațiile si fundațiile.

După forma dreptului de proprietate pe care se întemeiază:

 persoane juridice fundamentate pe proprietatea publica;
 persoane juridice care au la baza, atât proprietatea publica, cat si proprietatea
privata;
 persoane juridice care au la baza exclusiv proprietatea privata;
 persoane juridice întemeiate pe proprietatea privata interna si proprietatea străină.

După naționalitate, persoanele juridice sunt:

 persoane juridice romane – au sediul principal in Romania, fiind constituite in
condițiile legii romane
 persoane juridice străine – au sediul principal in străinătate si își desfășoară
activitatea in Romania, potrivi cerințelor legii romanești.

După natura scopului urmărit:

 persoane juridice cu scop patrimonial (economic, lucrativ);
 persoane juridice fără scop patrimonial.

4. Înființarea persoanei juridice

Conform art. 194. alineatul (1) din Codul Civil, persoana juridică se înființează:
a) Prin actul de înființare al organului competent, în cazul autorităților și al
instituțiilor publice, al unităților administrativ-teritoriale, precum și al operatorilor
economici care se constituie de către stat sau de către unitățile administrativ-
teritoriale. În toate cazurile, actul de înființare trebuie să prevadă în mod expres
dacă autoritatea publică sau instituția publică este persoană juridică;
b) Prin actul de înființare al celor care o constituie, autorizat, în condițiile legii;
c) În orice alt mod prevăzut de lege.

Persoana juridică se înființează pe durata nedeterminată, dacă prin lege, actul de

constituire sau statut nu se prevede altfel.

5. Organizarea și funcționarea persoanei juridice

5.1.Organizarea persoanei juridice

5
 Persoana juridică își exercita drepturile si își îndeplinește obligațiile prin organele sale
de administrare, de la data constituirii lor. Au calitatea de organe de administrare persoane fizice
sau persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate sa
acționeze, in raporturile cu terții, individual sau colectiv, in numele si pe seama persoanei
juridice.
Raporturile dintre persoana juridică si cei care alcătuiesc organele sale de administrare
sunt supuse, prin analogie, regulilor mandatului, daca nu s-a prevăzut altfel prin lege, actul de
constituire.
Pana la data constituirii organelor de administrare, exercitarea drepturilor si îndeplinirea
obligațiilor care privesc persoana juridică se fac de către fondatori ori de către persoanele fizice
sau persoanele juridice desemnate in acest scop.
Actele juridice încheiate de către fondatori sau de către persoanele desemnate cu
depășirea puterilor conferite potrivit legii, actului de constituire ori statutului, pentru înființarea
persoanei juridice, precum si actele încheiate de alte persoane nedesemnate obliga persoana
juridică in condițiile gestiunii de afaceri. Cel care contactează pentru persoana juridică rămâne
personal ținut fata de terți daca aceasta nu se înființează ori daca nu își asuma obligația
contractata, in afara cazului când prin contract a fost exonerat de această obligație.

Calitatea de administrator

Ca regulă, calitatea de administrator este exercitată de o persoană fizică. în forma actuală,

Legea nr. 31/1990 [art. 153 alin. (2)] permite desemnarea în calitate de administrator a unei
persoane juridice, dar numai în cazul societății pe acțiuni. Pentru situația în care o persoană
juridică este numită administrator, ea este obligată să-și desemneze un reprezentant persoană
fizică care va fi supus acelorași condiții, obligații și răspunderi civile și penale ca
administratorul persoană fizică, care acționează în nume propriu, fără ca prin aceasta persoana
juridică pe care o reprezintă să fie exonerată de răspundere sau să i se reducă răspunderea
solidară.

Capacitatea juridică a administratorului

Administratorul persoană fizică trebuie, potrivit art. 6 al. 2 și art. 15314 din Legea nr.
31/1990 să aibă capacitate deplină de folosință și exercițiu.
Astfel, potrivit art. 5-8 din Decretul 31/1954 privitor la persoanele fizice și juridice,
capacitatea de folosință este acea parte a capacității civile care constă în aptitudinea omului de
a avea drepturi și obligații civile, iar capacitatea deplină de exercițiu este acea aptitudine de a
dobândi și exercita drepturi civile și de a-și asuma și executa obligațiile civile.

Calitatea de asociat a administratorului

Problema calității de asociat a administratorului a născut în trecut, în doctrina de drept
comercial, o serie de controverse, existând în principal două puncte de vedere. Astfel, pe de o
parte se presupunea că cel direct interesat în asigurarea randamentului societății este asociatul
și ca atare, într-un prim punct de vedere, el ar fi practic cel mai în măsură să dețină calitatea de

6
administrator. Dinamica vieții comerciale însă, complexitatea pe care aceasta o implică la
nivelul organizării și funcționării societăților comerciale, au impus însă ca administrarea
activității comerciale să fie încredințată acelor persoane (fizice sau juridice) specializate în
diferite domenii: financiar-bancar, bursier și altele. Spre exemplu, în prezent, potrivit Legii
bancare, un conducător de bancă trebuie să fie licențiat (art.25), ori calitatea de acționar nu
presupune obligatoriu și pe cea de licențiat.

Controlul activității societății. Cenzorii

Buna funcționare a unei societăți comerciale implica necesitatea asigurării unui control
asupra actelor si operațiunilor juridice efectuate de administratori.
In societățile pe acțiuni si societățile in comandita pe acțiuni, datorita complexității
societății, controlul gestiunii este încredințat unor persoane anume, investite cu aceasta
activitate, denumite cenzori.
Cenzorii sunt investiți prin actele constitutive sau de adunarea generala. Revocarea lor
este atribuita exclusiv adunării generale.
La societățile cu răspundere limitata numirea cenzorilor este obligatorie numai daca
exista mai mult de 15 asociați. In lipsa cenzorilor, fiecare dintre asociații care nu are calitatea
de administrator, va exercita dreptul de control pe care asociații îl au in societatea in nume
colectiv.

Fiecare societate pe acțiuni trebuie sa aibă cel puțin trei cenzori in funcțiune si un număr
egal de supleanți.

Drepturile cenzorilor
Cenzorii au anumite drepturi, care sunt menite sa asigure informarea lor privind activitatea
societății, si anume: sa participe la adunările administratorilor, fără sa aibă drept de vot; sa
obțină in fiecare luna de la administratori o situație despre mersul operațiunilor comerciale etc.

Obligațiile cenzorilor
Obligațiile se refera la supravegherea gestiunii societății in toate aspectele ei: sa verifice
daca bilanțul si contul de profituri si pierderi este legal întocmit si in concordanta cu registrele;
sa verifice daca registrele sunt regulat si corect ținute; sa verifice daca evaluarea patrimoniului
s-a făcut corect etc. Cenzorii răspund solidar pentru nerespectarea obligațiilor pe care le au (art.
73 din lege).

5.2. Funcționarea persoanei juridice

Conform art. 212 din Codul Civil privind actele emise de organele persoanei juridice,
și anume: Hotărârile și deciziile luate de organele de conducere și administrare în condițiile
legii, actului de constituire sau statului sunt obligatorii chiar pentru cei care nu au luat parte ,
la deliberare sau au votat împotrivă.

7
 În art. 212 alineatul (2), se menționează faptul că față de terți hotărârile și deciziile luate
în condițiile legii, ale actului de constituire sau ale statului produc efecte numai de la data
publicării lor, în cazurile și condițiile prevăzute de lege, în afară de cazul în care se face
dovada că aceștia le-au cunoscut pe altă cale.

În ceea ce privește obligațiile membrilor organelor de administrare ale unei persoane

juridice, aceștia trebuie să acționeze în interesul persoanei juridice, cu prudența și diligența
cerute unui bun proprietar.

În art. 214 din Codul Civil se vorbește despre separarea patrimoniilor. Membrii
organelor de administrare au obligația să asigure și să mențină separația dintre patrimoniul
persoanei juridice și propriul lor patrimoniu. Ei nu pot folosi în profitul ori în interesul lor
sau al unor terți, după caz, bunurile persoanei juridice ori informațiile pe care le obțin în
virtutea funcției lor, afară de cazul în care ar fi autorizați în acest scop de către cei care i-au
numit.

Art. 215. Contrarietatea de interese. Aici se vorbește despre faptul că este anulabil
actul juridic încheiat în frauda intereselor persoanei juridice de un membru al organelor de
administrare, dacă acesta din urmă, soțul, ascendenții sau descendenții lui, rudele în linie
colaterală sau afinii lor, până la gradul al patrulea inclusiv, aveau vreun interes să se încheie
acel act și dacă partea cealaltă a cunoscut sau trebuia să cunoască acest lucru.

Nulitatea actelor emise de organele persoanei juridice. Hotărârea și deciziile contrare

legii, actului de constituire ori statului pot fi atacate în justiție de oricare dintre membrii
organelor de conducere sau de administrare care nu au participat la deliberare ori care au
votat împotrivă și au cerut să se insereze aceasta în procesul verbal de ședință, în termen de
15 zile de la data când li s-a comunicat copia de pe hotărârea sau decizia respectivă, ori de
la data când a avut loc ședința, după caz.
Administratorii nu pot însă ataca hotărârea privitoare la revocarea lor din funcție. Ei au
numai dreptul de a fi despăgubiți, dacă revocarea lor nejustificată sau intempestivă și au
suferit astfel un prejudiciu.
Cererea de anulare se soluționează în camera de consiliu de către instanța competentă
în circumscripția căreia persoana juridică își are sediul, în contradictoriu cu persoana
juridică în cauză, reprezentată prin administratori.

În art. 217 din Codul Civil privind suspendarea actelor atacate, se precizează faptul
că odată cu intentarea acțiunii în anulare, reclamantul poate cere instanței, pe cale de
ordonanță președințială, suspendarea executării actelor atacate.
Pentru a încuviința suspendarea, instanța îl poate obliga pe reclamant să depună cauțiune,
în condițiile legii.

În art. 218 privind participarea la circuitul civil, se menționează faptul că

actele juridice făcute de organele de administrare ale persoanei juridice, în limitele puterilor

8
ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice înseși. În rapoartele cu terții, persoana
juridică este angajată prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depășesc puterea de
reprezentare conferită prin actul de constituire sau statut, în afară de cazul în care ea
dovedește că terții o cunoșteau de la data încheierii actului. Simpla publicare a actului de
constituire sau a statutului persoanei juridice nu constituie dovada cunoașterii acestui fapt.
Cauzele sau dispozițiile actului de constituire ori ale statului, precum și hotărârile organelor
statutare ale persoanei juridice care limitează sau lărgesc puterile conferite exclusiv de lege
acestor organe sunt considerate nescrise, chiar dacă au fost publicate.

În ceea ce privește răspunderea pentru fapte juridice, în Codul Civil, se menționează

că faptele licite sau ilicite săvârșite de organele persoanei juridice obligă însăși persoana
juridică, însă numai dacă ele au legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate.
Faptele ilicite atrag și răspunderea personală și solidară a celor care le-au săvârșit, atât față
de persoana juridică, cât și față de terți.

Un ultim aspect privind funcționarea persoanei juridice conform Codului Civil, ține de
răspunderea membrilor persoanei juridice. Acțiunea în răspundere împotriva
administratorilor, cenzorilor, directorilor și a altor persoane care au acționat în calitate de
membrii ai organelor persoanei juridice, pentru prejudiciile cauzate persoanei juridice de
către aceștia prin încălcarea îndatoririlor stabilite în sarcina lor, aparține în numele
persoanei juridice, organului de conducere competent, care va decide cu majoritatea cerută
de lege, iar în lipsă, cu majoritatea cerută de prevederile statutare.

6. Reorganizarea persoanei juridice

Conform Codului Civil, reorganizarea persoanei juridice este operațiunea juridica in

care pot fi implicate una sau mai multe persoane juridice si care are ca efecte înființarea,
modificarea ori încetarea acestora.
Modurile de reorganizare. Reorganizarea persoanei juridice se realizează prin fuziune,
prin divizare sau prin transformare. Reorganizarea se face cu respectarea condițiilor
prevăzute pentru dobândirea personalității juridice, in afara de cazurile in care prin lege,
actul de constituire sau statut se dispune altfel.

Fuziunea se face prin absorbția unei persoane juridice de către o alta persoana
juridica sau prin contopirea mai multor persoane juridice pentru a alcătui o persoana juridica
noua. In cazul absorbției, drepturile si obligațiile persoanei juridice absorbite se transfera in
patrimoniul persoanei juridice care o absoarbe.

In cazul contopirii persoanelor juridice, drepturile si obligațiile acestora se transfera in

patrimoniul persoanei juridice nou-înființate.

Divizarea. Divizarea poate fi totală sau parțialaă

9
  Divizarea totala se face prin împărțirea întregului patrimoniu al unei persoane
juridice intre doua sau mai multe persoane juridice care exista deja sau care se
înființează prin divizare .
 Divizarea parțiala consta in desprinderea unei părți din patrimoniul unei persoane
juridice, care continua sa existe, si in transmiterea acestei părți către una sau mai
multe persoane juridice care exista sau care se înființează in acest mod.

Întinderea răspunderii in caz de divizare. In cazul divizării, fiecare dintre persoanele

juridice dobânditoare va răspunde:
a) pentru obligațiile legate de bunurile care formează obiectul drepturilor dobândite
sau păstrate integral;
b) pentru celelalte obligații ale persoanei juridice divizate, proporțional cu valoarea
drepturilor dobândite sau păstrate, socotita după scăderea obligațiilor prevăzute la
lit. a).

In cazul contractelor încheiate in considerarea calității persoanei juridice supuse

reorganizării, acestea nu își încetează efectele, cu excepția cazului in care părțile au stipulat
expres contrariul sau menținerea ori repartizarea contractului este condiționata de acordul
părții interesate. Daca menținerea sau repartizarea contractului este condiționata de acordul
părții interesate, aceasta va fi notificata sau, după caz, înștiințata prin scrisoare recomandata,
cu confirmare de primire, pentru a-si da ori nu consimțământul in termen de 10 zile
lucrătoare de la comunicarea notificării sau înștiințării. Lipsa de răspuns in acest termen
echivalează cu refuzul de menținere sau preluare a contractului de către persoana juridica
succesoare.

Transformarea persoanei juridice intervine in cazurile prevăzute de lege, atunci când

o persoana juridica își încetează existenta, concomitent cu înființarea, in locul ei, a unei alte
persoane juridice.

Data transmiterii drepturilor si obligațiilor. In cazul reorganizării persoanelor

juridice supuse înregistrării, transmiterea drepturilor si obligațiilor se realizează atât intre
părți, cat si fata de terți, numai prin înregistrarea operațiunii si de la data acesteia.

7. Studiu de caz. Procedura de lichidare voluntară a firmei SMART CONSULTING

SRL

La data de 03.12.2017 s-a luat decizia de lichidare voluntară a firmei SMART

CONSULTING SRL, al cărei obiect de activitate îl constituie serviciile de consultanta și
management. Aceasta a fost dizolvată de instanța judecătorească competentă în materie
comercială. La momentul începerii procedurilor de lichidare, entitatea avea în patrimoniu
un imobil (teren) și un bun mobil (autoturism).

10
 Primul pas a constat în desemnarea unui lichidator, iar conducerea societății i-a revenit
în totalitate acestuia, în baza deciziei asociaților lichidatorul depunând specimenul de
semnătură la registrul comerțului.

Procedura de lichidare a patrimoniului se va desfășura pe parcursul unui an, timp în care

lichidatorul va întreprinde următoarele activități:
 inventarierea patrimoniului;
 întocmirea bilanțului de început al lichidării;
 plata obligațiilor fată de terți, inclusiv fată de bugetul de stat și bugetul asigurărilor
sociale și fondurilor speciale;
 întocmirea și depunerea declarațiilor nedepuse la termenele legale;
 încasarea eventualelor creanțe neprescrise;
 evaluarea și valorificarea activelor;
 păstrarea registrelor contabile și a actelor de proprietate a bunurilor aflate în
patrimoniu;
 înființarea unui registru pentru operațiunile contabile care se efectuează;
 repartizarea bunurilor, respectiv a sumelor obținute din valorificarea patrimoniului
către acționari;
 încheierea unui protocol de predare-primire a activelor către asociați, autentificat la
un birou notarial;
 plata impozitului rezultat din lichidare;
 obținerea certificatului de atestare fiscală emis de organul fiscal teritorial din care
să rezulte că societatea nu înregistrează debite restante, acest înscris nereprezentând
un element obligatoriu pentru înregistrarea raportului de lichidare la registrul
comerțului;
 întocmirea raportului de lichidare;
 întocmirea raportului de repartizare către asociați a activului rămas în urma lichidării
societății.

Bilanțul înainte de lichidare

Denumire elemente Sume (lei)
Terenuri 5.000
Alte creanțe 1.000
Alte investiții pe termen scurt 3.000
Total active circulante 2.000
Total active 11.000
Datorii 1500
Total active minus datorii 9.500
Capital social 200
Rezerve 1000
Rezultat reportat 9000
Profit/pierdere curent(ă) 0

11
 Total capitaluri proprii 11.000

Au fost întreprinse următoarele operațiuni tehnice de lichidare:

 În luna decembrie 2017:

 Creditarea societății de către asociatul unic

 Achiziția serviciilor de evaluare a terenului și mijlocului de transport
 Plata serviciilor de evaluare
 Închiderea contului de cheltuieli

 În luna ianuarie 2018:

 Includerea la cheltuieli a debitorilor diverși

 Includerea la cheltuieli a titlurilor de plasament
 Includerea la venituri a furnizorilor
 Vânzarea autoturismului
 Încasarea contravalorii autoturismului
 Plata debitelor restante la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor sociale și fondurilor
speciale
 Evidențierea debitelor regăsite în fișa sintetică de plătitor
 Includerea la cheltuieli a TVA deductibile
 Scoaterea din gestiune a mijlocului de transport
 Evidențierea TVA de plată
 Plata TVA la bugetul de stat
 Restituirea asociatului unic a sumei datorate
 Plata impozitului pe teren
 Evidențierea impozitului pe teren
 Evidențierea solicitării certificatului constatator
 Plata certificatului constatator
 Primirea facturii privind serviciile de asistenta juridică
 Plata serviciilor de asistenta juridică
 Plata taxelor de cadastru
 Primirea facturii privind onorariul notarului
 Plata serviciilor notariale
 Primirea facturii privind onorariul lichidatorului
 Plata onorariului lichidatorului:
 Evidențierea impozitului pe venitul din lichidare
 Plata impozitului pe venitul din lichidare
 Repartizarea terenului asociatului unic
 Plata impozitului pe veniturile de natură salarială restant la bugetul de stat:

12
  Plata altor fonduri speciale la bugetul asigurărilor sociale și fondurilor speciale
 Plata comisioanelor bancare
 Compensarea pierderii din exercițiul curent cu profitul reportat din anii anteriori
 Închiderea conturilor de cheltuieli și venituri

Operațiuni tehnice de lichidare după partaj

 Repartizarea capitalului social:

 Repartizarea rezervelor legale
 Repartizarea altor rezerve:
 Compensarea rezultatului reportat:
 Distribuirea lichidităților financiare

Concluzii

Se poate aprecia că lichidarea voluntară a societăților care nu prezintă capitaluri proprii

negative (activul net contabil negativ) poate reprezenta actul de voință al asociaților.
Lichidatorul firmei SMART CONSULTING SRL, a avut în vedere practica lichidării voluntare
a societăților ce dețin în patrimoniu active imobilizate care la sfârșitul procedurii sunt
repartizate asociaților. Însă nu întotdeauna asociații primesc la finalul lichidării profit rezultat
din lichidare, întrucât există posibilitatea să nu se fi înregistrat profit.

13
 Bibliografie

1. Dana Lupașcu, Codul Civil, Legislație consolidată și index, Ediția a 3-a, Editura
Universul Juridic, București 2018;
2. DECRET nr.31 din 30 ianuarie 1954, privitor la persoanele fizice și persoanele juridice,
art. 26, disponibil [Online], la adresa:
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1463, accesat la data
01.12.2018P.
3. Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial nr. 1.066/17.11.2004,
cu modificările și completările ulterioare.

14