CURS 1.

SEMNELE ȘI SIMPTOMELE SPECIFICE AFECȚIUNILOR

NEUROLOGICE
PIERDEREA STĂRII DE CONŞTIENŢĂ
-de scurtă durată /de lungă durată
Lipotimia
Sincopa
Crizele epileptice
Coma
LIPOTIMIA
Pierdere incompletă a stării de conştienţă;
Precedată de: ameţeală, vedere în ceaţă, transpiraţii reci, paloare, greaţă
Se instaleaza treptat dar durata este scurta;
Revenire completă la trecerea în clinostatism;
Poate evolua spre sincopa;
SINCOPA
Reprezintă pierderea tranzitorie a stării de conştienţă datorită hipoperfuziei cerebrale globale
Survine brusc şi are durată scurtă (durată > 15-20s pot apare convulsii;
Simptome presincopale cu durată şi intensitate variabilă
(ameţeli, diaforeză, greaţă, vărsături, tulburări de vedere,etc)
Manifestări: paloare tegumentară, control sfincterian, pupile dilatate,
respiratii scurte, pulsul slab, hipotensiune arterială < 60mmHg, fară
confuzie sau cefalee
Revenire: completă şi spontană la trecerea în clinostatism.
SINCOPA NEUROGENA
Diminuarea statusului simpatic şi activarea sistemului nervos parasimpatic printr-un reflex
vasomotor mediat central ® vasodilatatie periferică inadecvată şi bradicardie relativă.
Clasificare:
vasodepresoare
neuro-cardiogenă
indusă de exerciţiul fizic
de sinus carotidian (în special M >50 ani)
asociată cu nevraligia gloso-faringiană
determinată de: manevra Valsalva, tuse, deglutiţie, micţiune
sincopă de defecţie
sincopa postprandială (în special la vârstnici)
SINCOPA ORTOSTATICA
-pierderea reflexelor vasoconstrictoare în vasele de rezistenţă şi capacitanţa membrelor
inferioare.
-apare la persoane normale, cu reflexe posturale deficiente
Cauze:
insuficienţă autonomă vegetativă primară şi din disautonomii
- disautonomia acută sau subacută (variantă a sdr. GB)
- insuf. autonomă postganglionară cronică
insuf. autonomă preganglionară cronică - în atrofii multisistemice
alte cauze: Neuropatii post medicaţie antihipertensivă, vasodilatatoare,etc
SINCOPA CARDIACA
Mecanism: scădere bruscă a debitului cardiac
Cauze:§ aritmie cardiacă:
- blocul atrioventricular
-tulburări ale nodului sinusal
-tulburări ale blocului cardiac reflex
-tahiaritmii
-alte cauze: IM acut, stenoză aortică, HTP primară, embolia pulmonară, orice cauză care produce
obstrucţie mecanică circulatorie bruscă la niveul ventricului stang
SINCOPA ASOCIATA BOLILOR CEREBROVASCULARE
-este o manifestare a bolilor cerebro-vasculare uzuale;
Se întâlneşte în:
- Sindromul de arc aortic
- Sindromul de furt subclavicular
- Situaţii în care circulaţia vertebrală este compromisă
(sdr. Kippel-Feil, spondiloza cervicală);
CRIZE EPILEPTICE
- Episod brusc, stereotip de manifestare motorie, senzitivă, senzorială,
comportamentală şi/sau modificare a stării de conştienţă datorat activării bruşte, necontrolate, a
unei
populaţii neuronale
Manifestări:
Debut brusc, durată scurtă
Semne de suferinţă a unei arii cerebrale
Şi/sau modificarea stării de conştienţă
Cu / fără păstrarea posturii
Cu amnezia totală a episodului
Sfârşit brusc, cu revenirea la statusul anterior crizei
Post-criză: somnolenţă, mialgii, confuzie-tranzitori
COMA
Pierderea stării de conştienţă, cu reducerea rcţ.la forme elementare faţă de stimulii externi,
suprimarea motilităţii voluntare şi păstrarea în grade variabile a funcţiilor vegetative,
circulatoriisi
respiratorii
Mecanisme fiziopatologice:
anatomice, neurologice (distrugerea centrilor vitali din trunchiul cerebral sau cortexul
cerebral)
metabolice (intreruperea proceselor metabolice neuronale):
- întreruperea aportului substratului energetic (hipoxie,ischemie, hipoglicemie) - alterarea
transmiterii neuronale (intoxicaţii metabolice endogene)
Stabilirea etiologiei
istoric
ex. obiectiv general si ex. obiectiv neurologic
analiza chimică şi toxicologică a sângelui şi urinei
exam. CT/RMN, EEG şi LCR
Tratamentul: Susţinerea fct. vitale, tratamentul factoriilor declanşatori
VERTIJUL
vertij = senzatia de rotatie a obiectelor sau a subiectului
->periferica
ameteala>centrala
- ameteala= senzatia de instabilitate, balans
- presincopa = senzatia de cadere iminenta/dezechilibru / pierdere a constientei
senzatia de dezechilibru (cap greu, tulbure)
Incadrare temporala
Acut = paroxistic / recurent < 4 saptamani
-> periferic
Cronic = continuu / recurent > 4 saptamani
-> central
ATITUDINI PARTICULARE IN EXAMINAREA NEUROLOGICA
-hemipareza spastica – mersul caracteristic al acestor pacienti este cosit
-boala Parkinson – anteroflexia trunchiului, mers cu pasi mici, fara balansul bratelor, facies
amimic,
clipit rar
-coree – pacientul nu poate mentine o atitudine stabila datorita unei multitudini de miscari
involuntare, dezordonate
-rigiditate prin decerebrare – trunchiul este in extensie, membrele superioare sunt in extensie,
adductie si rotatie interna, membrele inferioare sunt in extensie si rotatie interna
-rigiditate prin decorticare – trunchiul este in extensie, membrele superioare sunt in flexie,
membrele inferioare sunt in extensie si rotatie interna
-meningite – atitudinea bolnavului este ghemuita, in cocoş de puşcă
-discopatii vertebrale – atitudine antalgica, cu aparitia unei scolioze antalgice
-torticolis – capul este inclinat lateral, cu barbia ridicata si fata rotata spre partea opusa.
Tulburări de mers
Mersul târât –
Mersul cosit – membrul inferior descrie un arc de cerc în timpul mersului (apare în hemipareze
spastice)
Mersul stepat – imposibilitatea flexiei dorsale a piciorului şi aplicarea plantei pe sol începând cu
vârful. Poate exista şi o înclinare compensatorie a bazinului de aceeaşi parte (apare în paralizia
de
sciatic popliteu extern determinată de o fractură peronieră, nevrită diabetică sau etanolică)
Mersul rigid – este un mers cu paşi mici cu corpul aplecat înainte specific Bolii Parkinson
- mai poate apărea la cei cu ATS (ateroscleroză)
Mersul dansant – pacientul face mişcări total aberante ale capului, membrelor, trunchiului (apare
în
coree)
Mersul talonat – pacientul are mers nesigur cu bază largă de susţinere cu lovirea putenică a
călcâiului
pe podea (mers ataxic), apare în sifilisul cu localizare la măduva spinării = tabes
Mersul legănat, de raţă – pacientul înclină trunchiul de partea opusă la fiecare pas (apare în
miopatiile
grave, atrofii ale musculaturii centurii pelviene)
Mersul ebrios – pacientul are mersul nesigur cu baza lărgită de susţinere
• apare în intoxicaţiile acute cu alcool, barbiturice, sindroame cerebeloase