Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LP7
Este o tumorA benignA a epiteliului pavimentos (keratinizat sau nu), a
uroteliilor sau a epiteliilor metaplaziate pavimentos.
lvlacroscopic,
o apare ca o cregtere exofitica papilare, "in fire de iarba", rugoasd sau netede
o diametru de -'1-2 cm.
o Exista si papiloame cu model de crestere endofitic (papilom inversat)
Papilomul poate fi:
o sesil (baze de implantare large, axul tumoriifiind paralel cu suprafata unde s-a
format)
o pediculat (bazd de implantare ingustd, axul tumorii fiind perpendicular pe
suprafata unde s-a format)
o unic sau multiplu.
lvlicroscopic, papilomul se caracterizeaza printr-o serie de proiectii papilare,
digitiforme, cecontin un ax conjunctivo-vascular tapetat de un epiteliu
pavimentos cu:
o akantoza (ingrosarea stratului spinos)
o hiperkeratoza(ingrosarea stratuluicornos)
o papilomatoza (ingrosarea si inmultirea papilelor dermice)
r!
'If; U
'uit
rtt .,
Polipul
Polipul reprez nta o tumora benigna a epiteliului cilindro-cubic de pe suprafata
mucoaselor d n organele cavitare, proeminand ln lumenul cavitatilor (intestinale,
endometriale, bronsice).
lvlacroscopic,
o tumorapoatefi unica (- 50% din cazuri) sau multipla,
o sesila sau pediculata,
o de obicei aiezata pe creasta pliurilor mucoaselor (cel mai frecvent recto-sigmoidiene),
o cu diametru de - 1-2 cm.
o Suprafata tumorala este in general netedd, umeda, lucioasa.
lvlicroscopic, tumora este constituita din multiple lumene glandulare cu celule
lnalte, cu nuclei la polul bazal sau pseudo-stratificati, hipercromi si cu
citoplasma bazofila in care pot persista mici picaturi de mucus.
La nivelul intestinului gros se descriu polipi non-neoplastici:
o hiperplastc
o juvenil
o hamartomatos (din polipoza Peut Jeghers),
o limfoid
o regenerativ (pseudopolipul inflamator din colita ulcerativa)
Polipi neoplastici:
o PoliDUl adenomatos
Polipul
Polipulmixt.
olip adenomatos vs polip vilos, HE, :lx
fo2" enomu I^IlafYTa'i
Este o tumora benigna cu punct de plecare la nivelul epiteliului glandular
mamar, caracterizandu-se printr-o proliferare adenomatoasa, inconjurata
de o stroma conjunctiva ce comprima epiteliul. Este o tumora hormono-
dependenta, ce apare in perioada de fertilitate a femeii, frecvent inainte
de 30 de ani.
Se prezinta macroscopic, ca un nodul sferic (1 - 5 cm), gri-albicios, de
consistentA fermA, bine delimitat, mobil la planurile supra- sau
subjacente. care se dezvoltA frecvent in cadranul supero-extern al
sanului.
lvlicroscopic, se constata spatii glandulare delimitate de un epiteliu cubic,
care are la periferie stratul de celule mioepiteliale.
Spatiul glandular poate fi rotund, oval, regulat, fibrele conjunctive fiind
dispuse concentric (fibroadenom pericanalicular).
Uneori, lumenul canalicular este comprimat de proliferarea neuniforma a
fibrelor conjunctive, cu aspect de "coarne de cetb" (fibroadenom
intracanalicular).
IHC tumora este pozitiva la ER, PgR, CK - pentru celulele epiteliale,
actina, CD10 pentru celulele mioepiteliale
Firbrr iarleni )1-t1 ln?l1nlrr" t 1h,' -l-r
t\,
\_t
'
Flemangiomul
HE, 1OX
cD34, 10x
,'
Tumora mirti de parotidi (adenomul
pleomor!
ReprezintA 65-80% din tumorile glandelor salivare majore. Apare cel mai
frecvent in decada a 5-a gi a 6-a. cu o usoara predominanta feminina.
De obicei este unica, dar poate fi multipla, uni- sau bilateral.
Excizia tumorii poate fi dificila prin invecinarea cu nervulfacial gi datorita
micilor proiectii ce se pot extinde la distanta de masa principala.
Recidivele sunt frecvente gi apar uneori dupa zeci de ani de la prima
excizie. Aproximativ 2o/o din adenoamele pleomorfe. de obicei
recidiva nte, se transformA malign.
lvlacroscopic, tumora este ferma, elastica, nodulara, net delimitata de o
capsula conjunctiva. Pe sectiune este alba sau gri, cu zone de aspect
hialin sau mixomatos, uneoriferma, albastru translucid - zone
condroide.
lvlicroscopic, se evidentiaza elemente epiteliale ce formeaza ducte, acini,
tubi neregulatisau insule, plaje celulare;frecvent celulele mioepiteliale,
mici, intunecate, fusiforme, marginesc epiteliul cuboidal, creand doua
straturi distincte de celule. De asemenea, se pot evidentia arii de tesut
mixoid lax care poate include insule cu matrice condroida si, mai rar,
matrice osoase
I Ln-lli ix':q i1:l t_\t:1 clc f;rt"rittrla, I I i:.. .1.,.-
eefi
,:'A\
I ',
efatomu ovaflat:t
t
I