Sunteți pe pagina 1din 42

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA


FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ: KINETOTERAPIE
ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR:
LECT. UNIV. DR. MARIANA BÂRZU
ABSOLVENT:
FRIŠKAN DENIS

TIMIŞOARA
2019
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA


FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ: KINETOTERAPIE ȘI
MOTRICITATE SPECIALĂ

RUPTURA TENDONULUI LUNG


BICIPITAL

COORDONATOR:
LECT. UNIV. DR. MARIANA BÂRZU

ABSOLVENT:
FRIŠKAN DENIS

TIMIŞOARA
2019
CUPRINS
CAPITOLUL I-PARTEA INTRODUCTIVĂ ........................................................................... 4

1.1.Importanța temei ............................................................................................................... 5

1.2.Motivația alegerii temei .................................................................................................... 5

1.3.Scopul lucrării ................................................................................................................... 5

1.4 Ipoteza ............................................................................................................................... 5

CAPITOLUL II-FUNDAMENTAREA TEORETICO-ȘTIINȚIFICĂ A LUCRĂRII ............. 6

2.1. Definiție ........................................................................................................................... 6

2.2. Anatomia articulației scapulohumerale ........................................................................... 6

2.3. Biomecanica articulației scapulohumerale ...................................................................... 7

2.4. Simptomele rupturii tendonului capului lung al bicepsului brahial ................................. 7

2.5. Criterii de diagnostic ........................................................................................................ 8

2.6. Tratament ......................................................................................................................... 9

CAPITOLUL III-ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII ........................... 11

3.1. Metodele de cercetare utilizate ...................................................................................... 11

3.2. Locul, subiectul și etapele cercetării .............................................................................. 11

3.2.1Metode de evaluare utilizate ..................................................................................... 14

3.3. Valorile inițiale .............................................................................................................. 19

3.4.Programul de exerciții aplicat ......................................................................................... 20

3.5. Articole .......................................................................................................................... 30

CAPITOLUL IV-REZULTATE ȘI DISCUȚII ........................................................................ 32

4.1. Rezultatele obținute în ce privește mobilitatea articulară .............................................. 32

4.2.Rezultatele obținute în ceeace privește evaluarea durerii ............................................... 34

4.3. Evaluarea finală a forței musculare................................................................................ 34

4.4. Discuții ........................................................................................................................... 36

CAPITOLUL V-CONCLUZII ................................................................................................. 41

BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 42
CAPITOLUL I
PARTEA INTRODUCTIVĂ

Prezenta lucrare de licență se axează pe recuperarea necesară în urma rupturii


tendonului lung bicipital. De asemenea, vom analiza procesul și modalitatea desfășurarii
acestei patologii. În primul rând, vom prezenta și înțelege literatura de specialitate pentru a
formula o introducere în domeniul fundamental. În al doilea rând, vom studia un caz relevant
în aplicarea teoriei studiate.
Urmatorul capitol al acestei lucrări se va concentra pe aspectele introductive în care
pentru început vom defini patologia menționată, după care vom studia anatomia articulației
scapulo-humerale, în special a muschiului biceps brahial. Biomecanica este la fel de
importanta în înțelegerea acestui proces complex, aici vom studia mișcările executate din
articulația umărului. Simptomele și semnele acestei patologii vor fi relevante în prezentarea
metodelor de diagnostic, iar nu în ultimul rând, cel al tratamentului, care este punctul esențial
în domeniul recuperării.
Partea a treia a lucrării este ce mai importantă și cea mai laborioasă parte a acesteia.
Studiul de caz constă în evaluarea inițială a pacientului, cea ce subânțelege evaluarea
mobilității, forței și durerii. Următorul pas ar fi prezentarea tratamentului utilizat de către
pacientul analizat. În urma tratamentelor se va face o evaluare finală pentru a descoperii
progresele pacientului.
La final vom prezenta rezultatele obtinute în urma cercetării, ca apoi sa deducem
concluziile și oferim propuneri referitoare la tratarea acestei patologii.

4
1.1.Importanța temei
Un dezavantaj al patologiei studiate, ruptura tendonului lung al bicepsului, este faptul
că se tratează cel mai mult prin fizioterapie și mai puțin prin kinetoterapie. Kinetoterapia
recuperează mobilitatea și forța musculară, în timp ce practicile fizioterapeutice ajuta doar la
recuperarea tendonului, reducerea fenomenelor inflamatorii și a durerii. Este important de
menționat că ambele practici necesită utlizarea lor combinată pentru o recuperare completă.
Din acest motiv este importantă și necesară cercetarea recuperării prin kinetoterapie a
tendonului bicipital lung, care este obiectul nostru prinicipal în această lucrare.

1.2.Motivația alegerii temei


Baza acestei lucrări este studiul de caz care are ca subiect pe tatăl meu, un fost pacient
care a tratat prin fizioterapie ruptura tendonului bicipital lung. Acesta este motivul principal în
alegerea temei pentru lucrarea de licență. Cum am mai menționat, subiectul nu a avut parte de
o recuperare completă și dorința mea de a afla mai multe aspecte practice ale domeniului
kinetoterapiei, au fost sursa principală a motivației. Doresc ca prin cunoștiințele și aptitudinile
noi dobândite să fiu în măsură de a oferii sfaturi și propuneri pentru îmbunătățirea situației
actuale. Chiar dacă exista posibilitatea ca acest studiu să nu îmi ofere bazele pentru o
recuperare completă în viitor, fiind prea târziu, doresc să îmbunătățesc situația actuală a forței
musculare și mobilității din articulația umărului. Acest caz, printre altele, a fost unul din
motive pentru care am ales această specializare.

1.3.Scopul lucrării
Scopul acestei lucrări este de a ajuta pacientulsă efectueze obligațiile zilnice mai ușor
și fără durere. Cu ajutorul unor exerciții specifice pentru creșterea mobilității umărului și a
forței musculare, vom oferi pacientului o șansă la o viață mult mai ușoară.

1.4 Ipoteza
Prinaplicarea de exerciții kinetice specifice recuperărirupturii tendonului capătului
lung al bicepsuluibrahial asociate cu fizioterapia, calitatea vieții pacientului se va înbunătăți.
Exercițiile pentru creșterea forței și mobilității umărului îl vor ajuta pe pacient să își
recupereze funcția normală a articulației scapulo-humerale, post ruptură a tendonului
capătului lung al bicepsului brahial.

5
CAPITOLUL II
FUNDAMENTAREA TEORETICO-ȘTIINȚIFICĂ A
LUCRĂRII

2.1. Definiție
Pentru început, vom încerca să definim obiectul principal al prezenteilucrări. „Ruptura
tendonului lung al mușchiului biceps brahial este o leziune des întâlnită, poate să apară ca
rezultatul unui proces degenerativ sau a unui traumatism brusc”[2].
Pentru a ne fi mai clară ruptura tendonului lung bicipital, este important sa definim de
ce apare patologia respectivă. Compresiunea și traumatismele repetate, la nivelul tendonului,
pe măsură ce trece sub arcul subacromial pot duce la apariția unor microleziuni care de-a
lungul timpului slabesc tendonul și duc la rupere [2].
Cel mai des sunt afectate persoanele cu vârsta între 40-60 ani dar la fel pot fi afectați și
tineri sportivi în urma unei supraâncărcări bruște [2].

2.2. Anatomia articulației scapulohumerale


Umărul sau articulația scapulo-humerală este cea mai mare și cea mai complexă
articulație a membrului superior. Este o enartroză iar suprafețele articulare sunt capul humeral
și cavitatea glenoidă a scapulei [7].

Figura 2.1 – Anatomia articulației scapulo-humerale [14]

6
Capsula articulară, ligamentul coraco-humeral și ligamentele glenohumeral superior,
mijlociu și inferior, unesc suprafețele articulare a umărului [7].
Mușchii umarului sunt: Deltoid, Supraspinos, Infraspinos, Rotund mic, Rotund mare,
Subscapular, Biceps brahial, Coracobrahial, Triceps brahial [7].
Mușchiul biceps brahial este un mușchi biarticular, capul scurt are originea pe vârful
procesului coracoid iar capullung pe tuberculul supraglenoidal al scapulei și pe cadrul
glenoidal iar inserția se află pe tuberozitatea radiusului [7].
Tendonul capului lung al mușchiului Biceps brahial are două porțiuni: o poțiune intra-
articulară și una extra-articulară. Partea intra-articulară este largă și netedă în conparație cu
partea extra-articulară care este rotundă și mai îngustă. Lungimea totală a tendonului este de
aproximativ 9 cm iar diametrul de 5 – 6mm [4].

2.3. Biomecanica articulației scapulohumerale


Mișcările posibile și valorile normale aleamplitudinii mișcărilor la nivelul articulației
umărului sunt următoarele[8]:

Flexie 160°-180°
Extensie 60°
Abducție 170°-180°
Rotație internă 60°-100°
Rotație externă 80°-90°
Abducție orizontală 50°
Adducție orizontală 130°
Ridicarea umărului 0-8 cm
Coborârea umărului 0-3 cm

2.4. Simptomele rupturii tendonului capului lung al bicepsului


brahial
- Durere bruscă și ascuțită la nivelul umărului.
- Câteodată se aude un sunet caracteristic rupturii tendonului lung al mușchiuluibiceps
brahial la nivelul articulației scapulo-humerală.
- Apar echimoze de la partea superioară a brațului spre articulația cotului.

7
- Senzație de slăbiciune la nivelul umărului și a cotului.
- Dificultatea de a executa mișcarea de rotație internă și rotație externă
- Din cauza tendonului rupt, mușchiul biceps brahial nu mai rămâne întins ci se umflă
în regiune medială spre cea superioră. [12]

2.5. Criterii de diagnostic


Diagnosticarea începe cu o anamneză, mediculformulând întrebări simple despre
umăr, ex. Dacă pacientul simte durerea, dacă a scăzut forța musculară când se execută
anumite mișcări, dacă a simțit dureri în trecut, etc.[5].
După anamneză, medicul trece la examenul clinic obiectiv general, inspecția și
palparea.
Inspecția constă în examinarea vizuală la suprafața corpului cu scopul de a descoperi
semnele de ruptură a tendonului, ex. o umflătura în partea anterioară a brațului, dacă tendonul
este complet rupt (semnul Popey). Inspecția se poate face static și dinamic (pacientul execută
o mișcare)[5].
Palparea ne arată dacă există modificări profunde sau superficiale în regiunea
respectivă. Se execută cu pulpa degetelor sau cu fața palmară a mâini. Palparea ne arată dacă
în zona respectiva există deformări, sensibilitatea la durere în zona respectiva, etc.
Pentru a se pune diagnosticul final de ruptura de tendon bicipital cap lung se folosește
ultrasonografia, rezonanța magnetică, etc. [5].

Figura 2.2- Aparat cu ultrasunete [15]

8
Spre deosebire de radiografii, care se adresează în general țesutului osos,
ultrasonografia se adresează țesuturilor moi. Ultrasonografia oferă o imagine în timp real.
Avantajul ultrasunetelor față de alte metode de diagnostic este: non-invaziv, ieftin, cel mai
important lucru este că nu există radiații ionizate și exista posibilitatea de a repeta examinarea
și urmărirea recuperării pacientului. Ecografia ne arată cât este de mare leziunea tendonului
sau dacă este cazul ne arată locul unde tendonul este rupt [5].
Rezonanța magnetică este deja o metodă stabilă care a înlocuit artrografia standard și
artrografia tomografică compiuterizată. Are o serie de avantaje pentru că permite evaluarea
oaselor, ligamentelor, structurilor periarticulare, etc.[5].

2.6. Tratament
Să se execute o intervenție chirurgicală sau un tratament conservator la un pacient cu
ruptură de tendon bicipital, rămâne un subiect de dezbatere în literatura medicală din cauză că
nu există studii care să demonstreze superioritatea unei abordări față de cealaltă, ambele au și
avantaje și dezavantaje [9].
Tratamentul chirurgical. Complicațiile grave asociate cu intervenția chirurgicală a
determinat unii experți să se întrebe dacă riscurile chirurgiei depășesc beneficiile. Medicii
trebuie să ia în considerare cu ce se ocupă pacienți, stilul de viață și vârsta atunci când
recomandă tratamentul chirurgical [9].
Medicii recomandă tratamentul chirurgical tinerilor sportivi care au nevoie de
mișcarea de supinație maximă în activitățile zilnice. Deși mărimea deformării Popey scade
după tratamentul conservator, intervenția chirurgicală este adesea recomandată pacienților
care nu doresc să accepte defectele cosmetice observate după ruperea tendonului. La fel,
tratamentul chirurgical este recomandat pacienților de vârsta medie și muncitorilor ale căror
ocupații necesită supinația completă și forța maximă a bicepsului [9].
Rehabilitarea postoperatorie. În urma operației, în primele trei săptămâni, pacientul
poate să execute mobilizări active ale umărului și a cotului, totuși flexia cu rezistență și
extensia pasivă forțată se evită timp de șase săptămâni după intervenția chirurgicală. După
aceea se pot începe exercițiile concentrice și excentrice pentru biceps. Ridicarea unor greutăți
mari se evită în primele trei luni [9].
Tratamentul conservator este potrivit pentru pacienții mai în vârstă, când profesia și
stilul lor deviață nu necesită executarea mișcării de supinație maximă și nu au nevoie de
puterea maximă a bicepsului brahial. Tratamentul conservator este foarte bine tolerat de

9
pacienți, cea ce reduce riscul complicațiilor grave și anulează costul intervențiilor
chirurgicale. Evitarea intervențiilor chirurgicale permite, de asemenea, revenirea la lucru mult
mai devreme [9].
Pacienții pot, totuși, să-și piarde forța de supinație pâna la 20% cu tratamentul
conservator, dar acest tratament nu cauzează slăbiciuni la mișcarea de extensie a cotului, nu
afectează activitățiile de zi cu zi a paciențiilor, ceea ce poate explica de ce mai mulți pacienți
sunt tratați în mod conservator decât cu intervenții chirurgicale [9].
Tratamentul medicamentos are și el un rol important în recuperarea rupturii de tendon
bicipital. Unele dintre medicamente care se folosesc sunt: anti-inflamatoare, unele tablete care
conțin proteină, beviplex (conține vitaminele B1,B2, B6, B12), antiocsidanți.

10
CAPITOLUL III
ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII

3.1. Metodele de cercetare utilizate


Alegerea metodelor de cercetare depinde de scopul cercetării.
În continuare sunt prezentate metodele de cercetare pe care a fost realizată cercetarea
de față.
Metoda studiului bibliografic: Pentru realizarea acestui studiu, documentarea este
foarte importantă.
Cu scopul de a face o analiză asupra temei respective, am studiat literatura de
specialitate, m-am informat din surse de pe internet, din note de curs și reviste.
Aceste surse sunt prezentate în bibliografia lucrării.
Metoda observației: observația reprezintă urmărirea desfășurării unor modificări (dacă
există).
În lucrarea de față am folosit observația directă și observația provocată pentru a vedea
cum reacționează pacientul la anumite mișcări.
Observația o folosim pentru a vedea modificăriile determinate de patologia luată în
discuție și de a culege informații despre boala respectivă, în același timp cu ajutorul
observației vedem modificăriile parametrilor determinați de patologiarespectivă față de
parametri normali.
Metoda evaluări: concomitent cu observația se execută și evaluarea.
Evaluarea se face inițial pentru a stabili programul de kinetoterapie, intermediar pentru
a vedea progresul sau agravarea și finală pentru a vedea rezultatele finale pe care le-a obținut
pacientul dupa programul de kinetoterapie și pentru a interpreta rezultatele obținute.

3.2. Locul, subiectul și etapele cercetării


Cercetarea pe care am efectuato cuprinde un pacient cu vârtsta de 56 ani, L.F..
Recuperarea a început în cabinetul specializat pentru medicina sportivă
„Sportrehamedica” din Zrenjanin în decembrie 2011. Pacientul și-a recuperat tendonul cu
ajutorul fizioterapiei dar nu a facut deloc kinetoterapie.

11
Pacientul find tatăl meu, am decis să fac cu el, la domiciliu, un program de
kinetoterapie pentru a vedea dacă kinetoterapia poate să îl ajute pentru a crește mobilitatea
umărului și forța musculară după o pauză de mai mulți ani.

Anamneza
Nume/Prenume: F.L.
Vârsta: 56 ani
Meseria: Agricultor
Motivele prezentării la kinetoterapeut: Forța musculară și mobilitatea articulară la
nivelul umărului scăzută, durerea la nivelul umărului în urma executării mișcării de flexie și
abducție a membrului superior de partea stângă. Pacientul foarte repede își pierde forța de a
executa mișcările respective.
Istoricul bolii: În anul 2011, pacientul a simțit o durere ascuțită și un „POP” la nivelul
umărului în urma ridicări unui utilaj agricol. Pacientul s-a prezentat la spital unde a zis că are
dureri la nivelul coloanei cervicale iar durerea iradiază spre umărul și brațul de partea stângă.
La radiografia cervicală s-au vazut schimbări degenerative la nivelul vertebrelor c5-c7 cu
îngustarea spațiului intervertebral. În urma acestui diagnostic de Cervicobrahialgie, pacientul
a luat doar medicamente antiinflamatoare și analgezice. Pacientului i s-a recomandat să se
prezinte la neuropsihiatru pentru executarea EMG.
Determinarea neurografică: N.Median de partea stângă=67m/s, distal=5,4 ms, F=30
ms, Viteza=55m/s. N.Ulnar de partea stângă=60 m/s, distal=3,0 ms, F=25 ms,Viteza=44m/s.
N. axilar de partea stângă=47 m/s. Viteza motori pentru n.axilar este încetinită.
Au fost examinați următorii mușchi: m.abductor alpolicelui de partea dreapta și de
partea stângă, m.abductor al degetului mic de partea dreptă și stângă, m. deltoid de partea
dreaptă și stângă. În relaxare m. Deltoid de partea stângă și m. abductor al policelui de partea
stângă au înregistrat frecvențe rare de fibrilații și fasciculații. Lacontracția m. deltoid stg. s-a
înregistrat polifazie semnificativă și un potențial de 2 mV înălțime și durata de 8 ms. La
contracția m. abductor al policelui de partea stângă s-a înregistrat polifazie semnificativă,
potențial de 2 mV înălțime și durata de 8 ms. În urma EMG-ului neuropsihiatrul a
diagnosticat polineuropatie C5-C8.
În urma acestui tratament medicamentos pacientul nu sa simțit mai bine, motiv pentru
care s-a prezentat la un cabinet de medicină sportivă undecu ajutorul scannerului ventral

12
orizontal parțial s-a văzut tendonul capului lung bicipital în șanțul bicipital. Cu un scanner
ventral vertical s-a văzut leziunea parțială a tendonului capului lung bicipital unde diametrul
funcțional al tendonului era redus la 1.83mm. După diagnosticarea acestei leziuni pacientul a
început tratarea cu fizioterapie, laser 1600 Hz, EM 3 mT, 16 Hz 30 minute, EF cu bedoxin
(vit.B6) 20 minute și comprimate Kolagen (proteine). 10 zile mai târziu, pacientul sa simțit
mult mai bine iar la vizita de control, cu ajutorul scannerului ventral vertical s-a văzut
tendonul capului lung bicipital fără întreruperea continuității.

Fig. 3.20-Rgr cervicală – vedere frontală Fig. 3.21-Rgr cervicală – din profil

Fig. 3.22- Diagnosticarea rupturii cu ajutorul


Fig. 3.23- Aspect ultrasonografic în urma recuperării
ultrasonografiei

Patologie preexistentă: HTA,


Condiții de viată: Locuire-corăspunzătoare, alimentație-corectă, 3 mese/zi, alcool-nu,
tutun-da, cafea-3/zi.

În anul 2011, când sa întâmplat ruptura parțială a tendonului lung bicipital, pacientul a
simțit o durere bruscă în parte anterioară a umărului, pacientul a avut o durere mare, nu a
reușitsă ignore durerea, nu a putut să muncească, durerea l-a trezit din somn.Această durere pe
scala VAS are scorul 7.

13
După fizioterapie și recuperarea tendonului durerea sa redus dar nu a dispărut și
pacientul a evaluat această durere cu scorul cuprins între 2 și 3 pe scala VAS.
Astazi, ca și în anii precedenți, pacientul descrie o durere constantă care crește în
timpul efortului și se reduce mult în repaus.
Acestă durere are scorul cuprinsîntre 2 și 3 pe scala VAS.

3.2.1Metode de evaluare utilizate:


Evaluarea mobilității articulației umărului–Evaluarea am executat cu ajutorul
goniometrului [8].
Evaluarea mișcărilor de flexie-extensie

Fig. 3.1.- P.i. pentru flexie din decubit dorsal Fig. 3.2. Poziția finală flexie din decubit dorsal

Fig. 3.3.- P.i. pentru extensie din decubit ventral Fig. 3.4.- pozița finală extensie din decubit ventral

14
Pentru testarea mișcărilor de flexie extensie, poziția inițială este cu membrele
superioare pe lângă corp iar mâinile sunt în supinație sau pronosupinație.
Goniometrul este plasat pe epifiza proximală a humerusului, brațul fix este paralel cu
linia medio-axilară iar brațul mobil urmărește brațul când execută mișcarea și este orientat pe
fața laterală a brațului pe linia mediană.

Evaluarea mișcărilor de abducție-adducție.

Fig. 3.6 – Poziția finală pentru abducție din decubit


Fig. 3.5.- P.i. abducție din decubit dorsal
dorsal

Pentru evaluarea mișcărilor de abducție-adducție poziția inițială este decubit dorsal cu


membrele superioare pe lângă corp iar mâinile în supinație sau pronosupinație.
Goniometrul se plasează pe acromion, brațul fix este paralel cu linia axilară anterioară
iar brațul mobil este pe linia mediană a brațului a feței anterioare.

Evaluarea mișcărilor de abducție și adducție orizontală.

Fig. 3.7.-P.i. abducție orizontală Fig. 3.8.- abducție orizontală, Fig. 3.9.- adducție orizontală, poziția
din așezat poziția finală finală

15
Pentru evaluarea mișcărilor de adducție-abducție orizontală, poziția inițială este din
așezat, membrele superioare in abducție la 90°, mâna in pronație iar antebrațul în extensie.
Goniometrul se plasează pe articulația acromio-claviculară, brațul fix este paralel sau
perpendicular cu spina omoplatului iar brațul mobil este plasat pe linia mediană a brațului a
feței laterale.

Evaluarea mișcarilor de rotație internă-externă.

Fig. 3.10.-P.i. din decubit dorsal Fig. 3.11. –rotație externă Fig. 3.12.- rotație internă

Pentru evaluarea mișcărilor de rotație internă-externă, poziția inițială este decubit


dorsal, brațul abdus la 90°, flexia antebrațului pe braț formând unghui de 90°, mâna în
pronație.
Goniometrul se plasează pe olecran, brațul fix este paralel sau perpendicular cu solul
iar brațul mobil pe linia mediană a antebrațului a feței posterioare.

Evaluarea mobilității articulației cotului- Evaluarea mișcărilor de flexie-extensie

Fig.3.13.- P.i. decubit dorsal Fig.3.14. Flexia antebrațului Fig.3.15.- Hiperextensie

16
Pentru evaluara mișcărilor de flexie-extensie, poziția inițială este decubit dorsal cu
membru superior pe lângă trunchi, mâna în supinație.
Goniometrul se plasează pe epicondilul lateral al humerusului, brațul fix paralel cu
linia mediană a brațului a feței laterale iar brațul mobil pe linia mediană a antebrațului a feței
laterale.

Evaluarea mișcărilor depronație-supinație

Fig. 3.17.- mișcarea de


Fig. 3.16.- P.i. Fig. 3.18.- mișcarea de supinație
pronație

Pentru evaluarea mișcărilor de pronație-supinație poziția inițială este așezat, flexia


antebrațului pe braț la 90°, în mână ține un creion care este reperul pentru mișcare.
Goniometrul este la nivelul articulației metocarpofalangiene a mediusului, brațul fix
perpendicular cu podeua iar brațul mobil urmărește pixul.

Evaluarea durerii

Figura 3.19 – Scala VAS a durerii

17
Scala VAS (Visual Analogue Scale) pentru evaluarea durerii. Pacientul întretaie cu o
linie verticală (între 0-10)o linie oriznontală de 10cm în locul unde crede că gradul de durere
este în acel moment.
Tabel 3.1 - Cotația durerii în scala VAS în funcție de intensitatea ei este următoarea[13]:
Scor Simptomatologie
0 Fără durere
1 Iritare minoră-ocazional, accese minore dureroase
2 Iritare-ocazional, accese puternice dureroase
3 Iritare suficentă cât să distragă atenția
4 Durerile pot fi ignorate dacă pacientul este implicat în muncă, dar continuă să
distragă atenția
5 Durerea nu poate fi ignorată mai mult de 30 minute
6 Durerea nu poate fi deloc ignorată, dar se pot continua activitățile sociale sau
munca
7 Concentrarea este dificilă, durerea interferă cu somnul
8 Activitatea fizică este limitată, conversația și citirea cu efort
9 Incapacitate de a vorbi, geamăt sai plâns incontrolabil, aproape delir
10 Incontinență, durerea poate provoca moartea

Evaluarea forței musculare - Pentru evaluarea forței musculare am folosit


următorul tabel[10]:
Tabel 3.2 – Scala de evaluare a forței musculare
Gradul de forță Aprecierea
Forța 0-absentă Nu se vede nici o contracție
Forța 1-schițată Contracția se evidențiază, dar segmentul nu se mișcă
Forța 2-slabă Pacientul poate să execute mișcarea pe toată amplitudinea doar cu
eliminearea gravitației
Forța 3-bună Pacientul execută mișcarea articulară pe toată amplitudinea
împotriva gravitației
Forța 4-foarte bună Pacientul poate să execute mișcarea contra unei rezistențe moderate
pe toată amplitudinea goniometrizată
Forța 5-normală La acest grad de forță pacientul execută mișcarea contra rezistenței
mari și se adaugă testul de ,,rupere,,

La testul de rupere se adaugă un plus de rezistență, mai mult decât se consideră


rezistența normală pentru pacientul respective, la capătul arcului de mișcare [10].
La gradele de foță musculară se adaugă și cotațiile + și - [10].

18
3.3. –Valorile inițiale
Valorile pe care le-am obținut în urma măsurătorilor amplitudini de mișcare la nivelul
umărului sunt următoarele:

Flexie 160°
Extensie 40°
Abducție 160°
Rotație internă 60°
Rotație externă 80°
Abducție orizontală 30°
Adducție orizontală 100°

Valorile pe care le-am obținut în urma măsurătorilor amplitudini de mișcare la nivelul


cotului sunt următoarele:

Flexie 120°
Extensie Revenirea din flexie
Hiperextensie 3°
Pronație 80°
Supinație 75°

Tabel 3.3 – Evaluarea forței musculaturii centurii scapula-humerale, comparativ dr / stg –


determinare inițială.
Gradul Gradul
Mișcarea Mișcarea
de forță de forță
Flexia umărului stg. F4 Flexia umărului dr. F5-
Extensia umărului stg. F5 Extenisa umărului dr. F5
Adducția orizontală a umărului stg. F5- Adducția orizontală a umărului dr. F5
Abducția orizontală a umărului stg. F5- Abducția orizontală a umărului dr. F5-
Abducția umărului stg. F4+ Abducția umărului dr. F5-
Rotația externă a umărului stg. F5 Rotația externă a umărului dr. F5
Rotația internă a umărului stg. F5- Rotația internă a umărului dr. F5
Flexia cotului stg. F4+ Flexia cotului dr. F5
Extensia cotului stg. F5 Extensia cotului dr. F5
Supinația antebrațului stg. F4+ Supinația antebrațului dr. F5
Pronația antebrațului stg. F5- Pronația antebrațului dr. F5

19
3.4.Programul de exerciții aplicat
1. Poziția inițială (Pi) stând, pacientul execută mișcarea de flexie și extensie a
antebrațului pe braț. 3 serii, 10 repetări

Fig. 3.24-Pi.stând Fig 3.25-Flexia antebrațului pe braț

2. Pi.Stând, flexia antebrațului pe braț la 90°, pacientul execută mișcarea de pronație și


supinație a antebrațului. 3 serii, 10 repetări.

Fig. 3.26-Mișcarea de supinație Fig.3.27-Mișcarea de pronație

3. Pi. Stând, flexia antebrațului pe braț la 90°, pacientul execută mișcarea de rotație internă și
rotație externă din articulația umărului. 3 serii, 10 repetări.

20
Fig.3.28-Poziția inițială Fig.3.29-Mișcarea de rotație Fig.3.30-Mișcarea de rotație internă
externă

4-Pi.stând, pacientul execută mișcarea de abducție și adducție a membrului superior cu cotul


extins. 3 serii, 10 repetări.

Fig. 3.31- Poziția inițială Fig. 3.32-Mișcarea de abducție

5-Pi. Stând, pacientul execută mișcarea de flexie și extensie a brațului cu cotul extins. 3 serii,
10 repetări.

Fig. 3.33-Poziția inițială Fig.3.34-Flexia brațului Fig. 3.35-Extensia brațului

21
6-Pi.Stând, pacientul execută mișcarea de ridicare și coborâre a
umărului.3serii,10repetări

Fig. 3.36-Poziția inițială Fig. 3.37-Ridicarea umărului Fig. 3.38-coborârea umărului

7-Pi. Decubit ventral, pacientul este la marginea patului și execută mișcarea de abducție
orizontală a membrului superior cu cotul extins. 3 serii, 10 repetări.

Fig. 3.39-Poziția inițială Fig. 3.40-Abducția membrului Fig.3.41-Abducția membrului


superior superior

8- Pi. Decubit dorsal, pacientul execută diagonalele Kabat de flexie și extensie pentru
membrele superioare. 3 serii, 10 repetări.

Fig. 3.42-Poziția inițială Fig. 3.43- Diagonala I de flexie Fig.3.44-Diagonala I de extensie

22
Fig. 3.45-Diagonala II de flexie Fig. 3.46-Diagonala II de extensie

9- Pi. Stând cu un baston în mâini la nivelul bazinului, pacientul exectă mișcarea de


flexie a antebrațelor pe brațe, priza mâinilor este în supinație. 3 serii, 8 repetări.

Fig. 3.47-Poziția inițială Fig. 3.48-Flexia antebrațelor pe brațe

10-Pi. Stând cu un baston în mâini la nivelul bazinului, pacientul execută mișcarea de


flexie a antebrațelor pe brațe, priza mâinilor este în pronație. 3 serii, 8 repetări.

Fig. 3.49-Poziția inițială Fig. 3.50-Mișcarea de flexie a antebrațelor pe brațe

11- Pi. Stând, pacientul ține un baston de capete la nivelul bazinului și execută mișcarea de
balansare a bastonului. 3 serii, 8 repetări.

23
Fig. 3.51-poziția inițială Fig. 3.52-balansarea spre dreapt Fig. 3.53-Balansarea spre stânga

12-Pi. Stând, cu banda elastică în mâini la nivelul bazinului, pacientul execută mișcarea
de flexie și extensie a brațelor cu coatele întinse. 2 serii, 8 repetări.

Fig. 3.54-Poziția inițială Fig. 3.55-Mișcarea de flexie a brațelor

13-Pi. Stând, un capăt al bandei elastice este ținut de kinetoterapeut sau legat de scara
fixă, celălalt capăt al bandei elastice în mâna pacientului, execută mișcarea de flexie a
antebrațului pe braț iar mâna este în supinație. 2 serii, 8 repetări.

Fig. 3.56-Poziția inițială Fig. 3.57-Flexia antebrațului pe braț

14-Pi. Stând, un capăt al bandei elastice este ținut de kinetoterapeut sau legat de scara fixă,

24
celălalt capăt al bandei elastice în mâna pacientului, execută mișcarea de flexie a brațului cu
cotul extins iar mâna este în supinație. 2 serii, 8 repetări.

Fig. 3.58-Poziția inițială Fig. 3.59-Flexia membrului superior

15-Pi. Stând, antebrațul flectat pe braț la 90°, un capăt al bandei elastice este ținut de
kinetoterapeut, celălalt capăt este în mâna pacientului și execută mișcarea de rotație externă și
rotație internă din articulația scapulo-humerală. 2 serii, 8 repetări.

Fig. 3.60-Poziția inițială Fig. 3.61-Rotație externă Fig. 3.62-Rotație internă

16-Pi. Stând, kinetoterapeutul ține un capăt al bandei elastice la spatele pacientului,


celălalt capăt este în mâna pacientului pe sub axilă. T1-flexia antebrațului pe braț, T2-
extensia antebrațului pe braț, T3- flexia brațului cu cotul extins, T4-revenirea la poziția
inițială.15 repetări.

25
Fig. 3.63-poziția inițială Fig. 3.64-Flexia antebrațului pe Fig. 3.65-Flexia brațului
braț

17- Pi. Stând, kinetoterapeutul ține de un capăt al bandei elastice la spatele


pacientului, celălalt capăt este în mana pacientului, pacientul execută mișcarea de lovire cu
pumnul. 2 serii, 8repetări.

Fig. 3.66-Poziția inițială Fig. 3.67-Prăgătirea pentru Fig. 3.68-Executarea mișcarii de


executare lovire

18-Pi. Stând, kinetoterapeutul ține un capăt al bandei elastice la spatele pacientului,


celălalt capăt este în mâna pacientului. Pacientul execută mișcarea de „îmbrățășare”. 2 serii, 8
repetări

Fig. 3.69-Poziția inițială Fig. 3.70-Mișcarea de îmbrațișare Fig. 3.71-Mișcarea de îmbrățișare

26
19-Pi. Decubit ventral, membrul superior pe langă pat, în față. Pacientul execută mișcarea de
flexie a membrului superior în „Y” cu o ganteră în mână de 1kg. 3 serii, 5 repetări

Fig. 3.74-Flexia membrului


Fig. 3.72-Poziția inițială Fig. 3.73-Poziția inițială
superior în „Y,”

20-Pi. Decubit ventral, la marginea patului, brațul abdus la 90°, flexia antebrațului pe
braț la 90°. Pacientul execută mișcarea de rotație internă și rotație externă cu o ganteră în
mână de 1 kg.3 serii, 8 repetări.

Fig. 3.77-Mișcarea de rotație


Fig. 3.75-Poziția inițială Fig. 3.76-Mișcarea de rotație externă
internă

21-Pi. Decubit dorsal, brațul abdus la 90°, flexia antebrațului pe braț la 90°, cu o
ganteră în mână de 1 kg. Pacientul execută mișcarea de rotație internă și rotație externă din
articulația scapulo-humerală. 3 serii, 5 repetări.

27
Fig. 3.78-Poziția inițială Fig. 3.79-Rotație internă Fig.3.80-Rotație externă

22-Pi. Stând cu o ganteră în mână de 2 kg, pacientul execută mișcarea de ridicare și


coborânre a umerilor. 3 serii, 8 repetări.

Fig. 3.82-Mișcarea de ridicarea Fig. 3.83-Mișcarea de coborârea


Fig. 3.81-Poziția inițială
umărului umărului

23-Pi. Stând, mâna în supinație cu un set flexor în mână. Pacientul strânge setul flexor
în mână concomitent cu flexia antebrațului pe braț la diferite unghiuri. 3 serii, 5 repetări.

Fig. 3.85-Flexia Fig. 3.86-Flexia Fig. 3.87-Flexia


Fig. 3.84-Poziția ințială
antebrațului pe braț antebrațului pe braț antebrațului pe braț

24-Pi. Stând, cu o minge între mâini la nivelul baznului, pacientul execută mișcarea de

28
flexie a antebrațelor pe brațe, concomitent cu strângerea mingii între mâini (spre supinație). 3
serii, 5 repetări.

Fig. 3.89-Strângerea mingii la Fig. 3.90-Strângerea mingii la


Fig. 3.88-Poziția inițială
diferite unghiuri de flexie diferite unghiuri de flexie

25-Pi. Stând, cu o placă elastică în mâini la nivelul bazinului, pacientul execută


mișcarea de flexie a antebrațelor pe brațe la diferite unghiuri concomitent cu mișcarea de
pronație și supinație. 3 serii, 5 repetări.

Fig. 3.93-Flexia antebrațului pe


Fig. 3.92-Flexia antebrațului pe braț
braț concomitent cu strângerea
Fig. 3.91-Poziția inițială concomitent cu strângerea plăci
plăci elastice la diferite unghiuri de
elastice la diferite unghiuri de flexie
flexie

26-Pi.Decubit dorsal, pacientul execută mișcarea de flexie și extensie a antebrațului pe


braț iar kinetoterapeutul îi opune rezistență manuală. 2 serii, 8 repetări.
27-Pi. Decubit dorsal, pacientul execută mișcarea de abducție și adducție a membrului
superior cu cotul extins iar kinetoterapeutul îi opune rezistență manuală. 2 serii, 8 repetări.
28-Pi.Decubit dorsal, pacientul execută mișcarea de flexie a membrului superior cu
cotul extins iar kinetoterapeutul îi opune rezistență manuală. 2 serii, 8 repetări.
29-Pi. Stând, flexia antebrațului pe braț la 90°, pacientul execută mișcarea de pronație
și supinație iar kinetoterapeutul îi opune rezistență manuală. 2 serii, 8 repetări.
29
3.5. Articole
În urma studierii unor cazuri din literatură, folosind Google Search, Anelis Plus și
EBSCO, am ales să vă prezint 6 lucrări care au investigat această temă.

Nr Studiul Metode Rezultate


1 Hyo-J.L., Jin-Y.J., În acest studiu au fost înscriși Ambele grupuri au prezentat o
Chul,K.K., Yang- 128 de pacienți cu vârsta îmbunătațire a scorurilor
S.K., (2016)„Surgical diferită care aveau leziuni la funcționale după tratamentele
treatment of lesions nivelul tendonului lung respective dar nu s-a constatat
of the long head of biciptal. La 56 de pacienți s-a o diferență semnificativă între
the biceps brachii efectuat tenotomia cele două grupuri la fiecare
tendon with rotator artroscopică (grupa 1) iar la evaluare.
cuff tear: a 72 de pacienți s-a efectuat
prospective tenodeza (grupa 2).
randomized clinical Scala VAS, mobilitatea
trial comparing the umărului și alte teste pentru
clinical results of umăr au fost evaluate inițial,
tenotomy and la 3,6 și 12 luni după
tenodesis”[3] intervenția chirurgicală.
2 Pugach, S., Pugach, Acest studiu include un Cu ajutorul fizioterapiei și
I.Z.,„When is a bărbat de 59 ani cu ruptură de kinetoterapiei dupa 4
conservative tendon lung bicipital. saptămâni durerea s-a diminuat
approach best for Diagnosticul s-a pus cu iar forța musculară a brațului a
proximal biceps ajutorul rezonanței magnetice. crescut. În săptămâna 8
tendon rupture”, 2013 La evaluarea inițială pacientul pacientul a avut o forță
[9]. a descris o durere care are musculară normală la
scorul 7 pe scala VAS. musculatura brațului de partea
Pacientul respectiv s-a stângă iar mișcările de flexie,
recuperat doar cu tratamentul pronație și supinație le-a
conservator. executat fără dificultate.
3 Yew, C., Funk, L., Studiul include 11 pacienți cu 10 bărbați și o femeie au fost
„Symtomatic chronic vârsta medie de 41 ani tratați chirurgical, 10 din 11
long head of biceps diagnosticați cu ruptură de pacienți au raportat
rupture: surgical tendon lung bicipital și care s- îmbunătățiri, care constau în
results”, 2012[11]. au recuperat cu ajutorul diminuarea durerii și creșterea
operației chirurgicale și forței musculare. Toți pacienții,
fizioterapiei. cu excepția unuia au fost
mulțumiți cu operația
executată.
4 Ferry, A.T., Lee, O femeie de 24 ani, jucătoare Pacienta respectivă s-a
G.H., Murphy, R., de softball, s-a plâns de o recuperat fără complicații,
Romeo, A.A., Verma, durere la nivelul umărului tenodeza nu a avut impact
M.V.„A long-head of drept. La examinarea clinică negativ asupra carieri ei în
biceps tendon rupture pacienta a executat mișcarea softbal. Pacienta nu s-a mai
in a fast pich softball de rotație internă și abducție a plâns de durere și a continuat
player”, 2009 [2]. umărului cu dificultate și cu cariera profesionistă în softball.
durere. Rezonanța magnetică
nu a diagnosticat anomalie. În

30
final, după mai multe
săptămâni de tratament
conservator și tratament
medicamentos, pacienta în
momentul când a aruncat
mingea a simțit un pop. Din
nou i s-a făcut rezonanța
magnetică și s-a diagnosticat
ruptura de tendon lung
bicipital. După punerea
acestui diagnostic, pacienta s-
a supus operației chirurgicale.
5 Miller,K.E., Pacientul cu vârsta de 28 ani, După tenodeză pacientul a
Solomon, diagnosticat cu ruptură de început să se simtă mult mai
D.J.„Paralabral tendon lung bicipital, a simțit bine, forța musculară a crescut
rupture of the o durere ascuțită și un pop la iar durerea a scăzut în
proximal biceps nivelul umărului după intensitate. 6 săptămâni după
tendon from light ridicarea ganterei de 12 kg. operație, pacientul a venit din
weightlifting”, 2008 Fiind diagnosticat cu ruptură nou la spital pentru control și
[6]. totală, pacientul s-a supus evaluare unde a raportat că
operației chirurgicale, durerea a dispărut iar mișcările
tenodezei. din umăr și cot poate să le
execute fără dificultăți la fel ca
și înainte de accidentare.
6 Zenteno, B., Acest articol prezintă un caz, Pacienta respectivă s-a tratat
„Proximal and distal femeie de 60 ani, chirurgical, iar în urma
rupture of the biceps diagnosticată cu ruptură totală operației s-a simțit mai bine.
of the arm in athlets”, de tendon lung bicipital. La 2,6 luni după opetație,
2015 [1]. Femeia aceasta era înotătoare, pacienta înoată la același nivel
a simțit durere în partea ca și înainte de ruptura totală a
anterioară a umărului iar cu tendonului.
trei luni înainte de a vizita
medicul toată ziua a avut
durere și a necesitat folosirea
analgezicelor. Această
pacientă după punerea
diagnosticului cu ajutorul
rezonanței magnetice s-a
supus unei operații
chirurgicale.

31
CAPITOLUL IV
REZULTATE ȘI DISCUȚII

4.1. Rezultatele obținute în ce privește mobilitatea articulară

Tabel 4.1 - Valori normale ale amplitudini de mișcare la nivelul nivelul articulațiilor umărului
și a cotului[8]:
Art.umărului Valori normale Art.cotului Valori normale
Flexie 160°-180° Flexie 130°-150°
Extensie 60° Extensie Revenire din flexie
Abducție 170°-180° Hiperextensie 0°-10°
Rot.internă 60°-100° Pronație 85°-90°
Rot.externă 80°-90° Supinație 85°-90°
Abd.orizontală 50°
Add.orizontală 130°

Tabel 4.2 - Valorile inițiale și finale a amplitudini de mișcare la nivelul articulației umărului:
Mișcarea Valori inițiale Mișcarea Valori finale
Flexie 160° Flexie 170°
Extensie 40° Extensie 45°
Abducție 160° Abducție 165°
Rot.internă 60° Rot.internă 70°
Rot.externă 80° Rot.externă 80°
Abd.orizontală 30° Abd.orizontală 40°
Add.orizontală 100° Add.orizontală 125°

Tabel 4.3 - Valorile inițiale și finale a amplitudini de mișcare la nivelul articulației cotului:
Mișcarea Valori inițiale Mișcarea Valori finale
Flexie 120° Flexie 130°
Extensie Revenire din flexie Extensie Revenire din flexie
Hiperextensie 3° Hiperextensie 3°
Pronație 80° Pronație 80°
Supinație 75° Supinație 85°

Urmărind tabelul 4.2 și graficul 4.1 se poate vedeaînbunătățirea mobilității articulației


umărului stâng în urma tratamentului kinetic instituit. Este adevărat faptul că nu am obținut
câștiguri foarte mari ale mobilității articulare, rotația externă rămânând nemodificată, dar
trebuie să ținem cont de faptul că ruptura tendonului s-a produs în urmă cu 8 ani.

32
Grafic 4.1 – Mobilitatea articulației umărului

Grafic 4.2 – Mobilitatea articulației cotului stâng

33
În ce privește mobilitatea articulației cotului stâng, datele prezentate în tabelul 4.3 și
graficul 4.2, ne arată un câștig de mobilitate în ce privește flexia, de 10° și de 5° în ce privește
supinația. Având în vedere distanța mare în timp de la producerea accidentului, câștigurile de
mobilitate sunt îmbucurătoare.

4.2.Rezultatele obținute în ceeace privește evaluarea durerii


Durerea inițială pe care a descris-o pacientul, în anul 2011 când s-a produs rupura de
tendon, avea scorul 7 pe scala VAS.

După fizioterapie și recuperarea tendonului durerea s-a redus dar nu a dispărut și


pacientul a evaluat această durere cu scorul cuprins între 2 și 3 pe scala VAS.
Astazi, ca și în anii precedenți, pacientul descrie o durere constantă care crește în
timpul efortului și se reduce mult în repaus. Acestă durere are scorul cuprinsîntre 2 și 3 pe
scala VAS.
Evaluarea finală a durerii, după mai multe luni de kinetoterapie, pacientul o descrie la
fel ca și inițial. Durerea crește în efort, în timpul când pacientul execută anumite mișcări cu
membrul superior de partea stângă iar scade în repaus, când se odihnește.
Aceasă durere are scorul între 2 și 3 pe scala VAS a durerii, scăzând în repaus până la
un scor de 1 – 1,5.pe aceiași scală.

4.3. Evaluarea finală a forței musculare

Tabel 4.4 - Evaluarea inițială a forței musculare


Gradul Gradul
Mișcarea Mișcarea
de forță de forță
Flexia umărului stg. F4 Flexia umărului dr. F5-
Extensia umărului stg. F5 Extenisa umărului dr. F5
Adducția orizontală a umărului stg. F5- Adducția orizontală a umărului dr. F5
Abducția orizontală a umărului stg. F5- Abducția orizontală a umărului dr. F5-
Abducția umărului stg. F4+ Abducția umărului dr. F5-
Rotația externă a umărului stg. F5 Rotația externă a umărului dr. F5
Rotația internă a umărului stg. F5- Rotația internă a umărului dr. F5
Flexia cotului stg. F4+ Flexia cotului dr. F5
Extensia cotului stg. F5 Extensia cotului dr. F5
Supinația antebrațului stg. F4+ Supinația antebrațului dr. F5
Pronația antebrațului stg. F5- Pronația antebrațului dr. F5

34
Tabel 4.5 - Evaluarea finală a forței musculare
Gradul Gradul
Mișcarea Mișcarea
de forță de forță
Flexia umărului stg. F5- Flexia umărului dr. F5
Extensia umărului stg. F5 Extenisa umărului dr. F5
Adducția orizontală a umărului stg. F5 Adducția orizontală a umărului dr. F5
Abducția orizontală a umărului stg. F5- Abducția orizontală a umărului dr. F5-
Abducția umărului stg. F5- Abducția umărului dr. F5
Rotația externă a umărului stg. F5 Rotația externă a umărului dr. F5
Rotația internă a umărului stg. F5- Rotația internă a umărului dr. F5
Flexia cotului stg. F5- Flexia cotului dr. F5
Extensia cotului stg. F5 Extensia cotului dr. F5
Supinația antebrațului stg. F5- Supinația antebrațului dr. F5
Pronația antebrațului stg. F5- Pronația antebrațului dr. F5

Grafic 4.3

Tabelele 4.4 și 4.5 alături de graficele 4.3 și 4.4 ilustrează evoluția forței musculaturii
care deservește articulația umărului stâng respectiv a cotului stâng, pe direcțiile majore de
mișcare. Evaluarea a fost făcută manual, cotarea fiind realizată conform scalei 0-5 a forței
musculare. Deoarece cotațiile permit adăugarea semnelor + / - la valorile de bază, dar
reprezentarea grafică se poate realiza doar cifric, am asociat semelor respective o valoare de

35
0,25. Astfel, valoarea de 4+ am reprezentat-o prin valoarea de 4,25 iar valoarea de 5- am
reprezentat-o prin 4,75.
Câștiguri de forță s-au obținut pe direcțiile de mișcare de flexie, adducție orizontală și
de abducție a umărului.

Grafic 4.4
În ce privește câștigul de forță de la nivelul cotului, aici s-a obținut o înbunătățire pe
mișcarea de flexie și de supinație a antebrațului.

4.4. Discuții
Din datele prezentate mai sus, observăm o înbunătățire a parametrilor de forță
musculară și mobilitate articulară, cu menținerea senzației dureroase la nivelele raportate pe
toată durata intervalului scurs (8 ani), de la producerea rupturii tendonului capătului lung al
mușchiului biceps brahial și până în prezent. Tratamentul medicamentos și fizioterapeutic
instituite în 2011 au reușit doar să reducă sensibilitatea dureroasă de la 7 la 2,3. Acutizările
dureroase se mențin și în prezent la efort fizic reducându-se mult în repaus.
Articulația umărului afectat a fost utilizat în acest interval la limita durerii, ceea ce a
dus la o reducere a mobilității, reducere datorată și faptului că specificul activității pacientului
nu solicită mișcări de mare amplitudine.

36
În urma tratmentului kinetic aplicat, timp de 4 luni cu o frecvență de 3 ședințe /
săptămână, s-a obținut înbunătățirea mobilității articulare cât și a forței musculare, datorită
obligării structurilor articulare de a lucra la amplitudinea „maximă posibilă”.

În ce privește literatura de specialitate, am gasit o serie de articole care discută despre


oportunitatea intervenției chirurgicale sau a tratamentului conservator în cazul rupturii
tendonului capătului lung al bicepsului brahial. Astfel:

1- Studiul care sa desfășurat în perioada din iunie 2006 până în decembrie 2010 la
Universitatea catolică din Coreea, prezentat în articolul„Surgical treatment of lesions of the
long head of the biceps brachii tendon with rotator cuff tear: a prospective randomized
clinical trial comparing the clinical results of tenotomy and tenodesis”, a cuprins 128 de
pacienți împărțiți în două grupuri [3].
Scopul acestui studiu a fost de a compara rezultatele clinice în urma tenotomiei și
tenodezei[3].
Toți pacienții au urmat proceduri de reabilitare după intervenșia chirurgicală, la fel toți
pacienții au avut același program de recuperare pe care l-au efectuat de 3 ori pe zi timp de 20
minute [3].
Rezultate: Grupa 1 cuprinde 11 bărbați și 45 de femei, cu vârsta medie de 62,8 ani iar
grupa 2 cuprinde 18 bărbați și 54 de femei cu vârsta medie de 62,9 ani. Rezultatele
funcționale evaluate după 12 luni au prezentat îmbunătațiri semnificative în ambele grupuri
comparând cu rezultatele inițiale [3].
La ultima vizită nu sa observat o diferență semnificativă între cele două grupuri avân
în vedere că foța flexiei cotului și forța pronației este aproximativ la fel între cele două
grupuri.
Totuși, grupa 2 a prezentat o forță mai mare la mișcarea de supinație a antebrațului [3].
Concluzie: Pentru tratamentul rupturi tendonuli lung bicipital, tenotomia și tenodeza
au prezentat îmbunătațiri semnificative privind rezultatele pe care le-au obținut după 12 luni
[3].

2- Studiul publicat de Pugach, S. și Pugach, I., în articolul „When is a conservative


approach best for proximal biceps tendon rupture”, include un pacient cu vârsta de 59 ani,
profesor la liceu, care a venit la spital acuzând o durere la nivelul umărului de partea stângă și
cu dificultatea de a executa flexia antebrațului pe braț. Cu o saptămână înainte, dupa ce a

37
aruncat un sac de gunoi greu, pacientul a simțit o durere ascuțită la nivelul umărului și la
nivelul brațului [9].
La examinarea fizică totul era normal cu excepția deformării Popeye la nivelul
mușchiului biceps. Cu ajutorul rezonanței magnetice s-a diagnosticat ruptura tendonului lung
bicipital iar doi chirurgi ortopezi au recomandat tratamentul conservator [9].
Rezultat: În primele 6 săptămâni, pacientul a mers de trei ori pe săptămână la
kinetoterapie și fizioterapie. Cu ajutorul kinetoterapeutului, pacientul a executat diferite
exerciții pentru creșterea forței musculare și pentru creșterea mobilității articulare [9].
Acasă pacientl a executat exerciții care au îmbunătațit mișcarea de pronație, supinație
și de flexie a antebrațului pe braț [9].
După 3 saptămâni de la accidentare, pacientul s-a întors la muncă, a reușit să lucreze
fără dificultăți dar deformarea popeye nu a dispărut [9].
Concluzie: Scopul aceste lucrări, după tratarea și recuperarea acestui pacient, este de a
ne aminti că este posibilă recuperarea doar cu ajutorul tratamentului conservator fără operație
chirurgicală [9].

3- Între septembrie 2006 și aprilie 2011, 11 pacienți au fost incluși într-un studiu legat
de recuperarea tendonului lung bicipital cu operația chirurgicală de tenodeză, studiul fiind
prezentat în articolul„Symtomatic chronic long head of biceps rupture: surgical results” [11].
Criteriul folosit pentru includerea paciențiilor în acest studiu a fost ruptura de tendon
lung bicipital cu cel puțin 3 luni înainte de operație. Diagnosticul s-a pus clinic, toți pacienții
având deformarea caracteristică Popeye. Toți pacienții au fost urmăriți de un chirurg ortoped e
o durată de 3 luni de la accidentare [11].
Pacienții înainte de operația chirurgicală s-au tratat conservator cu ajutrul fizioterapiei
și a analgezicelor, dar nu au reușit să se recupereze [11].
După operație, în primele trei săptămâni, pacienți au executat mobilizări active.
Exercițiile cu rezistență au fost evitate în primele 6 saptămâni după operație, la fel ca și
extensia pasivă forțată. După perioada de 6 saptămâni pacienții au executat exerciții
concentrice și excentrice pentru biceps dar ridicarea greutățiilor foarte mari a fost evitată în
primele 3 luni [11].
Rezultat: Folosind scara subiectivă de durere, toți pacienți cu excepția unuia au
raportat o diminuare a durerii cu 78%. Utilizând scala subiectivă de forță, 10 din 11 pacienți
au raportat o îmbunătățire a puteri brațului cu 74% [11].

38
Pacienții au avut nevoie de 11 luni pentru a ajunge la o forță maximă. Cu excepția
unui pacient, restul erau mulțumiți de operația respectivă. Pacienta cu vârsta de 65 ani era
nemulțumită, ea a zis ca durerea nu a scăzut iar forța musculară a rămas aceeași ca înainte de
operație. Pacienta respectivă avea durata dintre accidentare și operație de 96 luni [11].

4-În anul 2009 a fost publicat un caz în Journal of Shoulder and Elbow Surgery, „A
long-head of biceps tendon rupture in a fast pich softball player”,care descrie un caz de
ruptură de tendon lung bicipital. A fsot vorba despre o pacientă care s-a plâns de o durere în
partea anterioară a umărului. Rezonanța magnetică nu a descoperit nimic anormal. Tratarea a
început cu corticosteroid, anestezice locale și cu diferite exerciții de stretching. După două
săptămâni de terapia respectivă, pacienta tot s-a mai plâns de durere la nivelul umărului și a
raportat o pierdere a puterii de 70%. Pacienta a început să se trateze cu injecții glenohumeral,
i s-a interzis ridicarea greutăților și a început recuperarea cu un terapeut. În urma acestui
tratament pacienta a început să se simtă mult mai bine [2].
După încă 2 săptămâni, în urma unei aruncări de minge, pacienta a simțit un „Pop” și a
observat o modificare la nivelul bicepsului de partea dreaptă. La examinarea clinică medicul a
observat deformarea caracteristică rupturi tendonului lung bicipital, deformarea Popeye. Cu
ajutorul rezonanței magnetice sa confirmat diagnosticul, ruptura de tendon lung bicipital.
Pacienta respectivă s-a supus operației chirurgicale la 3 săptămâni după accidentare [2].
Rezultat: Un an de zile după tenodeză, pacienta a continuat cariera sportivă fără consecințe și
dificultăți în practicarea acestui sport [2].
Comparând cele două membere superioare nu sa observat nicio diferență. Pacienta a
executat mișcarea de flexie a antebrațului și mișcarea de supinație cu ambele membre la fel
[2].

5-În decembrie 2008, Miller, K. și Solomon, D. în articolul „Paralabral rupture of the


proximal biceps tendon from light weightlifting”, au prezentat un caz tipic de ruptură a
tendonului capătului lung al bicepsului brahial, unde un pacient cu vârsta de 28 ani, soldat în
armata SUA a simțit un ,,pop,, și ,,arsură,, la nivelul umărului după ridicarea ganterelor. Trei
zile în urma accidentului, pacientul a mers la spital unde i s-a diagnosticat ruptura de tendon
lung bicipital [6].
La evaluarea clinică, cu o scală subiectivă, pacientul a avut forța 4 din 5 pentru
mișcarea de supinație și flexie a antebrațului. Examinarea neurovasculară era normală [6].

39
Rezultatele: În urma operației chirurgicale, pacientul a început recuperarea cu ajutorul
diferitelor exerciții. La 6 săptămâni după operație, mobilitatea și forța musculară a crescut iar
pacientul a revenit în armată [6].
La control, după 6 luni de la tenodeză, pacientul a zis că reușește să execute toate
obligațiile militare fără dificultate [6].
Concluzie: Cazul respectiv este specific fiindcă pacientul nu era sedentar, nu avea alte
accidentari la nivelul umărului, era un soldat antrenat zilnic dar oricum s-a întâmplat ruptura
tendonului. Cazul acesta ne arată că tenodeza este foarte eficientă și la pacienții care au
nevoie de o activitate fizică mai mare [6].

6- În articolul „Proximal and distal rupture of the biceps of the arm in athlets”, autorii
prezintă un caz internat într-un spital ortopedic din Chiuahua, Mexic. Este vorba despreo
pacienta cu vârsta de 60 ani, înotătoare, 2 km de patru ori pe săptămână în ultimi 40 de ani,
care a simțit o durere și cracmente la nivelul umărului. Timp de 3 luni înainte de a vizita
medicul pacienta a folosit zilnic analgezice. La examinarea clinică, pacienta a avut
deformarea popeye și cracmente la executarea mișcării de abducție a umărului. Diagnosticul
s-a pus cu ajutorul rezonanței magnetice unde s-a vazut ruptura parțială a tendonului
subscapular, ruptura totală a tendonului lung bicipital și ruptura totală a tendonului
supraspinos [1].
Rezultate: În urma tenodezei a tendonului lung bicipital și a operației tendonului
supraspinos, pacienta s-a simțit mult mai bine. La 2.6 ani după intervenția chirurgicală, ea
înoată din nou la aceleași nivel ca și înaintea accidentelor pe care le-a avut [1].

40
CAPITOLUL V
CONCLUZII

Find cea mai mobilă articulație din corp, umărul este des predispus unor accidentări
sau unor afecțiuni. Orice afecțiune la nivelul umărului va duce la o pierdere semnificativă a
mobilității și a forței musculare care va duce mai departe la pierderea independenței, pacientul
fiind nevoit să ceară ajutor pentru îngrijirea personală. De aceea, pentru o reușită recuperare
în ruptura parțială de tendon lung bicipital, este nevoie o diagnosticare timpurie și o evaluare
precisă a modificărilor anatomopatologice care sunt instalate la nivelul articulației scapulo-
humerale.
Programele de kinetoterapie trebuie alcătuite cu atenție și aplicate, la momentul
potrivit de la instalarea suferinței.
Efectele exercițiilor fizice și motivarea paciențiilor duce la o grăbire a procesului de
recuperare.
Programul kinetic, exercițiile pe care le-a executat pacientul sunt apte pentru creșterea
mobilității, forței musculare și funcționalitatea globală a umărului.
Scopul meu la începutul acestui program de recuperare a fost să ofer pacientului
posibilitatea de a îndeplini obligațile zilnice mai ușor. Rezultatele finale au confirmat
așteptările mele în ceea ce privește creșterea mobilității articulare și a forței musculare.
În urma acestui program kinetic pacientul se simte mai bine și are mai multă încredere
în posibilitățile articuțaiei lezate.
În ce privește literatura de specialitate, nu există un consens în ce privește tipul de
intervenție chirurgicală de aplicat în cazurile de ruptură de tendon bicipital.Pe de altă parte,
majoritatea autorilor sunt de acord cu tratamentul conservator și doar în cazul eșecului
acestuia ori în funcție de specificul activității subiectului– sportiv, militar, în profesiuni care
solicită mult articulația umărului și a cotului, se recomandă intervenție chirurgicală urmată de
o recuperare kinetică corespunzătoare.
Concluzia mea finală este că trebuie să existe o colaborare între medic, fizioterapeut și
kinetoterapeut pentru o recuperare completă.

41
BIBLIOGRAFIE
1. Benigno, Z. 2015 „Proximal and distal rupture of the biceps of the arm in
athlets”,ARC Journal of Clinical Case Reports, pag. 15-
20
2. Ferry, A.T., Lee, 2009 „A long-head of biceps tendon rupture in a fast pich
G.H., Murphy, R., softball player”,Journal of Shoulder and Elbow Surgery,
Romeo, A.A., Verma, pag. 1-17
M.V.
3. Hyo-J.L., Jin-Y.J., 2016 „Surgical treatment of lesions of the long head of the
Chul,K.K., Yang-S.K. biceps brachii tendon with rotator cuff tear: a
prospective randomized clinical trial comparing the
clinical results of tenotomy and tenodesis”,Journal of
Shoulder and elbow surgery, pag.1107-1014
4. Konstantinonos, D., 2012 Long Head of the Biceps Pathology Combined with
Filon, A., Achilleas, Rotator Cuff Tears, Hindawi Publishing Corporation
B.,Dimitrios, K., Advances in Orthopedics, pag. 1
Pericles, P.
5. Krpan. T., Sučić. Z. 2005 Dijagnostika ramena, Fizio info, Pag.4-8
6. Miller,K.E., Solomon, 2008 „Paralabral rupture of the proximal biceps tendon from
D.J. light weightlifting”, Military Medicine, pag. 1238-1240
7. Oravițan, M. 2003 Ghid de anatomie - Aparatul locomotor, Editura Mirton
Timișoara 2003, pag. 108, 174, 176
8. Pantea, C. 2013 Ghid practic de artrologie, miologie și goniometrie,
Editura Mirton, Timișoara 2013, pag. 81,85
9. Pugach, S., Pugach, 2013 „When is a conservative approach best for proximal
I.Z. biceps tendon rupture”,The Journal of family practice,
pag 134-136
10. Sîrbu, E., Chiriac, M., 2012 Fundamentele Kinetoterapiei-Noțiuni și Tehnici- Ed.
Ianc, D. Universității din Oradea, 2012, pag. 85
11. Yew, C., Funk, L. 2012 „Symtomatic chronic long head of biceps rupture:
surgical results”,International Journal of Shoulder
Surgery, pag. 108-111
12. https://orthoinfo.aaos.org/en/diseases--conditions/biceps-tendon-tear-at-the-shoulder/
13. https://www.scribd.com/document/228855328/Scala-VAS

IMAGINI
14 https://musculoskeletalkey.com/disorders-of-the-long-head-of-the-biceps-tendon/ -
accesat la data de 25.11.2018
15 http://www.medicinskaopremabeograd.com/catalog/ge-ultrazvucni-aparati-15 - accesat
la data de 29.11.2018

42

S-ar putea să vă placă și