TEMATICA REZIDENTIAT/LICENTA

Septembrie 2018
Specializarea Medicina Generala
MEDICINA INTERNA
PNEUMOLOGIE

1. Bronhopneumopatia cronică obstructivă - p. 1- 24

1*.Emfizemul pulmonar se definește prin:

A. Hipersecreție cronică și recurentă
B. Tuse cu expectorație cel puțin 3 luni pe an 2 ani consecutiv
C. Distrucția septurilor alveolare și mărirea consecutivă, anormală și persistentă la
nivelul traheii și bronhiilor mari centrale
D. Distrucția septurilor alveolare si mărirea consecutivă, anormală și persistentă a
teritoriilor aeriene distale bronhiolelor terminale, fără o fibroză evidentă
E. Tuse cu expectorație cronică datorată distrucției de septuri alevolare
R: D

2. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte:

A. BPOC este o afecțiune plurifactorială
B. Manifestările clinice permit de cele mai multe ori distincția dintre BPOC și astm
bronșic
C. In astm sindromul obstructiv bronșic este reversibil spontan sau prin terapie
D. Spirometria in astm si BPOC este normală
E. BPOC reprezintă o inflamație cronică și este consecința iritației cronice a noxelor
aeriene (fumat si/sau factori din mediul profesional sau habitual)
R: A B C E

3. Care sunt factorii de risc pentru apariția BPOC:

A. Fumatul
B. Deficitul de alfa 1 anti-tripsină (AAT)
C. Alergiile medicamentoase și alimentare
D. Exercițiul fizic
E. Poluanții atmosferici
R: A B E

4. Deficitul de alfa 1 anti-tripsină:

A. Este o boală indusă genetic care se regăsește la 1% din bolnavii de BPOC
B. Apare în special la oameni vârstnici
C. Conduce la emfizem pulmonar panacinar foarte sever la oameni tineri (până în 40
ani)
D. Dacă se asociază cu fumatul scăderea VEMS este mai accelerată
E. Se întâlnește frecvent, în proporție de 45%, la bolnavii cu BPOC

R: A C D
5*.Modificările morfopatologice de structură pulmonară din BPOC sunt la nivelul:
A. Căilor aeriene mari
B. Căilor aeriene mici
C. Parenchimului pulmonar
D. Vascularizației pulmonare
E. Toate de mai sus
R: E

6. Care din următoarele leziuni morfopatologice sunt reale la pacien’ii cu BPOC:

A. Căile aeriene mici sunt sediul celor mai caracteristice leziuni ale BPOC
B. Peretele bronhiolar este sediul unui infiltrat inflamator format din PMN, limfocite de
tip CD8 activate, macrofage si fibroblaste
C. Consecința globală a modificărilor de la nivelul căilor respiratorii mici este sindromul
obstructiv de cai mici evolutiv si ireversibil
D. La nivelul parenchimului pulmonar se produce emfizemul prin distrucția septurilor
alveolare
E. Vascularizația pulmonară nu este niciodată afectată în BPOC
R: A B C D

7.Din punct de vedere clinic BPOC se caracterizează prin:

A. Tuse și expectorație cronică și dispnee de efort progresivă
B. Tusea cronică precede sau este sincronă cu instalarea dispneei la 75% dintre bolnavii
cu BPOC
C. Tusea prezintă episoade de exacerbare paroxistică nocturnă și la contactul cu un
factor declanșator
D. În perioadele de exacerbare a BPOC, volumul sputei creste iar caracterul ei devine
purulent
E. Dispneea este simptomul cel mai caracteristic pentru pacienții cu BPOC
R: A B D E

8.Care dintre următoarele afirmații despre dispnee nu este adevărată:

A. Este simptomul cel mai caracteristic pentru BPOC
B. Se asociază cu funcție ventilatorie normală
C. Agravarea dispneei are prognostic prost
D. Inițial dispneea este de efort și apoi apare și în repaus
E. Are caracter paroxistic și apare numai noaptea
R: B E

9.Dispneea din BPOC poate fi obiectivată și/sau cuantificată prin:

A. Chestionarul COPD Assessment Test (CAT)
B. Chestionarul ACT (Chestionarul de control al astmului)
C. Scara Modified Medical Research Council (MRC)
D. Scara BORG
E. Chestionarul Epworth de evaluare a somnolenței
R: A C D
10*.Examenul fizic al pacientului cu BPOC poate identifica în diferite stadii de severitate:
A. Respirație cu buze pensate
B. Hipersonoritate pulmonară
C. Dispnee de repaus și cianoză
D. Raluri bronșice ronflante și uneori sibilante
E. Toate cele de mai sus
R: E

11*.Confirmarea diagnosticului de BPOC se face prin:

A. Radiografie toracică
B. Spirometrie cu test bronhodilatator
C. EKG
D. Poligrafie
E. Nici unul de mai sus
R: B

12. In diagnosticul diferențial al BPOC intră:

A. Bronșiectaziile
B. Mucoviscidoza (Fibroza chistică)
C. Astmul bronșic
D. Sindromul post tuberculos bronșitic
E. Diabetul zaharat
R: A B C

13. Printre investigațiile paraclinice recomandate în BPOC se numără:

A. Spirometria
B. Radiografia toracică
C. Electroencefalograma
D. Gazometria
E. Toate de mai sus
R: A B D

14*. Grupa de risc A din clasificare GOLD a BPOC în funcție de severitate și exacerbări se
caracterizează prin:
A. Risc scăzut, simptome reduse: std. I sau II de obstructie și/sau 0-1 exacerbări/an, CAT
˂10 si mMRC 0 sau 1
B. Risc scăzut, simptome semnificative: std. I sau II de obstrucție si/sau 0-1
exacerbări/an, CAT ≥10 si mMRC ≥2
C. Risc crescut, simptome reduse: std. III sau IV de obstrucție, >2 exacerbări/an, CAT
˂10 si mMRC 0 sau 1
D. Risc crescut, simptome semnificative: std. III sau IV de obstrucție si/sau >2
exacerbări/an, CAT >10 si mMRC >2
E. Nici una de mai sus
R: A
15. Profilaxia secundară în BPOC se referă la:
A. Sevrajul fumatului
B. Continuarea fumatului
C. Vaccinarea antipneumococică
D. Vaccinarea antigripală anuală
E. Tratamentul bronhodilatator
R: A C D

16. Din categoria medicamentelor bronhodilatatoare indicate pacientulului cu BPOC fac parte:
A. Betamimetice cu durată scurtă scurtă de acțiune
B. Betamimetice cu durată lungă de acțiune
C. Corticosteroizi
D. Anticolinergice cu durată scurtă sau lungă de acțiune
E. Teofilina retard
R: A B D E

17. Următoarele clase de medicamente se folosesc în tratamentul farmacologic al BPOC:

A. Bronhodilatatoare betamimetice cu durată scurtă sau lungă de acțiune
B. Bronhodilatatoare anticolinergice cu durată scurtă sau lungă de acțiune
C. Tratamentul asociativ cortizonic inhalator (CSI) + bronhodilatator beta 2 agonist de
lungă durată (BADLA)
D. Teofilina
E. Inhibitorii de leucotrienă
R: A B C D

18. Indicațiile oxigenoterapiei de lungă durată la domiciliu la bolnavii cu BPOC în perioadă de

stabilitate sunt următoarele:
A. PaO2 rămâne sub 55 mmHg în timpul exacerbării
B. PaO2 este peste 55 mmHg în BPOC stabil
C. PaO2 este cuprins între 55-60 mmHg dar există asociate poliglobulia sau cordul
pulmonar cronic
D. PaO2 sub 55 mmHg în perioada de stabilitate a BPOC și nu în exacerbare
E. Nici un pacient cu BPOC stabil nu necesită oxigenoterapie
R: C D

19. Care din următoarele sunt obiective ale unui program de reabilitare respiratorie la pacientul cu
BPOC:
A. Ameliorarea supraviețuirii
B. Ameliorarea calității vieții
C. Creșterea numărului de exacerbări
D. Ameliorarea simptomatologiei
E. Creșterea consumului de medicamente și de servicii medicale
R: A B D
20. Care din următoarele afirmații despre exacerbările BPOC sunt adevărate:
A. Exacerbarea constă in apariția sau agravarea dispneei
B. Cea mai frecventă cauză de exacerbare BPOC este infecția bronșică (mai ales
infecțiile virale)
C. Poate asocia febră
D. Crește volumul sputei și se agravează tusea
E. Exacerbările sunt asociate cu tusea și dispnea ușoare
R: A B C D

Întocmite de Conf.dr Elena Danteș

2. Pneumoniile - pag. 25-36

1*. Pneumoniile se definesc prin:
A. Infecții acute ale parenchimului pulmonar alveolar și/sau interstițiului
B. Nu apar la persoane imunodeprimate
C. Nu au cauză infecțioasă
D. Nu reprezintă o problemă de sănătate publică
E. Nu au polimorfism etiologic
R: A

2*. Etiologia pneumoniilor comunitare include afirmațiile de mai jos cu excepția:

A. Se raportează la vârsta pacientului
B. La copilul mic sub 6 ani predomină bacilii tuberculoși
C. La adulții tineri predomină germenii atipici precum Mycoplasma și Chlamydia
pneumoniae
D. La copilul mare predomină Streptococcus pneumoniae
E. La vârstnic predomină bacilii Gram negativi, Streptococcus pneumoniae și
Haemophilus influenzae
R: B

3. Pneumonia atipică se caracterizează prin următoarele afirmații cu excepția:

A. E precedată de semne de infecție rinofaringiană
B. Are debut brutal
C. Are evoluție progresivă
D. Asociază tuse, durere totracică, cefalee și mialgii
E. Asociază frison solemn și hemoptizie
R: B E

4. Factorii care intervin în patogenia pneumoniei comunitare includ:

A. Virulența germenilor
B. Talia inoculului microbian
C. Terenul gazdei
D. Spitalizările prelungite și flora microbiană de spital
E. Imobilizarea prelungită la pat după o intervenție chirurgicală
R: A B C
5*. Diagnosticul diferențial radiologic al unei opacități pulmonare pneumonice nu include
diagnosticul de:
A. Embolie pulmonară
B. Tuberculoză pulmonară
C. Neoplasm pulmonar
D. Hemoragie alveolară
E. Pneumotorax
R= E

6. Care din următoarele enunțuri despre diagnosticul etiologic al pneumoniei sunt false:
A.Diagnosticul etiologic este facil
B. Diagnosticul etiologic este dificil în afara mediului spitalicesc
C. Diagnosticul bacteriologic este o metodă directă de investigare a etiologiei pneumoniei
D. Examenul microscopic al sputei după colorația Gram nu poate orienta etiologia
pneumoniei
E.Examenul bacteriologie al sputei expectorate este controversat
R: B C E

7.Radiografia pulmonară trebuie indicată în suspiciunea clinică de pneumonie întrucât

A. Este esențială în diagnosticul pneumoniei
B. Poate evidenția forme tipice și atipice de pneumonie
C. Relevă modificările ce pot apare pe parcursul evoluției pneumoniei
D. Nu este importantă pentru diagnosticul pneumoniei
E. Nu este utilă în aprecierea evoluției unei pneumonii
R: A B C

8.Pneumonia comunitară tipică se caracterizează prin:

A. Debut insidios, progresiv
B. Debut rapid cu febra înaltă
C. Frisonul e unic, solemn
D. Frisoanele sunt recurente
E. Sputa e purulentă și se poate asocia cu stare toxică
R: B C E

9.Ce germeni pot fi implicați în etiologia pneumoniilor comunitare atipice?

A. Mycoplasma pneumonia
B. Mycobacterium tuberculosis
C. Mycobacterium kansasii
D. Chlamydia pneumonia
E. Pneumocystis carinii
R: A D

10. La pacienții cu pneumonie acută comunitară, examenul fizic al toracelui evidențiază

sindromul tipic de condensare pulmonară când există:
A. Zonă de matitate, decelabilă la percuție
B. Sonoritate decelabilă la percuție
C. Suflu tubar, raluri crepitante la auscultație,
D. Ralurile sibilante sunt frecvente
E. Ralurile crepitante nu sunt prezente
R: A B C E
 Intocmite de Conf. Dr. Arghir Oana

11*. Următoarele tipuri de modificări radiologice pot apare în pneumonie:

A. Condensarea pulmonară
B. Infiltratul interstițial
C. Abcesul pulmonar
D. Gangrena pulmonară
E. Toate de mai sus
R: E

12*. Scorul CURB 65 are drept criterii clinice:

A. Confuzia, ureea sanghină crescută, frecvența respiratorie crescută, tensiunea arterială
scăzută, vârsta peste 65 ani
B. Condensare, hiperuricemie, dispnee, tensiune arterială, sex
C. Inălțime, greutate, tensiune arterială, sex, varstă
D. Creatinină, frecvența cardiacă, frecvență respiratorie, vârstă, confuzie
E. Nici una de mai sus
R: A

13. Tratamentul cu antibiotice în pneumonia comunitară trebuie să acopere germenii care sunt cel
mai frecvent implicați:
A. Mycobacterium tuberculosis
B. Streptoccocus pneumoniae
C. Chlamidia pneumoniae
D. Mycoplasma pneumoniae
E. Pneumocystis carinii
R: B C D

14*. Care dintre următoarele antibiotice este o florochinolonă antipneumococică, medicament

activ în tratamentul pneumoniei comunitare:
A. Amikacina
B. Amoxicilina
C. Penicilina
D. Moxifloxacina
E. Cefuroxim
R: D

15. Evoluţia nefavorabilă a unei pneumonii poate ridica suspiciunea de:

A. O complicaţie a pneumoniei (pleurezie parapneumonică sau empiem)
B. Diagnostic eronat de pneumonie
C. Terapie ineficienta
D. Tratamentul conform antibiogramei
E. Toate de mai sus
R: A B C
16. Tratamentul în spital, în secția de terapie intensivă, al pneumoniei se poate recomanda atunci
când există:
A. Factori de risc pentru etiologia cu Pseudomonas aeruginosa
B. Bolnavi cu tratament cortizonic cronic, malnutritie, tratament antibiotic prelungit
C. La tineri sub 25 ani cu aspect de pneumonie atipică
D. La adulți cu forme necomplicate de pneumonie
E. Cand pacientul necesită radiografie
R: A B

17. Cauzele unei pneumonii recurente pot fi:

A. Locale
B. O boala sistemică
C. Bronşiectazii difuze
D. Tratamentul corect
E. Toate de mai sus
R: A B C

18. Care dintre următoarele afirmații despre tratamentul unei pneumonii sunt adevărate:
A. Antitusivele de tip central (codeina) sunt indicate la pacienții cu paroxisme severe de
tuse, care induc oboseală musculară respiratorie
B. Ventilația asistată e rezervată cazurilor cu hipoventilație alveolară
C. Antibioticele pentru pneumonia cu Pseudomonas aeruginosa nu trebuie sa respecte
rezultatul antibiogramei
D. Tratamentul cu antibiotice este frecvent empiric si se administrează pe cale orală la
formele severe de pneumonie
E. Administrarea de oxigen e indicată în prezența hipoxemiei
R: A B E

19. Factorii de risc pentru rezoluția întârziată a unei pneumonii pot fi:
A. Vârsta înaintată
B. Alcoolismul
C. Afectarea multilobulară
D. Diabetul zaharat
E. Vârsta tânără
R: A B C D

20. Factorii de care trebuie să ținem cont pentru indexul prognostic al unei pneumonii sunt
reprezentați de:
A. Alterarea funcțiilor mentale
B. Asocierea unui cancer
C. Vârsta peste 65 ani
D. Semnele vitale care indică hipotensiune și polipnee
E. Nici unul de mai sus
R: A B C D

Intocmite de conf dr. Dantes Elena

3. Astmul bronşic – pag. 37-47
1*. Efectorul principal în inflamaţia cronică persistentă din astmul bronşic este reprezentat de:
A. Limfocitele Th2
B. Limfocitele B
C. Mastocitele
D. Bazofilele
E. Eozinofilele
R: E

2*. Simptomul dominant al astmului bronşic este:

A. Dispneea
B. Wheezingul
C. Tusea
D. Constricţia toracică
E. Stridor
R: A

3*. Obstrucţia bronşică din astmul bronşic este reversibilă dacă:

A. VEMS postbronhodilatator este cu 200 ml mai mare decât cel prebronhodilatator
B. VEMS postbronhodilatator este cu 200 ml mai mic decât cel prebronhodilatator
C. Raportul VEMS postbronhodilatator - VEMS prebronhodilatator/ VEMS teoretic ≥ 12%
D. Raportul VEMS postbronhodilatator - VEMS prebronhodilatator/ VEMS teoretic< 12%
E. VEMS postbronhodilatator este cu 200 ml mai mare decât cel prebronhodilatator
şi raportul VEMS postbronhodilatator - VEMS prebronhodilatator/ VEMS teoretic ≥
12%
R: E

4*. Medicaţia de salvare în astmul bronşic este reprezentată de:

A. Beta2-agonişti inhalatori cu durată scurtă de acţiune
B. Beta2-agonişti inhalatori cu durată lungă de acţiune
C. Anti - Ig E
D. Antileucotriene
E. Corticoterapie inhalatorie
R: A

5*. Tratamentul cu anti-imunoglobuline E (Omalizumab) este indicat în:

A. Astm bronşic intermitent ușor
B. Astm bronşic persistent uşor
C. Astm bronşic persistent moderat
D. Astm bronşic sever
E. Criză obstructivă astmatică

R: D
6. Atopia se caracterizează prin:
A. Prezenţa inconstantă a bolilor atopice
B. Teste cutanate negative la aeroalergenii obişnuiţi
C. Teste cutanate pozitive la aeroalergenii obişnuiţi
D. Nivel crescut de Ig E în sânge
E. Limfocitoza
R: A C D

7. Factorii de risc implicați în apariția astmului bronşic sunt reprezentaţi de:

A. Polenurile
B. Acarienii domestici
C. Sensibilizanţii profesionali
D. Aspirina
E. Malnutriția
R: A B C D

8. Îngustarea calibrului bronşic (obstrucția) din astmul bronşic este determinată de:
A. Bronhoconstricţie
B. Hipersecreţie de mucus
C. Exudat inflamator intraluminal
D. Vasodilataţie periferică
E. Remodelarea peretelui bronşic.
R: A B C E

9. Obstrucţia din astmul bronşic se caracterizează prin:

A. Reversibilitate spontană sau după un bronhodilatator
B. Ireversibilitate
C. Variabilitate PEF în timp
D. Spirometrie normală
E. Hiperinflaţie în obstrucţiile moderat/severe
R: A C E

10. Astmul bronşic se caracterizează prin:

A. Hiperreactivitate bronşică
B. Obstrucție bronșică reversibilă
C. Absența inflamaţiei cronice a căilor respiratorii
D. Transfer gazos prin membrana alveolocapilară scăzut
E. Predispoziție genetică
R: A B E

11. Astmul bronşic intermitent se caracterizează prin:

A. Simptome diurne zilnice
B. Utilizare de 2 agonişti mai rar de 3-4 ori/săptămână
C. Crizele interferă cu activitatea zilnică
D. Simptome nocturne < 2 ori/lună
E. PEF sau VEMS cu variabilitate >30% şi valori de 60-80% din valoarea standard
R: B D
12. Astmul bronşic persistent moderat se caracterizează prin:
A. Simptome zilnice
B. Exacerbări care influenţează activitatea
C. Consum zilnic de beta2 agonist
D. Simptome nocturne < 2/lună
E. PEF sau VEMS cu variabilitate < 20% şi valori ≥ 80% din valoarea standard
R: A B C

13. Astmul bronşic necontrolat se caracterizează prin:

A. Simptome diurne prezente
B. Simptome nocturne prezente
C. Consum extrem de rar de beta 2 agonişti în criză
D. Exacerbări frecvente (una in fiecare săptămână)
E. PEF sau VEMS normale
R: A B D

14. Tratamentul de fond al astmului bronşic poate include:

A. Corticosteroizi inhalatori în doze mari în astmul ușor
B. Corticosteroizi inhalatori în doze mici în astmul ușor
C. Corticosteroizi inhalatori în doze mari în astmul sever
D. Inhibitori de leucotriene
E. Anti-imnumoglobuline E (Omalizumab)
R: B C D E

15. Corticosteroizii inhalatori pot prezenta următoarele efecte adverse la administrarea unei doze
de > 1500 μg/zi peste 6 luni:
A. Dureri toracice
B. Cataracta
C. Purpura
D. Insomnie
E. Supresia corticosuprarenalei
R: B C E

16. Metilxantinele prezintă următoarele acţiuni în doze terapeutice:

A. Stimulează ventilaţia
B. Potentează contractilitatea diafragmului
C. Scad debitul cardiac
D. Scad funcţia musculaturii inspiratorii
E. Cresc funcția musculaturii inspiratorii
R: A B E

17. Simptomele astmatice au următoarele caractere:

A. Variabilitate în timp
B. Apariţia mai frecventă noaptea şi dimineaţa devreme
C. Prezenţa e determinată de un factor declanşator
D. Absenţa simptomatologiei diurne
E. Simptomele se pot ameliora spontan sau cu tratament
R: A B C E
18. Medicația alternativă de control în astmul bronşic include în treapta a 3-a de tratament
următoarele medicamente:
A. Inhibitorii de leukotriene
B. Corticosteroizi inhalatori în doză mică și antileukotriene
C. Corticosteroizi inhalatori în doză mare + Bronhodilatatoare cu acţiune de lungă durată
(BADLA) + antileukotriene
D. Corticosteroizi inhalatori în doză mică + Teofilină retard
E. Corticosteroizi inhalatori în doză mare + Teofiline retard
R: B D

19. Astmul bronşic persistent sever se caracterizează prin:

A. Simptome nocturne rare
B. Exacerbări frecvente
C. Simptome nocturne frecvente
D. Activitate fizică limitată
E. PEF sau FEV1cu valori > 60% din valorile prezise
R: B C D

20. Diagnosticul pozitiv de astm bronşic include:

A. Crize repetate de dispnee, wheezing, tuse, presiune toracică
B. Semne de obstrucţie bronşică la examenul fizic
C. Spirometrie cu sindrom obstructiv reversibil
D. Diminuarea semnificativă a factorului de transfer prin membrana alveolocapilară
E. Hipertrofie ventriculară dreaptă la ECG.
R: A B C

Întocmite de conf.dr Doina Tofoleanu

4. Cancerele bronho-pulmonare- pag. 48-59 ( fara tratament )

1*. Principalul factor de risc al cancerului bronhopulmonar este reprezentat de:

A. Fumat
B. Alcool
C. Factori de mediu
D. Factori profesionali
E. Alimentatie
R: A

2*. Principalele tipuri histopatologice ale cancerului bronhopulmonar sunt următoarele, cu o

excepție:
A. Carcinom epidermoid
B. Adenocarcinom
C. Hamartom
D. Carcinom cu celule mici
E. Carcinom cu celule mari
R: C
3*. Factorii de risc ai cancerului bronhopulmonar nu sunt reprezentați de:
A. Aport suficient de vitamine cu efect antioxidant
B. Factorii genetici
C. Asbest
D. Fumatul
E. Radon
R: A

4*. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu o excepție:

A. Orice radiografie pulmonară anormală trebuie urmată de un CT toracic și abdominal
superior
B. O radiografie toracica normala nu exclude cancerul bronhopulmonar
C. CT toracic normal exclude cancerul cu localizare strict endobronșică
D. CT toracic trebuie sa preceadă endoscopia bronșică
E. CT toracic ghidează prelevările bioptice
R: C

5*. Diagnosticul de certitudine al cancerului bronhopulmonar necesită:

A. Examen clinic
B. CT toracic
C. Spirometrie
D. Examen de sputa
E. Examen anatomopatologic
R: E

6. Carcinoamele bronhopulmonare scuamoase se caracterizează prin:

A. Incidenta 20-25%
B. Incidenta în creștere determinată de reducerea incidenței fumatului
C. Localizare predominant centrală
D. Diagnosticate prin endoscopie bronșică
E. Localizare predominant periferică
R: A C D

7. Carcinoamele bronhopulmonare cu celule mari se caracterizează prin:

A. Incidență 15%
B. Localizare strict periferică
C. Localizare centrală sau periferciă
D. Apare mai frecvent la copii
E. Se asociază frecvent cu bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC)
R: A C

8. Adenocarcinomul se caracterizează prin:

A. Incidență 40%
B. Forma cea mai frecventă la nefumători și femei
C. Localizare frecvent centrală
D. Diseminare extra-toracică rapidă
E. Ușor de diferențiat de metastazele pulmonare ale altor cancere extrapulmonare
R: A B D
9. Carcinoamele cu celule mici se caracterizează prin:
A. Incidenta 15%
B. Se asociază frecvent cu sindroame paraneoplazice
C. Localizare centrală în 95% din cazuri
D. Evolutie lentă
E. Diseminare tardivă hematogenă
R: A B C

10. Semnele și simptomele locale ale carcinoamele pulmonare pot include:

A. Tuse persistentă
B. Schimbarea caracterelor tusei
C. Infecții respiratorii repetate în același teritoriu
D. Hemoptizie
E. Adenopatii mezenterice
R:A B C D
11. Sindroamele paraneoplazice cel mai frecvent întâlnite în cancerul bronhopulmonar sunt:
A. Sindrom Cushing frust
B. Osteoartropatia hipertrofică pneumică
C. Tromboflebite superficiale
D. Acanthosis nigricans
E. Miastenia gravis
R: A B D

12. Bilanțul de extensie în cancerul bronhopulmonar cuprinde în mod uzual:

A. CT sau IRM cerebral
B. PET-CT
C. ECG
D. Spirometrie
E. Test de mers de 6 minute
R: A B C D

13. Explorarea funcțională respiratorie la bolnavii dignosticați cu cancer bronhopulmonar și

funcție pulmonară alterată care pot beneficia de indicație chirurgicală curativă cuprinde:
A. Spirometrie
B. DLCO
C. Pletismografie
D. Ecografie toracică
E. Radiografie pulmonară
R: A B C

14. Nodulii pulmonari unici au indicație de rezecție dacă:

A. Au probabilitate mare de malignitate
B. Apare componenta solidă
C. Au aspect de chist
D. Cresc în volum
E. Sunt staționari dimensional
R: A B D
15. Care afirmații sunt adevărate în ceea ce privește nodulii pulmonari solizi?
A. Daca este hipermetabolic la PET-CT, se recomandă realizarea unui examen histologic
B. Daca este fără activitate metabolică la PET-CT, se supraveghează CT la 3, 6 si 12 luni si
apoi anual timp de 2 – 3 ani
C. Nodulii cu diametre intre 5 si 10 mm nu trebuie supravegheați
D. Nodulii cu diametre < 5 mm se supraveghează la interval de 6 săptămâni
E. Pentru nodulii cu diametre > 10 mm se recomandă PET-CT
R: A B E

16. Stadializarea TNM a cancerului bronhopulmonar se bazează pe:

A. Examenul clinic
B. Imagistica
C. Analiza macroscopică și microscopică a pieselor de rezectie chirurgicala
D. Analiza citologică a aspiratului bronșic
E. Spirometrie
R: A B C

17. Cancerul bronhopulmonar prezintă următoarele caracteristici:

A. Au ca punct de plecare epiteliul bronșic
B. Prezinta o scădere a incidenței în țările industrializate
C. Prezintă evoluție inițială pauci sau asimptomatică
D. Sunt depistate tardiv în 1/3 din cazuri
E. Supravietuirea la 5 ani este de ~ 15%
R: A C E

18. Cele mai importante componente oncogenice din fumul de țigară sunt:
A. Nicotina
B. Hidrocarburile aromatice policiclice
C. Asbest
D. Benzenul
E. Aldehide
R: B D E

19. Cei mai importanți factori profesionali implicați în apariția cancerului bronhopulmonar sunt:
A. Azbest
B. Radon
C. Cobalt
D. Nicotina
E. Arsenic
R: A B C E

20. Metastazele în cancerul bronhopulmonar pot afecta:

A. Ficatul
B. Oasele
C. Creierul
D. Ganglionii
E. Vena portă
R: A B C D

Întocmite de conf.dr Doina Tofoleanu

5. Tuberculoza – pag. 72-87
1*. Creșterea frecvenței tuberculozei multidrogrezistente (MDR) se datorează cu excepția:
A. Lipsei de cooperare a pacienților la tratament
B. Tratamentul incorect din punct de vedere al dozei
C. Tratament incorect din punct de vedere al regimului terapeutic
D. Cooperarea pacientului la tratament
E. Tratament incorect din punct de vedere al ritmului de administrare a medicamentelor
R: D

2*. Ce medicament antituberculos este ototoxic pentru făt?

A. Streptomicina
B. Izoniazida
C. Rifampicina
D. Pirazinamida
E. Etambutolul
R: A

3*. Micobacteriile nu pot fi distruse de:

A. Lumina solară directă
B. Substanțe antiseptice
C. Unele antibiotice
D. Razele ultraviolete
E. Frig
R: E

4*. Imunitatea în tuberculoză nu se caracterizează prin:

A. Este preponderent celulară
B. Nu este protectoare împotriva progresiei infecției primare spre boala manifestă și
complicații
C. Este relativă
D. Hipersensibiltatea celulară întârziată e secondată de imunitatea celulară protectoare
E. Nici una
R: B

5*. Examenul bacteriologic pentru diagnosticul pozitiv al tuberculozei se definește prin

următoarele afirmații cu excepția:
A. Principala metodă de diagnostic de certitudine al TB
B. Include examenul microscopic după efectuarea colorației specifice Ziehl Neelsen și
cultura pe mediul Lowenstein Jensen
C. Nu necesită însămânțarea pe mediul de cultură Lowenstein Jensen
D. Identifică speciile de micobacterii
E. Testează sensibilitatea la medicamentele antituberculoase prin antibiograma
R: C

6. Micobacteria care aparține tulpinii vaccinale Calmette Guerin (BCG)

A. E derivată din Mycobacterium bovis
B. Are virulență atenuată
C. Nu are păstrată capacitatea imunogenă
D. A fost descoperită de Theodore Smith
E. E principalul agent al tuberculozei la bovidee
R: A B
7. TB primară poate asocia manifestări ale hipersensibilității imune exacerbate precum.
A. Eritem nodos
B. Eritem polimorf
C. Keratoconjunctivita flictenulară
D. Nefrite
E. Malnutriție
R: A B C D

8. Granulomul TB conține
A. La interior o zonă de necroză cazeoasă
B. Celule gigante Langhans
C. Macrofage epitelioide
D. Limfocite
E. Celule Sternberg
R: A B C D

9. Micobacteriile netuberculoase
A. Există în apă, aer, sol, alimente, pe tegumente și mucoase
B. Se transmit prin contact interuman
C. Provoacă forme severe de îmbolnăvire cu evoluție rapidă spre deces
D. Sunt germeni oportuniști condiționat patogeni
E. Se asociază cu scăderea imunității
R: A D E

10. Reacția negativă (anergia) la testul tuberculinic sugerează

A. Lipsa infecției TB
B. Prezența infecției TB în faza antealergică
C. Prezența infecției TB asociată cu anumite comorbidități imunosupresoare (condiții
anergizante)
D. Alergie postvaccinală BCG
E. Miliara TB sau o altă TB gravă
R: A B C E

11. Examenul radiologic poate fi sugestiv pentru TB pulmonară în următoarele situații:

A. Leziuni pulmonare polimorfe localizate predominant în lobii superiori
B. Leziuni pulmonare localizate predominant în lobii inferiori
C. Dinamica lezională este lentă
D. Vindecarea sub tratament antiTB se face frecvent cu sechele
E. Decesul apare frecvent sub terapie
R: A C D

12. Care sunt cele mai frecvente complicații ale tuberculozei pulmonare?
A. Hemoptizia
B. Pneumotoracele spontan
C. Pleurezia TB
D. Diabetul
E. Malabsorbția tuberculostaticelor
R: A B C
13. Care sunt criteriile de probabilitate ale pleureziei serofibrinoase TB?
A. Vârsta peste 60 ani
B. Vârsta tânără sub 40 ani
C. Intradermoreacția pozitivă la tuberculină
D. Exudatul pleural cu adenozindeaminaza crescută peste 70 U/L
E. Predominența limfocitelor în lichidul pleural
R: B C D E

14. Tuberculoza ganglionară include următoarele afirmații

A. Afectarea de regulă a unui grup ganglionar periferic
B. Posibil aspect pseudotumoral
C. Nu fistulizează
D. Determină aspect de gât scrofulos
E. Se vindecă fără sechele
R: A B D

15. Tratamentul tuberculozei are drept scop:

A. Vindecarea pacienților
B. Reducerea riscului de recidivă
C. Prevenirea decesului
D. Prevenirea chimiorezistenței
E. Facilitează difuziunea infecției TB în rândul contacților
R:A B C D

16. Principiile tratamentului antituberculos corect nu includ:

A. Tratamentul standardizat
B. Terapia etapizată în 4 faze
C. Administrarea de minim 2 medicamente
D. Tratamentul neregulat
E. Tratamentul strict supravegheat
R: B C D

17. În care forme de boală TB, tratamentul se poate prelungi până la 9-12 luni?
A. TB ganglionară
B. TB osteoarticulară
C. TB pleurală
D. Meningita TB
E. Silicotuberculoză
R: A B D E

18. Individualizarea terapiei antiTB se face în următoarele situații:

A. Chimiorezistență
B. Reacții adverse majore
C. Reacții adverse minore
D. Nu e necesară
E. Boli asociate și interacțiuni medicamentoase
R: A B E
19. Cazurile MDR TB necesită:
A. Internare în Centre de tratament al TB MDR
B. Tratament de atac cu durată de 8 luni
C. Tratament timp de 18 luni după conversia (negativarea) culturii
D. Medicamente la care germenii sunt rezistenți
E. Doar tratament chirurgical
R: A B C

20. Grupurile vulnerabile pentru TB includ:

A. Persoanele fără adăpost
B. Pauperii extremi
C. Utilizatorii de statine
D. Infectații HIV SIDA
E. Etilicii cronici
R: A B D E

Întocmite de conf. dr. Arghir Oana Cristina