1.

Criteriile de diagnostic pozitiv pentru diabetul zaharat sînt:

A. Glicemie à jeun ≥ 126 mg/dl
B. HbA1c ≥ 6,5 %
C. Glicemie ≥ 200 mg/dl, în orice moment al zilei, la un pacient simptomatic
D. Glicemie ≥ 200 mg/dl, după încărcarea cu glucoză (TTGO)
E. Glicemia ≥ 180 mg/dl, după încărcarea cu glucoză (TTGO)
R: A B C D

2. Categoriile de risc crescut pentru diabetul zaharat sînt:

A. Glicemie à jeun 100 – 125 mg/dl (glicemie bazală modificată)
B. Glicemie 140 - 199 mg/dl, după încărcarea cu glucoză (alterarea toleranţei la glucoză)
C. HbA1c 5,7 – 6,4 %
D. HbA1c ≥ 7 %
E. Glicemie à jeun 126 – 140 mg/dl (glicemie bazală modificată)
R: A B C

3. Diabetul zaharat de tip 1:

A. Reprezintă 25 % din cazurile de diabet
B. Se caracterizează prin deficit absolut de insulină
C. De obicei, are cauză autoimună
D. Poate fi idiopatic
E. Uneori se instalează lent
R: B C D E

4. Diabetul zaharat de tip 2:

A. Apare pe un fond de insulinorezistenţă
B. Este tipic pentru persoanele supraponderale, obeze
C. Poate apărea şi la copii
D. Istoricul familial este pozitiv
E. 80 % dintre pacienţi necesită insulină încă de la diagnosticare
R: A B C D

5. *Diabetul gestaţional înseamnă:

A. Glicemie à jeun ≥ 126 mg/dl, pînă în săptămîna a 24-a de sarcină
B. Glicemie à jeun ≥ 92 mg/dl, după săptămîna a 24-a de sarcină
C. Glicemie la 1 oră ≥ 180 mg/dl, în cadrul TTGO, după săptămîna a 24-a de sarcină
D. Glicemie la 2 ore ≥ 153 mg/dl, în cadrul TTGO, după săptămîna a 24-a de sarcină
E. Toate cele de mai sus

R: E

6. *Factorii favorizanţi ai cetoacidozei diabetice pot fi:

A. Infecţiile
B. Infarctul acut de miocard
C. Intervenţiile chirurgicale
D. Sarcina
E. Toate cele de mai sus
R: E

7. Cetoacidoza diabetică se caracterizează prin:

A. Deshidratare accentuată
B. Respiraţie Kussmaul
C. Cetonurie
D. Acidoză metabolică
E. Mortalitate ridicată, peste 50 %
R: A B C D

8. Tratamentul cetoacidozei diabetice înseamnă:

A. Insulină rapidă intravenos
B. Perfuzii cu ser fiziologic
C. Administrarea de bicarbonat de sodiu, indiferent de gradul acidozei
D. Administrarea de clorură de potasiu, încă de la începerea tratamentului
E. Administrarea de glucoza intravenos, atunci cînd glicemia ≤ 250 mg/dl
R: A B E

9. Hipoglicemia:
A. Înseamnă scăderea glicemiei ≤ 100 mg/dl
B. Înseamnă scăderea glicemiei ≤ 70 mg/dl
C. Poate fi precipitată de consumul de alcool
D. Are un tablou clinic variabil, funcţie de vechimea diabetului
E. Se poate trata cu glucagon injectabil
R: B C D E
10. Acidoza lactică:
A. Apare în condiţii de hipoxie
B. Este întotdeauna însoţită de hiperglicemie importantă, deseori > 1000 mg/dl
C. Poate fi precipitată de un infarct miocardic
D. Are prognostic sever
E. Are mortalitate scăzută
R: A C D

11. Conform clasificării Mogensen (1988, revizuită în 2000), stadiul V al nefropatiei

diabetice se caracterizează prin:
A. Rata de filtrare glomerulară < 10 ml/min/1,73 m²
B. Tensiune arterială crescută
C. Scleroză glomerulară totală
D. Proteinurie în creştere
E. Rinichi de volum crescut
R: A B C

12. Retinopatia diabetică:

A. Este o macroangiopatie
B. Este o microangiopatie
C. Are o frecvenţă direct proporţională cu vechimea diabetului
D. Se diagnostichează prin examinarea fundului de ochi
E. Se poate trata prin fotocoagulare laser
R: B C D E

13. Neuropatia diabetică autonomă:

A. Afectează mai ales membrele inferioare
B. Afectează mai ales membrele superioare
C. Se poate manifesta prin gastropareză
D. Se poate manifesta prin ischemie miocardică silenţioasă
E. Poate fi întîrziată de un bun control al diabetului
R: C D E

14. Macroangiopatia diabetică se poate manifesta prin:

A. Cardiopatie ischemică
B. Boală cerebrovasculară
C. Arteriopatie a membrelor inferioare
D. Nefropatie diabetică
E. Retinopatie diabetică
R: A B C

15. *Cardiopatia ischemică din diabet:

A. Este de 2-3 ori mai frecventă decît la nediabetici
B. Afectează ambele sexe cu aceeaşi frecvenţă
C. Se soldează cu infarct de 10 ori mai frecvent decît la nediabetici
D. Este frecvent silenţioasă
E. Toate cele de mai sus
R: E

16. Boala cerebrovasculară diabetică:

A. Apare de 3 ori mai frevent decît la nediabetici
B. Apare mai frecvent la bărbaţi
C. Apare la vîrste mai înaintate
D. Se manifestă mai rar prin accident vascular hemoragic
E. Se manifestă mai rar prin accidente vasculare ischemice
R: A D

17. Particularităţile gangrenei arteriopate sînt, de obicei:

A. Puls arterial absent
B. Tegumente afectate cu temperatură scăzută
C. Leziuni dureroase
D. ROT normale
E. Tratament medicamentos eficient
R: A B C D

18. Particularităţile gangrenei neuropate sînt, de obicei:

A. Puls arterial prezent
B. Tegumente afectate cu temperatură normală sau crescută
C. Leziuni nedureroase
D. ROT normale
E. Aspect umed
R: A B C E
19. *Ţintele glicemice în diabetul zaharat sînt:
A. Glicemie à jeun 70-130 mg/dl
B. Glicemie postprandială < 180 mg/dl
C. HbA1c < 7 %
D. HbA1c < 6 %, la gravidele cu diabet zaharat
E. Toate cele de mai sus
R: E

20. Metforminul:
A. Reprezintă prima opţiune în tratamentul diabetului zaharat de tip 2
B. Acţionează prin reducerea producţiei hepatice de glucoză
C. Reduce insulinorezistenţa periferică
D. Creşte secreţia pancreatică de insulină
E. Poate fi folosit în asociere cu orice alt medicament antidiabetic
R: A B C E

21. Sulfonilureicele:
A. Cresc secreţia pancreatică de insulină
B. Reduc insulinorezistenţa periferică
C. Acţionează prin reducerea producţiei hepatice de glucoză
D. Scad absorbţia intestinală de glucoză
E. Sînt agonişti PPAR-Gamma
R: A B C

22. *Indicaţiile insulinoterapiei în diabetul zaharat de tip 2 sînt:

A. Eşec al tratamentului cu antidiabetice noninsulinice
B. Contraindicaţii ale tratamentului cu antidiabetice noninsulinice
C. Episoade acute de stress metabolic
D. Sarcina şi lactaţia
E. Toate cele de mai sus
R: E

23. Regimurile convenţionale de insulină:

A. Constau în administrarea insulinei o dată sau de două ori pe zi
B. Mimează secreţia fiziologică de insulină
C. Permit flexibilitate crescută a orarului de masă
D. Nu mimează secreţia fiziologică de insulină
E. Impun un orar fix al meselor
R: A D E

24. Regimurile intensificate de insulină:

A. Sînt preferate în tipul 1 de diabet
B. Presupun 3-4 injecţii de insulină pe zi
C. Mimează secreţia fiziologică de insulină
D. Permit flexibilitate crescută a orarului de masă
E. Nu permit ajustarea continuă a dozelor de insulină
R: B C D E

25. *Printre efectele adverse ale tratamentului cu insulină se numără:

A. Hipoglicemia
B. Creşterea în greutate
C. Lipodistrofia
D. Neuropatia senzitivă hiperalgică
E. Toate cele de mai sus
R: E