Intrebari gastro romana:

1. *Care din următoarele afirmații este corectă?

A. atât boala Crohn cât și colita ulcerativă pot afecta întregul tub digestiv
B. cea mai frecventă localizare a bolii Crohn este la nivelul rectului
C. leziunile intestinale din boala Crohn sunt transmurale
D. colita ulcerativă se caracterizează printr-un process inflamator distribuit neuniform la
nivelul mucoasei intestinale
E. în boala Crohn inflamația este distribuită continuu, uniform la nivelul mucoasei intestinale
R: C

2. Principalele obiective ale tratamentului bolilor intestinale inflamatorii sunt:

A. tratamentul diareei
B. tratamentul puseelor active
C. reechilibrarea hidro-electrolitică
D. inducerea remisiunii clinice, endoscopice și histologice
E. menținerea remisiunii și prevenirea recăderilor
R: B D E

3. În infecția cu H. Pylori, metaplazia duodenală de tip gastric:

A. reprezintă sediul grefei bacteriene
B. nu reprezintă sediul grefei bacteriene, H. Pylori având tropism selectiv pentru mucoasa de
tip duodenal
C. reprezintă un factor cu rol în dezvoltarea leziunii ulceroase
D. este dezvoltată în contextul supraîncărcării acide duodenale
E. este detectabilă la examenul endoscopic
R: A C D E

4. Despre explorarea endoscopică în boala ulceroasă:

A. permite diagnosticul pozitiv cu precizarea localizării, formei, dimensiunii leziunii și
descrierea acesteia
B. permite prelevarea de biopsii
C. permite efectuarea unui gest terapeutic
D. reevaluarea endoscopică se face la 6-12 săptămani pentru a verifica vindecarea completă
E. reevaluarea nu se practică
R: A B C D

5. *În RCUH, diagnosticul diferențial se face în principal cu:

A. Ulcerul gastric
B. Sindromul de intestin iritabil
C. Boala Crohn
D. Ciroza biliară primitivă
E. Boala Wilson
R: C

6. *În tratamentul ulcerului gastric, din lista de mai jos doar unul este blocant al receptorilor
de tip H2:
A. Sucralfat 4 g/zi
B. Omeprazol 20 mg/zi
C. Famotidină 40 mg/zi
D. Misoprostol 100-200 mcg/zi
E. Amoxicilină 1g/zi
R=C
7. Forma severă de colită ulcerativă este caracterizată prin:
A. Nr. scaune > 10 pe zi
B. Nr. scaune > 6 pe zi
C. Rectoragii intermitente
D. VSH > 30
E. Febră
R: B D E

8. Modificări endoscopice ale mucoasei în boala Crohn sunt:

A. Eritem
B. Granularitate
C. Aspect de "piatră de pavaj"
D. Sângerare spontană la atingere
E. Fisuri
R: A C E

9. Dintre manifestările clinice ale colitei ulcerative NU fac parte:

A. Sindromul diareic însoțit de mucus și puroi
B. Rectoragii
C. Sindrom de malabsorbție
D. Tenesme rectale
E. Fistule perianale
R: C E

10. Manifestările clinice caracteristice bolii Crohn sunt:

A. Sindrom diareic +/- steatoree
B. Sindrom de malabsorbție
C. Leziuni perianale
D. Rectoragii
E. Anemie
R: A B C

11. *Care din următoarele NU este o complicație a bolii ulceroase?

A. Dezechilibrul hidro-electrolitic
B. Hemoragia digestiva superioară
C. Perforația
D. Penetrația
E. Stenoza
R: A

12. Semnele de alarmă din cadrul bolii ulceroase sunt următoarele:

A. infecția cu H. pylori
B. pierderea involuntară în greutate, inexplicabilă clinic
C. boala de reflux gastro-esofagian
D. hemoragia exteriorizată sau decelarea unui sindrom anemic
E. antecedentele heredo-colaterale de cancer în sfera digestivă
R: B D E
13. Manifestările clinice ale colitei ulcerative sunt următoarele:
A. tenesme rectale
B. dureri abdominale
C. scădere în greutate
D. steatoree
E. rectoragii
R:A B E

14. *Leziunile mucoase evidente la endoscopie în boala Crohn sunt următoarele, cu excepția:
A. fisuri
B. ulcere profunde
C. granularitate
D. “piatră de pavaj”
E. ulcerații aftoide
R: C

15. Manifestările clinice comune atât pentru colita ulcerativă cât și pentru boala Crohn sunt
următoarele:
A. scăderea în greutate
B. dureri abdominale
C. tenesme rectale
D. sindrom diareic
E. simptome și semne de afectare sistemică
R: B D E

16. Dintre manifestările extraintestinale ale bolilor inflamatorii NU fac parte:

A. sindromul de malabsorbție
B. eritem nodos
C. sindrom diareic cu steatoree
D. osteoporoza, osteomalacia, osteopenia
E. uveita
R: A C
Intrebari licenta 2018 - MG
Ciroza hepatica (Gastroenterologie) – Dr. Suceveanu Andra, Dr. Suceveanu Adrian

1. Cele mai frecvente cauze de ciroza hepatica sunt:

A. Consumul de alcool
B. Hemocromatoza
C. Deficitul de alfa 1- antitripsina
D. Hepatitele cronice virale B, C si D
E. Tabagismul

R: A D

2. Cauze rare de ciroza hepatica sunt reprezentate de:

A. Ciroza de by-pass
B. Toxoplasmoza
C. Consumul ocazional de alcool
D. Medicamente si toxice
E. Schistosomiaza

R: A B E

3. Medicamente implicate in aparitia cirozei hepatice pot fi:

A. Clorura de vinil
B. Metotrexatul
C. Pantoprazolul
D.Ribavirina
E.Amiodarona

R: A B E

4. Cauzele metabolice de ciroza hepatica includ:

A. Hemocromatoza
B. Alcoolismul
C. Deficitul de dizaharidaze
D. Deficitul de amilaza
E.Boala Wilson

R: A E
5*. Elementul patogenic primordial in aparitia cirozei hepatice este:

A. Inflamatia
B. Necroza
C. Dezvoltarea fibrozei hepatice difuze
D. Colapsul stromal
E. Nodulul de regenerare
R: D

6. Fibroza patologica specifica cirozei hepatice se caracterizeaza prin:

A. Cresterea numarului celulelor producatoare de colagen

B. Cresterea sintezei de colagen per celula
C. Transformarea celulelor Ito in miofibrablasti responsabili de colagenizarea spatiilor Disse
D. Modificarea continutului matricei extracelulare care contine mai mult colagen de tip matur
I, laminina, fibronectina, glicoproteine
E. Proliferarea celulelor endoteliale
R: A B C D

7. Microscopic, ciroza hepatica cuprinde urmatoarele elemente, indiferent de etiologie:

A. Bridging fibrosis
B. Steatoza
C. Regenerare nodulara
D. Necoza hepatocitara
E. Alterarea arhitecturii hepatice
R: A C D E

8*. Hipertensiunea portala din ciroza hepatica se produce prin mai multe mecanisme, cu o
exceptie:
A. Capilarizarea si stenozarea sinusoidelor
B. Fibroza pericentrovenulara
C. Compresiunea venelor centrolobulare prin benzi de fibroza
D. Compresiunea arteriolelor hepatice
E. Macronoduli
R: D

9. Sindromul de insuficienta hepatocelulara cuprinde urmatoarele manifestari clinice:

A. Alterarea starii generale, cu astenie fizica si intelectuala

B. Manifestari cutaneo-mucoase reprezentate de: icter, stelute vasculare, eritem palmar,
unghii albe
C. Modificari endocrine
D. Sindrom hemoragipar
E. Hipertensiune arteriala
R: A B C D
10. Peritonita spontana bacteriana aparuta ca o complicatie a cirozei hepatice se
caracterizeaza prin:
A. Lichid de ascita serocitrin clar
B. Lichid de ascita cu celularitate saraca
C. PMN> 250/mmc
D. Cultura pozitiva monomicrobiana
E. Cultura pozitiva polimicrobiana
R: C D

11. Ciroza biliara primitiva se caracterizeaza prin:

A. Distructia progresiva a canaliculelor biliare intrahepatice

B. Distructia progresiva a sinusoidelor
C. Citotoxicitate prin LyT cu restrictie HLA clasa II
D. Mecanism citotoxic stimulat de un Ag strain organismului
E. Markeri serici imunologici caracteristici sunt Ac antimitocondriali
R: A C E

12. Ciroza biliara prmitiva se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. Este mai frecventa la femei

B. Este mai frecventa la barbati
C. Exista agregare familiala
D. Debutul se produce in decadele a doua si a treia de viata
E. Pruritul este primul simptom in majoritatea cazurilor
R: A C E

13. Explorarile biologice din ciroza biliara primitiva releva urmatoarele modificari:

A. Hipergamaglobulinemie cu cresterea IgM

B. Anticorpi antimitocondriali M2
C. Ac anti fibra musculara neteda fixeaza diagnosticul pozitiv
D. Sindrom de colestaza cu hiperbilirubinemie conjugata, cresterea fosfatazei alcaline si a
gamaglutamiltranspeptidazei
E. In 25% dintre situatii pot aparea si Ac antinucleari pozitivi
R: A B D E

14*.Tratamentul de baza al cirozei biliare secundare consta in urmatoarele, cu o exceptie:

A. Administrarea de hepatoprotectoare si acid ursodeoxicolic

B. Indepartarea obstacolului sau ocolirea acestuia si asigurarea unui drenaj biliar eficient
C. Stentare a CBP
D. Combaterea deficitelor vitaminice si tratamentul pruritului cu colestiramina
E. Transplant
R: A
15. Hemocromatoza prezinta urmatoarele caracteristici:

A. Reprezinta o acumulare in exces a Fe in organism cu depunerea acestuia in diferie organe

B. Forma ereditara are transmitere autozomal dominanta
C. Forma genetica are transmitere autozomal recesiva
D. Forma castigata poate aparea in cadrul unor boli precum anemia sideroblastica, hepatita
alcoolica sau porfiria cutanea tarda
E. Riscul de hepatocarcinom este foarte mic
R: A C D

16. Boala Wilson se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. Este o afectiune cu transmitere autozomal recesiva

B. Este o afectiune cu transmitere autozomal dominanta
C. Se caracterizeaza prin acumularea Cu in organism
D. Se caracterizeaza prin manifestari hepatice, neurologice si oculare
E. Cu hepatic < 250g/g tesut hepatic uscat
R: A C D

17.Tratamentul cu analogi nucleozidici/nucleotidici se indica in urmatoarele afectiuni:

A. Ciroza hepatica virala B compensata

B. Ciroza hepatica virala B decompensata
C. Ciroza hepatica virala C
D. Hepatita acuta etanolica
E. Boala Wilson
R: A B

18. Tratamentul hipertensiunii portale din ciroza hepatica implica:

A. Administrarea de betablocante
B. Administrarea de blocanti de calciu
C. Administrarea de mononitrati
D. Prevenirea hemoragiei digestive superioare, cu potential letal
E. Administrarea de diuretice.
R: A C D

19*.Tratamentul ascitei din ciroza hepatica presupune urmatoarele, cu o exceptie:

A. Repaus la pat
B. Restrictie sodata
C. Administrarea de diuretice
D. Administrarea de betablocante
E. TIPS, in caz de ascita refractara
R: D
20. Contraindicatiile absolute ale transplantului hepatic sunt:

A. Infectiile active cu sepsis

B. SIDA
C. Boli cardiace sau pulmonare avansate
D. Infectia virala C sau B
E. Tromboza de vena porta
R: A B C

21. Hepatomegalia de staza se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. Insoteste insuficienta cardiaca dreapta

B. Insoteste insuficienta cardiaca stanga
C. Ficatul are consistenta moale la palpare
D. Ficatul are consistenta dura la palpare
E. Se insoteste de reflux hepatojugular
R: A C E

22. Factori de prognostic negativ ai cirozei hepatice sunt reprezentati de:

A. Ascita refractara
B. Varice esofagiene
C. Encefalopatie hepatica
D. Icter hepatocelular persistent
E. Scaderea ponderala
R: A C D

23*. Parametrii clinici si paraclinici utilizati in clasificarea Child Pugh –Turcotte a cirozei
hepatice includ urmatoarele, cu o exceptie:
A. Albumina
B. Bilirubina
C. Creatinina
D. Indice de protrombina
E. Ascita
R: C

24. Hemoragia digestiva aparuta ca o complicatie a cirozei hepatice se poate produce prin:

A. Ruptura varicelor eso-gastrice

B. Gastrita cu Helicobacter Pylori
C. Gastropatie portal hipertensiva
D. Ulcere gastrice sau duodenale
E. Hemobilie
R: A C D
25. Tratamentul hemoragiei digestive din ciroza hepatica presupune urmatoarele masuri
terapeutice:

A. Hemostaza prin metode farmacologice, endoscopice sau chirurgicale

B. Reechilibrare volemica
C. Hepatoprotectoare
D. Antiinflamatorii
E. Antibiotice pentru prevenirea infectiilor si precipitarea encefalopatiei hepatice
R: A B E

26. Metodele endoscopice de hemostaza utilizate in hemoragia digestiva superioara prin

ruptura de varice esofagiene cuprind urmatoarele tehnici:
A. Ligatura cu benzi elastice
B. Montare de hemoclipuri metalice
C. Betablocante
D. Scleroterapia
E.TIPS
R: A D

27. Simptomele si semnele de encefalopatie hepatica cuprind:

A. Alterari ale constientei

B. Tulburari senzitivo-motorii ale reflexelor
C. Modificari de personalitate
D. Perturbari vegetative
E. Vertij
R: A B C D

28 .Aparitia encefalopatiei hepatice poate fi precipitata de:

A. Constipatie
B. Hemoragie digestiva superioara
C. Deshidratare
D. Aport proteic inadecvat
E. Hiperglicemie
R: A B C D

29. Diagnosticul diferential al encefalopatiei hepatice cuprinde:

A. Delirium tremens
B. Manifestarile neurologice de boala Wilson
C. Hiponatremia
D. Hiperpotasemia
E. Boli psihiatrice
R: A B C E
30*. Obiectivele terapiei din encefalopatia hepatica cuprind urmatoarele masuri, cu o
exceptie:
A. Reducerea aportului de proteine catre ficat
B. Combaterea toxicitatii cerebrale a NH3
C. Sustinerea functiei hepatice
D. Combaterea factorilor precipitanti
E. Tratamentul cu diuretice de ansa
R: E

31. Sindromul hepatorenal din ciroza hepatica se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. Este o forma functionala de insuficienta renala

B. Este o forma organica de insuficienta renala
C. Aspectul histologic al rinichiului este normal
D. Aspectul histologic al rinichiului este anormal
E. Tipul I are un prognostic nefavorabil
R: A C E

32*. Masurile de tratament din sindromul hepatorenal cuprind urmatoarele, cu o exceptie:

A. Analogi de vasopresina
B. Administrarea iv de albumina umana
C. TIPS
D. Transplant hepatic
E. Spironolactona
R: E

33. Peritonita spontana bacteriana se caracterizeaza prin:

A. Suprainfectarea ascitei prin colonizare cu germeni ce strabat peretele intestinal prin

permeatie
B. Infectia este pluribacteriana
C. Se insoteste de greata, varsaturi, dureri abdominale si sindrom febril
D. Se datoreaza rupturii unui organ
E. Se poate complica cu encefalopatie sau sindrom hepatorenal
R: A C E

34. Complicatiile pulmonare ale cirozei hepatice cuprind:

A. Sindrom hepatopulmonar
B. Atelectazii bazale
C. Revarsate pleurale
D. Hipertensiune pulmonara
E. Pneumonii
R: A B C D
35*. Tulburarile de glicoreglare caracteristice cirozei hepatice se datoreaza;

A. Excesului caloric
B. Insulino-rezistentei periferice
C. Hiperinsulinismului
D. Insuficientei pancreatice asociate
E. Maldigestiei
R: D

36. Tulburarile hematologice caracteristice cirozei hepatice pot fi reprezentate de:

A. Anemie
B. Leucopenie
C. Trombocitopenie
D. CID
E. Trombocitoza
R: A B C D

37. Hernia ombilicala si inghinala sunt complicatii ale cirozei hepatice care pot aparea prin
urmatoarele mecanisme:
A. Cresterea presiunii abdominale
B. Scaderea rezistentei peretelui abdominal
C. Hipertensiune portala
D. Scaderea sintezei proteice
E. Cresterea ponderala
R: A B D

38. Anemia hemolitica din cadrul cirozei hepatice poate apare ca urmare a urmatoarelor
mecanisme:

A. Sindrom Zieve la alcoolic

B. Autoimunitate
C. Fragilitate crescuta a akantocitelor
D. Hipersplenism hematologic
E. Hemoragii
R: A B C D

39. Cele mai frecvente cauze de hepatocarcinom in ciroza hepatica sunt reprezentate de:

A. Alcoolism
B. Hemocromatoza
C. Autoimunitate
D. Ciroze virale
E. Toxice
R: B D
40. Tulburari electrolitice caracteristice cirozei hepatice pot fi reprezentate de:

A. Hiponatremie
B. Hiperkaliemie
C. Hipokaliemie
D. Hipernatremie
E. Hipermagneziemie
R: A B C
GASTROENTEROLOGIE-HEPATOLOGIE
1. Boala ulceroasa- pag. 262- 273 – Sl. Dr. Alexandrescu Luana

1. Prevalenţa ulcerului peptic este dependentă de următoarele comorbidităţi:

A. Ciroza hepatică
B. Boala cronică de rinichi
C. Deficit de α1 antitripsină
D. Neoplazii endocrine multiple de tip I
E. Boala celiacă
R: A B C D

2. Factorii de agresiune implicaţi în patogeneza ulcerului peptic sunt:

A. Secreția crescută de prostaglandine
B. Secreția crescută de imunoglobuline
C. Infecția cu Helicobacter Pylori
D. Secreția de acid clorhidric și pepsina
E. Secreția crescută de bicarbonat
R: C D

3. Din punct de vedere clinic , ulcerul necomplicat se caracterizează prin:

A. Durere epigastrică cu iradiere posterioară
B. Durere ce debutează postprandial precoce în cadrul ulcerului gastric
C. Durere ce debutează postprandial tardiv în cadrul ulcerului gastric
D. Durere cu debut nocturn
E. Durere ce nu este ameliorată de antiacide
R: B D

4. Sunt considerate semne de alarmă în cadrul bolii ulceroase:

A Eructațiile
B Disfagia progresiva
C Odinofagia
D Aerofagia
E Satietatea precoce
R =B, C
5.‫٭‬Pentru obiectivarea infecției cu Hp se pot afirma următoarele, cu excepția:
A. Testele diagnostice pot fi invazive
B. Testele diagnostice pot fi neinvazive
C. Testele serologice sunt teste neinvazive
D. Cultura din proba endobioptică reprezintă o metodă invazivă
E. Testele respiratorii reprezintă o metodă invazivă
R=E
6. Reprezintă factori de risc de resângerare în cazul hemoragiilor digestive non-variceale:
A. Ulcer de dimensiuni mari
B. Ulcer duodenal localizat pe fața anterioară
C. Prezența comorbidităților
D. Instabilitate hemodinamică
E. Sângerare activă la momentul explorării endoscopice
R: A C D E
7. Sunt complicații ale bolii ulceroase:
A. Hemoragia digestivă inferioară
B. Perforația
C. Penetrarea organelor de vecinătate
D. Stenoza
E. Peritonita primară
R = B, C, D
8. Resurse farmacologice în tratamentul bolii ulceroase:
A. Inhibitori de pompă de protoni
B. Blocanți ai receptorilor H1
C. Antidiareice cu acțiune antisecretorie și/sau anti Hp
D. Agenți citoprotectori
E. Antialgice
R = A, C, D
9. Sunt inhibitori ai pompei de protoni:
A. Cimetidina
B. Ranitidina
C. Misoprostol
D. Rabeprazol
E. Pantoprazol
R: D E

10.‫٭‬Tripla terapie anti Hp presupune, cu excepția:

A. IPP în doză dublă
B. Amoxicilină 500 mg x 2/zi
C. Claritromicină 500 mg x 2/zi
D. Metronidazol în caz de alergie la penicilină
E. Amoxicilină 1 g x 2/zi
R=B
11. Bolile inflamatorii intestinale:
A. Pot apărea la orice vârstă
B. Includ boala Crohn și colita ulcerativă
C. Nu pot fi determinate genetic
D. Au etiologie plurifactorială
E. Repartiția pe sexe este aproximativ egală
R = A, B, D, E
12. Factorii de mediu implicați în etiologia bolilor inflamatorii sunt:
A. Dieta bogată în grăsimi
B. Consumul crescut de fibre vegetale
C. Fumatul
D. Infecția cu Mycobacterium tuberculosis
E. Infecția cu Lysteria monocitogenes
R = A, C, E
13. Sunt manifestări clinice caracteristice în colita ulcerativă:
A. Constipație în localizarea cecală
B. Fecalurie
C. Sindrom diareic însoțit de produse patologice
D. Rectoragii
E. Dureri abdominale
R: C D E
14. Scorul Truelove și Witts cuprinde:
A. Durerea abdominală
B. Numărul de scaune/24 ore
C. Valoarea leucocitelor
D. Prezența rectoragiilor
E. Valoarea VSH-ului
R:B D E

15.‫٭‬Boala Crohn se caracterizează prin:

A. Afectare strict colonică
B. Afectare mucosală
C. Distribuție neuniformă la nivelul peretelui intestinal
D. Distribuție uniformă la nivelul peretelui intestinal
E. Tablou clinic monomorf, indiferent de extensia bolii
R=C
16. Despre simptomele din boala Crohn se pot afirma următoarele:
A. Scăderea ponderală este nesemnificativă
B. Diareea este simptomul principal
C. Durerile abdominale sunt întotdeauna difuze
D. Malabsorbția este consecința fistulelor entero-enterale
E. Malabsorbția este consecința intestinului subțire contaminat
R = B, D, E
17. Scorul CDAI în boala Crohn se calculează în funcție de:
A. Prezența sindromului inflamator
B. Prezența maselor abdominale
C. Necesitatea administrării de opiacee sau antidiareice
D. Prezența complicațiilor: dermatită herpetiformă, nefropatia crioglobulinemică
E. Procentul de viației greutății corporale față de standard
R = B, C, E
18. Modificările endoscopice în boala Crohn sunt următoarele:
A. Ulcerații aftoide
B. Ulcere profunde
C. Granularitate
D. Friabilitate, sângerare spontană la atingere
E. Pseudopolipi inflamatori
R=A B E
19. * Radiografia abdominală simplă într-o boală inflamatorie intestinală poate releva:
A. Megacolon toxic – creșterea diametrului colonului transvers peste 5 cm
B. Megacolon toxic –nivele hidroaerice
C. Ocluzie intestinală – nivele hidroaerice
D. Lungimea si severitatea stenozelor
E. Localizarea și extensia bolii
R=C
20.Următoarele modificări macroscopice sunt caracteristice colitei ulcerative:
A. Este afectat frecvent colonul drept
B. Distribuția este discontinuă, asimetrică
C. Rectul este întotdeauna afectat
D. Prezența ulcerațiilor mucoase superficiale
E. Prezența polipilor inflamatori
R= C D E
21. Următoarele medicamente sunt implicate în etiologia cirozei hepatice:
A. Amiodaronă
B. Metotrexat
C. Izoniazidă
D. Clorură de vinil
E. β-blocante
R: A B C D
22. Consecințele hipertensiunii portale sunt:
A. Varicele esofagiene
B. Varicele gastrice
C. Circulația colaterală pe flancurile abdomenului
D. Icterul
E. Splenomegalia
R=AB C E
23. Sindromul de insuficiență hepatocelularăcuprinde:
A. Hipotensiunea arterială cu debit cardiac crescut
B. Alterarea stării generale
C. Modificări cutaneo-mucoase
D. Sindromhemoragipar
E. Circulație colaterală
R= B C D
24. Ciroza biliară primitivă:
A. Este o afecțiune de cauză necunoascută
B. Debutează cel mai frecvent între 20-40 ani
C. Debutează frecvent cu neuropatia periferică xantomatoasă
D. .Se caracterizează prin malabsorbția de vitamine hidrosolubile
E. Prezintă icter colestatic, steatoree și urini hipercrome
R= AE
25.‫٭‬Diagnosticul pozitiv de ciroză biliară primitivă este sugerat de prezența:
A. Anticorpilor anti-mușchi neted
B. Imunoglobulinei A
C. Antigenului solubil hepatic
D. Anticorpilor antimitocondriali
E. Anticorpilor antinucleari
R= D
26. Sunt cauze de hemocromatoză secundară:
A. Anemia hemolitică
B. Boala hepatică alcoolică
C. Hemodializa cronică
D. Boala Chagas
E. Jejunoileita ulcerativă
R= A B C
27.Tratamentul etiologic al cirozei hepatice presupune:
A. Abstinența de la alcool în etiologia alcoolică
B. Tratament antiviral cu interferon înclasa Child C a cirozei hepatice virale C
C. Tratament cu analogi nucleozidici/nucleotidici în ciroza virală C
D. Tratament cu D penicilamină în boala Wilson
E. Tratament cu desferioxaminăînboala Wilson
R= AD
28. Contraindicațiile absolute ale transplantului hepatic sunt:
A. Tromboza portală
B. Insuficiența cardiac severă
C. Insuficiențar espiratorie severă
D. Vârsta avansată
E. Episod de hemoragie digestive în antecedente
R= BC
29. Riscul sângerării variceale se corelează cu:
A. Dimensiunea varicelor esofagiene
B. Prezența punctelor roșii pe suprafața mucoasei
C. Prezența eroziunilor pe suprafața mucoasei
D. Gradul insuficienței hepatice
E. Dimensiunile splinei
R: A B C D

30.‫٭‬Tratamentul profilactic al resângerării variceale:

A. Reduce recidivele cu 20%/an
B. Se poate face cu ß-blocant
C. Se face în mod special cu metoprolol
D. Se poate face cu α-blocanți
E. Se poate face numai prin metode chirurgicale
R: B