Felicia Constantin

Nutriţionist Dietetician

Embriologie şi genetică (C2)

Fecundaţia şi perioada pre-embrionară

Perioada pre-embrionară cuprinde: fecundaţia, segmentaţia, nidaţia,

formarea blastocistului, gastrulaţia, formarea discului embrionar şi neurulaţia.
I. Fecundaţia

Fecundaţia,
procesul fertilizarea
de unire sau concepţia sunt termeni
a spermatozoiduluispermiei cu o!ululsinonimi şi reprezintă
"un singur
spermatozoid fecundează un singur o!ul#. $n urma procesului se formează
celula ou sau zigotul.
%a om, fecundaţia este internă şi are loc &n două faze:
'. Faza de însămnţare!inseminare ( pătrunderea spermiilor &n !agin şi
contactul spermatozoidului cu o!ulul "Fig.'#
). Faza de am"mi#ie, care reprezintă fecundaţia propriu-zisă "Fig.)#
Fecundaţia are loc în treimea laterală a trompei uterine, după care
zigotul, prin mişcările peristaltice ale musculaturii trompei uterine, este &mpins
&n uter, unde, &n decurs de apro*. + zile, se *ează &n mucoasa uterină prin
nidaţie. De!ine astfel o sarcină uterină normală.
$n timpul fecundaţiei, spematozoidul trebuie să străbată:
'. Corona radiata
). ona pellucida
+. embrana o!ulului "Fig. '#
După pătrunderea spermatozoidului &n o!ul au loc următoarele:
'. o!ulul nalizează cea de-a doua di!iziune meiotică şi formează pronucleul
femin
). ona pellucida nu mai poate  penetrată de alţi spermatozoizi
+. /permatozoidul formează pronucleul masculin
După replicarea 0DN-ului pronucleilor, cromozomii materni şi paterni suferă
anumite procese care au ca rezultat formarea nucleului celulei ou sau zigotului.
0cest proces de unire a celor doi pronuclei se numeşte am"mi#ie sau
$ecundaţia propriu-zisă "Fig.)#
Prin fecundaţie, &n zigot au loc următoarele procese: restabilirea setului
&ntreg de cromozomi "12#, transmiterea caracterelor ereditare, determinarea
se*ului.

'
Felicia Constantin
Nutriţionist Dietetician

Fig. %. Inseminarea

Fig. 2. &m"mi#ia sau $ecundaţia propriu-zisă

&nomalii
/unt cazuri &n care o!ulul fecundat nu poate să a3ungă &n uter şi sarcina
răm4ne e*trauterină. $n astfel de cazuri, o!ulul fecundat este &mpins &n
ca!itatea peritoneală sau abdominală, prin mişcări antiperistaltice ale trompei
uterine şi se *ează &n abdomen, determin4nd o sarcină abdominală.
De asemenea, este posibilă şi situaţia &n care, din cauza unor deformări ale
trompei uterine, sau din cauza unei dez!oltări prea rapide a oului, acesta nu
mai poate &nainta p4nă &n uter şi răm4ne pe traiectul trompei uterine. $n acest
caz, apare o sarcină tubară.
5*emplele date se numesc sarcini ectopice, caz &n care produsul de
concepţie nu este !iabil, iar sarcina nu poate  dusă la termen, determin4nd o
ruptură a trompei cu 6emoragii masi!e. $n aceste cazuri, singura atitudine
terapeutică este inter'enţia cirurgicală de urgenţă.
seudosarcina este o afecţiune ner!oasă &n care femeia prezintă
simptome !egetati!e de sarcină, fără a  gra!idă.

II. *egmentaţia ( &ncepe la +7 ore după fecundaţie şi durează cca. 1

zile.
*egmentaţia sau "siunea reprezintă o serie de di'iziuni mitotice prin
care, din celula ou rezultă din ce &n ce mai multe celule, numite blastomere,
care de!in din ce &n ce mai mici, la ecare di!iziune. După + di!iziuni celulare,

)
Felicia Constantin
Nutriţionist Dietetician

blastomerele suferă procesul de compactare, de!enind o aglomerare de

celule str4ns legate, cu un strat intern şi unul e*tern.
8lastomerele compactate se di!id rezult4nd morula, adică stadiul &n care
zigotul are %2-%+ celule "Fig.+-1#. /tadiul de morulă corespunde perioadei
tubare a ciclului gestaţional.
Pe măsura &naintării morulei către uter, apare &n aceasta o ca!itate care se
umple cu lic6id, form4ndu-se astfel blastocistul, care la &nceput este
unilaminar. 0cest proces are loc la +-1 zile de la fecundaţie."Fig.+-1#
Important,
lastocistul unilaminar este format din:
- tro$oblast ( la e*terior şi participă la formarea ane*elor fetale
- masa celulară internă (embrioblastul) din care se !a dez!olta
embrionul
- blastocel - ca!itatea blastocistului

Fig.-/. 0orula şi blastocistul unilaminar

999. 1idaţia!implantaţia
Nidaţia &ncepe &n ziua a 2-a de la fecundaţie şi durează apro*. 2 zile. $n
timpul nidaţiei, conceptul este &n faza de blastocist unilamelar apoi
bilamelar şi ciar trece în $aza de blastocist trilamelar. 9mplantaţia se
face &n mucoasa uterină (endometru#, care este pregătită pentru acest
proces.

+
Felicia Constantin
Nutriţionist Dietetician

Fig./. 1idaţia

8lastocistul unilaminar de!ine bilaminar adică:

- se dedublează stratul periferic al blastocistului
- masa e mbrionară "deri!ată din masa celulară internă# se di!ide &n )
straturi: epiblast şi ipoblast
- apare o ca!itate numită sac 'itelin primar
- apare ca'itatea amniotică
/pre sf4rşitul /), blastocistul bilaminar de!ine trilaminar şi se
caracterizează prin:
%. $ormarea celor  straturi3
a. sinciţiotro$oblast ( e*tern
b. citotro$oblast ( la mi3loc
c. mezodermul e#traembrionar ( intern

). apariţia sacului 'itelin secundar

+. transformarea masei embrionare &n disc embrionar format din )
straturi:
o ectoderm
o endoderm
9mportant
$n sinciţiotrofoblast apar nişte lacune "goluri# &n care pătrunde s4nge
matern, form4ndu-se astfel circulaţia primiti'ă uteroplacentară.
;ot &n perioada de blastocist trilaminar &ncepe formarea ane#elor $etale
iniţiale:
- corionul sau ca!itatea corionică, care emite nişte prelungiri numite
!ilozităţi primare
- alantoida ( ane*ă care contribuie la formarea cordonului ombilical şi
placentei

1
Felicia Constantin
Nutriţionist Dietetician

Fig. 4. &.lastocistul în 5%26 . lastocistul în 5%

I7. 8astrulaţia 9 *
ttp3!!mamici.club!gastrulatia-$ormarea-embrionului-tridermic!
<astrula=ia corespunde /+ de dez!oltare şi cuprinde modi"cări comple#e
ale discului embrionar care de'ine tridermic. Cu alte cu!inte,
gastrulaţia reprezintă începutul mor$ogenezei, prin formarea celor 
straturi!$oiţe germinati'e ale embrionului : ectoderm mezoderm
endoderm. Fiecare dintre cele + straturi germinati!e !a da naştere anumitor
ţesuturi şi organe, &n timpul dez!oltării embrionare.
Principalele formaţiuni care apar &n acest stadiu sunt: lama precordală
membrana cloacală aria cardiogenică linia primiti'ă notocordul
'ilozităţile coriale secundare şi alantoida.
%ama precordală "prec6ordal plate# şi membrana cloacală sunt la capetele
discului embrionar şi nu conţin mezoderm. %ama precordală se !a transforma
ulterior &n membrana orofaringiană sau bucofaringiană.
0ria cardiogenică este situată anterior de lama precordală. $n aceasta arie
intră mezodermul din care se !a forma apoi primordiul inimii şi al pericardului.

%inia primiti!ă "primiti!e strea># este mărginită de şanţul primiti! "primiti!e

groo!e# şi are la capăt nodul primiti! "primiti! node# care are o fosetă.
Notocordul se formează de la ni!elul fosetei primiti!e şi se tranformă &n
canal notocordal iar apoi &n lamă notocordală.

?
Felicia Constantin
Nutriţionist Dietetician

Fig. +. Formaţiunile din gastrulaţie

$n gura @ se prezintă procesul de formare a celor $oiţe sau straturi

embrionare precum şi organele care se !or forma din aceste straturi. După
cum se obser!ă, discul bilaminar, format din epiblast şi 6ipoblast !a de!eni
tridermic3 endoderm mezoderm ectoderm.

Fig.:. rocesul de $ormare a celor  $oiţe embrionare

;ez'oltarea umană!<uman de'elopment

ttps3!!===.>outube.com!=atc?'@AgB4rADEm