IMPACTUL SALINEI SLĂNIC PRAHOVA

ASUPRA HABITATELOR DIN

ÎMPREJURIMI
 Impactul Salinei Slănic Prahova asupra habitatelor din
Aşezat în partea centrală a judeţului Prahova la
împrejurimi
2 intersecţia

meridianului de 25o,56’,20”, longitudine estică cu paralela

de 45o,3’,50” latitudine nordică, oraşul Slănic, se întinde pe
o distanță de 11 km de-a lungul Pârâului Slănic, fiind situat
în sectorul nordic al Subcarpaţilor Prahovei, în vecinătatea
munţilor Grohotiş, în ceea ce geologii numesc „cuveta”
sau „bazinetul de Slănic”, perimetrul așezării măsurând
aproximativ 30 km2.
 Impactul Salinei Slănic Prahova asupra habitatelor din
împrejurimi
3
Sarea, bogăția cea mai de preț a subsolului slănicean a fost exploatată de-a lungul
timpului în diferite modalități, în raport cu posibilitățile tehnice ale perioadei.

Calculele statistice relevă faptul că la un

consum mediu de 7 kg de sare pe an la un
locuitor, rezervele de la Slănic ar putea
acoperi cerinţele de consum ale ţării noastre
pe o perioadă de 2 500 de ani, iar populaţia
Europei pe o perioadă de circa 80 de ani.

Zăcământul de sare pe care este aşezat

oraşul are forma unui sâmbure de 2
kilometri lungime, 900 lăţime şi o grosime
medie de 500 metri.
Cercetătorii au scos în evidență importanța sării
în obţinerea unor multitudini de produse (de la
nitratul de sodiu pentru preparatele din carne, la
soda calcinată, și de la silicat de sodiu în
compoziţia chibriturilor și clorura de var,
folosită ca înălbitor la cloritul de sodiu în
fabricarea celulozei).
 4
Sarea a fost exploatată de-a lungul
epocilor istorice în diferite modalități, în
raport cu dezvoltarea tehnică a epocii.

Urmele unei vechi exploatări la suprafață

care a dus la decopertarea unei mari
porțiuni din dealul Fântâna Rece.
Impactul Salinei Slănic Prahova asupra
habitatelor din împrejurimi
Primele forme de exploatare de tip
industrial au fost exploatările de tip clopot
(sec. XVIII - XIX). Acesta au determinat
goluri imense, care fie s-au acoperit cu
materiale sedimentare fie s-au umplut cu
apă, ducând la apariția celebrelor lacuri
sărate.
 Impactul Salinei Slănic Prahova asupra habitatelor din
împrejurimi
5
Prin surparea tavanului rezulta, în partea superioară, o „pâlnie”, o
cavitate circulară care urmărea de obicei gura de intrare a fostei
exploatări, fundul lacului nou creat fiind alcătuit din resturile vechii
mine și porțiunile de teren surpate.
 6
Subsolul orașului Slănic a fost intens exploatat de-a lungul ultimelor două
secole - cf. datelor de mai jos – cu profunde repercusiuni asupra mediului.

Ocna din Vale Mina Mihai

Exploatare: 1819-1865. Exploatare: 1912-1943.
Arhitectură: clopot cu adâncimea de 87-90 Deschisă publicului în anii 1980, doar în
metri conform Salrom sau 145 metri conform perioada concursurilor de aeromodelism.
secţiunii. Arhitectură: 6 camere cu profil
Ocna din Deal trapezoidal.
Exploatare: 1838-1865. Înălţime 60 sau 66 metri.
Arhitectură: clopot cu adâncimea de 96 metri Lăţime 37 metri la baza, 12 metri la
tavan.
Mina Carol
Exploatare: 1881-1935. Mina Unirea
Arhitectură: 3 camere cu profil Exploatare: 1943-1970 (construcţia începută în
ogival, a 4-camera cu profil 1938). Deschisă publicului în 1972.
trapezoidal ca extensie. Arhitectură: 14 camere cu profil trapezoidal, a
înălţime: în jur de 80-90 metri, 96 15-a cameră în proiect nerealizată.
metri Înălțime: 54 metri, tavanul fiind la 26 metri sub
Lăţime: în jur de 50 metri (estimare podeaua minei Mihai.
după schemă). Lăţime: 32 metri la bază, 10 metri la tavan.
Suprafaţa: 78.000 sau 80.000 metri pătrați.
Impactul Salinei Slănic Prahova asupra
Adâncime: 208 metri
habitatelor din împrejurimi
 7
O parte dintre aceste exploatări (Ocnele
Vechi din Deal și din Vale), din zona Salinei
Unirea, au fost rambleiate* cu material
rezultat în urma demolării construcțiilor din
incinta minei Slănic.

Potrivit Caietului de Sarcini - Secțiunea a II a (2011, pp. 26-67) cu privire la lucrările

miniere de amenajare a spațiului subteran și de suprafață în urma demolării
clădirilor din incinta Salinei Vechi, aici s-au executat mai multe acțiuni care au
modificat vizibil peisajul urban de suprafață și secțiunile de subteran.

Fig. – Salina Veche (vedere aeriană).

*Rambleia – cf. Dex online: „a umple cu rambleu Sursa: Google maps
(material solid alcătuit din bucăți de rocă) golurile
Impactul Salinei Slănic Prahova asupra
rămase într-o mină în urma exploatării”. habitatelor din împrejurimi
 Impactul Salinei Slănic Prahova asupra habitatelor din
împrejurimi
8
Pentru menținerea în funcțiune a instalațiilor și căilor de aeraj s-au distins două
situații: izolarea circuitului de aeraj al bazei de tratament față de Ocna din deal și
izolarea circuitului de aeraj al minei Cantacuzino față de mina Victoria.

În afară de lucrările de rambleiere și de protejare a spațiului de efectele

infiltrațiilor (lucrări de îndiguire sau de plantare cu material vegetal/arboricol),
factorii de decizie din cadrul Salrom S.A. au în vedere amplasarea în această zonă
a unor construcții ușoare cu diferite funcții, care să elimine aspectul inestetic pe
care îl are în prezent zona Salinei Vechi.
 Impactul Salinei Slănic Prahova asupra habitatelor din
împrejurimi
9

După o lungă și extrem de interesantă istorie a exploatărilor de sare, din 1970 a

intrat în funcţiune salina „Victoria” (Cantacuzino), numită şi „Salina Nouă”
situată în partea de sud a localităţii.
Exploatarea are loc la adâncime mică, într-un masiv de sare bogat şi de calitate
superioară. Sarea este prelucrată în Slănic iar de aici este distribuită în diferite
centre din ţară.
 Impactul Salinei Slănic Prahova asupra habitatelor din
împrejurimi
10
Secțiune în plan cu privire la exploatările de sare din
Slănic Prahova

Potrivit site-ului Primăriei Slănic (primariaslanic.ro), în actuala exploatare, Mina

Cantacuzino, se aplică metoda de exploatare cu camere mici și pilieri pătrați, cu
planșeu de siguranță între etaje. Exploatarea se realizează descendent în etaje, lucrările
de deschidere a fiecărui etaj se realizează prin planuri înclinate și o galerie direcțională
până la suitorul de aeraj. Dimensiunile camerelor realizate sunt: lățimea camerei (10 -
20 m), înălțimea (5 - 10 m), latura pilierilor (5 - 15 m). Este obligatoriu ca pilierii sa fie
suprapuși coaxial la toate etajele (Fodor D., 2015).
 Impactul Salinei Slănic Prahova asupra habitatelor din
împrejurimi
11
Salina Slănic produce sare alimentară, sare deszăpezire, sare pentru hrana animalelor,
sare industrială, sare pentru tratarea apei, sare în soluție, produse alimentare pe bază de
sare etc.
Principalul produs comercializat este sarea pentru deszăpezire, datorită cerințelor mari
din perioada sezonului rece. Sursa datelor: Salina Slănic, Serviciul contabilitate.

Sare deszăpezire/mii tone De adăugat faptul că

sarea pentru
deszăpezire este
72569 transportată de către
70000 70003 societățile
contractante cu
Sare 63258 ajutorul camioanelor
dezăpezire/ 61625 62156
de mare tonaj. Anual,
mii tone
sute de camioane
tranzitează orașul
2014 2015 2016 2017 2018 2019 contribuind la
Sare dezăpezire/mii creșterea gradului de
70000 61625 62156 63258 72569 70003 poluare atmosferică
tone
și fonică implicit la
degradarea mediului.
 Impactul Salinei Slanic Prahova asupra habitatelor din
împrejurimi
12
În 1994, Salina Veche devine nevizitabilă, urmare a fenomenului natural de
dizolvare a sării sub acțiunea apelor freatice si pluviale, care drenează pe puțul 23
August și inundă mina Unirea. Aceasta a fost considerată a proveni, în mod greșit,
din Lacul nr. 1 al complexului de la Baia Verde determinând oficialitățile să ia
decizia secării și colmatării acestui lac cu materiale grosiere, inclusiv de origine
menajeră. Vreme de mai multe zile, cuveta acestui lac a fost secată și în ea au fost
deversate cantități importante de deșeuri menajere care au modificat radical
fondul natural al lacului.

Ideea salvatoare aparține cercetătorului Scrob Eugen de la Institutul de Studii și

Proiectări Hidroenergetice București, fiind pusă în aplicare de către lucrătorii
hidrotehniști aparținând societății EmiVas Rastolnița, cu concursul nemijlocit al
minerilor Salinei Slănic.
 13
Scurgerea amintită a fost identificată ca provenind din albia râului Slănic,
astfel că, acțiunea de colmatare a Lacului nr. 1 de la Baia Verde a fost abandonată iar
lacul și-a revenit parțial la caracteristicile inițiale.
Între 1994 – 1998, lucrările au avut ca obiective, regularizarea albiei râului,
foraje pentru monitorizarea dinamicii alunecărilor de teren și nivelului piezometric,
cămășuiri prin betonarea puțului și plombarea golurilor create. Execuția lucrărilor a
fost pe cheltuiala Salinei Slănic și au fost evaluate la peste 20 miliarde de lei.

Râul Slănic în zona centrală (2008/st. – 2014/dr.).

Sursa: Andrei Stroe (st.):
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Slanic_river_Teleajen.jpg și Google maps
Impactul Salinei Slănic Prahova asupra
(dr.): Street view.
habitatelor din împrejurimi
 Impactul Salinei Slanic Prahova asupra habitatelor din
împrejurimi
14
CONCLUZII
- Starea mediului în oraşul Slănic Prahova se defineşte printr-o calitate a aerului, a
apelor, a solurilor și a vegetației relativ aflate în parametri normali;
- Calitatea aerului poate fi considerată la un nivel foarte bun, factorii poluanți care
sunt datorați în general marii industrii și transporturilor, în această zonă nefiind
semnificativi. Unităţile de producţie industrială nu afectează mediul înconjurător;
- Putem specifica faptul că Salina Slănic reprezintă un factor de poluare doar
parţială. Cele mai afectate sunt solurile care se degradează din cauza exploatărilor
de sare;
- Exploatările de sare, mai vechi sau mai noi, care au creat mari goluri în adâncul
solului, metodele de exploatare care presupun explozii/derocări și transportul la
suprafață cu vehicule de mare tonaj care determină trepidații intense ale solului
cauzează alunecări de teren cu mari influențe negative asupra habitatului uman.
Numeroase locuințe de pe malul stâng al albiei Slănicului, mai ales în zona centrală
a orașului sunt afectate de deplasarea solului prezentând numeroase fisuri (vezi
imagini)

Casă din Slănic afectată de

degradarea solului din zona
Salinei. Sursa: Vasilescu,
2018
 Impactul Salinei Slănic Prahova asupra habitatelor din
împrejurimi
15
BIBLIOGRAFIE
***Primăria Slănic, (2019), Economie, sursa:
https://www.primariaslanic.ro/economie.htm
***Salina Slănic (2019), Cantitățile de sare comercializate în perioada 2014 – 2019, Serviciul
Contabilitate, Slănic;
***Salrom S. A., (2019), Salina Slănic, sursa online: http://www.salrom.ro/slanic-prahova.php.
Drăgănescu L., (1993), Zăcământul de sare Slănic Prahova (I), caracterizare geologică,
Tehnoredactare computerizată şi multiplicare C.O.C.C.-S.A., Bucureşti;
Fodor, D., (2015), Exploatarea zăcămintelor de sare din România, Univers Ingineresc, 1 – 6
februarie 2015, București, sursa: http://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-3-
2015/exploatarea-zacamintelor-de-sare-din-romania-i_4747.html.
Stoica C., Gherasie I., (1981), Sarea și sărurile de potasiu și magneziu din România, Editura
Tehnică, București.
Vasilescu, C., (2018), O casă din Slănic Prahova este înghițită de pământ. Proprietarii spun că
de vină sunt surpările de la Salină și indolența autorităților (galerie foto), ObservatorulPh.ro
(ed. online), sursa:
https://www.observatorulph.ro/exclusiv/103632-o-casa-din-slanic-prahova-este-inghitita-de-
pamant-proprietarii-spun-ca-de-vina-sunt-surparile-de-la-salina-si-indolenta-autoritatilor-galerie-
foto.
Sursa fotografiilor: Brăileanu, C., Vasile, V., (2003), Instantanee din Slănic Prahova (schiță
monografică), Biblioteca Orașului Slănic, Google Maps, Bing Maps, Google Image și fotografii
personale.
 Impactul Salinei Slănic Prahova asupra habitatelor din
împrejurimi
16

Vă mulțumim
pentru atenție