Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
i? 8 571l i i
imi
!*, ____i
METEORffi
P RE S S HI
t
I
t
1{
i
Gucine[utGtiglumil
GineesteGelmailece[tiulaideiledumneauoastHl
CineesteGelmaiDonitsi seGenG
cuilumneauoastlifl
Peoplc
Titlul origina l: Whal Every Body Is Saying.An Ex'FBI Agent's Guide to Speed'Reading
Copyright O 2008 by Joe Navarro. All rights reserved'
published by anangementwith collins, an imprint of Harpe€ollins Publishers.
Photographsby Mark WemPle
Illustrations (exceptfor the limbic brain diagram) by David R. Andrade
/+\
@ 200g. reedita# 200g foarc drepturile asupraacesteiedilii sunt re?nrvate
editurii METEOkESS
Str. Bahlui'uluinr. I, 0l1281, sectorl, Bucureqti,C'P' 41-128
Tel.: 021.222.33.12:Fax: 021.222.83.80
E-mail : editura@meteorpress.ro
Distribugie la:
Tel./Fax: 021.222.33.12; 021'222'83.8O
E-mail : comenzi @meteorPress.ro
www.meteorpress.ro
I. Karlins, Marvin
II. Stroe,Mihaela Liliana (trad.)
III. Horga, Viorica (red.)
316.772.2
E0munil;irii
n0nuBrhilE
0lriilul
unui
tu$lauent
t[l
rtildt-t
runtru,,Eilirna" namenilnr
Tiaducere:
Mihaela Liliana Stroe
1r 'r{r
I -- sErEoRT
r )/ PRESST&J
\-{* 'i833342 4&,2€,?L
fB s T l t l
l
I
cu dragosteun copil intr-un blrbat.
IOErywARRo
Soqieimele, Edyth, care m-a bineiuvlntat cardragosteaei
9i m-a tnvtat ce inseannl sI fii o fiin$ iubitoare.
MARVIN KARLINS
Cupnlrus
Cuvtnt-tnainte:
Vid ceeacegAnde$ti
.......... ..........7
Mulfumiri ....11
Capitolul I
Descifrarea
secretelorcomunicirii nonverbale ....r5
Capitolul2
O mogtenirepregioas[: sistemullimbic
al creierului
.......... .......
33
Capitolul3
Celemai sincerepi4i alecorpuluinostru.
Limbajulpicioarelor........... ........63
Capitolut 4
Secretele
trunchiului.Limbajulumerilor,
piepruluigigoldurilor......... ........95
C.,apitolul5
La indemAna
noastri.Limbajulbragelor......... .....117
Capitolul6
Jinegi-vi bine!LimbajulmAinilor
gidegetelor ........ ........143
C,apitolulT
Canavaua
mingii.Limbajulfegei ............175
NONVERBALE
COMI.JNICARII
SECRETELE
Gapitolul S
cu grijl!
Detectareaminciunii. Procedagi
Capitolul9
gAnduride incheiere........
CAteva ..........243
Bibliografie ...............245
Index ..........249
t{ - i' i- Ij' { ' A\.
uij
:l:- i\tll,' I
1 l\ ti ,/'r'
.F
CuvAr.rt-irullrute
V[d ceeacegAndegri
IulaninKarlins,
Ph,D,
Desdfurea
secretelor
comuniclrii
nonverbale
CEESTE,I\dA[EXACT,COMLTNICAREA
NO].MRBAI"A,?
Comunicareanonverball, deseorinumit[ gi comportament nonver-
bal saulimbajul corpului, esteo modalitate de a transmite informatii -
la fel ca gi cuvintele -, doar cI se reahzeaz[prin intermediul e4presiilor
faciale, gesturilor, atingerii, migclrilor, posturii coryului, accesoriilor
personale(haine, bijuterii, stilul p[rului, tanraje etc.) gi chiar prin tonul,
timbrul gi volumul vocii fiec[ruia (mai degrab[ decAtprin conqinutul
vorbelor). Comportamentelenonverbale includ aprodmativ 60-650/o
din intreaga comunicareinterpersonal[, iar in timpul momentelor in-
time pot constitui chiar 1000/o din comunicareadintre parteneri (Bur-
goon, 1994,229-285).
Comunicareanonverbali poatescoatela iveali, de asemenea,ade-
viratele gAnduri, sentimente gi intengii ale unei persoane.Din acest
motiv, elementeleei sunt uneori numite ,,indicii", pentru cXdezv5luie
DscrnenEa sECRETELoR
coMlrNrcAu NoN\IERBALE T7
IIMBAJUIIT NOII\rERBAI
DESCIFRAREA
vIATA
vA PoArEfivmuNArAp
Cercetlrile au stabilit faptul cI acele persoanecare pot observa
9i interpreta eficient limbajul nonverbal, influenqind felul in care
sunt percepugide ceilalgi,vor aveaun succesmai mare in vial[ decat
2: FAPTELESPLJN[{AI MLJLT
Caseta
DECAT CTIVINTELE
3: JVAIITAJUL" DOCTORIJTLI
C,aseta
cu succes
$iinterpretarea
Celel0 legipentu obserrrarea
alimbaiuluinonverbd
,,Citirea" cu succesa oamenilor - colectareainformagiilor nonver-
bale pentru a le identifica gAndurile, sentimentele gi intenqiile - esteo
abilitate care cere o exersarecontinud gi o pregdtire pe misuri. Pentru
a vi ajuta in direcgiapregltirii, weau sI v[ prezint cAtevalegi impor-
tante sau recomandiri care si v[ maximizeze eficacienqain interpre-
tarea semnalelor nonverbale. Pe mdsur[ ce veqi integra acesteiegi in
viaqade zicuzi,transformindu-le in rutin[, ele vor deveni o a doua na-
tur[, aproapenemaifiind necesarefortul conqtient. Seamini foarte
Dncrenenre sEcRETEtoR
coMUMCARTT
NoITTERBALE )1
mult cu gcoalade goferi. vi amintiEi cum a fost prima dati cand a tre-
buit s[ porniEi maginade pe loc? DacI aEiprocedat ca mine, v-agi con-
c€ntrat atat de mult pentru a executatoate manewele necesare,incat
v-a fost greu si urmirigi in acelagitimp 9i ce seintampla pe gosea.Doar
cind v-aF simEitin largul dumneavoasudla volan v-agi putut extinde
atenEiapentru a cuprinde in acelagitimp spagiuldin interiorul maginii
gi cel din exterior. Acelagi lucru se intampl[ qi cu comportamenrul
nonverbal. odati ce veEistipini mecanismelepentru utiJizareaeficienti
a comunicirii nonverbale, va deveni ceva automat gi veqi putea si vi
concentrafi intreaga atenEieasupradecodificirii lumii din jur.
kgea 1: Figi un observator comlrer€nt al mediului din j*.
Este ceringafundamentalr pentru oricine doregtesi decodifice gi
sI foloseascleficient comunicarea nonverbal[.
Imaginaqi-vi cI incercagisi asculta$pe cineva in timp ce avegi
cigti la urechi. N-agi putea auzi mai nimic ai mesajul comunicat s-ar
pierde. De aceea,cei mai atengi ascultdtori nu merg purtand crgtil
Totugi, cand vine vorba despre observarealimbajului ticut aI comu-
nicirii nonverbale, mulgi privitori ar putea fi la fer de bine legagila
ochi, atat sunt de incongtiengi de semnele corporare are celor din jur.
Reflectagi la acest fapt. La fel cum ascuhareaatenti este esentialr
pentru inqelegerea comunicirii verbale, gi observarea atenti este
cruciali pentru intelegerea limbajului corpului. Nu treceti ugor mai
departede aceastrfrazr. ceea ce tocmai agicitit estedeosebitde impor-
tant- observarea concertatd (care presupuneun efort de concentrare)
esteabsolut esengial[pentru detectareacu succesa indiciilor nonver-
bale gi ingelegereasituagiei.
Problemaestecd cei mai mulgi oameni igi peuec viagaprivind, insi
fiind de fapt,,nevizitori", agacum ii spuneaSherlock Holmes, meticu-
losul detectiv englez,partenerului siu, doctorul Watson: ,,Vezi,dar nu
observi." Din picate, majoritatea indivizilor privesc in jurul lor cu un
efort minim de a observa.Acegti oameni nu-gi dau seamade schimbi-
rile subtile care seperrec in lumea lor. Sunt incapabili sddistingr mul-
titudinea de detalii care ii inconjoarr, cum ar fi o mici migcarea mainii
saua piciorului persoaneidin fala lor, gesturi care i-ar putea trida aces-
teia gAndurile gi intengiile.
22 COMIJNICARIINONVERBALE
SECRETELE
c,asEta
4: O STRAI{GEREDIN BTflENE-A PERMIS
SATVAREAA MIUOA}.IE DE DOIdRI
sau cu cet petrecefi mai mult timp in preajma sa, cu atAt vd va fi mai
ugor si decoperili acesteinformalii, deoareceveqi aveao bazl mare de
date pe care si v[ fundamenta;i aprecierea. De exemplu, daci observagi
ci bdiatul dumneavoastr[ adolescent se scarpin[ in cap gi igi mugcl
buzele cAnd vorbeqte despreun test, acesteapot fi elemente nonverbale
particulare sigure, care v[ dezviluie emotivitatea sau lipsa lui de
pregitire. Nu incape indoiald ci fac parte din comportamentul lui de
gestionarea stresului gi le vegi mai vedea repedndu-se, pentru ci ,,cel
mai bun mijloc de anticipare al comportamentului viitor este com-
portamentul din trecut".
Iegea 5: Ctnd comunicaf cu ceilati, tncercagi sl stabili$
elementele lor nonverbale de bezI.
Pentru a putea stabili care sunt elementele nonverbale de bazd ale
oamenilor pe care-i intAbrigi in mod regulat, trebuie si observaqicum
arati ace$tiade obicei, cum stau, cum igi lin mAinile, care estepoziqia
obignuiti a picioarelor, qrnuta corpului gi expresiile faciale (vezi figurile
I gi 2), felul in care inclini capul gi chiar locurile in care igi agazdlu-
crurile sau felul in care le fn, cum ar fi o geanti de exernplu. Trebuie
sXfi1i pregitigi si faceqidiferenla dintre mina lor,,normalX" gi mina lor
,,stresatl".
Observa[icaracteristicile
feteic6nd O falastresate
aretrdsiturileincordate
nusuntem Ochiisuntrelaxa$
stresati. gi ugordeformate,
sprAncenele
gi buzele
suntpline. gifruntearidatd.
incruntate
Desonenre sEcRETEtoR
coMuMcAnu
Noxvrnnem 27
TOTUL ESTERELATIV
Caseta5:
lmagina[i-vipentruun momentcd suntelipdrinteleunuicopil
de 8 ani careigi agteaptdrAndulpentrua-gisalutarudelela o reu-
niunecu toatdfamilia.Deoareceeste un ritualanual,ali stat aldturi
de elin numeroase ocaziiintimpce-giagteptardndulsi-iintdmpine
pe to[i.Niciodatinu a ezitatsd alergegi si oferemembrilorfamiliei
o imbrdtigare. Totuqi,de data aceasta,cAnda venit rdndulsd-l
pe
imbrdtigeze unchiulHarry,el std pe loc de parcdar fi inghe[at.
- Ce se intdmpld? ii goptili,
impingAndu-linaintea unchiuluicare
agteaptd.
Fiuldumneavoastrd nu spunenimic,dar este reticentsi ris-
punddla indemn.
Ce ar trebuisd face[i?Lucrulcelmaiimportantin acestcazeste
sd observa[io devierede la comportamentul de bazd.in trecut,nu a
ezitat niciodatdsi-gi imbrdtigezeunchiul.De ce gi-a schimbat
comportamentul? Reactiasa ,,inghe[atd" sugereazdcd se simte
amenin[atsau cd are un sentimentnegativ.Poatenu existi niciun
motivjustificatpentrutemereasa, dar pentruun pdrintecareesteun
atentobservator, tot apareun semnaldealarmi.Devierea compor-
tamentuluifiuluide la cel anteriorsugereazdca ceva negativs-a
petrecut intreel gi unchide la ultimaintdlnire.Poatefio simpldcioc-
nirede opinii,o ciuddtenie a celuimic sau o reactiea sa la trata-
mentulpreferen[ial fa[d de ceilal[inepoli.insd acestcomportament
poate indica9i ceva mult mai sinistru.Este de relinutfaptulci
schimbareacomportamentului de bazi sugereazdcd ceva este in
nereguld,iar in acestcaz, probabilsugereazio atenliesporiti.
Caseta
6:NASTJL
VA PoATEDEcoNsPIRA
Printre
celemaiimportante semnenonverbale despregdndu-
rileuneipersoane suntschimbdrile in limbajul corpului, carere-
prezintd indiciide intenlie.Acestecomportamente dezviluieceea
ce urmeazisi faci o persoand 9ioferi unuiobservator competent
timpsuplimentar pentrua se pregdtisd previndo ac[iuneinainte
ca ea sd se realizeze.
Unexemplu personal desprecdtestede important sd observi
schimbirile in comportamentul oamenilor - maialescAndimplicd
semnale de intentie - estelegatde o incercare dejaf intr-unma-
gazinin carelucram. in aceastisitualie,amobservat lao persoani
carestitealAngicasademarcatuncomportament caremi-aatras
aten{ia,deoarece pirea ci nu areniciunmotivsd steaacolo;nu
agteptala rdndgi nu cumpirasenimic.Maimult,tot timpulcdt a
statacolo,ochiii-aufostflxatipecasade marcat.
Daciarfi rimaspur9isimplutdcutin acelagi loc,mi-agfi pier-
dutpdndla urmi interesul gimi-agfi indreptat aten[iain altdparte.
Dar,in timpce-l observam, comportamentul siu s-a modificat.
Concret, ndrileau inceputsi-ifreamdte, semncd aveanevoiede
maimultoxigeninaintede a trecela ac[iune. Amghicitcareurma
sd fie acliunea, cu o secundd inaintede a se intdmpla. N-amavut
decAto-secundd pentrua da alarma.l-amstrigatcasierului: ,,Fii
atent!".in acelagi timps-auintamplat treilucruridiferite:
1)casierul
tocmaiinregistrase o vAnzare, deschizdnd sertarulcaseide marcat;
2) omulde ldngdcasade marcats-aaruncat gia intinsmAnaspre
sertarpentrua luabanii;9i3) alertat destrigdtul meu,casierul i-a
prinsmAnagi i-a rdsucit-o, fdcAndu-l si scapebaniigi sd fugddin
magazin. Dacdnu a9fi observat indiciul de intenlie,suntsigurcd
ar fi reugitsi-gi ducdla indeplinire planul.intAmplarea a ficut ca
respectivul casiersi fi fost tatdl meu,care administra un mic
magazin cuarticole demenaj, in 1g74in Miami.Eulucram acolope
timpulverii.
30 SECRETELE
COMUNICARIINONVERBALE
Identificareacomportamentelornonverbdeesengiale
gia sennificagieilor
Corpul omenescestecapabil sI ofere mii de ,,semnale"nonverbale
saumesaje.Care zunt cele mai importante gi cum putem sEle decodi-
ficlm? Problemaestecr s-ar putea sx aveginevoie de o viap intreagr de
observa;ii, evalurri gi validrri pentru a identifica 9i a interpreta corect
comunicareanonverbal[. Din fericire, cu ajutorul unor cercet[tori de-
dicagi9i pe bazaexperienqeimele concrete ca expert FBI in comporta-
mentul nonverbal,putem aveao abordaremai direct[ caresi v[ sprijine
in acestdemers.Am identificat deja comportamentele nonverbareex-
trem de importante, againcat vegiputea pune imediat in aplicareaceste
informagii unice. Am elaborat gi o paradigmr sauun model care inles-
negtedescifrareaindiciilor nonverbale.chiar daci vegiuita semnificagia
exact[ a unui anumit semnal nonverbal, tot vegi putea s[-l descifragi.
ln paginile urmitoare vegiciti anumire informagii desprecompor-
tamentul nonverbal care nu au fost dezvxluite in nicio alti carte despre
limbajul corpului (inclusiv exemple de indicii nonverbale folosite de
FBI pentru rezolvareaunor cazuri). unele informaqii vi vor suprinde.
De exemplu, dac[ ar fi si alegeti ,,ceamai sinceri" parte a corpului unei
persoane-care ii poate dezvrlui sentimentele sau intengiile reale - ce
anume aqi selecta?incercagi si ghicigi. DupI ce vI voi da rdspunsul,
veqi gti unde si vI uitagi mai intAi atunci cAndwegi s[ aflagi ce gAndegte,
ce simte sau ce intengioneazi un asociatin afaceri, un membru al
familiei, un prieten sauchiarun strdin. o si vi explic ai bazafiziologicr
a comportamentului nonverbal, rolul creierului in cadrul comunicirii
nonverbale. v[ voi dezvrlui adevdrul desprederectareaminciunii, aga
cum niciun alt agent de contraspionaj n-a mai ftcut-o pAn[ acum.
cred cu txrie ci aflarea bazeior biologice ale limbajului corpului vx
va ajuta s[ ingelegegifelul in care funcgioneazrgi de ce este un factor
atat de puternic de identificare a gandurilor, sentimentelor gi intenqiilor.
De aceea,incep urmltorul capitol cu prezentareamiraculosului organ
care estecreierul, aritandu-vi cum controleazr acestafiecare aspectaI
limbajului nostru corporal. Dar, inainte de a face acest lucru, vi voi
impdrtagi o observagiepersonal5 privind validitatea foiosirii limbajului
corpului pentru ingelegereagi decodificareacomportamentul uman.
32 CO\1U\ICARIINONVERBALE
SECRETELE
sAvonsEAScA
PUSE
TNDIcIILE
in anul 1963,undeva in Cleveland,Ohio, detectivul de 39 de ani
Martin McFaddenprivea doi oameni careseplimbau inainte gi inapoi
prin fagavitrinei unui magazin.Seuitau pe rAndin magazingi mergeau
mai departe. DupX cAtevature, cei doi s-au gribit la capltul strdzii
uitAndu-sepesteumeri gi vorbind cu o a treia persoan5.ingrijorat la
gAndul c[ indivizii ,,puseseriochii" pe magazingi intenqionausi-l
jefuiasc5,detectivul s-aapropiat,l-a percheziqionatpe unul dintre ei 9i
a gdsitasupralui un pistol. McFaddeni-a arestatpe cei trei, prevenind
un jaf 9i evitAndpierdereade viegi omenegti.
Observagiiledetaliateale ofigeruluiMcFaddenau stat la bazaunei
decizii a Cu4ii Supremede Justigiea StatelorUnite aleAmericii (Terry
v. Ohio,1968,392U.S.1),cunoscutide toqiofigeriide poligieamericani.
Din 1968,aceastireglementarea permisofiqerilorde poliqiesi opreascd
suspecqiigi s[-i perchezigionezefrrX mandat atunci cind comporta-
mentul lor semnalaintengiade a comite o infracqiune.Prin aceastlde-
cizie,CurteaSupremda recunoscutfaprul cd mesajelenonverbale,dacX
sunt observategi decodificatecorect,pot reprezentaun sprijin in pre-
venirea infracqionalitdrii. Terry v. Ohioa demonstrat clar relagiadintre
gAnduri, intenqii gi comportamentelenoastre nonverbale. Mai mult
decAtatAt, aceastddecizie a oferit recunoa;terealegald a faptului c[
aceastirelaqieexistdgi ci estevaiabil5 (Navarro& Schafer,2003,22-24)-
Agadar,dataviitoare cAndcineva vX spunec[ limbajul corpului nu
are nicio semnificagiesaucI nu vX puteqibazape el, amintigi-vi acest
caz,care afirm[ cu toful altcevagi care a rezistatprobei timpului.
Caprolul Dot
OmqtenirepreFoas*sistemul
limbic
alcreienrlui
Fig.3
Corpul caloo
Neocortexul
Talamusul
Hipotalanusul
Hipocanpul
Amigdala
Cerebelul
Creierul reptilian
cusistemul
creierului
Diagrama reperealesale,care
limbicaicelemaiimportante
gihiPocamPut.
suntamigdala
LIMBIC
SISTEMLJTTII
ELEGAI$TA
in sfera preocupdrilor noastre pentru comunicarea nonverbali, sis-
temul limbic estelocul unde sepetrece acliunea. De ce?Pentru ce este
jurul
aceaparte a creierului care reaclioneazi la ceeace seintimpl[ in
nostru in mod spontan qi reflex, in timp real 9i frri gAndire' Din acest
o uogrrnrnr rnrloesl,: sIsIEMUt
LTMBTC
AI CRETERULUI 35
REACTIILENOASTRE
IJMBICE
una dintre modalitigile clasiceprin care sistemurlimbic ne-a asi-
gurat supravieEuireaca specie,producand un numdr consistent de
indicii nonverbale, este adaptareacomportamenturui nostru in faga
pericolului, valabil atat pentru un om preistoric care infruntd o fiard in
epocade piatr5, cat gi pentru un angajatdin zilele noastrecare infruntr
un gef cu inima de piatri. De-a lungul mileniilor, ne-am pisrrar mog-
tenirea reacgiilorvisceralea animalelor pentru supravieguire.Rispun-
sul foarte elegant al creierului la stres sau amenintare poate lua trei
forme: incremenegti,fugi saulupqi. ca gi alte specii de animale pe care
sistemul limbic le-a protejat in aceasti manierr, oamenii care au po-
sedatacestereacgiilimbice au supravietuit, deoarececomportamentele
necesareerau deja imprimate in sistemul lor nervos.
Sunt convins ci sunteti familiarizagi cu expresia,,luptd sau fugi".
Esteterminologia comuni folositEpentm a descriefelul in care secom-
portd oamenii in situalii de ameninfare sau pericol. Dar expresia nu
estein totalitate corecti. in realitate,animalele,inclusiv oamenii, reac-
qioneaz5ia pericol in urmdtoarea ordine: incremenesc - fug - luptr.
38 COMUNICARIINONVERBALE
SECRETELE
Daci reacgiaar fi doar de fugi sau lupti, cei mai mulgi dintre noi ar fi
mai tot timpul lovi,ti, b[tu1i gi epuizagi.
Deoareceam p5strat gi am perfecgionatacestprocesde gestionare
cu succesa stresului gi pericolului, iar reacqiile rezultate au generat
comportamenre nonverbale care ne ajutl si ingelegem gandurile,
sentimentele gi intenqiile celorlalti, meriti s[ acordlm suficient timp
examin[rii in aminunt a fiec[rui tip de reacgie.
Reacliadetncremenire
in urm[ cu un milion de ani, c1nd primii hominizi str[bdteau sa-
vana african[, erau pugi in faqaa numerogi pridltori mai rapizi 9i mai
puternici decAtei. Pentru ca omul primitiv sI invingd, sistemullimbic,
continu6ndu-gi evo\ia pe scaraanimalici, a creat strategiide compen-
sarea avantajului puterii pe careil aveaupr[ddtorii. Acea strategie,sau
modalitatea primarX de ap[rare elaboratd de sistemul limbic, a fost
utilizarea reactiei de ,,incremenire"in prezengaunui prld[tor saua unui
pericol. Migcareaatrageatentia; sistemul iimbic ne determin[ sd reac-
qionlm in ceamai eficient[ manier[ posibild pentru a ne asigurasuPra-
vietuirea, rEmAnAndnemigcagiatunci cAndsesizimun pericol. Cele mai
multe animale - 9i in orice caz majoritatea pr[dltorilor - reacgioneazl
la migcare,de caresunt atrase.De aceeaabilitateade a incremeni in faqa
pericolului are sens.Mulli carnivori alearg[ dupi qinte migcltoare 9i
utilizeazi mecanismul ,,aleargi,prinde gi mugci" al marilor feline.
Nu numai c[ multe animaleinceteazdorice migcarecand setrezesc
in fagaprldltorilor, dar cAtevachiar se prefac c[ sunt moarte, ceeace
reprezint[ ceamai avansati reacgiede incremenire. Estestrategiafolo-
sitx d" oposum, dar gi de alte animale. De fapt, in cazul impugciturilor
din gcolile de la Columbine gi Virginia Tech, martorii afirmd cd elevii
au folosit reacqiade ,,incremenire" cAnd s-au confruntat cu atacatorii.
RimAnAnd nemiqcagigi simulAnd moartea, mul$ au supravieguitchiar
dac[ erau Ia doar cAgivapagide atacatori. Din instinct' au adoptat com-
portamentele strlvechi funcgionatfoarte eficient. incremenirea
""r" "r,
migcirilor vi poate face de multe ori aproapeinvizibili pentm ceilal$,
un fenomen pe care il invagxorice soldat american 9i fiecare membru
al echipelor SWAT.
o uogrnnnr rnrlroasA:srsrEMr.JL
tMBrCALCRETERULUT 39
8:NOAPTEACAI.IDI\{ANVILEAU N.ICREMEMT
Caseta
Eramin casamameimelein urm6cu cevavreme, uitAndu-md
la televizorgi mancand inghelatd cu ceilaltimembriai familiei.Era
tArziugi cinevaa sunatla ugi (intimplarefoarteneobignuitiin
cartierulei),Deodatd, in timpce mAncam, mdiniletuturorau incre-
menit- adulligicopii-caintr-ocoregrafie precisi.Afostsurprinzitor
si vddcumto[iaureac$onat incremenind migcarea exactin
mainilor
acelagi timp.S-a doveditci nocturn
vizitatorul era soramea careigi
uitase cheile.Darnimeni nu gtiusecine erala ugi' Esteun exemplu
minunat lareflexul
referitor nostrucomunin falaunuipericol perceput
gila primareac[ie limbic5,incremenirea.
Solda[iiin lupti reac[ioneazi in acelagifel. Cdndcercetaqul
incremenegte, to[iincremenesc, sdfie nevoiede niciuncuvAnt.
fdri
ReacFa
defugl
Unul dintre scopurile reacqieide incremenire esteacelade a nu fi
detectaqi- de un prldltor sau in alte situalii periculoase. Un doilea
scopesteasigurareaposibilitiqii pentru cel ameningatde a evaluasitua-
gia9i a determina care esteceamai bunl acgiunepe care o poate intre-
prinde. CAndreacgiade incremenire nu esteadecvatl pentru a elimina
pericolul sau nu reprezintX cea mai bunX solugie (de exemplu, cAnd
amenin[area este prea aproape),a doua reacgielimbicl este fuga. Evi-
dent, lelul acesteialegeri estea scipa de ameningaresau,cel pulin, a te
distanla de pericol. Fuga, desigur, esteurili cind este gi practici. Repre-
zintl un mecanism de supraviet-uire, deoarece de-a lungul multor
42 SECRETELE
COMTJNICARII
NOI.IVERBALE
Fig.4
"Efectulbroagteitestoase"
(umeriiridicatispreurechi)este
deseoriobservat cind oamenii
suntumilisauigi pierdbrusc
increderea de sine.
O rnErrmnr rnrgoasA:srsrEMur
LrMBrc
Ar cRETERULUT 43
Reactia
delup,tt
Reacqiade tip ,,1uprf'este ractica finali a sistemului limbic penrm
a supravieEuiagresiunii. CAndo persoani care se confrunti cu pericolui
nu poate evita si fie detectat5 - prin ,,incremenire" -
$i nu se poate
44 COMUNICARIINOI{VERBALE
SECRETELE
Fig. 5
seindepdrteazd
Oamenii uniidealtiiin mod
cAndnuimpenagesc
incongtient aceeagipdrere
saunusesimtbineuniicualtii.
Refuzulcontactului
vizual
putemic
esteuninstrument
de evidentiere
a constemdrii,
neincrederii
saudezaprobdrii.
$I II{DICnTI
coNFoRTrJL,DISCONFORTLJT
DECALNIARE
Ca si imprumut o expresiedin serialul StarTrek, "prima directivl"
a sistemului limbic este si ne asigure supravieguirea.Faceacestiucru
fiind programat sI ne flni departe de orice pericol sau disconfort gi sl
caute siguranfa sauconfornri ori de cAteori esteposibil. Ne permite sI
ne aducem aminte experienqeletrecute 9i sI construim altele pe baza
lor (vezi caseta9). PAni acum, am vizut cAtde eficient ne ajut5 sistemul
limbic s[ facem faqi amenin$rilor. Acum haide$ sI analizlm felul in
care creierul 9i corpul nostru lucreazl impreunl pentru a ne asigura
confornrl gi a ne consolida siguranla personall.
] IO TMNNT PNSTIOASA:SISTEMI.JL
LIMBIC AI CREIERUTII 47
Caseta
9: CREIERLILCARENU LftA
Sistemullimbicesteasemeneaunuicomputer careprimegte gi
relinedateledin exterior.Pentruaceasta,el compileazigi men[ineo
evidentda evenimentelor gi experientelornegative(un degetars la
atagaz,ataculunui animalsau al unei persoanesau chiar nigte
mmentariiriutdcioase), precumgi a celorpozitive,Folosindaceste
informatii,sistemullimbicne permitesd navigdmintr-olumepericu-
loasdgi de multeori neiertdtoare (Goleman, 1gg5,1O-21). De exem-
plu,de indatdce sistemullimbicinregistreazd cd un animaleste
periculos,aceaimpresieesteincorporati?nmemorianoastrdemo-
tionald,astfelincAtdataviitoarecdndvedemacelanimalreac[iondm
instinctiv.De asemenea,dacd ddm peste,,bitdugulclasei"20 de
ani mai tArziu,sentimentele negativede demultvor revenila su-
prafaldincd o datd,datoritdaceluiagisistemlimbic.
Motivulpentrucarede obiceine estegreusd uitdmcevace ne-a
rdnitse datoreazdfaptuluici experienlase inregistreazd in sistemul
limbic,mai primitiv,adicdin aceapartea creierului destinatinu sd
ralioneze,ci sd reac[ioneze (Goleman,19g5,207).Recentm-am
intAlnitcu un individcu caren-amfostniciodatd in termenibuni.Tre-
cuserdpatruani de cAndnu-lmai vdzusem,dar reac[iilemelevis-
cerale(limbice) eraula felde negativeca atunci.Creierulmeumi-a
reamintitci acestindividprofitdde al{ii,againcdtmd avertizasd stau
departede el. Acestfenomenestedescrisde Gavinde Beckerin
carteasa,,Darulfricii" (TheGiftof Fear).
in acelagitimp, sistemullimbiclucreazieficientgi pentrua inre-
gistragi re[ineevenimentele giexperien[ele pozitive(ex.satisfacerea
nevoilorprimare,lauda,relatiileinterpersonale pldcute).Dreptur-
mare,o figuri familiardsau prietenoasd ne va trezio reaclieime-
diatd- de pldceresau de bine.Sentimentul de euloriela vederea
unuivechiprietensau la recunoaqterea unuimirospldcutdincopild-
rie aparedeoareceaceleintAmpldriau fostinregistratein ,,zonade
confort"a bdnciidememorieasociatesistemului nostrulimbic,
48 COMUNICARIINONVERBALE
SECRETELE
decalmare
ImportanlacomPortamentului
ingelegereafelului in care reac[iile de incremenire, fugi 9i lupti ale
sistemului limbic influengeazi comportamentul nonverbal estedoar o
parte a ecualiei. Pe mlsur[ ce ve{i studia comportamentul nonverbal,
veli descoperic[ ori de cAteori exist[ o reaclie limbicl, in specialla o
experieng[ negativl sau amening[toare, ea va fi urmate de ceeace eu
numesc,,comPortamentde calmare"(Navarro,2007' 141-163)'
Aceste acfiuni, de obicei calificate in literatura de specialitate,,de
adaptare", ne ajut[ s[ ne calmdm dupi ce am trecut printr-o situalie
nepi[cuti sau ;hiar dureroas[ (Knapp & Hall, 2002,41-42). in incer-
r" de a restabili ,,conditiile normale", creierul ii cere corpului sl
""i""
manifesteun comportament de confort (calm). Fiind semnaleevidente
care pot fi citite in timp util, le putem observa9i decodifica imediat 9i
in func1ie de fiecare context.
Calmareanu esteo caracteristicdunicl a omului. De exempiu, pi-
sicile gi cAinii se ling pe ei ingigi gi unii pe algii pentru a se linigti 9i a se
. M,f,STN.{IREPRETIOASA:SISTEMULLIMBIC AI- CRXIERULTI 49
TO:CAPCAI.IA"GATTJLTIT
Caseta
dancituriigdtuluineindicd
dsconfortemo$onal, frici
rgltca readieimediat5. MAna
Frtrse cu un lan!poateservi
uneoriaceluiagiscop.
Tiptrri decomporanentedecnlmare
comportamentelede calmarepot lua diverseforme. cand suntem
aca;i, putem sdne maslm cu blAndelegAnrl,sdne atingemfagasau
rl nejuclm cu prnrl. Acesteazunt gesturiautomate.creierur ne rrans-
rrite mesajul,,terog s[ mi calmeziacum"gi mAnarispundeimediat
pintr-o actiunecarene va ajutasdne sim$m din nou bine. cateodati
r celmrrnplimbandu-nelimba pe parteainterioar[ a obrajilor saua
hrzelor sauscoatemugoraerul din pl[mani umflandu-ne obrajii (vezi
figurile 10 gi 11).DacI o persoanistresatdestefumitoare,eava fuma
mai mult; dacl mesteclguml, va mestecamai repede.Toateaceste
comportamentede calmarerrspund aceleiagisolicitlri din partea
creierului: acestaii cere corpului sr faci cevapentru a-i stimula ter-
minagiilenen/oase,eliberandln creier endorfinelepentru carmare,aga
incAt acestas[ sesimtl linigtit (Panksepp,1998,272).
Pentm scopurile noastre,orice atingere a felei, capului, gAtului,
umerilor, bralelor, mainilor saupicioarelorca r[spuns la un stimul
negativ(spreexemplu,o lntrebare dificilr, o situaqiestanjenitoaresau
o stare de lncordare determinatl de ceva auzit, vrzut sau gandit)
reprezint[ un comportamentde calmare.Acestecomportamentede
atingerenu ne pot ajutas[ ne rezolvrmproblemele,ci doarsdne p[s-
trlm calmulln acesttimp. cu alte cuvinte,ne relaxeazr.Blrbatir pre-
{
52 COMLINICARIINO}NMRBALE
SECRETELE
feri si-gi atingd faga.Femeile preferi s[-gi ating[ gAnrl, hainele, biju-
teriile, braqelegi pXrul.
Oamenii au preferinge diferite in ceea ce privegte mijloacele de
calmare: unii aleg si mestecegumd, si fumeze, si m[nAnce mai mult,
s[-gi lingi buzele, s[-qi frece barbia, si-gi mAngAiefap, si se joace cu
obiecte (pixuri, creioane,ruj sau ceas),s[ setrag[ de pir sau sI-9i scar-
pine antebralele. CAteodati calmarea este gi mai subtil[, cum ar fi in
cazul unei persoanecare igi mAngAiePartea din fap a c[migii sau igi
aranjeazi cravata(vezi figura 12).La prima vedere pare ci searanjeazi,
dar in realitate igi calmeaz[ nervozitatea oferindu-le miinilor ceva de
f[cut. Acestea sunt comportamente de calmare guvernate in ultimi
instanql de sistemul limbic Ai care apar ca reacfie Ia stres.
Mai jos sunt exemplificate cAtevadintre cele mai comune 9i mai
pronunlate comportamente de calmare. CAndle observagi,opriii-vi 9i
intrebaqi-vd: ,,Dece are nevoie aceastdpersoani si se calmeze?"Abili-
tatea de a corela comportamennrl de calmare cu un anurnit stimul de
stres care l-a cauzat vi poate ajuta si inlelegegi mai corect gAndurile,
sentimentele gi intenfile oamenilor.
t/@,,rutE-IREpnr.rroasA:SISTEMLL
LII/EICAr CREIERULUI 53
Comportamente
dgsalmarstn careesteimplicatl
regfunea
getuhi
Atingerea gVsaumAngAiereagAtului esteunul dintre cele mai sem-
nificative gi mai frecvente comportamente de calmare pe care le folo-
sim cAndreactionim la stres.Cineva igi freaci sauigi maseazi ceafacu
degetele; altcineva igi mAngAie ambele pi4i ale gAtutui sau doar
regiunea de sub birbie, deazupra mlrului lui Adam, trigdnd de partea
cirnoasi a gAtului. in aceast[ regiune existi foarte multe terminalii
nervoase,de aceeacind estemAngAiati sauatinse se reduce tensiunea
arteriali, scadepulsul gi ne calmim (vezi figurile 13 gi 14).
In zecile de ani in care am studiat comportamentul nonverbal, am
observat ci existi diferenge intre felul in care igi folosescfemeile qi
blrbagii regiunea gAtului penrru a se calma. Tipic, blrbagii au com-
portamente de calmare mai viguroase, apucAnd sau cuprinzAnd gAtul
chiar sub blrbie cu miinile gi stirnulind astfel nervii din zond (mai
concret, nervul vag), care reduc pulsul inimii 9i au efect de calmare.
CAteodati bdrbaEii igi mAngAiep[4ile laterale ale gdrului sau ceafa ori
\i aranjeazl nodul de la cravati sau gulerul cimigii (vezi figura l5).
54 COMUNICARIINOI{VERBALE
SECRETETE
T
C
tI
Bdrba$i cravatapentru
igi aranjeazd
a inlituranesigurantasaudisconfortul.
Nodulcravatei acoperdgiscobitura
gdtului.
Caseta
11:PENDULULLINI$TIIOR
Sffi5#fr?'^ilil:E'::"Thasarea
pute rnic'ei
:iH:T::iJi:
lll?,l?[i"
decalmareln carezuntimplicate
Comportamente
diversesunete
Fluieratul poate fi un comportament de calmare. Unii oameni
fluieri pentru a secalma atunci cAnd circul[ prinr-o zon[ mai dubioasl'
a oragului sau prin intuneric, pe un coridor pustiu sau Pe o strad
pustie. Algii chiar vorbesc cu ei ingigi in incercarea de a se linigti ir
timpul perioadelor stresante.Am un prieten (qi cred ci noi toqi avern)
care poate vorbi la nesfArgit cAnd este nervos sau supirat. Unele
comportamente combini calmarea tactili cu cea auditivi, cum ar fi.
bitaia in masdcu un creion sau cu degetele.
Clscanrlexcesiv
CAteodati vedem indivizi stresagicare cascdexcesiv.Clscatul nu este
doar o form[ de ,,a trage adAncaer in piept". in timpul stresului, cAnd
gura se usuci, un ciscat poate stimula glandele salivare prin apisare.
intinderea diferitelor gesuturi din jurul gurii determini acesteglande sI
elimine lichid in gura uscatl din cauza anxietl$i. in acestesituagii, nu
Iipsasomnului, ci mai degrabdstresul estecel c:re cauzeaz[clscatul.
...rofrnm.n pnrTtoesA:srsrEMulLIMBTc
ALcRETERULUT 57
picionrlui
"Curlgarea"
"Curlprea piciorului" esteun comportament de calmare care de
:ncei trece neobseryat,deoarecese intAmpls sub masl sau sub birou.
- acestgest de calmare sau linigtire, persoanaigi agazl mAna lsau
-iinile) pe picior (sau picioare) 9i apoi o (le) coboar[ pe coapsepAnd
; nivelul genunchilor (vezi figura 16). Unii indivizi fac acestgest o
;:gur[ dati, dar de obicei fie esterepetar,fie piciorul estemai degrabi
=asat. Migcareamai estefolositl9i penrm a gtergepalmele transpirate
"n cauzaanxietlgii, dar in principal are scopul de eliberare a tensiunii.
-dcestcomportament nonverbal meritd urmlrit, deoareceesteun bun
-:dicator al faptului cE cineva se afl6 intr-o stare de stres. Pentm a-l
:rutea observa,privigi oamenii care igi duc o mAni sau ambele mAini
:rb masi. Daci fac acestgest,vegi vedeapartea superioarl a bragului gi
-.rmdrulmigcAndu-seodatXcu mAnacare mAngAiepiciorul.
Experiengamea mi determini sd consider ci gestul de ,,curdtare"
a piciorului are o semnificagiedeosebit[, deoareceapare extrem de
npid ca reacqiela un eveniment negativ. Am observataceasti acgiune
de-a lungul anilor cAnd suspecgilorli se prezinti probe zdrobitoare,
ctrm ar fi imagini de la locul crimei cu care ei sunt deja familiarizagi
(sentimentul de culpX).Acest comportament linigtitor realizeazi dou[
lucruri deodati -uzuci palmele transpirategi calmeazl prin mAngAiere.
il puteqi observagi cAnd cuplurile a$ezatela o masi sunt deranjatesau
intrerupte de o persoanHnepoftiti sau cAndcineva se striduiegte sd-gi
aminteascl un nume. I
ln munca de poli$e, uitagi-v[ dupl semnelede linigtire cu mAnape i
picior, careapar cAndincepe o gedinqlde interogare,gi apoi observagi I
58 SECRETELE
COMUNICARIINOI\TVERBALE
Oamenii stresati
saunervogi igi
palmele
,,gterg"
pecoapse, pentru
a se linigti.
Gestul,
deseorineobservat
dedesubtul unei
mese,este
unindiciu foade
precis
al disconfortului
sauanxietS[ii.
,,"A,erisirea"
Acest comportament reprezintl gestuIunei persoane(de obicei
birbat) de indep[rtare a gulerului cimagii de gAt (vezi figura l7). A-
ceasti acliune de ,,aerisire"estede obicei o reactie Ia stresgi un bun
o uoErrnnnurnrRoesA:srsrEMulLTMBTC
ALCRETERT.]IU
Aerisirea
regiunii
gatuluiind.odrteazd
slresulgidisconfortul
emolional.
comedianulRodneyDangerfield erafaimospentruacestgestpecare-lfdcea
canonupnmea,,respectul'cuvenit.
Ceseta
12:DE L{, FACEBOOKI.A,DIZGRATIE
propriuluicorp
imbr[gigarea
CAndsunt pugi in fagaunor situagiistresante,unii oamenisecal-
meaz[ incruciqAndbragelesau frecAndu-giumerii cu mAinile, ca gi
'cum le-ar fi frig. Dac[ vegiurmiri o persoanicarefaceacestgestde
calmare,v[ vegiaduceaminte de felul in care o mami igi imbr5qigeazS
copilul. Esteun gestprotector, de linigtire, pe care il facem pentru a
ne calmacAnddorim si ne simgimin sigurangi.Dar daci vedeqio per-
soani cu brageleincrucigatein faqd,care se apleaci inainte gi se uitd
sfiditor la dumneavoastr[,estebine sXgtigici acestanu esteun com-
portamentde calmare!
CONSIDERATII
DESPRE
MOflTENTREA
NOASTRALTMBTCA
Acum suntegiin posesiaunor informaqii necunoscutepentru cei
mai mulgi oameni. Suntegicon$tienli cX avem un mecanism robust de
zupravieEuire(incremenire, fugX sau lupt[) gi un sistem de gesturi de
cahnare pentru a face fagi stresului. Suntem norocogi posedAndastfel
de mecanisme,nu numai penfm supravieluire gi succes,dar gi pentru
cI le putem utiliza in evaluareasentimentelor gi gAndurilor celorlalgi.
in acest capitol, agi aflat de asemeneacd toate comportamentele
sunt guvernate de creier (cu excepgiaunor reflexe).Am examinat doui
dintre cele trei pi4i ale creierului adipostite in cutia cranianX -
62 SECRETELE
COMUNICARIINONVERBALE
Celemaisincere
p[4i alecorpuluinosfiru
Limbajulpicioarelor
o NoTA EVOLUTTONTSTA
DESPRE
PTCTOARE
De milioane de ani, picioarele au fost principalele mijloace de lo-
comogieale oamenilor. Sprijinindu-se mai ales pe ele, ei au fugit, au
scipat gi au supravieguit.Din momennrl in care strimogii nogtri s-au ri-
dicat in douX picioare gi au inceput si meargdprin pajigtile Africii,
acesteai-au purtat, literalmente, prin intreaga lume. Adevirate minuni
de inginerie, picioarele ne permit si simgim, si mergem, sd ne intoar-
cem, sI alergim, si ne leglndm, si ne balanslm,sdlovim, sXne juc[m,
64 SECRETELE
COMUNICARIINONVERBALE
INDICII SEMNIFICATIVEOBTINUTE
PRIN OBSERVAREAPICIOARELOR
' vesele"
"Picioarele
Picioarele sunt ,,vesele"cAnd se migcl intr-o parte gi-n alta sau
,,gopdie"de bucurie. CAnd oamenii fac acestgest- mai alesdaci apare
imediat dup[ ce au auzit sauau vizut cevasemnificativ - , inseamn[ ci
1p; 161 SINCERE
renlt arr coRpulu NosrRU 67
Cendpicioareleigi schimbildireclia,1oqpecialqpresiru
dinqpreo persoan[sauun obiect
Avem tendingasXne intoarcem spre persoanelesaulucrurile care
ne plac sau ne sunt agreabile.Aga c[ putem folosi acesteinformagii
pentm a ne da seamadaci ceilaigisunt bucurogi s[ ne vadi sau daci
preferl si fie lisagi in pace. Imaginagi-vd c[ vi apropiaqi de dou[
persoanecarediscutl. Sunt cunoscuqide-ai dumneavoastr[9i vregi sX
v[ allturaqi conversagiei,agacd mergegicitre ei gi ii salutaqi.Probiema
este cd nu sunteqisiguri daci v[ este doritl compania. Existi vreo
modalitate de a afla? Da. Priviqi-le migcirile picioarelor 9i ale trun-
chiului. DacI seindreaptl cu tilpile - gi cu tmnchiul - spre dumnea-
voastr[, atunci suntegibine-venigi.Daci nu-gi migci picioarelepentru
70 COMUNICARIINONVERBALE
SECRETELE
Apucareagenunctrilorctrmiinile
Sunt gi alte exemple ale migcdrilor de intengieale picioarelor, aso-
ciate cu doringacuiva de a pleca din locul unde se aflI. Observagidacl
persoanacare stl jos igi agazl ambele mAini pe genunchi, apucAndu-i
ugor (vezi figura l9). Este un semn clar c[ s-a pregltit sI puni caplt
intAlnirii gi sI plece. De obicei, a$ezareamAinilor pe genunchi esteur-
matl de o aplecareinainte a corpului sau/9io migcare a pI4ii inferioare
a corpului spre marginea scaunului, ambele fiind gesturi de intenfie.
CAnd observaqiastfel de indicii, mai alescAndvin de la superiori, este
timpul si incheiagidiscugia;fi1i perspicacegi nu prelungigi momentul.
pAnI er-rcoRpulu NosrRU
Crre uet srNcERx 7l
Caseta
15:CUM SPUNPICIOAREIE,L{, REVEDERE"
Mi$cld alepicioarelorcaresfideazlSzvitafa
CAnd suntem fericiqi gi incAntagi,mergem ca 9i cum am pluti.
Putem observaastala indrigostigii extaziagisI fie impreunl gi la copiii
care abia agteapti si ajungl intr-un parc de distracgii. Gravitagiapare
si nu mai existe pentru cei euforici. Astfel de comportamente sunt
evidente, cu toate acestea,in fiecare zi, in jurul nostru, gesturi care sfi-
deazdgravitagr'ase sustragaten$ei noastre.
72 SECRETELE
COMUNICARIINOI{-VERBALE
Fig.18
Atuncicdndunoicior
se?ndreapte in altddireclie
in timpulconversa[iei,
esteunsemnci persoana
vreasdplece,exact
in aceadirec{ie.
Esteunindiciu
deintenlie.
Apucarea genunchilor
gitrecerea
cu mAinile greutdtii
petdlpiesteunsemnal
cd oersoanavreasdseridice
gisdplece.
Crrs MArsTNCERE
eAnpau coRpurrrNosrRU 73
CdndvArfulpicioarelor
esteindreptat
in sus,cain aceastd
fotografie,
inseamnd
deobiceicdpersoana seafl5intr-ostare
sauaudecevapozitiv.
de bunddispozitie
Posnuapicioarelortn pozigieverticdl
Migclrile picioarelor cel mai ugor de observatgi care nu pot fi
interpretate gregit niciodat[ sunt cele legate de dominarea teritoriald.
Toatemamiferele igi pot revendica,,teritoriul" atunci cAndsunt stresate
sausuplrate, cAnd se simt ameningatesau,din contr[, ii ameninql pe
alpi. in fiecare situagiein pafte, vor aveagesturi care indici incercarea
de a restabili controlul gi a-gi recAgtigateritoriul. Ofiqerii de poligie gi
personalulmilitar folosescastfel de gesturi, deoarecesunt obignuiqisi
controleze totd. Cateodati, incearci sXse impunl unii in faqaaltora,
incit situaqiile pot deveni chiar caraghioase,fiecare depirtAndu-gi
picioarele mai mult decAt colegii sli, in incercarea incongtient[ de a
domina un teritoriu cAt mai mare.
in situagii de confruntare, oamenii igi deplrteaz[ tilpile qi picioa-
rele nu doar pentru a aveaun echilibru mai bun, ci gi pentru a pretinde
un ,,teritoriu" mai mare. Aceste gesnrri trimit mesajefoarte puternice
unui observatoratent, care trebuie si-gi da seamaci acolo esteun iz de
disputl sau se prefigureazl un conflict serios. CAnd doi oameni se
confruntl fali in fagi, n-o s[-i vedegi niciodati stAnd cu picioarele
incrucigate,intr-un echilibru precar. Pur gi simplu sistemul limbic nu
va permite un astfel de comportament.
Dac[ observagila cineva schimbarea posturii picioarelor, din
apropiate dep[rtAndu-se din ce in ce mai mult, putegi fi convingi de
acumulareanemulEumirii sale.Aceasti posturX dominanti comunicl
foarte clar: ,,Cevaeste in nereguli aici gi sunt pregitit s[ rezolv si-
tuagia."Poziqiadep[rtati a picioarelor semnaleazi ci un poten[ial
conflict estepe cale si izbucneasci. Astfei, fie cd observaqila altcineva
acestgest,fie c[ il faceqichiar dumneavoastri,trebuie si figi in alertX
fagl de disputa potenfial5.
T
76 SECRETELE
COMTJNICARII
NOT{VERBAIE
il
F ig. 2l
Cdndpicioareleigischimbd pozitia,
ridicAnd depepodea9i
cSlc6iul
pregitindu-sesd,,iastartul",
esteunindiciu
cdpersoana
al inten[iei vreasdplece.
Imperatirnrlteritorial
CAnddiscutlm despresemnificaqiaposftrii picioarelor ca indiciu
:e revendicare a teritoriului, trebuie si amintim munca lui Edward
i{all, care a studiat modul de utilizare a spaflului la oameni gi Ia ani-
:nale.CercetAndceeace el a numit imperativul teitorial, a reugit sd sX
culeagi informaqii desprenevoia de spagiupersonal, pe care le-a reu-
rit sub termenul de proxemici (Hall, 1969). Cu cAt persoanelese afld
ntr-o pozigiemai avantajoasipe scaraierarhici gi socio-economici,
sus[ineHall, cu atAt pretind mai mult spaliu. El a mai evidenqiatgi ci
oamenii care au tendinga de a ocupa mai mult spaqiu(teritoriu) prin
activit[1ile lor zilnice sunt mai increzltori in ei ingigi, mai indrizneqi
gi,desigur,mai predispugipentru un statut mai inalt. Acest fenomen s-a
demonstrat de-a lungul istoriei umane in majoritatea culturilor. L-au
putut remarca gi conchistadorii Ia debarcareain Lumea Noui. Ajungi
aici, au reglsit la populagiile bdgtinagemanifestareaaceloraqiobiceiuri
teritoriale la care asistaserl9i la curtea Spaniei; cu alte cuvinte, rega-
litatea - in orice gar[ - estein pozigiaceamai inaltd gi i seofer5 un sPa-
tiu mai mare (Diaz, 1988).
in timp ce.pregedingide companii, directori gi alte persoanecu
statut inalt pot revendicaun spafiu mai mare, Pentru noi ceilalginu
este la fel de ugor. Totugi, fiecare dintre noi igi protejeaz[ spa{iui
personal, indiferent de mirimea acestuia.Nu ne place cAnd oamenii
78 SECRETELE
COMIJNICARIINONVERBALE
Posturilepicioardorcaresemnificlo staredeconfort
Atenta observarea tdlpilor gi picioarelor vr poate ajuta sr determi-
naqicat de bine vi simgigiin preajma unei persoane- gi invers. Incru-
cigareapicioarelor esteun barometru clar al strrii de confort pe care o
simgim in preajma altei persoane;postura nu esteadoptatl dace nu ne
simqim bine (vezi figura 22). incrucigim picioarere in prezenla celor-
lalgi cand sunrem increzrtori, iar increderea face gi ea parte din con-
fornrl nostru psihic. Haideti si examinrm de ce acestgurt atat de
sincer gi revelator. "st"
Dacr incrucigim picioarele cand strm in pozigieverticalr, echili-
brul este mult diminuat. Din punctul de vedere al siguranlei, daci ar
existao ameninlare real[, n-am putea nici sr ,,incremenim" foarte ugor,
nici si o lurm la fugd, penrru c[ practic ne echilibr{m intr-un singur
picior. Din acestmotiv, sistemullimbic ne permite acestcomportament
numai cand ne simgim bine sau suntem increzrtori. Dacx o persoanl
singurx intr-un lift str cu picioarele incrucigate, arunci cand un strrin
va intra in lift, ea igi va schimba pozigia,punandu-gi imediat ambele
tilpi pe podea.Esreun semnalai sistemului limbic careii atrageatengia:
,,Nu pogi risca; ai putea si te confrunqi cu o ameninl"r" ,".r.r, o pro_
blemi imediat, agacI stai cu amAndoui picioarele pe pimAnr!',
cand doi colegi vorbesc intre ei gi amandoi stau cu picioarele
incrucigate,gtiu clar ci sesimt bine unul cu altur. in primul rand, gestul
pAnr arr coRpuLUI
CsJ MArSINcERE NosrRU 79
Fig.22
in modnormal,incrucigimpicioarelecAnd
nesimlimbine.Apari[iabruscda altei
persoanepecarenuo agream
nevadetermina in pozilia
sd revenim
cuambele tdlpipepodea.
lndicii oferitedepicioare
in cadnrlcomportamentului decurtare
in relaqiile socialedeosebit de agreabile,picioarele noastrevor
,,oglindi" postura picioarelor persoanei cu care ne aflim. De fapt, in
etapelede confort extrem din timpul ritualului amoros,picioarele vor
angaja participarea celeilalte persoane,prin atingeri discrete sau
mAngAieri(vezi caseta16).
CAndun bXrbatii face curte unei femei, in situaqiain care cei doi
sunt a$ezafi9i femeia se simte bine in prezenfalui, ea are deseoriun
gestde joac5,scogAndcllcAiul din pantof gi balansAndpantoful in sus
gi-n jos. Migcareaaceastainceteaz5imediat ce ea nu semai simte bine.
Un potengialpartener poate afla multe lucruri utile despreganselelui
doar observAndgestul ,,jocului cu pantoful". DacI, dupl ce aqiabordat
o femeie (saudup[ ce agivorbit putin cu ea),joacaei cu pantoful s-a
oprit, mai ales dac[ se intoarce in partea opusi gi igi strAngegi pogeta,
atunci esteun semnalclar c[ cevanu i-a fost pe plac. Chiar daci femeia
nu-gi atinge partenerul cu piciorul, gestul ei de joaci cu pantoful este
o migcare,iar migcareaatrageatenfia. Comportamentul s[u nonverbal
spune,,observi-m[",adici exactreacgiaopusdcelei de ,,incremenire",
fXcAndparte din reflexul de orientare care este instinctiv gi care ne
aduce in preajma lucrurilor 9i persoaneiorcare ne plac sau pe care le
dorim, sau ne indeplrteazi de cele care nu ne plac, in care nu avem
increderesaude care nu suntem siguri.
$i incrucigareapicioarelor in pozigiegezAndpoate fi concludentd.
CAnddoi oameni stauunul lAng5altul, direcgiaincrucig[rii picioarelor
82 SECRETELE
COMUNICARIINONVERBALE
Caseta
15:UN II\DICATORAI INTENSITATURELATIEI
AI\{OROASE
Anulacesta amfostla LosAngeles pentrua ofericonsultan[E
in domeniul comunicdrii nonverbale unuiclientcarelucreaziin
televiziune. A fostextremde ospitalier gi m-ainvitatla cini la un
popularrestaurant mexican, aproape de casalui.in timpce mAn-
cam,a vrutsd continudm discutia desprecomportamentul nonver-
bal gi mi-aardtatun cuplucarestitea la masaaldturati.M-a
intrebat: ,,Pebazaobservdrii vizuale, ce crezidesprefelulcumse
inlelegintreei?"Uitdndu-ne laceidoi,amvdzutcd la inceputerau
apleca[iunulsprecelilalt,dar pe misurdce masagi conversa[ia
progresau, amAndoi s-aulisat sprespdtarul scaunului, indepir-
tAndu-se fdrasd-gispundpreamultecuvinte. Clientul
meucredea
cd lucrurile nu mergeau tocmaibine.l-amspus: te uitadoar
"Nu
deasupra mesei,uitd-tegisubmasi."Eraugor,pentruci nuexista
fa[dde masdsauvreunalt obstacol caresi ne impiedice obser-
varea,,,Uitd-te cAtde apropiate suntpicioarele lor",i-amatras
atentia.Daci nu s-arfi in[eles,n-arfi statcu picioarele atdtde a-
proape. Sistemul limbicpurgi simplunu le-arfi ingdduit. Acum,
dupdce-lfdcusem sd se uitela picioarelecuplului,amobservat cd
dincAndin cAndtineriiigiatingeau picioarelesaulelrecauunulde
altulgi niciunulnu se retrdgea. ,,Acestgestesteimportant", i-am
spus.,,Aratd ci se simtinci legaliunulde altul."CAndcupluls-a
ridicatsd plece,bdrbatul gi-astrecurat mAnapedupi taliafemeiigi
s-auindreptat spreiegirefdri sd-gimaispuni nimic.Gesturile lor
spuneau tot,chiardacdei nuaveauchefde conversa[ie.
Dacdv-a[iintrebatvreodatd dece suntatAtdefrecvente atin-
gerilepe submesegi flirturile la piscind, existddoui explica[ii.
Prima:cAndpi(ile corpului nusuntla vedere,cumestecazulsub
mas5,subapdsausubpiturd,parsi iasi dinariade observa[ie.
A doua:pe picioare existdun numir uluitorde marede receptori
senzitivi,aleciror cdi de transmitere ajungintr-oariea creierului
apropiatd de aceeain caresuntinregistrate senzatiile organelor
genitale (Givens, 2005,92-93). Cuplurilesejoaci pesubmasicu
picioarele deoarece se simtbinegimigcdrile potfifoarteexcitante.
Cu^euer srNcERE
rAnlr err copJULuNosrRU 83
Nevoiadeqpagiu
V-agi intrebat weodati ce impresie agifXcut cuiva?Dac[ persoana
v-a simpatizat de la inceput sau dac5,dimpotrivl, pare si fie o relagie
dificild? O modalitate de a afla acest lucru este metoda ,,dd mAna $i
aSteaptX".Sdvedem cum funcqioneaz[.
CAndintAlnigi pe cineva pentru prima dati, estefoarte important
sI-i observali migclrile picioarelor. Acestea vi dezvlluie foarte mult
din ceeace persoanarespectivi simte pentru dumneavoastr5.Eu, cAnd
intAlnescpe cineva pentru prima dat[, mi aplecinainte, ii strAngmAna
cu clidurl (in funcgie de normele care se impun in aceasituagie),mi
uit direct in ochii s[i, apoi fac un pasinapoi gi agteptsI vld ce urmeazi
sI se intAmple. Pot fi trei tipuri de reacEii:a) persoanardmAnepe loc,
ceeace imi sugereazi ci se simte confortabil Ia aceadistangi; b) per-
soanafaceun pasinapoi sauseintoarce intr-o parte, fapt careimi indici
iimpede c[ are nevoie de mai mult spaqiusauc[ ar prefera si fie in altl
parte; c) persoanaseapropie de mine, ceeace imi arati c[ sesimte bine
in prezenla mea sau c[ m[ bucur de preguireasa. Nu md simt ofensat
de comportamentul sdu,folosescaceastlopornrnitate doar pentru a-mi
da seamace simte fag[ de mine.
84 SECRETELE
COMUNICARIINOI{VERBALE
In aceasti
fotografie
birbatuligi
tinepiciorul
dreptin aga
fel incat
genunchiul
ac[ioneazd
ca o barierd
intreel 9i
femeie.
In aceasti
fotografie
bdrbatuligi tine
piciorulstAng
cu genunchiul
maideparte
de femeie,
eliminAnd
in acestfel
bariera
dintreei.
inp pARTIArE coRpuLLJINosrRU
r,Ltt SINCERE 85
Mersul
Pentru ci vorbim desprepicioare, nu a$vrea si neglijezindiciile
:onverbale oferite de diversele stiluri de mers. Potrivit lui Desmond
\[orris, cercetitorii au identificat aproximativ patruzeci de feluri dife-
:ite de mers (Morris, 1985,229-230).Daci vi separ multe, amintili-vd
doar de'umbletul caracteristical urmdtorilor actori, agacum a fost
:mortalizat in diverse filme: Charlie Chaplin, |ohn Wayne, Mae West
Groucho Marx. Fiecaredintre ei aveaun stil de mers distinct. Per-
'au
sonalitatea este dezvlluitd, in bun[ parte, prin acest comportament.
Felul in care mergem ne reflect[ de obicei stareade spirit gi atitu-
dinea. Putem merge energic Aigintit, saulent, intr-o starede nesigu-
Mersul poate fi lejer, agale,tacticos,greoi, leglnat, gchiopitat,
-nq[. furiqat, zorit,
tirgAit, langog,in pas de marg, ca la promenadi, pe vArfuI
picioarelor, ca s[ amintim doar cAteva dintre stilurile identificate
'\{orris, 1985,233-235).
Pentru observatorii limbajului nonverbal, stilul specific fiecXruia
este important, pentru ci schimbarea mersului unei persoane poate
reflecta o modificare a gAndurilor Ei emogiilor sale.Un om de obicei
vesel Ei expansiv igi poate schimba imediat mersul daci afld c[ cineva
drag a fost rInit. Vegtile rele sautragice pot determina o persoani si se
nipusteasc[ afari din catneri, disperati s[ dea o mAn[ de ajutor' sau o
pot face s[-gi tdrasci cu greu picioarele, de parcd i-ar fi cdzut pe umeri
greutateaintregii lumi.
Schimbirile in stilul cuiva de mers sunt indicii nonverbale care ne
vor avertiza ci ne-a scXpatceva,ci s-ar fi putut ivi o problemi, ci cir-
cumstangeles-au schimbat - pe scurt, ci s-a intdmplat ceva important.
O schimbare a mersului ne atrage atengiacd trebuie si descoperim mo-
86 SECRETELE
COMIJNICARIINOI{VERBALE
Caseta
17:SEMNECd,RE-ITRADEAZA
pnnAurAcAronr
Infractoriinu-gidau seamaintotdeaunacdt de multeinformalii
trddeazdpropriullor corp. Cdnd lucramin New York,observam
impreund cu colegiimeiagenlicumriufdcitoriidepe striziincercau
sd se ascunddin multime.Un modprincareiegeautotugiin eviden[i
era obiceiulfrecventde a se plimbape trotuareaproapede clidiri,
schimbdndu-gi ritmulde mersgi uitAndu-se fird interesla vitrinele
magazinelor. Cei maimul[ioameniau o tinti citre carese indreapti,
iar acestlucruse vedein mersullor.Riuficitorii (borfagii, tralicanlii
de droguri,garlatanii) bAntuiein ciutarea urmitoareivictime;de
aceeaposturilelor gi ritmulmersuluisunt diferite.Nu au o direclie
clari pAndin momentulin care se pregitescsd dea lovitura.CAnd
un asemeneaindividvine cdtredumneavoastrd, fie ci este un cer-
getorsau un hol, o sd resimtiliun disconfortdin cauzacalculelorpe
carele facesistemullimbical creierului,in incercareade a vi ferisd
devenitiurmdtoarea victimi.Agadar,dataviitoarecAndve[ifiintr-un
oragmare,uitali-vdatentdupdriuficitori. Daci vedelici cinevase
invArtegte fdri niciunscopgi apoise indreaptidirectspredumnea-
voastri, fi[i atenti!Sau gi mai bine ar fi sd vd indepdrtalicdt mai
repede.Chiardacd ave[idoar o senzalieci se intdmpli aga ceva,
ascultali-vd voceainterioard(de Becker,1997,133).
.-;
\1AISINcERIrAnlr err coRPI]Li]INoSTRU 87
:m a face declaralia varnald (vezi figura 26). Degi pot fi pur gi simplu
Cdndcinevavorbegtecu dumneavoastrd
stAndcu vArfurilepicioarelorindreptate
in altddirec[ie,esteun semncd ar vrea
sd fie altundeva.Fili atenlila cei carefac
declaratiioficialedin aceastdpozi[ie,
pentrucd esteo formdde distantare.
88 SECRETELE
COMUNICARII
NONVERBALE
Schimbfrisemnificative
in migclrilepicioarelor
MiqcareapicioarelorcAndst5m pe ioc estein generalnormall.
Dar unii oameni o fac rot timpul, iar algiiniciodatd.Nu esteindiciu
al minciunii - cum credunii in mod eronar- , pentru ci atAtoamenii
sinceri,cAt gi ceilalqiau obiceiul s5-gibAqAiesausd-9iroteascilabele
picioarelor.Factorul cheie pe care trebuie si-l luagiin considerare
este momentul in care acestemigcdri incep sau se modificl. De
exemplu, cu ani in urm5, BarbaraWalters i-a Iuat un interviu lui
Kim Basinger,nominalizati pentru Oscar,inainte de ceremoniade
premiere. in tot timpul interviului, doamna Basingergi-a leglnat
picioarele,iar mAinile ei pdreau foarte nervoase.CAnd Barbara
Walters a inceput s-o intrebe despreanumiredificultiqi financiaregi
investigiidubioasepe careea gi sotul ei le fXcuserX,piciorul doamnei
Basingerqi-aoprit balansulgi a inceputsdloveasciaerul cu o miqcare
din gleznd.A fost un gestinstantaneugi extrem de relevant.inc[ o
datd spun, nu inseamni ci mintea sau mdcar ci incerca sX minti
rlspunzAndla intrebare,dar era o reacqievisceraliclar5la un stimul
negativ (intrebareapusd)gi reflectain mod evident rericentaei fatl
de intrebare.
in viziunea doctorului JoeKulis, ori de cAteori se observd,la o
persoandcare st5 atezatd,rrecereade la leginareapiciorului la mig-
ciri scurte,ca de lovire, esteun foarte bun indiciu cd persoanaa vi-
zut sau a auzit cevanegativ gi nu esteincAntati (vezi figura 27).in
timp ce legdnareapiciorului poatefi un semn de nervozitate,gestul
de lovire in aer esteo modalitate incongtienti de a combate ceva
nepl5cut.Frumuseteasituaqieistd in faptul ci acestcomportament
esteautomat,iar majoritateaoamenilornici nu-Eidau seamade el.
pARTAr-EcoRpulu NosrRU
lr r v,qt sINCERE 89
Cdndunpiciorincepedintr-odatd dinglezne,
lovituri"
sd,,aplice
esteunindiciu Ve$intdlnigestulla indivizii
dedisconfort. interoga$,
atuncicAndli sepuneo intrebare
nepldcutd.
lncetareamigclrii picioarelor
Daci o persoani igi migci mereu picioarelegi deodati se opregte,
trebuie s[ figi atenqi.Esteun semn cI a apdrut un motiv de incordare,
o schimbare emofional[ sauc[ se simte ameningat[. intrebagi-vi de ce
sistemul limbic a comutat instinctele de supravietuire ale persoaneipe
modul ,,incremenire". Poateci ali spussauali intrebat cevace ar putea
conduce Ia descoperireaunor informaqii pe care persoananu vrea s[
le gtigi. Poate a frcut ceva gi ii este teami c[ vegi descoperi. increme-
nirea piciorului este un alt exemplu de reacqiecontrolatd de sistemul
limbic - tendinga individului de a-gi opri orice migcare cAnd se con-
frunti cu pericolul.
Lnobilizareapicioarelorsauglezndor
CAnd un individ igi intoarce deodati vArfurile picioarelor spre
interior sau gi le incrucigeazi la nivelul gleznelor, esteun semn ci se
simte nesigur, anxios sauameninqat.Pe cAndinterogam diferili zuspecgi,
90 SECRETELE
COMUNICARIINONIVERBALE
Caseta
t8: UTTATIDE BONNIE,GASrF_LpE CtyDE
bruscda picioarelor
O imobilizare poate
sauinsecuritate.
sugeradisconfort CAnd
autendinla
oameniisesimtconfortabil,
dea-gidepdrta gleznele.
92 SECRETELE
COMTJNICARII
NO}I"\/ERBALE
Trecereabruscda gleznelor
prinspatelepicioarelor
scaunuluiesteo parte
a reacliei
deincremenire
careindicddisconfort,
saugrijd.
anxietate
Caseta
19:DOUA I}IDICII FAC
IVIAIMI.]LT DECATUNUI
intotdeauna estebinesdurmdriliindiciile
multiple
carevi conduc
la aceeagi concluzie.
Elevd intdrescconvingerea ca presupunerea
ficutd estecorecte.in cazulgestuluide imobilizare a picioarelor,
observali-i peceicareigiducgleznele in spatelepicioarelor
scaunului
gi apoiigi migcimAna/mdinile de-alungulcoapselor (deparci gi-ar
gterge mAnaumedidepantaloni). lmobilizareapicioarelor
esteo reac-
lie de ,,incremenire", piciorului
iarfrecarea esteungestde,,calmare".
Ambele, luateimpreund, necomunicifaptulcd persoana a fostdes-
coperitd; ii esteteamdci se va aflao fapti comisegitrdiegte acest
stresaldezvdluirii.
l
; S\'CERX PARTI ALE CORPUTUINOSTRU 93
h.t CONCTUZE
)eoarece au fost atAt de importante pentru supravieEuireanoastri
fo i:celungata evolugie a omenirii, tilpile gi picioarele sunt cele mai
pi4i ale corpului. Membrele inferioare ofer[ informaqiiie cele
''nilisEte
um corectegi mai necenzurate,mai alesobservatorilor atenqi.Folosite
a. ebilitate,acesteinformaqii vi pot ajuta s[-i ,,descifragi"
mai bine pe
o}lF in toate situagiile.CAnd vegi combina informaqia oferitd de
TFrFnftamentul nonverbal al picioarelor cu semnaleiecelorlalte p[4i
rre corpului, vegi fi gi mai apfi sXingelegegice gdndescoamenii, ce
s-lrt gi ce intengioneaz[ si faci. De aceea,acum ne vom indrepta aten-
a asupraaitor pl4i ale corpului nostru. Urmltoarea oprire: trunchiul.
GeprroluL PATRU
fiilnclriutui
Secretde
piepuluigi folfurilor
Li-fuN umerilor,
FT.'RNIZATE
SEMNIFICAITT/E
II\DICI NOT.IVERBAIJ
DE PARTTIJTRT'NCHIIJLIII
trun&iului
lnctinarea
La fel ca 9i alte pi4i ale corpului, trunchiul va reacgionala pericole
prin incercarea de a se distangade tot ceeace estestresantsaunedorit.
De exemplu, cAndun obiect esteamncat spre noi, sistemul limbic tri-
mite semnaletrunchiului pentm a seferi imediat de aceaameninqare.
in mod tipic, acestegesturi sevor intdmpla indiferent de natura obiec-
96 SECRETETE
COMUNICARIINONVERBALE
Eviareafrontalilgierpunereafrontall
Aceste gesturi ale trunchiului reflectd foarte bine adeviratele
sentimente ale unei persoane, deoarece exprimx nevoia sistemului
jmbic de'distantaregi evitare. cand o p"rro"rre
implicatr intr-o reialie
are impresia ci ceva nu estein ordine, estefoarte probabil si fi simqit
Caseta
20:VICLEAN SAU CIIJDAT?
Oamenii
se apleaci
unulcdtrealtul
cAndintreei
existdun grad
ridicatde
confortgi
de in[elegere.
Acest
comportament
de oglindire
poateli
observat9i
la bebelugi.
Ne indepdrtdm
de lucrurile
gi oameniicare
nu ne prac,
chiargi de
colegicAndfac
afirma[ii
cu care
nu suntem
de acord.
}:CRETELE
TRLINCHIUTU 101
,,Scutul"trunchiului
cand esteimposibil sauinacceptabil din punct de vedere sociarsl
:e indep[rtdm de cineva saucevacare nu ne place, deseorifolosim in-
:ongtient braqeleca pe nigte bariere (vezi figura 32). Hainele sauunele
cbiecte din apropiere (vezi caseta21) pot servi aceluiagiscop. De
exernplu,un om de afaceri igi incheie deodati sacoul in timp ce vor-
le;te cu cineva cu care nu sesimte bine, dar si-l va descheiaimediar ce
:onversalia se va tennina.
Incrucigarea
bruscda bralelor
in timpul
uneiconversa{ii
poateindicadisconfod.
.i
t02 SECRETELE
COMIJNICARIINONVERBATE
2l: PERNAPROTECTOARE
C,asea
CAndvedempe cinevacare-giprotejeazideodatdtrunchiul,
putemtrageconcluzia ci nusesimtein largulsdu,crezdnd ci seaflS
intr-ositua[ieamenin[Stoare saupericuloasd. in 1992,in timpce
lucramla FBl,aminterogat untAnirgi petatil siu intr-ocamerdde
hoteldinBoston. Tatdla fostdeacord,cugreu,se-laducem gipetA-
ndrlainterogatoriu.in timpcestdteapecanapeaua hotelului,
tAnirul
a apucato perni 9i a tinut-olipiti de pieptaproapetreiore,cAta
duratinterogatoriul.in ciudaprezen[ei tatdluisiu, se simteavulne-
rabil9i,de aceea,aveanevoiesdlini sfansla pieptun,,scut". Degi
doaro pern6,barieraera probabilextremde eficientd, pentruci
n-amreugitsd scoatem nimicde la el. Mis-apirut remarcabilfaptul
cd atuncicAndsubiectul eraneutru,deexemplu pasiunea luipenlru
sport,el puneapernadeoparte. CAndajungeam la posibila
luicompli-
citatelao crimideosebit degravi,apucadinnoupernagio skdngea
cu puterelapiept.Eraclarcdsingurele momente in caresistemulsdu
limbicsim[eanevoiasi protejeze trunchiulerauaceleain carese
simleaamenintat. TAnirulnu a dezviluitnimicla aceastd?ntre-
vedere,dardataviitoarecAnda fostinterogat perneleprotectoare
aufostcu desivArgire absente!
Aplecareaadenc[a trunchiului
l
C,aseta
22:DE CE NU POT FI AIIUMIIE
DE"DIGERATE"
snBrEcrE DrsctrTrE
V-a[iintrebatvreodatdde ,,vise intoarcestomaculpe dos"dacd
la masdse poarti o disculiecontradictorie? Cind sunte[isupirali,
sistemuldigestivnu mai beneficiazide afluxulde sdngenecesar
pentruo digestiecorectd.Aga cum reac[iade incremenire- fugd-
luptda sistemuluilimbicindepirleazdsdngele de suprafa{acorpului,
la fel diminueazigi aportulpentrusistemuldigestiv,trimi[Andu-l cdtre
inimdgi mugchiimembrelor (in specialcei ai picioarelor) pentrua-i
pregdtidefugd.Senza[ia de,,stomac intorspe dos"esteun simptom
al acesteireacliilimbice.DataviitoarecAndse va iscao controversd
in timpulmesei,ve{i recunoagte acestrispuns limbicla stres.Un
copil.aicirui pdrinlise cearti la masi nu poateterminade mdncat;
sistemulsdu limbicii blocheazdalimenta[ia gi digestia,pentrua-i
pregdticorpulde fugdgi supravie[uire. Legatde acestcontexl,este
inleresant de remarcatcAtde mul[ioamenivomitddupdce trecprin
experienla unuieveniment traumatizant. in esen[d,in timpulurgen-
lelor corpulne spunecd nu avemtimp pentrudigestie;reac[iaeste
de a diminuaincircareaorganismului gi a ne pregdtipentrufugdsau
pentruo posibildconfruntare fizici (Grossman, 1996,6T-79\.
Impoaobirea
corpului
Deoarececomunicareanonverbal5 include gi simboluri, trebuie sd
acorddm atentie hainelor qi altor obiecte care ne acoperl trunchiul (gi
corpul, in general).Sespune cI haina il face pe om Eipot fi de acord cu
asta, cel pugin in privinqa inftgig5rii. Numeroase srudii au stabilit cd
=J TRTINCHIUTU t07
Caseta
23:SUPREIVIA
PLECACI.]NE
Universalitatea gestului
de aplecare a trunchiuluimi-afostspec-
taculosilustratiintr-unfilmdocumentar despregeneralulDouglas
MacArthur, carefusesetrimisin misiunepe lAngi guvernulfilipinez
inaintede izbucnireaceluide-al DoileaRdzboiMondial.Pelicula
prezinti un ofi[eral armateiStatelorUnitecare iegeadin biroulge-
neralului dupdce lisase nigtedocumente. Ofiterulparcurgea drumul
pAni la ugi mergdndcu spateleinainte9i cu corpulaplecatcdtre
general.Nimeninu-icerusesd facdacestgest;comportamentul ii
fusesedictatautomatde creierpentrua-i ardtapersoaneicu statut
mai lnalt cd pozi[iasa era clard.Era o recunoagtere a faptuluica
MacArthur era geful.(Gorilele,
cdinii,lupiigi alteanimalemanifestd
gi ele astfelde posturide supunere.)
Remarcabil erafaptulci ofiterul
carese aplecala iegireadin camerdnu era nimenialtuldecAtomul
careaveasi devindintr-ozi comandantul supremal ForlelorAliate,
arhitectulinvazieiNormandiei9i cel de-al treizeci9i patrulea
pregedinte ale StatelorUnitealeAmericii,DwightDavidEisenhower.
Mul[iani mai tirziu, cAnda aflat ci Eisenhowercandidapentru
pregedintie, MacArthura comentatcd acestafusese,,celmai bun
subordonat" pe careil avusese(Manchester, 1978,166).
108 SECRETELE
COMUNICARIINONVERBALE
infrgigarea
generall
CAnd ne simgim bine fizic Ai psihic, avem griji de noi, aranjAn-
du-ne gi dAndatenqiefelului in care aritdm. Nu suntem unici in aceastd
privinqi, la fel fac Ai pis[rile, gi mamiferele. Pe de altX parte, cAnd
suferim de o boalXfizici saupsihic[, postura trunchiului gi a umeriior,
ca gi intreaga noastrl infXgigarene pot dezvllui s[ndtatea precarl
(AsociagiaAmericanX de Psihiatrie, 2000, 304-307,350-352).Mulgi
oameni nefericigi, fXr[ un acoperigdeasupracapului, sunt afectaqide
schizofrenie gi foarte rar i9i ingrijesc lucrurile. Acesteasunt soioaseqi
pitate, iar mulgi dintre ei chiar seimpotrivesc incercirilor altora de a-i
determina si facd baie sau si-gi primeneasci hainele. O persoan[ care
suferi de depresiemerge gi stl intr-o poziqieaplecat[, de parci ar fi
coplegitl de toate greutitile de pe lume.
Fenomenul lipsei de ingrijire care insoqegtesterile de boali saude
mAhnire a fost observatde antropologi,de lucrdtorii socialigi de per-
sonalul medical. CAndcreierul estetrist sausuntem bolnavi, ingrijirea
9i felul in care ne prezentlm sunt primele lucruri care dispar din preo-
cupiri (Darwin, i872, capitolul3, passim).De exemplu,in perioadade
recuperaredupd o operafie, paciengiipot umbla pe holurile spitalelor
nepieptinaqi, dezgoligi,fhr[ s[ le pese de infXgigarealor. CAnd cineva
estecu adevlrat bolnav, sti prin casi mai neingrijit decAtde obicei.
in stareade boall sau de traumatism real, creierul are alte prioritdqi,
110 SECRETELE
COMUNICARIINOT\TVERBALE SE
Caseta24:
HAINA h feCf PE OM
lmagina[i-vd urmdtorulscenariu. intr-oseard,mergelipeo stra-
dd pu[incirculatigi auzitipe cinevaveninddin spate.Nu-iputeli
vedeabinefa[asaumAinile in intuneric, darvi putetida seamaci
poartdcostumgicravati,iarin mAndareo servieti.Acum,imagina-
[i-vdacelagitrotuarintunecat, darde dataastain spateledumnea-
voastrdintrezdrilisiluetaunuiomcu pdrulrdvdgitgi pantaloni care
atArnipeel,o gapcdponositi,untricoupitatgipantofide sportrupti.
in ambelecazuri, nupute[ivedea persoana indeajuns de bineca si
gi altedetalii- darpresupune[i
identificati ci esteun bdrbat,dupi
hainelepe carele poartd.Deci,pe bazavestimentatiei, ve[itrage
concluzii diferitedespreamenin[area potenlial5 reprezentati de
fiecaredintreacegtia. Chiardaci amdndoi merglafelderepede, pe
mdsurice se apropiesistemul dumneavoastrd limbicse va activa, ct
degireac[iala vedereaacestorindivizise bazeazidoarpe indiciul e
hainelor.Felulin carevelievaluasitualiavd va facesi vd sim[iliin d
larguldumneavoastrd saustingheri[i orichiarinspiimintali. rt
Casere
25:OAIVIENIINU SI,NThffOmneUNe
CE PAR A FI
Esteclar cd trebuiesd fim foarteatenticAndevaludmo per-
soanddoar pe baza hainelorsale,deoarecede multeori putem
ajungela concluzii gregite.
Anultrecuteramla Londra,intr-unhotel
ioartefrumos,doarla cA[ivametride palatulBuckingham, undetoti
angaja[ii,
inclusivcameristele, purtaucostumeArmani.Daci i-agfi
vdzutmergAnd cu trenulsaucu metroulla munci, ag fi fostindusin
eroarein privin[astatutului
lor social.Agadarretine[ici hainelesunt
doaro partedin tabloulcomunicdrii nonverbale, reprezentdnd mij-
loacede conformare la normelesociale,ugorde disimulat.Observdm
hainelecuivadoarpentrua determina dacdele transmitun mesaj,
dar nujudecdmoameniipe bazavestimentaliei lor.
Onrpareaexcesivla spafiului
Tolinirea in voie pe o canapeasaupe un scaunesteun semn de
confort.Totugi,cAndsunt pusein discugiechestiuniserioase,ocuparea
excesiv[ a spafiului poate fi interpretatd ca o manifestarea posturii
dominantesaua supremaqieiteritoriale (vezi figura 35). Adolescengii,
in special,seintind pe scaunsaupe canapeain incercareade a domina
nonverbal mediui, in timp ce sunt mustraqi de piringi. Compor-
tamentul denot[ lipsl de respectgi indifereng5fagi de cei cu autoritate.
Esteo manifestareteritoriali care nu trebuie incurajati sautoleratX.
DacI aveqiun copil care face acestgestde fiecare datl cAnd are o
probleml serioasX,trebuie sI-i neutralizagi imediat compoftamentul,
cerAndu-isI seridice in picioare sau,dac[ nu ascultd,s5-i atacagispaqiul
personal(agezAndu-v5 lAngi el saustAndfoarte aproapein spatelelui).
ln scurt timp, sistemul limbic al copilul va aveao reacfie la ,,invadarea"
propriului spaliu, care il va determina s[ se ridice. in cazul in care ii
veli permite adoptarea acestei atitudini in timpul neinjelegerilor
majore, sI nu fiqi surpringi dacl igi va pierde cu timpul respectulfa1[ de
dumneavoastrl. AcceptAnd un astfel de comportament, practic ii
spuneli:,,Pogis[ nu mI respecli."CAndacegticopii cresc,vor continua
t12 COMIJNICARIINON\TERBAII
SECRETELE
TolSnireape unscaunesteungestdeocupare
a teritoriului, ladumneavoastrd
acceptabil acasd,
darnugi la loculdemuncd,
maialesin timpul
unuiinterviudeangajare.
pieptului
Umflarea
Oamenii,la fel ca gi alte fiinge(gAndili-vl Ia gopArle,
p[sIri, cAini
9i primate), igi urnfl[ pieptul cAnd incearc[ si obqint dominalia
teritorial[ (Givens,198-2007).Priviti doi indivizi furiogi;igi vor umfla
piepturile ca gorilele. Chiar dacl ni se pare aproapecomic cAndii
vedempe al$i fdcAndacestgest,el nu trebuieignorant,deoareceex-
perienlane-aarltat cI oameniichiar sepregltescsXloveasclpe cineva
cAndigi umfl[ pieptul.Puteqiobservaacestgestpe terenurilede sport
ale gcolilor,cAndcopiii sunt pe calesi seia la bltaie. Poatefi urm[rit
!*AETELE TRI.INCHIULI'I 113
Dezvdireatrupului
cateodati, in bit[ile de pe stradx,cei caresepregrtescsr loveascd
-rnadversarigi scotun obiect de imbrrciminte saumai multe, cum ar
i haina, cimaga sau piliria. Daci acestgesresrefXcut pur gi simplu
)entru a-giarita mugchii,pentru a-giprotejahainelescoasesaupentru
a-i ripi oponenrului posibilitatea de a le folosi in avantajul siu (pentru
a-l apucagi a-l trage de ele, de exemplu),nu se gtie.in orice caz,daci
:.ntragiintr-o controversi cu cineva gi vedegi cx igi scoatepdldria,
cimagasauorice alt articol de imbricdminte, cel mai probabirseprefi-
gureazi o infruntare fizic5 (vezi caseta26).
Caseta
26:CE URMEAZA DIJPA
DESCr{ErEnre
cAuA$n
Cu mul[ianiin urmd,am fostmartoruluneidispute verbaleintre
doiveciniin legaturdcu un sistemde irigarecareaccidental stropise
o magindproaspdtlustruitdcu ceard.pe mdsurdce conflictulse
intetea,unuldintrevecinia inceputsd-gidescheiecdmaga. Atunciam
fostconvinscd urmausd zboarenigtepumni.Cdmagaa fostscoasd
gi amAndoiau inceputmai intAisi se loveascdcu pumniiin piept.
Gestulacestaa fostdoarprecursorul administrarii
reciproce de pumni,
carea urmatimediat.Pdreaincredibil ca doi adul[isd se batdpenlru
cAtevapetede apd stropitepe o magind.Cu adevdratremarcabil a
fostgestuldemonstrativ de lovirecu pumniiin piept,de parcderau
gorile.A fost destulde stAnjenitor
de urmdritcum se angajauintr-o
asemeneamanifestare grotescd.Agacevan-artrebuisd se intAmple.
114 SECRETELE
COMUNICARIINONVERBALE
Reqpiragia
9itrundiul
CAnd o persoandestestresatl, se poate observacum pieptul se ri-
dic[ gi coboarHrapid. CAnd sistemul limbic este activat gi implicat in
fugXsauluptX, corpul incearctrsI-gi asigurecAtmai mult oxigen posibil,
fie printr-o respiragiemai profundl, fie prin una sacadatl.Pieptul per-
soanei stresateigi mXregtevolumul deoarecesistemul limbic ii spune:
.,",4.ap[rut o problernl - mlregte aportul de oxigen pentru cazul cI tre-
buie sdfugim saus[ luptim!" CAndvedegiacesttip de comportament la
o persoanl care pare sinitoasi, trebuie sI v[ gAndili de ce estestresatl.
Ridicareadinuneri
Felul in care o persoani ridic[ din umeri poate insemna foarte
mult intr-un anumit context. CAndgeful il intreabl pe subaltern ,,gtiai
ceva despreplAngereaacestuiclient?" gi angajatulii rispunde ,,nu",
ridicAnd goviitor gi pa4ial din umeri, existX posibilitatea s[ nu fie
sincer. Un rdspunsonest 9i adevirat ar fi determinat ridicarea ambilor
umeri brusc, la acelaginivel. Agteptafi-vl ca oamenii sI ridice din
umeri cu un gest amplu atunci cAnd cred sincer ceeace spun. Nu este
nimic rdu s[ spui ,,nu gtiu", ridicAnd amAndoiumerii cAt de sus,inspre
urechi. Aga cum discutam mai deweme, este gi acestaun compofta-
ment de ,,sfidarea gravitaqiei",care arati ci persoanasesimte in largul
s[u gi are incredere in propriile acfiuni. Daci vedegici umerii cuiva
fac doar pa4ial migcareasau se inalgd doar un umir, sunt ganses[ nu
existe suslinerea sistemului limbic pentru ceea ce spune, deci gi
probabilitatea ca afirmaqia si fie evazivi sau chiar mincinoas5 (vezi
T
figurile 36 9i 37).
C'€sftldesllbiciuneal umerilor T
in leg[turi cu umerii, fiqi atengi la persoanele care, in timp ce
vorbesc sau reacqioneazlla un eveniment negativ, igi ridict umerii
incet spre urechi, in agafel incAt gAtul practic nu se mai vede (vezi
figura 38). Acgiunea cheie este ridicarea treptatl a umerilor. Cel care
face acestgest incearc[ s[-gi ascundl capul, asemeneaunei broagte
testoase.Esteun semn de lips[ de incredere gi de stAnjeneal!extreml.
k.rmr TRUNcHIULUT 115
Fig.37
.t
t
?dcareapa(ialda umerilor
indicd Ridicdmdinumeripentrua indicalipsa
: iri de implicare
saunesigurantd. de cunogtinte
sauindoiala.Uitali-vd
dacdmigcareaantreneazdambii
umeri;cdndseinaltddoarunul,
mesajulestedubios.
coMErfrARruFrNArDESPRE
IRLTNCHr
$rUMERr
S-au scris multe c[4i despre comunicarea nonverbald care au omis
sI mengionezetrunchiul gi umerii. Este pIcat, deoarecede la aceste
pd4i ale corpului ne vin multe informalii valoroase.Dac[ agi neglijat
116 COMIJNICARIINONTVERBALE
SECRETELE
UmeriiridicatipAni
la nivelulurechilordauelectul
de,,broascd [estoasd".
Mesajeletransmisesunt
de sldbiciune, nesiguranti,
emoginegative.GAndilFvd
la sportiviiinvingicAnd
se intorc la vestiare.
Ia indemena
noastr[
Li-baiulbnSelor
INDICtrNO}.IVERBALE
SEMNIFICATWE
DEBRATE
FT.JRNIZATE
Mi$c[d alebraplor corelat€cu $avitatia
M[sura in care ne migcim brageleesteun indicator clar 9i semni-
ficativ al atitudinilor gi sentimentelor noastre.Migclrile lor pot diferi
ca amplitudine, de la cele mai atenuate(reqinute9i strAnse)pAntrla cele
mai exuberante (nereginute gi expansive). CAnd suntem veseli gi
mulgumigi,bragelesemigcl liber, chiar cu bucurie. UitaEi-vi la bragele
copiilor cAndsejoaci. Ele se migcl frrl efort, arat[, gesticuleaz[,fln 9i
ridici obiecte, imbrlqigeazi gi fac semnecu mAna.
CAnd suntem entuziasmagi,nu ne restrAngemmbcirile bralelor;
de fapt, tendinganoastrdnaturali estesdsfidim gravitalia 9i sI ridiclm
braqelesus, deasupracapului (vezi caseta27). CAnd oamenii sunt cu
adevdrat fericigi 9i plini de energie, migcdrile braqelor sfideazi gra-
vitaqia. Aga cum am men[ionat anterior, acestegesturi care se opun
gravitaqiei sunt asociate cu sentimente pozitive. Dac[ o persoanl se
simte bine sau este increzdtoare, iqi leag[nl bralele amplu in timpul
mersului. O persoanl nesigurXigi regine in mod incongtient migcarea
bragelorgi pare incapabill si se opun[ atracgieigravitagionale.
Spunegi-i cu sinceritate unui coleg c[ a fdcut o gregeal5grav[ gi
costisitoare la munc[ gi o s[ vedeqi cum umerii gi braqelesale se vor
Iisa in jos. Agi avut vreodat[ sentimentul ci ,,vi se scufundi plmAntul
_. ].IEMANA NOASTRA 119
CASCA
27: ,,}IAINILE SUS!"
Reoagerea
braldor
intr-o starede supirare saude teamh,ne rerragembraqele.De fapt,
candsuntem rdniqi,amenintati,ultragiaqisauingrijorati, braqelenoas-
rre stau aproapede larurile corpului sau se srrang la nivelul pieprului.
Esteo tactici de supravietuireutild pentru protecqieatunci cand per-
cepemun conflict real saupotenqial.Gdndiqi-vd,de exemplu,la o mami
ingrijoratdde faptul cI fiul sru sejoaci cu copii mai brutali. Deseori,ea
igi va incrucigabrageledeasupraabdomenului.Ar vrea sdintervinr, dar
sti deopartegi se abtine, ginandu-gibraqeleincrucigategi sperandcI
joacava continua fXri r[nirea copilului siu.
t20 COMUNICARIINON\TERBALE
SECRETELE
migclrilorbragelor
Reducerea
Reducereamiqclrilor bragelor,mai alescAnd aparela copii, poate
aveauneori implicagii mai nefericite. Studiind indiciile despremaltra-
tarea copiilor, am constatatpersonalci acegtiaaproapenu-gi migcl
braqelein prezenla plringiior abuzivi sau a altor r[uftcdtori. compor-
tamenrul lor se explicl perfect din puncrul de vedere al supravieguirii,
de weme ce toate animalele, mai alescele de pradi, sunt orientate spre
migcare.Instinctiv, copilul abuzatinvagXci riscd s[ fie obsewat cu atat
mai bine cu cAtseva migcamai mult, transformflndu-sein gintl pentru
o persoani care il poate maltrata. Aqadar,sistemul limbic al copilului
se autoregleazi instinctiv, f[cAnd tot posibilul ca bragele sale s[ nu
atrag[ atengia.Gestul de incremenire a bragelorpoate indica adulgilor
care-l au in grijI, fie ei profesori, vecini, rude sauprieteni, ci acel copil
ar putea fi o victimd a abuzului (vezi caseta28).
Poate ci nu m[ pot desPrinde de experiengadin cadruI FBI, dar
cand vid copii pe terenul de joacd, nu m[ pot abginesi nu md uit la
braqelelor pentru a observaorice urme de vAndtii sau rini. Este trist,
dar sunt atat de mulli copii maltratagi pe lumea asta, iar eu arn fost
-'. NonTaANaNoASTRA 121
Cas€te
28:ATENIIE L{ COPII
Inotmereuintr-opiscini locali pentruintrelinerea mea fizici.
Cu ani in urmd,am observato fetili care,de obiceivorbirealdgi
prietenoas5, igi strAngeabralelepe lAngdcorp ori de cAteori se
apropiamamaei. Am inregistratacestereac{iipe parcursulmai
multorzile.in plus,am sesizatcd mamase adresafrecvent fetileifo-
losindcuvintetdioase,caustice9i injositoare. in interac$unile fizice
pe care le observasem, ea igi trata feti[amai degrabdbrutaldecdt
drdgistos,ceeace era foartenelinigtitor, dar nu puteafi incadratca
infrac{iune.in ultimazi in care am vdzut-ope feti[d,am remarcat
cAtevavdndtdimai sus de nivelulcoatelor,pe parteainterioaraa
bra[elor(parteaindreptaticdtrecorp atuncicdnd bra[elesunt lipite
de trunchi).in acel moment,nu am mai pututsd-mipdstrezsuspi-
ciuneadoarpentrumine.
Am anuntatpersonalul piscineicd suspectezun caz de copil
maltratatgi i-amrugatsd urmdreascd atentfetila.Un angajatmi-a
spuscd este un copilcu ,,nevoispeciale"gi cd acelevAnitii au lost
cauzatede gradulei scdzutde coordonare. ObservAnd cd gravitatea
spuselormelen-agisit in{elegere, am mersla directorul centrului de
intre{ineregi i-amsemnalat ingrijorarea mea.l-amexplicatci rdnile
ficute princdderenu aparpe parteainterioard a membrelor supe-
rioare,ci mai degrabdpe coatesau pe parteaexterioarda bra[elor.
De asemenea, gtiamci nu era chiaro coincidentd faptulci acest
copildeveneaun robotde fiecaredatdcAndmamasa era in preaj-
md.Am risuflatuguratcAndam aflatci incidentul a fosl semnalat
autoritd[ilor,
dupdce gi altepersoane dincadrulcomplexului au ficut
aceleagi sesizdri.
Vreausd afirmceva important.Dacdsunte[ipdrinte,profesor
sau inslructor de tabdri gi remarcatiun copilcarei9i schimbddra-
maticcomportamentul sauigi reduceactivitatea bra{elor in preajma
parinlilorsaua altoradulti,estecazulsd fi[i maiaten[igi sd-lobservali
mai multin viitor.incetareamigcdrilorbraleloresteo partea reac{iei
de incremenire dictatdde sistemullimbic.Pentrucopiiiabuza[i, acest
comportament adaptativpoatefi echivalentcu supravie[uirea.
r22 COMUNICAzuINONVERBALE
SECRETELE
FOLOSIREAINDICIIIOR BRATETOR
PEI.ITRU
E\TAIUAREASTATNDESPIRITSAUA SENTIMENTELOR
Dac[ stabiligiun ,,comportamentde bazd"specific cuiva, obser-
vAndu-i gesturile bragelor pe o perioadi mai indelungati de timp, ii
pute$ afla dup[ aceeastareade spirit doar din migcXrile braqelor.De
exemplu, acesteavi pot dezvllui in ce dispozigievine cineva de la
munc5. Dup[ o zi greasau dac[ se simte respins sau trist, bragelesunt
IIsate pe lAngI corp, cu umerii clzugi. CunoscAndaceastindiciu, putegi
veni in ajutorul persoaneipentru a-gi reveni dupi problemele din ziua
respectivesau o pute$ calma. in schimb, privigi oamenii care se intAl-
nesc dupl multl vreme. igi desfaclarg braqelegi le intind unii c[tre
al;ii. Mesajul este clar: ,,Vino la mine, weau sd te imbrigigez!" Acest
gest minunat este o reminiscentl a modului in care piringii nogtri ne
imbriqigau cu cllduri gi noi rispundeam la fel. Braqelenoasrre se
intind, sfideaz[ gravitagiagi inigiazl deschidereanoasrri in toralirate,
deoareceavem sentimente sincere gi pozitive.
r24 NONVERBALE
COMI.INICARII
SECRETELE L
rEt
Dar ce seintampli cu bragelecand sentimentele nu sunt pozitive?
Cu mulgi ani in urm[, pe cAndfiica mea era mici, PafticiPam la o reu- F
q|
niune de familie gi, cAnd o rud[ s-a apropiat de mine, in loc sI-mi
deschid bragelelarg, le-am intins doar de Ia coate, in rest flnAndu-le
aproapede corp. Interesant estece fiica mea gi-a modificat gestul exact
&
Indicii alebragelorcarecomunicl
un comPortament deizolare
Anumite gesturi ale bragelortransmit mesajul: ,,Nu te apropia! Nu
m[ atinge!" De exemplu, urmlriqi cum merg pe holuri profesorii
universitari, doctorii sau avocafii sau uitagi-vl la regina Angliei gi la
sogulei, pringul Philip. CAnd oamenii igi duc braqeleIa spate,primul
lucru pe care iI transmit este: ,,Eu am un statut mai inalt." AI doilea
este:,,Terog, nu te apropia de mine! Nu pot fi atins!" Acest comporta-
ment estede obicei gregit inqeles,ca o postur[ gAnditoare,dar dacXnu
este observatIa cineva care studiazi un tablou intr-un muzeu, spre
exemplu, nu aceastaeste semnificalia. Ducerea braqelor la spate este
un semnalclar care spune:,,Nu te apropia!Nu weau s[ intru in contact
cu tine!" (vezi figura 39). Adulgii pot transmite acestmesajunii altora
- ..
LroruANaNoAsrRA
r25
Fig. 39
Braleledusela spate,adoptandpostura
numitduneori,,regald",inseamnd;*Nu
te apropia!".Pute{iobservacumfolosesc
regiigi regineleacestgestpentrua tine
oameniila distan{d.
126 COMUNICARIINONVERBALE
SECRETELE
GESTI.JRI
AIE BRATETOR
PENIRUDELIMITAREATERITORIAI.A,
Pe lAng[ funcgia de protectie gi de ginere a oamenilor la distanqi,
braqelepot fi folosite gi pentru deiimitarea teritoriului. De fapt, in timp
ce scriu acestparagraf, mi aflu in drum spre Calgary cu un avion Air
Canada,unde aproapepe toati durata zborului m-am ,,luptat" cu ve-
cinul meu, foarte corpolent, pentru teritoriul reprezentat de bratul scau-
nului. Pe moment, se pare ci arn pierdut; mai am doar un mic colqiqor
din bratul scaunului, iar el domind resnrl gi, prin unnare, toat[ partea
din stAngamea.Tot ce pot si fac estesXmd aplec spre fereastrd.pAnI la
urmi, m-am decis s[ renung si mai cucerescvreun pic de spagiu,aga
incAt el a cAgtigatgi eu am pierdut. Dar cel pufin, prin lupta noastrl
teritoriali, am obginut un exemplu pentru aceast[ carte. Incidente ca
acestani se intAmpld tuturor in fiecare zi, in lifruri, la iegireadintr-o
clidire sau in s5lile de clas[. Dac[, in cele din urmi, nu existXacomo-
dare saucompromis, cineva sfArqegte prin a fi perdant gi niminui nu-i
place sd se simtl aga.
Putegivedeagesturi de dominare teritoriald gi in silile de intruniri
sau de consiliu, unde o persoani igi poate lmprigtia materialele sauigi
poate folosi coatele pentru a ocupa o parte mai mare din masa de
conferingl in detrimentul celorlalEi.Potrivit spuselorlui Edward Hall,
128 SECRETELE NONVERBALE
COMLTNICARII
C'€stul,mf,inilorin golduri"
Un comportament teritorial care poate fi folosit pentm impunerea
dominagiei 9i proiectarea unei imagini de autoritate este gestul ,,mAi-
nilor in golduri" - braqele descriu o forml de v, cu mainile plasate pe
golduri 9i degetelemari indreptate cItre spate.Privigi postura adoptatd
*.- }DEMANANOASTRA r29
:e cei din poligie sau annatd cAnd vorbesc unii cu algii. Foarte des ii
,;:E vedeaflnAndu-gi braqelein acestfel. Degi esteo parte componenti
i :regitirii lor pentru impunerea autoritigii, in sectorul privat nu di
bine. Personalul militar care iese Ia pensie gi intrd in lumea afa-
-ea
:=rilor este sfXtuit si igi revizuiasci imaginea pentru a nu mai pdrea
;it de autoritari (vezi figura 40). Reducereautiliz[rii acestui gest poate
'neliora deseori aceaatitudine a militarilor pe care civilii o consideri
-eliniqtitoare (vezi caseta31).
Pentru femei, mAinile puse in golduri au o utilitate aparte. Am
-:r'igat femeile aflate in posturi de conducerecd esteun comportament
-onverbal foarte puternic, pe care il pot exercita cAndse confrunti cu
:arbaqii in sSlilede consiliu. Esteo modalitate eficienti pentru oricine,
Mdinilein golduri
reprezintd
un
comportamentteritorial
extremde puternic,care
poatefi folositpentru
a stabili,,cineestegeful"
sau oentrua ardta
ce,,suntprobleme
de discutat".
SECRETELE
COMUNICARIINONVERBALE
&
*1}IEMANANOASTM 131
Efecnrlde"glug["
Un alt comportament teritorial, care are un efect similar cu gestul
mAinilor in golduri, poate observatdeseoriin timpul intAlnirilor de
afacerigi la alte evenimentesociale,cAndo persoanXa$ezatdpe scaun
se lasl pe spate,igi ridic5 bragelegi igi irnpletegte degetelein dreptul
cefei (vezi figura 43). Am discutat cu un antropolog cultural despre
aceast[posturi gi am ajunsamAndoila concluzia ci esteo reminiscenqX
a felului in care igi llgegtecobra gAtul pentru a atenqionacelelalte ani-
male asupraputerii gi dominagieisale.Acest efect de reliefare a capului
ne facesi p[rem mai impozanqigi le transmite celorlalqimesajulcX,,Eu
sunt geful aici". Existi gi o ierarhizare a felului in care sunt utilizate
acestegesturide dominare.De exemplu,in timp ce sea$teapt[incepe-
r32 SECRETELE
COMUNICARIINONVERBALE
reaunei gedinqe,ofiqerul cel mai mare in grad dintre cei prezenti poate
facegestul de impletire a degetelor la ceaft, cu coatelein sus.Dar cAnd
geful cel mare intri in salI, acest comportament teritorial dispare.
Teritoriul poate fi revendicat doar de cei care au un statut ridicat sau
de cei aflaqi Ia cornandi. De aceea,este dreptul gefului si adopte acest
comportament, in timp ce togi ceilalgiigi coboarXin mod firesc miinile
pe mas[, pentru a-gi arita deferenqa.
Posturadominnntl
Deseori, oamenii igi folosescbragelepentru a scoatein evidenlX
simultan un punct de vedere gi revendicarea teritoriald. Acest lucru se
intAmpl[ frecvent in cadrul intA]nirilor in care cei prezengi nu sunt de
t34 SECRETELE
COMIJNICARIINONVERBALE
C'esnrilebragelor
ln cadrulcomportamennrlui
decurtare
CAndface curte unei femei, blrbanrl va fi de obicei primul care igi
va petrece braEulin jurul paftenerei sale,mai alescAnds-ar putea ca gi
alli birba$ si ridice pretengiiasupraaceleiagifemei. Saui9i va planta un
bral in spatelepartenereigi va ,,roi" in jurul ei astfelincAt nimeni s[ nu-i
poat5.revendica sau uzurpa poziEia.urmxrirea ritualurilor de curtare
poate fi foarte instructivi gi distractivl, mai ales cAnd observali cum
birbafii igi apir[ incongtient gi teritoriul, gi partenerain acelagitimp.
Un alt exemplu de comportament de curtare semanifestdprin apro-
pierea bragelorunui cuplu a$ezatla o masd.in braqeexisti numeroase
terminagii nervoasesenzoriale,astfel incdt atingerea lor poate genera
plXceri senzuale.De fapt, chiar gi contactul bralelor goale cu pirul sau
atingereabragelorprin haine pot stimula mecanismelesenzoriale.Deci,
cAnd st[m cu bralele apropiatede ale altcuiva, sistemul limbic ne
-.- \lzuANeNoAsrRA 135
Degetele mAinilor
depdrtatecAnd
sesprijind
peo suprafatasunt
ungestteritorial
semnificativ
care
ugereazdincredere
gi autoritate.
Bra[eledesfigurate
pestealtescaune
le demonstreazi
cdvd simlili
celorlalti
increzdtori9iin largul
dumneavoastrd.
136 SECRETELE
COMUNICARIINO}IVERBALE
Aseta gZ:DEPARTAREABRATELOR
CA SEMNALDE AL{RMA
3{}:COIVIANDAI,ITIJLSWAT
Caseta
CAREe ilSer BRATELE
IOS
Acummai multiani am fost solicitatsd participla planificarea
uneiopera[iuniSWATcare trebuiasi aibd loc in Lakeland,Florida.
in timpce organizatorulmisiuniidescriaordineaoperaliunilor, pirea
sd aibdtotulsubcontrol.Bra[elesalese desfiguraupe doudscaune
in timp ce el continuaincrezdtordescriereaplanuluide capturare.
Deodatd,cinevaa intrebat:,,A{idiscutatcu paramedicii din Lakeland?
l-acontactatcineva?"Instanlaneu, gi-a
organizatorul coborAtbratele,
prinzAndu-le cu palmeleapropiate.
intregenunchi, Afosto schimbare
semnificativd in comDortamentul A trecutde la domi-
tiu teritorial.
narea.unuispaliulargla replierea drasticd,numaidin cauzdcd nu
ficuse toate aranjamentele necesare.incredereasa dispiruse ca
prinminune. A fostun exemplutulburdtor al vitezeicu carese schim-
bi gi lluctueazdcomportamentele noastrein func[iede gdnduri,
stareade spirit9i nivelulde increderein noi ingine.Acestlimbaj
nonverbal apareinstantaneu,transmitAnd pe loco seriede informa[ii.
CAndsuntemsiguride noi ne desfdgurdm pe o suprafa[icAt mai
mare,iar cdndsuntemmaipu{inincrezitorine retragem.
j
$ruANeNoAsrRA 139
-.-
C'esnriledeafecgiune
alebragelor
Copiii au nevoie de atingerile drdg[stoaseale plrinqilor pentru a
:egte simgindu-seingrijiqi gi in sigurangl, dar chiar gi adulgilor le
bine o imbr[gigaredin cAndin cAnd.Mie imi place si imbrigigez
-inde
:amenii destul de des, deoarecein acestfel le transmit apreciereagi
rftcgiunea mai eficient decAtprintr-o mie de cuvinte. ii compXtimesc
:e cei care nu sunt adepqii imbr[$glrilor, pentru ci pierd mult din
:ucuria viegii.
Pe cAt de puternic[ gi de eficientX poate fi o imbriqigare pentru a
abline unele favoruri gi a imbunXtigi relagiile personale,uneori acest
gestpoate fi interpretat gi ca o invadare nedoriti a spagiuiuipersonal.
in lumea litigioasi in care tr[im, in care o imbrigigare plinl de bune
ntengii poate fi luatI drept un avans sexual,trebuie sI fim extrem de
atenli la situaliile in care s-ar putea sI nu fie bine-veniti. Ca de obicei,
observareaatenti gi interpretareacomportamentului oamenilor cu care
avegide-a face vi va ajuta sI evaluagidaci intr-o anumit[ situagieeste
potriviti sau nu o imbrigigare.
Chiar gi ftri imbrlqigXri,oamenii i9i pot folosi bragelepentru a-gi
manifestasentimentelecilduroase,crescAndu-gi in acestfel ganselede
a fi priviqi favorabil de cltre ceilalgi. CAnd intAlnigi pe cineva pentru
prima dat5, incerca$ s[ adoptagio atitudine cordiai[, in acest scop
ginind bragelerelaxate,preferabil cu partea interioari expusi gi chiar
cu palmele clar vizibile. Este o modalitate foarte puternic[ de a trans-
mite cltre sistemul limbic al celeilalte persoanemesajui ,,Salut,nu am
nicio intenqie rea". in acestfel, ii putegi induce foarte ugor o stare
relaxat[, facilitAnd continuarea discuqiei.
in America LatinI, un abrazo(imbrigigarescurtX)intre b[rbagi face
parte din tradiqie. Este modalitatea de a spune ,,imi egti simpatic". in
timpul acestui gest, piepturile celor doi se ating, iar bragelefieciruia
cuprind spateleceluilalt. Din p[cate, cunosc foarte muigi oameni care
resping acestgest sau se simt foarte ciudat cAnd sunt nevoigi si-l faci.
Am vdzut oameni de afaceri americani care, ajungAndin America
Latinl, fie refuz[ un abrazo,fie cAndii dau curs arati de parci ar dansa
cu str[bunica. Sfatul meu estesi faceqiacestgestintr-un mod corect, de
140 SECRETELE
COMUNICARIINONVERBALE
Caseta
34:NU VA U{Seg INTIMDATI
DEo hIBRATI$ARE
FINAT.E
cArwe REMARCI In/tgAIIJL
DESPRE
BRATELOR
Braqelenoastre pot transmite numeroaseinformaqii care ne ajuti
si decodific[m intenqiile gi sentimentele celorldgi. Din punctul meu
de vedere,unul dintre cele mai bune mijloace Pentru a intra in contact
cu cineva este atingerea bratului acelei persoane,undeva intre cot gi
umir. Desigur, intotdeauna este inqelept s[ evaluagi preferinqele
personale9i culturale ale persoaneiinainte de a face acestgest.Totugi,
in general o mici atingere esteo modalitate bun5 gi sigurl de a inigia
contactul uman gi a-l facepe celllalt si-gi dea seamaci il privili cu ochi
buni. in zona Mediteranei, a Americii de Sud gi in girile arabe, atin-
gerea este o component[ imPortant[ a comunicirii 9i a armoniei
sociale.Nu fiqi $ocagi,nedumerigi qi nu vi simliqi ameningaqidaci, in
cdlltori.ile dumneavoastr[, oamenii intAlnili vi ating bragele (presu-
punAnd ci o fac agacum am descris mai inainte). Este felul lor de a
spunecd sunt oameni de treabd.De fapt, de weme ce atingereaumanl
este atAt de intim implicatE in comunicare, atunci cAnd ea nu se
manifesti deloc intre doi oameni, ar trebui sI vd intrebagi care poate fi
cauza.
CaproluL 9ASE
[inegi-vlbine!
Limbaiulmflinilorgi degetelor
ASPECTLJL
$I GESTIJRTIE
IVIAnU,ORAIECTEAZA
PERCETTIAINTERPERSONAT"A.
Nu numai c[ mAinile celorlalgi ne comunicl informagii impor-
tante, dar 9i migcirile propriilor noasrremAini influenteazi modul in
care suntem percepu[i Ia rAndul nostru. Drept urrnare, felul in care ne
folosim mAinile,precum gi ceeace afldm din gesturilemAinilor celor-
lalqi contribuie la sporirea eficientei in cadruI reiagiilor interpersonale.
S[ incepem prin examinareafelului in care migc5rile m6inilor con-
tribuie Ia creareaimaginii noastrein ochii celorlalqi.
Ascunderexmginilorcreeazlo impresienegativ{.
finegi-vl mf,inilela vedere!
Oamenii v[ pot privi cu suspiciune dacd nu vi vId mAinile in
timp ce vorbigi.De aceea,incercaqisi vd qineqimAinile la vederein tot
timpul comuniclrii fagi in fag[. Dacd agivorbit vreodati cu o persoand
ale cirei m6ini se aflau sub masd,cred cd vi veti aduce aminte de
senzaqiastAnjenitoaredin timpul acelei conversarii (vezi caseta36). in
relagiiledirecte cu alte persoane,ne agteptlm si le vedem mAinile,
deoarececreierul este dependent de acesteinformagii ca parte in-
tegrant5 a procesului de comunicare. CAnd mAinile nu sevid sausunt
lipsite de expresivitate,calitateagi onestitateainformatiei transmise
are de suferit.
146 SECRETELE
COMIJNICARIINONVERBATE
C,asea
36:uN H(PERIMENT SUBlv1Alrlf
"PE
Cuaniinurmi amrealizat unstudiuinformalin treidintrecla-
selemele.Le-amcerutstuden[ilor si-gi ia reciprocinterogatorii,
iar
in timpul conversatieijumdtatedinclasdsi igitindmAinile submese,
in timpce cealaltd jumdtatesi le pdstreze la vedere.Dupdun
interogatoriu de cincisprezece minute,am descoperit ci cei care
aveaumAinile submeseerauperceputi de ,,anchetatori"dreptstAn-
jenitori,
ascunzAnd ceva,fricogigichiarmincinogi. Ceicarein timpul
gi-autinutmAinile
interogatoriului deasupra meselor aufostpercepu[i
ca fiindmaideschigi 9i maiprietenogi. Niciunul dintreacegtia din
urmi nu a fostsocotitmincinos. Nua fostun experiment preagtiin-
[ific,darnoil-amconsiderat destulde instructiv.
CAndse realizeazA asuprajuratilor,
cercetdri unadintreobser-
valiileobignuite estecAtde multle displaceacestora faptulci
avoca[ii ,,seascund"in spatelepupitrului.Juratiivorsi levadi mAi-
nile,pentrucdastfelle potintelege maiclarprezentarea. Juralilornu
le placenicicdndmartorii igi ascundmdinile; ei percep acest gest
intr-unmodnegativ, comentdnd cd martorul ascunde cevasaupoate
chiarminte.Cutoatecd aceste tipuridecomportament nuau nimic
de-afacecuminciuna, perceptiajuratilor
estesemnificativd, reamin-
tindu-ne cd ascunderea mdinilortrebuieevitatd.
x
RrtereauneistrtngeridemAnl
StrAngereade mAni estede obicei primul - gi poate chiar unicul - I
Poateunuldintrecelemai
ofensatoaregesturipecare
le putemlaceesteardtatul
cu
Areconotalii
degetul. negative
peintregglobulpdmdntesc.
aspectului
Aranjarea Personal
Dar
esteuneoriacceptabile.
cu noi,
vorbesc
cAndceilal[i
esteungestnecuviincios.
Aspectulmtinilor
uitandu-te la mainile oamenilor, igi poqi da seamacateodatl ce fel
de munc[ au sau in ce tip de activit[gi sunt implicagi. MAinile
persoanelor care sunt angajateintr-o munci fizici sunt de obicei mai
aspre gi bdtltorite. Cicatricile ne pot sugera cd cineva lucreaz[ la o
fermi sau pot fi urme ale unor r[ni cip[tate pe terenul de sport. Pozigia
mainilor unei persoanepe langl corp, cand aceastasti in picioare, ne
poate indica o experiengi militard anterioari. Un cfintireq la chitard
poate aveabltdturi pe virfurile degetelor unei mAini.
Aspectul mainilor ne indici de asemeneacat de multi gnj[ le acor-
dim gi f"l11}itt carepercepemconvenqiilesociale.Mflinile Pot fi extrem
l:srg-vA nwn! 153
Roadereaunghiilor
este
perceputd
in general
caun
semnde nesigurantd
sau
nervozitate.
intr-o stare de incordare nervoasl esteuna dintre cele mai bune c[i de
a vi asigurarelaEiisincere, eficiente gi de succes.
Unii oameni cred in mod eronat ci palmeletranspirateii dau de gol
pe mincinogi. Nu estedeloc aga.Aceeagiparte a sistemului nervos care
seactiveazi in timpul reacEiilorde incremenire, lupti saufugi (sistemul
nervos simpatic) guverneaz[ gi glandele sudoripare. DeoarecepAn[ gi
simplul fapt de a face cunogtingi cu cineva poaredetermina transpiragia
palmelor, acestfenomen nu trebuie interpretat ca indiciu al minciunii.
Aproximativ 5olodin populaqietranspiri abundent, iar transpiragia
cronici a unora faceca palmele lor si fie mereu umede (starecunoscutl
sub numele de hiperhidrozd) (Collett, 2003, 11). Palmele transpirate
nu sunt un semn de minciund. Pot indica doar stresul 9i, in anumite
cazuri, o dereglare genetici. Fif atenqi cAnd evaluaqimotivul penrru
care palmele cuiva sunt umede. Degi anumite sursesusginc[ persoana
minte daci are palmele transpirate, pur gi simplu nu esteadevdrat.
INTERPRETAXEALIMBAJTJLIINONVERsAI
AI IVTAINITOR
PAni aici am examinat felul in care migclrile mAinilor gi infXqi-
garealor influengeaz[felul in carene percepceilalqi.Acum, haideqisI
vedem cum anumite gesfuri ale mAinilor ne pot ajuta sI interpretlm
ceeace gAndescAisimt algi oameni.Voi incepe cu cAtevacomentarii
generaledespremodul in care mAinile ne pot oferi informaqii, iar apoi
mi voi ocupa de anumite comportamente specifice care denotl un
grad inalt sausclzur de increderegi carepot fi extrem de utile pentru
a-i inqelegepe ceilalqi.
Nervoziatexmiinilor transmiteinformagiiimportante
Mugchii care controleazXmiinile gi degetelesunr destina$ sI exe-
cute migcdri precisegi extrem de fine. cand sistemul lirnbic esteactivar
qi noi suntem stresagigi nervogi,secreqiileabundente de neurotransmi-
gltori qi hormoni, cum ar fi adrenalina (sauepinefrina) pot cauzatre-
murul necontrolat al mAinilor. MAinile por rremura 9i cAnd auzim,
vedem saugAndimcevacarepoateaveaconsecinledezastruoase. Obiec-
tele pe care le ginem in mdni par si sporeasciacesttremurat, transmigAnd ti
GESTI.'RI
AIE I\{AINILORCd,RESEMNIFICA
hlcnronnnehr snrrt
Gesturilede incredere in sine reflectl un grad ridicat de confort al
@Eerului 9i de sigurangi personali. CAtevaindicii obginute din pos-
lu-le mAinilor ne dau de ingelesc[ persoanase simte bine in siruaqia
r:riecrivi.
Unireavdrfurilor
degetelorde la ambele
mAiniesteunuldintrecele
maiputernicegesturicaresemnificd
increderea
in sine.
158 SECRETELE
COMIJNICARIINONVERBALE
ungest
mAinilo/'este
,,FrAngerea
universal,
carearatdcdsuntemstresati
sauingrijorati.
caseta,{0:
fuRAfII AU t{CREDEREhI IJMBAIITL I
I\{AINIIOR I
I
Putereacomportamentului nonverbalpoatefi cercetatdstudiind
I
impactulgestuluide unirea vdrfurilordegetelorin diferitesitua[ii.
(
Aceastdposturda mAiniloreste utili, de exemplu,pentrucei ce
C
depunmdrturiein salade judecatd;utilizareaei este indicatimai
t
ales cAnd este de fatd un expert.Martoriiar trebuisd foloseascd
gestulpentrua accentuaun punctde vederesau pentrua-gima-
nifestaincredereaputerniciin afirma[iileficute. Proceddndastfel,
depozi[ialor poateaveain ochiijura[iloro greutatemai maredecAt
dacdgi-ar[inemdinilepe genunchisau daci gi-arimpletidegetele.
Este interesantcd atuncicdnd avocatulface gestulde unire a d
deget'elor in timpuldepozi[ieiunui martor,valoareaacesteiaeste
sporitd,deoareceavocatuleste perceputca fiind increzdtorin g
afirmaliilemartorului.CAndjuraliiii vad pe martoricd igifrdngmAinile
sau igi lin degeteleimpletite,tind sd le interpreteze gesturiledrept
nervozitate sau,destulde desdin pdcate,minciund. Esteimportant
de gtiutcd atAtpersoanele sincere,cAt gi cele mincinoase adoptd
acesteposturiale mAinilor9i de aceeaele nu trebuieasociateau-
tomatcu minciuna.Esterecomandat persoanelor caredepunmdr-
turiesd-gilind mAinilecu vArfurile degetelorunitesau in formi de
cupdfdri si-gi impleteascidegetele,deoarecein acestfel vor fi
percepute ca fiindmaiautoritare,maiincrezdtoare gi maisincere.
ROtItt DEGETITLUI
I\{AREtt CennUr LIMBAIULLI
NOI{/ERBAI
Este interesant cum limbajul verbal il reflecti uneori, ca intr-o
oglindi, pe cel nonverbal. CAnd criticii apreciaz[ un film aritAndu-gi
ambele degete mari ridicate igi exprim[ increderea in calitatea sa
deosebit[. Ridicarea concomitenti a degetelor mari este aproape
intotdeauna un semn nonverbal de incredere deosebiti. Interesant[
este $i asociereagestului cu un starut ridicat. Uitaqi-vd la fotografiile
Iui John F. Kennedy gi observagicdt de des igi gineamAinile in bu-
lrrn-vA s[.[E! 161
mnarele hainei, cu degenrl mare la vedere (vezi figura 5l). Fratele siu
avea acelagiobicei. Avocatii, profesorii de liceu gi doctorii pot
lbby
i r-izugi deseoriapucandu-gireverele hainei, cu degetelemari ridicate.
'xisti un faimos lang nagional de studiouri de modi ale cirui modele
=ninine sunt invariabil fotografiate ginandu-gi gulerul cu o mand al
:arui deget mare este ridicat. Aparent, echipa de marketing a acestei
:ompanii cunoa$tegi ea semnificaqiadegetelor mari ridicate pentru a
semnalaincrederea crescuti sauun inalt statut social.
Degetele. suntdeobicei
mariridicate Degetelemaripotdispdreadintr-odat5,
unbunindicator pozitive.
al gAndurilor atuncicAndnuse
cain imagine,
elepotfi
in timpuluneiconversa$i discutddesprecevaimPortantsau
foartemobile. cAndemoliiledevinnegative.
Fig. 54
41:MESAIUL GRE$ITTRANSNIIS
Cas€ta
DE DEGETEI^EI\{ARI
Pe cAndsteteamintr-unrenumithoteldin Bogota,Columbia,
directorul generalal acestuiami-aspuscd angajase recentcdtiva
paznici,darcevanu-iplicealaei,deqinu-gidddea seamadespre ce
eravorba.$tiindcd lucrasem ca agent FBl, m-a intrebat daci observ
cevaneobignuit la noiisdimembriai echipei. Ne-amdusafardunde
era loculpaznicilor gi am aruncatrepedeo privire.Directorul a
observat ci, degiaveauuniforme noigiincdl[imintea lustruitd,ceva
nu erain reguli.Am fostde acordci uniformele lor aritauprofe-
sionist,daram scosin evidenticd ei stiteaucu degetelemariin
buzunare, gestcareii ficeasi pardslabi9iincompetenti' Lainceput
directorul nu pdreasi deaatentiespuselor mele, pAni cdndl-am
pussd adoptechiarel aceaposturi.lmediata spus:,,Aidreptate.
Seamindcu nigtecopiimicicareigi agteaptd mamasd le spundce
sdfac6".Adouazi paznicilor li s-aaritatce posturd si adoptepentru
a aveaunaerde autoritate (mdinile la spate,birbiaridicatd) fdri sd
pari ameninlitori pentru clien[ii hotelului.C6teodati lucrurilemd-
runtepotinsemnamult.in acestcaz,dispari[ia de la vedere a de-
getelormaridevenise un puternic indicator al increderii scizutein
propriilecapacitili- exact invers fald de ceea ce te agtep[i sd vezi
la o for[i de securitate, maialesdinBogota, Columbia'
incercali gidumneavoastri urmitorulexperiment. Sta[icudege-
la
telemariin buzunare gi inheba[i oamenii ce cred despre dumnea-
:e
voastri.Comentariile lorvi vorconfirma cd aceastd posturd denotd
=sl
o atitudine slabi gi delocincrezdtoare. Nuvetivedeaniciodatiun
Te
candidat la pregedinlie sau un liderdintr-oanumith tari stdndcude- ion
getelemariin buzunare. Acestgest nu se intAlnegte la indivizii
increzitori(veziligura55).
'*t
-o
nai
Ed
Efr
fNs,r-vAsnrE! 165
Jinereadegetelormari
in buzunare, po$ureperceputd
deobiceicasemnal
de insecuritate
saudisconfort
social,transmiteimediatacest
nesaj9ide aceeatrebuieevitatd.
Marcareaorganelorgenitale
cateodati birbagii, in mod incongtient, igi introduc degetelemari
in interiorul beteliei pantalonilor, de o parte gi de alta a fermoarului,
fie pentru a-gi ridica pantalonii, fie chiar lisAndu-le pe loc, in timp ce
restul degetelor coboard in jos, ca gi cum ar marca organele genitale
(vezi figura^56).Marcarea organelor genitale esteun gest putJrnic
de
dominaqie.in esengdspune: ,ia privigi, sunt un birbat virill"
Nu la multi weme dupi ce am inceput sr scriu aceastrcarte, dis-
cutam despreacestgest in timp ce predam unei echipe FBI din
epan-
tico, virginia. Participangii l-au luat in derddere, afirmand cr niciun
brrbat nu ar putea fi atat de ostentativ in privinga propriei sexualitdli,
mai alesincongtient. chiar in ziua urmrtoare, unul dintre ei s-a intors
in clasi gi le-a spus colegilor ci a observat ra toaletr un student care,
itr f"ta oglinzii, s-aaranjat, gi-a pus ochelarii gi doar pentru un moment
166 COMIJNICARIINOI.IVERBALE
SECRETELE
mf,inilor
lncremenirea
Cercetdrilene spun cXmincinogii au tendinqade a recurgela ges-
ruri mai pufine, atingeri mai pugine qi ci igi migci bragelegi mAinile
rrai pugin decat persoaneleoneste (vrij, 2003, 65). Aceste rezultare
zunt in concordangrcu reacgiilesistemuluilimbic. in fagaameningdrii
in acestcaz dezviluirea unei minciuni), ne miqcim mai puqin sauchiar
incremenim pentru a nu atrageatengia.Acest comportamentestedes-
rul de desobservatin timpul conversatiei:bratele cuiva iqi reduc foarte
rrult migcdrile cand persoanarespectivr spuneo minciuni, spre deose-
bire de cazul in carespuneadevirul, cand gesturilesalesunt mult mai
iibere. Deoareceacesteschimblri sunt controlate de sistemullimbic,
nu de partearagionalda creierului, le puteli acordamai multd incredere
decatcuvintelor. Ele indici ceeace se intamplx cu adev[rat in mintea
persoaneicarevorbegre(vezi casera42). Agadar,figi atengila momen-
tele in caremainile gi braqeleincremenescdintr-odatr; ele spun foarte
multe despreceeace seintAmpldin mintea aceleipersoane.
Frtngerea
mAinilor
cand oamenii igi frang mainile sauigi impletescdegetele,mai ares
ca reacgiela un comentariu semnificativ, Ia un eveniment sauo schim-
bare din mediul lor, esteun semn care indici stresulsau increderea
scizut[ (vezi figura 50). Acestegesturi de calmare,observateIa oamenii
de pe intreg globul, aduc oarecum cu posfura mAinilor in timpul unei
rugiciuni - qi poatela nivel incongtient chiar astasepetrece.pe mlsurd
ce gestul frangerii mainilor cregtein intensitare,culoareapielii sepoate
schimba, albindu-se, din cauzafaptului ci sangeleesteindepirtat din
punctele de presiune.Lucrurile devin chiar serioaseatunci cand sema-
nifesti acestcomportament.
Frecareamf,inilor
O persoandaflat[ intr-o starede indoiali (careestecu un grad mai
jos decAt increderea scdzutl) sau de stres moderat igi va freca ugor
palmele (vezi figura 57). Dacdsituaqiadevine mai stresanrdsaunivelul
de incredere estein scxdere,vegivedeacum deodati mangaiereaugoard
168 SECRETELE NOI.IVERBALE
COMTJNICARII
Deseorinecalmdmanxietatea
mdngdindu-ne
saunervozitatea
palmelecudegetele
mdinileunade alta.
saufrecdndu-ne
169
Atiagerea
genhi
-{m ales si vorbesc Ai despre atingerea gAtului in acest capitol
*ritor la indiciile oferite de brafe deoarece,dacd veEiurmiri mainile
:1? cu atenfie, le vep vedea deseori ajung6nd gi in regiunea gAnrlui.
la-menii care igi ating gitul (in orice parre a sa) in timp ce vorbesc fie
m. un nivel al increderii in sine mai scizut decAt cel normal. fie in-
:earci si se elibereze de stres. Acoperirea zonei gitului gi a scobiturii
:e la baza lui in momentele de stres este un indicator universal 9i pu-
:ernic al faptului c[ a apirut un element considerat de creier ame-
-rinqitor, inacceptabil, nelinigtitor, contestabil sau emogional.Nu are
icio legiturl cu minciuna, degi oamenii care mint pot manifesta $i ei
-:'n astfel de comportament in situa;ii nelinigtitoare. A,;adar, urmirigi
C6nddegetele seimpreuneazd 9i
sefreacdunelede altele,cain imaginea
de maisus,creierulsolicitduncontact
fizicsuplimentar
al mdinilorpentru
a-gicalmaanxietatea. sau.grijile
matsenoase.
t70 COMUNICARIINONVERBALE
SECRETELE
Mici gesnrialemfinilor
un microgesfesteun semnalnonverbalrapid careapareatunci cand
: incearcr si suprime o reacgiefireascr la un stimul negativ
-rsoani2003,15).in acestecircumstange,
Iman, cu cAtesremai reflex gi mai
rrn ca duratl, cu atAtestemai adevirat. De exemplu,si ne imaginim ci
drt ii spuneunui angajatcr trebuie si{ ajutegi si lucrezetot weekendul
:eoarececineva s-a imbolnrvit. cand aude vestea,nasul angajatului se
:€rele$te saupe fagalui aparepentm scurt timp un zambetdeziluzionat.
iceste mici gesruri de nepl[cere sunt indicii clare ale sentimentelor
respective.in mod similar, mainile pot da la iveali gi ele astfel
-rsoanei
:e microexpresiicare ne pot chiar surprinde (vezi caseta44).
44:GESTULDEGEILJLII IvIIILOCT
Caseta
ht roc DEcLTvINTE
in carteasa remarcabtdTellingLies,dr. PaulEkmanigi descrie
cercetirilein cursulcdroraa folositcamerevideode marevitezd
pentrua urmdrimicrogesturile princarecomunicimla nivelincong-
tientnepldcerea sau emoliile adevdrate (Ekman,1991, 129-131). Un
asemeneamicrogestobservatde dr. Ekman este ardtareadegetului
mijlociu.intr-uncaz de inalti securitate nationalS,in care am fost
implicatpersonalca observator,unuldintresubieclifolosearepetat
degetulmijlociupentrua-gi impingeochelariipe nas la fiecare
intrebareadresatdde anchetatorul-gef al Departamentului de Justitie
(pe care il dispreluia).Acestcomportament nu a {ost observat9i in
cazulcelorlallianchetatori, ci doarfald de cel pe caresubiectulnu il
agreadeloc. La inceput, nu am crezutcd vedeamun astfelde gest,
evidentdarfugar,carese manifesta atAtde clarla adresaunuisingur
investigator. Din fericire,interogatoriile erau filmateca parte a
probatoriuluilegal(deexemplu,cdndsubiectulestede acordsd coo-
perezepentrua primio pedeapsdmai ugoari),astfelincAtam putut
revedeacasetapentrua aveaconfirmarea celorvdzute.
Poatela fel de interesanta fost gi faptulci anchetatorul-gef nu
observasegestuldegetuluimiilociugi cdnd i-amspusdespre a el
refuzatsi acceptecd era un indiciual antipatiei suspectului.Cu toate
acestea,cAnd ancheta a luat sfArgit, suspectul a spus cu obidd
cdtevacuvintedesprecAtde mult il dispre[uia pe acesta 9i era chiar
evidentcd incercasesd subminezeinterogatoriul din cauza ciocnirii
dintreceledoui personalitdti.
MicrogesturilemAinilorpotluadiverseforme,cumar fi de exem-
plu migcarealor de-a lungulcoapselor9i apoi ridicareadegetului
mijlociuin momentulin carepalmeleatinggenunchii. Acestgesta
fost observatatAtla birbali, cdt 9i la femei.Repetfaptulcd aceste
&
mici gesturiaparfoarterapidgi pot fi ascunsecu ugurintdde alte
acliuni.Cdutali-legi nu le trecelicu vedereaatuncicAndle obserua[i.
mdcar,in context,ca semneale neplicerii,ostilitdtii'
s
Examinali-le ;
J
dispretuluisausfiddrii.
t73
Canaranra
minfii
Linbajulfegei
avem mereu in vedere ci ele pot fi mimate, agacd cele rnai bune indicii
despresentimentele adevirate derivd din combinaqiide gesnrri,in care
se includ indicii faciale gi corporale, care se susginsau sunt comple-
,il!. i,
mentare unele fagl de altele. Prin evaluareain context a indiciilor non-
verbale ale fegeigi comparareacu alte semnaleale corpului, le putem T{1
gc:
folosi pentru a afla ce se petrece cu adevirat in mintea cuiva, ce simte
sau,/gice intentioneazi. Deoarececreierul tinde s[ foloseascltot ce s€ oa:s
afli deasupraumerilor ca o singur[ ,,canava"pentru exprimare qi co- irr
municare, ne vom referi in continuare Ia fagi gi la gAtca la un tot: figura
noastrl publici.
fft:
*I-\.{VAUA MINTII 177
DPRXSIIALE FETEICESUGEREAZAEMOTIINEGATME
SAUPOZITME
Emoliile negarive- neplicere, dezgust,antiparie,frici saufurie -
:e dau o starede incordare nervoasx.Aceastasemanifestxin mai multe
:-*uri, in interiorul corpului gi la suprafagalui. Faqaumani ne oferr o
::nstelagie de indicii simultane care dezvxluie tensiunea nervoasd:
'-cordarea
fxlcilor, freamrtul orificiilor nazale, ingustareaochilor,
:emurul gurii saustrAngereabuzelor (pdni cAndaproapeci nu semai
-'id). La o examinaremai atent[,
putegi observaci privirea este fixr,
nemigcat,iar capul nu seapleaci in niciun fel. o persoandpoate
-irul
i nu spundnimic desprestareaei de tensiune,dar daci vedem aceste
ranifestiri nu mai avem nicio indoiali cEesresupiratr gi creierul sdu
:roceseazFsituagiinepl5cute.Acesreindicii ale emogiilor negativese
:ranifestdla fel pe tot globul gi meritd si le identificim, pentru cd sunr
:e o real5 valoare.
cand cinevaestesupxrat,pot fi prezentetoate acesteindicii non-
-.-erbale saunumai catevagi sepot manifestacu intensitatemoderati gi
=ecrtor saucu putere, pe o duratd de catevaminute sauchiar mai mult.
-\mintigi-vi felul cum se uira clint Eastwood in vechile westernuri Ia
adversariisri inainte de a-gidescrrcapistoalele.privirea aceeaspunea
torul' Desigur,actorii sunt pregdtigisi foloseasciexpresiifaciale care
si fie foarte ugor de recunoscut. Totugi, in lumea reali, acesteindicii
nonverbalesunr mai dificil de identificat, fie din cauzdcd sunt mai dis-
crete,fie ci sunt ascunsein mod intenqionat,fie cd sunt pur gi simplu
trecute cu vederea(vezi figura 59).
Luagiin considerare,spre exempbt, inclestareafdlcirorca indiciu
al tensiunii nervoase.Dupi o intalnire de afaceri,un managerii poate
spune colegului sxu: ,,Ai vrzut cum gi-a incleqtat Bill fElcile cdnd am
frcut aceapropunere?"Rispunsul estede cele mai multe ori ,,nu,nu am
observat"(vezi caseta45). Pierdem multe indicii facialedeoareceam
fost invigagi sx nu ne uitlm prea insistent la cineva qi/saudeoarecene
concentrxmmai mult pe ceeace sespunedecatpe felul cum sespune.
Reginegicd oamenii se striduiesc deseorisd-giascunddemotiile,
ceeace le facedificil de detectatdacr noi nu suntem buni observatori.
178 COMUNICARIINON\TERBALE
SECRETELE
Ochiipeiumetateinchigi,frunteaincretitd9i
contorsionati
mugchiifelei indicede obicei
gidisconfort.
o staredeincordare
i.{LA MINTII
capuluiintr-oparteeste
inclinarea
putemicd
o modalitate dea spune,Md
simtbine,suntdeschisgi prietenos".
Estefoartedificilsi faceliacestgest
in preajmaoamenilor Pecare
nu-iagreati.
Cqr,tAveueI\4rNTII 181
CE}.ITJ'yTTITGDEANrn-rrN urr
Qseta472
Contactareapupileigitngustareaprivfuiicaforme
alereqpingeriiunei imngini
Cercetirile aratdc[, odati ce trecem de reacqiareflex5, atunci cAnd
ne place ceeace vedem, pupilele se dilati; cAnd nu ne place, ele se
contract[ (vezi figura 61) (Hess,1975a;Hess,1975b).Nu avem niciun
control congtient asuprapupilelor, iar acesteareacqioneaziin fracqiuni
182 COMUNICARIINOI{TERBALE
SECRETELE
Fig.6l
i ------\
9icontractarea
in acestdesenputelivedeadilatarea pupilelor.
incd
de la pupilelor
dilataiea
nagtere, o
semnifici starede mai
bine, ales
la ceidecaresuntemlegatiemotional.
CaNeveueMrNTrr 183
Caseta48: O CONDAIVINARE
PENTRU MC$ORAREA PIJPN,ET.6P
in 1989,in timpce lucramin cadrulFBIintr-oproblemdde srgu-
ran[dnationald,am interogatintr-unmod repetatun spioncare,degr
era cooperant,nu voia sd dezvdluienumelecomplicilorimplicaliin
spionaj.incercirilede a faceapella sim[ulsdu patriotic ai la preocu-
pareapentrusoartamilioanelor de oamenipe careii puneain pericol
nu ne-aucondusnicaieri;rdmAneaimpasibil.Era insd esenlialsd_i
descoperim complicii,pentrucd reprezentau o amenin(are serioasdla
adresa.siguran[ei statelorUnite.Vdzandcd am rdmasfdrdalternativa,
MarcReeser,un bunprietengi un extraordinar analistpe probleme de
contraspionaj din cadrulFBl,ne-asugeratsd folosimindiciilenonver-
balein tentativade a aflainformaliile dorite.
l-amardtatspionului 32 de cartonage pregdtitede MarcReeser,
fiecareavandnumeleuneipersoane cu careacestalucrasegi carei-ar
fi pututfi complicein aceastdsitualie.pe mdsurdce se uitala fiecare
cartonin parte,i se cereasi spund,in termenigenerali, ce gtiadespre
indiviziirespectivi.Nu ne interesaurdspunsurile in mod special,
deoarececuvintele puteaufi ingeldtoare; maidegrabd,ne interesace
exprimafa[alui.Lavedereaa doudnume,ochiisdis-aumdritmaiintai,
semn de recunoagtere, apoi pupileles-au micgoratrapid9i el gi_a
ingustatugorprivirea. La nivelsubcongtient, eraclarcd nu-iconvenea
sd vaddceledoudnumegise sim[eain pericol.poatecd indivizii aceia
ii puseserdin vederesi nu le dezvdluie numele.Micaorarea pupilelor
gi ingustareapriviriiau fost singurelesemnalecarene-aucondusla
identificarea celorlal[iconspiratori.El nu a fost congtientde indiciile
nonverbale pe careni le oferise9i nicinoinu am comentatdespreele.
Dacdnu am fi urmiritcomunicarea nonverbald a ochilorsdi,nu i-amf'
identificat niciodatipe ceilalti.pand la urmacei doi indiviziau fost
localizatigi interoga[i, momentin care gi-aumdrturisitimplicarea in
infrac{iunea respectivd. Nici pdndin ziua de astdzisubiectulacelu
interogatoriu nu gtiecumde am reugitsd-iidentificam complicii.
184 COMIJNICARIINON\IERBALE
SECRETETE
ingustareapriviriipoatefifoarterapidd
- 1/8dinh-osecundi- , darpoate
reflectaungdndsauo emolienegativd
in timpreal.
E,aseta
49:SPMNCHVELEcoBoRATE
RIDICAhMNNNEITA
cAr or los r,IArpoATEcoBoRlcrNEvA?
SprAncenele cobordte careinsotescingustarea priviriipotavea
catevainlelesuri diferite.Pentrua le diferenlia, trebuiesd evalua[i
gradulde migcare al sprAncenelor gicontextul in carese petrece.De
exemplu, cobordm sprAncenele gi privimcu ochiiintredeschigi cdnd
suntemagresivisaune confruntdm cu o problemi.De asemenea.
ldsdmin jossprancenele in fa[aunuipericolrealsauimaginar. Facem
acelagigest candsuntem plictisili,
neplicutimpresionali sausupira{i,
Totugi,
dacdsprdncenele coboaripreajos,agacumse poateobserva
la copiiicareau inregistrat un egecfoartemare,esteun semnuni-
versalde sldbiciuna gi insecuritate. lndiciservilism, slugdrnicie sau
supunere - semindndcuplecdciunea saucuincercarea cuivadea se
facecatmaimic- 9ipoatefi observat lapersoanele cucomportament
antisocial,maialesla psihopali. in cadrulmultorstudii,delinuliiau
raportat
cd,atuncicandvinnoiipugcdriagi lainchisoare,eicauti acest
semnal sprancenelor cdzute,pentrua vedeacaresuntceimaislabi
9i temdtori. in relaliiledumneavoastrd socialegi de afaceri,puteli
urmirimigcdrile sprancenelor pentrua vi da seamade sldbiciunea
saude puterea celorlal[i.
186 COMUNICARIINONVERBALE
SECRETELE
Acoperirea
ochilorcu mAinile
este O scurtdatingerea ochilorin timpul
unmodeficientdea spune conversa[ieivd poateoferiunindiciu
"nu-mi
placeceeace amauzit,amvdzut despreperceptia negativda persoanei
sauamaflatacum'. referitor
la ceeaces-adiscutat.
Dilatareapupilelor,arcuireasprtncmdor
gi strllucireadin ochi
Sunt o mulqime de indicii ale ochilor care au interpretlri pozitive.
De Ia vArstefoarte fragede,ochii nogtri exprim[ stareade bine cAndne
vedem mamele. Un bebelugva urmiri fagamamei lui la 72 de ore de la
na$teregi ochii sli se vor deschidelarg cind ea va intra in camerl,
ar[tAnd interes gi multumire. La mama iubitoare seva putea observade
asemeneadeschidereareiaxati a ochilor, iar copilul se va uita in ei,
preluAndu-i stareade confort. Ochii larg deschigisunt un semn pozitiv;
ei transmit faptul c[ persoanaobservdcevacare o face sdsesimtl bine.
CaNeveueMrNTrr 189
CASETA
50:CAND STNATUCIREADIN OCHI DISPARE
Cdndsuntem ochiinogtri
multumi$, AicisprAncenelesuntugorarcuite,
unefortextrem
indicdnd
suntrelaxati, sfidAndgravitatia,
unsemnclar
deredus. pozitive.
al sentimentelor
ochilorpoatefi observata
Strdlucirea
cdndsuntemincdntati si vedem
pecinevasausuntemcoPlegiti
pecare
de emotiipozitive
nule putem$dpani.
*T.\AVAUA MINTII 191
ftlipireaochilor
O variantX a ochilor strilucitori este arcuirea sprAncenelorsau
xlipirea ochilorcare sepetrece foarte rapid, in timpul unei intAmpl[ri
rgreabile.Aceasti expresiefaciaid indicl de foarte multe ori o surprizd
:iicut[ (gAndigi-vila cineva care ajungela o petreceresurprizd),dar
estefolosit[ de asemeneapentru a scoatein evidengdceva saupentm
a marca intensitatea unei tr[iri. Putegivedeadeseori oamenii spunAnd
.Ooo!", in timp ce ridici sprAncenelegi ochii le sclipescdintr-odati.
Esteo manifestarepozitiv[, cAt se poate de autenticd. Atunci cAnd
cineva esteentuziasmat,scolandin evidenqi un punct de vedere sau
relatAndceva, ar trebui si-gi ridice sprAncenele.in acestfel, sereflecti
adev[rata stare de spirit a persoanei 9i se obgine o mai mare claritate
vizual5''
Poate cel mai bun indiciu legat de ridicarea sprAnceneloreste
obginutatunci cAnd,in timp ce persoanapoveste$teceva,sprAncenele
salerevin in pozigianormal5. De obicei, c6nd nu suntem ata$afiemo-
qionai de ceea ce spunem, ochii nu accentueazdmomentul. O
asemenealips5 de atagamentpoate reflecta pur gi simplu un interes
scdzutsau poate sugeracd persoanaminte. Este dificil de identificat
cauza;tot ce puteti face estesdciutagi o diminuare sauchiar dispariqia
bruscl a arcuirii sprAncenelor,care sI v[ avertizezeci ceva s-a schim-
bat. Este remarcabil de observat cit de des igi schimbd oamenii
expresiile faciale de incAntare, pe mdsurl ce devin din ce in ce mai
pu[in ataga[ide ceeace spun sau fac.
Privireainsistentl
Ne uitim direct gi fix la cineva dacl persoanarespectivi ne place,
dacl suntem curiogi sXafldm mai multe despre ea sau dacd vrem s-o
ameningim. indrlgostigii se privesc indelung destul de des, la fel
mamele gi copiii lor. Dar gi infractorii folosescprivirea insistentd,fie
pentru a ,,hipnotiza", fie pentru a ameninga(gAndigi-vl Ia privirile lui
Ted Bundy gi Charles Manson). Cu alte cuvinre, creierul folosegte
acelagicompoftament al ochilor - o privire intens[ - pentru a comu-
nica dragostea,interesul sauura. De aceea,trebuie si ne bazdmgi pe
t92 COMUNICARIINON\TERBALE
SECRETELE
Clipireagiflufluareagenelor
De'obicei, clipim mai des cand suntem incitagi, tulburagi, nervogi
sau ingrijoraqi gi revenim la normal cand suntem relaxagi.o serie
de
clipiri rapide ale ochilor poate reflecta o luptd interioari. De exempru,
daci cineva face o afirmagie care nu ne convine, s-ar putea sr clipim
foarte despentru scurt timp. Ne putem manifesta in acelagifei gi
daci
avem probleme de exprimare in timpul unei conversagii(vezi caseta
5l).-Fluturarea genelor indici o luptr interioari, fie legatl de propria
performangi, fie de livrarea sau acceptareainformagi"i. Hrrgh
Gr"rrt,
poatemai mult decatorice alt actor, folosegtefluturare" gu.r"lo, p"rrtru
a ne ffansmite ci este confuz, incurcat, incordat sau cx se aflr intr-o
situagiedramaticd de un fel sau altul.
cei care srudiazxcomunicareanonverbali au putut observacat de
des clipea pregedinteleRichard Nixon in timp ce-gi susgineadiscursul
,'Nu sunt un infractor". De fapt, frecvengaclipirii poate cre$tela orice
persoanr care este stresatr, indiferent daci minte sau nu. Am revdzut
in care clipeapreEedinteleBill clinton in timpul depozigieisale;
lodul
frecvenqaclipirii crescusede cinci ori ca rezultat al stresului in care
se
afla. Degi estetenranr si etichetrm drept mincinos pe cineva luandu-ne
dupr indesirea clipirii ochilor, eu m-at abqinede la aceasti concluzie,
de weme ce cauzapoate fi orice formd de stres,incluzand aici rispun-
derea la intreblri in public.
t94 COMUNICARNNONVERBALE
SECRETELE
Observarea genelor
migcdrii vi poateaiutasi vi datiseamade
impresiile 9i si vd adapta[i
celorlal[i comportamentulin consecinli.
De exemplu,intr-oadunaresocialisau la o intAlnirede afaceri,
cunoscdtorii vorciuta aceastimanilestare pentrua evaluacAtde
binesesimt participanlii.
Pe ceialecdror gene tremuriii deranieazd
ceva.Acestindiciuestefoarteprecis, iarlauniioameniclipirea deasd
incepeimediat dupi aparilia evenimentului stresant' Deexemplu,
dacdin timpuluneidisculii se observd ci participantii
au inceputsi
clipeascd mai des, inseamnici subiectul a devenitmotivde
controversisauesteinacceptabil 9i ar puteafi schimbat' Apari[ia
bruscd a acestui gest este importanti gi nu trebuieignorati,daci
vre[ica invitaliidumneavoastri sd se simti bine.Deoarece nu toti
oamenii clipescla fel de desin modobignuit - maialesdacdse
adapteazd la nigtelentilede contactnoi- , trebuiesd fili aten[ila
modificarea frecven{ei cumarfi o incetare
declipire, bruschsauo in'
desire,pentru a aflamaimultelucruridespre gAndurilegisentimen'
telefiecdruia,
Privireapiezi$l
Privirea pieztgdin direcgiacelorlalgi esteun gest la care participE
atAt capul, cAt Ei ochii (vezi figura 71). Poate lua forma unei ugoare
rotiri sau aplec[ri a capului, insotiti de privirea intr-o parte sau de o
scurti rotire a ochilor. Se manifest[ ca urmare a suspiciunii faq[ de
ceilalgi sau a punerii Ia indoiali a adev[rului spuseloracestora.CAteo-
dati aceast[ migcare este foarte rapidi; alteori poate fi exageratl
aproape sarcastic,durAnd pe toati durata intrevederii. Degi este mai
mult un semn al curiozit[gii sau al PrecaugieidecAt o lips[ clar[ de
respect, acest semnal nonverbal este relativ ugor de observat' iar
mesajul s[u este: ,,Te ascult, dar nu cred ce-mi sPui - cel pulin deo-
camdat[."
Cereveua l\,fl\'ftr 195
Neuitdmpiezigla oamenic6nd
nusuntemconvinqi saunuavem
incredere,
cain aceastdimagine.
hrpmcnRnA rNDrctrroRNoN\IERBATE
ArEGrrRtr
Asemeneaochilor, gura oferd gi ea o serie de indicii relativ sigure gi
demne de luat in seami, care vl pot ajuta si intregineqi reralii tn"i
"n-
ciente cu ceilalgi. la fel ca ochii, gura poate fi controlati gi ea de creierul
ragional pentru a trirnite semnale nonverbale false, asdel incat trebuie
si avem gr'jd la interyretarea lor. Acestea fiind spuse,vi voi prezenta
cateva aspecteinteresante cu privire la limbajul nonverbar al gurii.
Ztmbetefalsegisincere
cercetdtorii gtiu bine cx existi atat zdmbete false, cat qi sincere
(Ekman, 2003,205-207). ZAmbetul fals esteadresat,aproapeca o obli-
gagiesocial[, persoanelor care nu ne sunt apropiate, in timp ce zAm-
betul sincer este rezeryat pentru oamenii gi evenimentele de care
intr-adevir ne pasi (vezi caseta52).
La exprimarea unui zArnbet sincer sau ,,adevirat" participi in
primul rAnd doi mugchi ai felei: mugchii zigomatici, care se intind de
la colEurile gurii pani la oasele maxilarului superior, gi muqchii orbi-
culari ai ochilor, din jurul ochilor. cind lucreazd impreunr bilateral,
acegtia trag colqurile gurii in sus gi incre;esc pielea din marginile
ochilor, formAnd ridurile numite ,,talpagAgtei",specificeunui zAmbet
cald gi onest (vezi figara72).
196 COMUNICARIINONVERBALE
SECRETELE
ZAtUnfnnUt
52:BAROMETRIJL
C,aseta
Prin practici ve[i puteadistingecu uqurinli un zdmbetfals de
unuladevdrat. O modalitate simpldprincareputetigrdbiacest proces
de invdlareestesd urmdri[ifelulin carese saluti intreeioameniipe
careii cunoagte$ gi sd facelicompara$a cu sentimentele pe caregti[i
cd le au unii fald de ceilalti. De exemplu, dacd gtiticd partenerul
dumneavoastrd de afaceriilagreeazipeAgiil antipatizeazd pe B, iar
amdndoiacegtiaau fost invitatila o petrecerepe care el o organi-
zeazdlabiroulsdu,observati-ifata atuncicAndilintAmpinipe fiecare
dintreei.Ve[iputeadistingeceledoui tipuride zAmbetimediat!
Dupdce veli cunoagtediferentadintreun zAmbetfals 9i unul
real, o pute{ifolosica un barometrupentruaflareaadevdratelor
sentimenteale celorlal[ipentrudumneavoastrigi putelirispundein
consecinld.Observareadiverselortipuride zAmbetvi poatefi utilS
gi pentrua apreciamodulincareideilesausugestiile dumneavoastrd
suntreceptatede interlocutor. ldeileintAmpinate cu un zdmbetsincer
meritdexploratein continuare gi inclusein listade prioritdli.
Sugestiile
primitecu un zdmbetfals ar trebuireevaluatesau ali puteachiar
renuntala ele.
Acestbarometru al zdmbetului func[ioneazd cu prietenii,sotii/so-
[iile,colegiide serviciu, copiiigi chiarcu geful.Vi oferi informatii
despresentimentele lor in toatetipurilegi fazelerelatiilorinterper-
sonale.
CeNeveuarvmqtr r97
Unzdmbetadevdrat
ridicdcollurilegurii Acestaesteun zdmbetfalssau
cdtreochi. collurileguriise migcd
"politicos':
spreurechi,iarochiinuexprimd
decdtpuliniemoge.
Comprimarea b'uzelor,
F "diqparifie"
cucolfuile guti cobrete
Dacrvi s-aprnrt c[ ln toatefotografiilerecentealepenoanelorcare
au depusmlrnrrii in fap congrezului buzeleacestoraerau invizibile,
acestfapt sedatorastrezului.susFncu convingereacestlucru, deoarece
in asemeneacondilii ,,disparigiabuzelor" esteun mod universal de
manifestare.cend suntemstresafi,avemtendingaincongtientr de a ne
ingusa buzelepAn[ la ascunderea lor completd.
CAndpresdmbuzeletntre ele,esteca gi cum sistemullimbic ne-ar
transmitesr inchidemtotul gis[ nu mai permitems[ pitnrndi in corpul
nostm nimic (vezi figura 74),deoarecein acelmoment ne confruntlrn
cu problemeserioase.comprimareabuzeloresteun indicator al senti-
mentornegative,careaparerepede,ir timp real (vezicaseta53).Esteun
semnclar cr persoanarespectiv[estetulburati gi cl cevaestein nere-
guJ^[.E:rnemderar seintampli caaceastiexpresiefacialr sdaibi o cono-
talie pozitiv{. Astanu inseamn[cl persoanarespectivlestemincinoasr.
Estedoarun semncl estestresatiin acelmomem.
198 COMIJNICARIINOI{'/ERBAIE
SECRETELE
Cdndbuzeleaproape nuse
maivid, cauzaestede obicei
stresulsauanxietatea.
58:CANDo pERsoAl.IA
caseta lg escutrloEBTZELE
ARX$rAITE TUCRTJRT
DEASCTJNS
Urmdresc ingustarea buzelorsaudispari{ia lor in timpulintero-
gatoriilorsau cAndcinevafaceo declaralie.Esteun indiciusigur,
care aparede fiecaredatd exactin momentulin care se pune o
intrebaredificild.Daci il observali,nu inseamnineapdratcd indi-
vidulminte,in schimb,ne transmiteinforma{ia cd intrebarea aceea
specialda functionat ca un stimulnegativgi l-a deranjatin modevi-
dent.De exemplu,daci intreb,,imiascunziceva?",iarel/eaigiingus-
teazdbuzelein timpce punintrebarea, inseamndcd ascundeceva.
Esteun indiciufoarteexactmai alesdacdacelaestesingurulmo-
mentin caream observataceastdexpresiefacialdin timpuldisculiei
noasire. Atunciesteun semnalpentruminecd trebuiesd-micontinuu
tirulintrebirilor.
lncr4ireabuzelor
Urmirigi-i pe cei care igi incregescsau igi fuguie buzele in timp ce
vorbegtecineva (vezi figura 79). Acest comporramentpoateinsemna cx
nu sunt acord cu ceeace aud sau c[ au o alti idee, la care reflecteazd.
Putegiprofita de aceastXinformagie,carev[ poate ajuta sI alegegimodul
de prezentare a problemei, sX vi modificagi oferta sau si orientati
conversagiaintr-o direcgieconvenabilx. ca sdingelegegidaci Euguierea
buzelor semnifici dezacordul sau daci mai degrabi persoanaia in
consideragieo alternativi, va trebui sr urmxri$ conversagiadestul de
mult timp pentru a putea aduna indicii suplimentare.
Juguierea buzelor poate fi observatdde multe ori in timpul ple-
doariilor finale ale unui proces.in timp ce un avocatvorbegte-, paftea
adversi igi va Euguiabuzele pentru a-gi exprima dezacordul;de aseme-
nea judecdtorii, daci nu sunr de acord cu avocaqiiin timpul discuqiilor
separate.in timpul revizuirii unui contract, urrn[rirea gi identificarea
momentelor in care o persoanl igi increqegtebuzele ii poate ajuta pe
avocafi s[-gi deaseamacare sunt ingrijoririle sauproblemele celeilalte
pX4i. Aceasti expresiefacial5 poate fi vizutX gi in timpul interoga-
200 COMIJNICARIINON\TERBALE
SECRETELE
ingustarea ce reflectd
buzelor, stres CAndbuzeledispargicol[urilegurii
sauanxietate, poateprogresa pdni se lasdin jos, emo[iilegi increderea
lorcompleti,cain aceasti
la disparitia sunt la cotefoartescdzute,in timp
fotografie. ce anxietatea,stresulgi grijilecresc.
Euirveueuvru 201
Netuguiem buzele
saule incretim
cdndnusuntem
de acordcuceva
saucu cinevasau
negdndim
la o alternativd.
Ricftsul
Aceastl expresiea fepi, ca gi datul ochilor pestecap, esteun indi-
ciu universal al dispregului. Denoti lipsd de respect, dar gi de empatie
din partea persoaneicare folosegteacestgest.Pentru manifestarealui,
mugchii buccinatoi (de pe pI4ile laterale ale felei) se contractl gi trag
202 COMIJNICARIINOIffERBALE
SECRETELE
Unrictusfugar
semnific6lipsd
de respect.Transmite
mesajul:
"Nu-mi
pasi detine sau
degAndurile tale.'
Indidi nonverbale
atelinbii
Exist[ numeroaseindicii oferite de migclrile limbii, de la care
putem primi informagiipregioasedespregandurile saustareade spirit
a celorlalli. cand suntemstresaligi gurane esteuscatr,estenormal sl
ne lingem buzelepentru a le umezi. De asemenea, ln momentelede
disconfort,avemtendingade a trecelimba pe deazuprabuzelor,inainte
9i lnapoi, pentru a ne calma.SetntAmpltts[ scoatemlimba (mai ales
lntr-o parte a gurii) ln timp ce ne concentr[m azupraunei sarcini.unii
oameni,dar mai alescopiii, scot limba la al$i pentru a-gi e:iprima
dezaprobareasaudezgustul.
cand observlm la cineva gi alte indicii nonverbaleale gurii care
indic[ stresul,cum arfi mu$careabuzelor,atingereagurii,lingerea bu-
zelor sauroadereaunui obiect, ne putem intrri convingereacd per-
soanaestenesigur[pe ea(vezifigura 81).in plus,dacdoaienii igi ating
sau/giigi ling buzelein timp ce-gicAntlrescopgiunile,gi mai alesdacl
observagiacestgestun timp mai indelungat,esteun semnclar de nesi-
gurantl.
scoaterealimbii prinae dingi esteun gestfolosit de cei carecred
c[ au sc[pat cu fala curatr dinu-o anumitl imprejuraresaude cei care
au fost pnngi ftcand un lucru interzis. Am v[zut acestcomportament
Lingerea buzelor
esteungest
de calmarecare
nepoatedestinde,
reducAnd
incordarea. il puteli
observa in sdlile
declasi inaintea
unuitest.
204 COMIJNICARIINO}.I\TERBAIE
SECRETELE
Scoaterea limbii
printredin$poatefi
observatd cdnd
cinevaesteprins
fdc6ndunlucru
intezis,cdndgtie
cd a dat-oin bari cu
cevasaucAnd
a reugitsdscapecu
falacuratddintr-o
situaliedelicatd.
Esteungestfoarte
rapid.
CexeveuaNfi\rftr
treba$-vr oare ce s-a intamplat. GAndif-vi dacr aqi fost ingelali sau
plcilif, ori dac[ tocmai ali fdcut o gregeal[. Este timpul sl descoperili
dacl cineva vI trage in pieptl
Esteugorsd ne
ddmseama
de nepldcerea sau
nelinigtea unei
persoane dupd
frunteasa
incruntatd. Nu
putetivedea
aceastdexpresie
facialdla cineva
fericit9i mullumit.
206 SECRETELE
COMUNICARIINONVERBALE
Freamltulnlrilor
Aga cum am mai spus,freamitul nlrilor esteun indiciu nonverbal
caresemnaleazlci o persoani esteexcitatXsauentuziasmati. indrigos-
tiqii pot fi v[zugi deseoriparcXplutind unul in jurul celuilalt, cu nlrile
frem[tAnd ugor de emofle gi anticipare. CeI mai probabil, ei adoptl
incongtient acest comportament simgind fiecare feromonii celuilalt,
bine-cunoscutelesemnalesexualebiologice (Givens,2005, 191-208).
Freamitul nXrilor este de asemeneaun indiciu puternic al intenliei
unei migcXrifizice, cum ar fi preg[tirea penn'u a urca nigte sclri abrupte
sau pentru mutarea unei biblioteci. CAnd urmeazl sd acfonlm fizic,
c[utlrn sXne oxigenlm mai mult gi de aceeaapare freamltul nlrilor.
Datorit[ pregXtirii mele de ap5r[tor al legii, dacl intAlnesc pe
strad5un individ care seuiti in jos, ginAndu-gipicioarele intr-o poziqie
,,pugilistic[", gi observ cXii fream5ti nirile, il suspectezcl sepreg[tegte
pentru una dintre urm[toarele trei acqiuni: cearti, fugI sau bltaie.
Freamitul n[rilor este un semn pe care ar trebui s5-l urmlrigi
intotdeauna dacl suntegiin preajma unei persoanecare ar avea un
motiv sI v[ atacesau sdfugI de dumneavoastri. Esteunul dintre acele
comportamente suspectela care ar trebui sl-i invi;Im pe copii sI fie
atenli. in acestfel ei igi vor da seamamai bine de situagiilein care
cineva devine periculos, mai alesla gcoali sau pe terenul de joac[.
unghiilorgi altesennedestres
Roaderea
Dacd vedeqio persoan[ care igi roade unghiile in timp ce agteapti
si finalizeze o afacere,probabil ci nu o veqi considera prea sigurl de
ea.Roadereaunghiilor esteun indicator al stresului,nesiguranleisau
CeNeveuavm.rnt 207
fiuogireasaupllirea fefei
CAteodati vom rogi involuntar sau vom p5li, in funcgie de stirile
emolionale profunde prin care trecem. La cursurile mele, pentru a
demonstra reactia de inrogire, solicit unui student sd stea in faga
grupului, iar eu mi apropii foarte mult de gAtul siu, venind din spate.
De obicei aceastdviolare a spa[iului personalva fi suficientXpentru a-i
provoca reacfia limbicd de inrogire a feqei.La unii oameni, mai alesla
cei cu pielea foarte deschisd,inrogirea poate fi extrem de evidentd.
Oamenii ro$escAicAndsunt surpringi frcAnd cevace gtiu cI n-ar trebui
sI fac5. Mai exist[ 9i situagiain care o persoandro$e$tecAnd are o
slXbiciunepentru cineva, dar nu wea sI se$tie.Adolescenqiicare au o
dragostesecreti ro$escori de cAteori persoanarespectiv5se afli in
preajma lor. Este o reacde autenticX a sistemului limbic, relativ ugor
de identificat.
ln schimb, pIlim cAnd suferim o srare d.egoc,provocatl tot de
sistemul limbic. Am v[zut persoaneptlind la faqddup[ un accident de
circulafe sau in timpul unui interogatoriu, cAnd au fost puse in faga
unor dovezi clare ale vinoviqiei lor. Albirea la fa$ apare ca unnare a
faptului cE sistemul neryos autonom dirijeaz[ sAngeledin vaselede la
suprafa;acorpului c[tre mugchii mai importanti, pentru a ne pregiti de
fug[ sau de atac. $tiu cel pulin un caz in care un individ a fost atAt de
suryrins c[ a fost arestat,incAt s-a albit imediat Ia fagi gi a frcut atac de
cord. Nu trebuie sd ignorim acesrereacqii,pentru c[ sunt indicii clare
ale unei stiri de stresintens gi semanifestl in diversemoduri, in functie
de natura gi durata situagiilor prin care trecem.
208 COMUNICARIINONVERBALE
SECRETELE
Expresiifacialedezaprcbatoare
Indiciile de dezaprobarediferi de la un loc la altul al globului gi re-
flecti normele sociale specifice fiecirei culturi. In Rusia, mi s-a
intAmplat ca oamenii si seuite la rnine dezaprobatordeoarecefluieram
in timp ce mergeampe un coridor in interiorul unui muzeu. Separe ci
aici fluieratul intr-o inc[pere este un obicei interzis. in Montevideo,
eram cu un grup care a fost sancEionatde localnici cu priviri scrutetoare
unnate de intoarcerea ostentativd a capului. Pare-seci grupul nostru
vorbea prea tare gi locainicii nu ne apreciauumorul exaltat. in Statele
Unite ale Americii, deoarecelara esteatat de mare gi divers[, diferitele
populagiivor aveagesturi dezaprobatoarediferite; ce pogivedeain zona
vesticd diferi de ceeace vezi la New York sau New England.
Majoritatea semnelor de dezaprobarese observl pe fegeleoame-
nilor gi fac parte dintre primele mesajepe carele invlglm de la p[ringii
9i rudele noastre.Cei care au griji de noi ne aratXprin expresiafegeicd
facem ceva ce nu trebuie sau ci sirim calul. Tatil meu, care este o
persoan[ foarte controlati, avea mereu ,,privirea" potrivitl; tot ce
trebuia si faci era sd se uite la mine cu severitate. De privirea lui se
temeau gi prietenii mei. Nu a fost niciodat[ nevoit s[ ne domine verbai.
Seuita doar la noi cu privirea aceeascrutdtoaregi era suficient.
in cele mai multe cazuri suntem desnrl de pricepugiin descifrarea
acestor indicii de dezaprobare,dar uneori ele pot fi extrem de subtile
(vezi caseta 55). Recunoagtereadezaprobirii este cheia invigdrii
regulilor nescrisegi convengiilor dintr-o anumitl tari sau zoni geo-
grafic5, deoarecene indici situaEiilecind le incllc[m. Aceste semnale
ne dau posibilitatea sI afl5m cAndsuntem nepoliticogi. Dar gi semnele
nemeritate sau neadecvate de dezaprobare sunt nepoliticoase. Un
indiciu nonverbal foarte desutilizat in America estedatul ochilor peste
cap. Gestul sugereazdo lips5 de respect gi nu trebuie tolerat, mai ales
la subordonagi,la oamenii din aceeagiechipl sau la copii.
Expresiile faciale de dezgustsaudezaprobaresunt foarte sincere gi
reflecti ceeace sepetrecein creier. Dezgusnrlesteunul dintre indiciile
nonverbale ale fegeicel mai ugor de observat,deoareceanatomia noas-
tr[ s-a adaptat,in milioane de ani, pentru a respingemAncareaalterati
sau orice altceva ce ne-ar putea d[una. Degi acesteexpresii faciale se
inscriu intr-o palet[ larg[ - de la cele aproapeinsesizabilela cele foarte
evidente - , fie cd ne confruntdrn cu informalii negative sau gust[m
CeNaveuevmrr,nt 209
caseta
s5:o h{rANIRE DEVA}IZARTE$UATA
Cu cevatimpin urmd,amfostabordat de o femeie, agentde
vanzdripentruun lan[important de sdlide gimnasticidin centrul
Floridei.Tdnira,cu multentuziasm, incercasd mddetermine sd md
abonez pentru o anumitd sald,afirmand cdmi vacostadoarundolar
pezi'pentru totrestulanului. in timpceo ascultam, devenea dincein
ce maiinsufletitd, apreciind probabil ci aveagansemarisd-idevin
client.canda fostrandulmeusi vorbesc, amintrebat daci salaavea
piscin6. Eaa rdspuns negativ, dara scosin eviden[d alteavantaje.
Atuncii-amspuscd in acelmomentprdteam 22 de doraripe lund
pentrua mergela o sali careaveagi o pisciniolimpicd. in timpce
vorbeam, ea a privitin jos,ficAndun micgestde dezgust (nasulgi
parteastAngd a guriis-auridicat)(vezifigurag4),A fosto expresie
faciald fugard,dardaci arfi duratmaimult,arfi seminatcuunmarait.
Acestmicrogest a fostsuficient casd?midauseamaci nuii convenea
ceeaceii spuneam gidupdo secundd saudouda gisito scuzdpentru
a seapropia dealtcineva. intdlnireadeprospectare s-aincheiat.
Nua fostniciprimul 9iniciultimulcomportament deacestfeloe
carel'amobservat. Defapt,l-amvdzutdeseori in timpulnegocierilor,
cAnd,la auzuluneioferte,unuldintreparticipanli fdceabruscAi
incongtient unmicgestsimilar derespingere. cdndrefuzai mancarea
in AmericaLatini,aceeagi expresie a fe[eierafoartedesintalnitd,
inso{itide migcarea capului ink-opartegiin alta,fdrdniciuncuvant.
Ungestsocotitnepoliticos intr-olari sauregiuneeraacceptat fdrd
probleme in alta.cheia pentruo cdldtorie reugitdestesd cunogti
kadi[iiledinainte,pentrua gticumsdte compor[i gi maialesla ce sd
te agtep{i.
210 COMIJNICARIINOI'IVERBAIE
SECRETELE
Strdmbimdinnaspentrua nemanifesta
dezgustulsaunepldcerea' Esteunsemn
fugar'ln uneleculturi
clariar cdteodat-d
estechiarfoartePronuntat.
NE VA DESPARTI
56:PAI'IACAI'IDDEZGT'STT,'I
ca8Ete
C6tdelimpedenedezvd|uieacestgestdedezgust.gdnduri|e
noastrel6untricegi intenliite?lati un exemplupersonal. ln timpce
vizitamun prietengi pe logodnica sa, el povestea despre c6s6toria
apropiategi despreplanurile pentru luna de miere. Fira ca el s6'9i
deaseama,amfostmartorul uneimiciexpresiifaciale de dezgust a
la auzulcuvantului
logodnicii ,c6s6torie'. A lost cevafugar9i mi s'a
p6rutciudat,deoarece amandoi ar fi trebuit sd fie lncantalide
subiect,Dupi catevaluni, prietenul meu m'a sunat 9i mi-aspuscA
logodnica sa a anulatnunta.Vizusem,dintr'unsingurgest,ade'
vdrateleei sentimente, dezvdluite de creierfdr6 niciunechivoc'
GAndul de a se cisdtoriii repugna profund.
CeNeveuel\,ffvgtr 2IL
GESTT'RI
AIJ FETEICARESFIDEAZAGRAVITATIA
Vorba veche ,,1ineblrbia sus" se adreseazlcuiva care este in
toaneproastesautreceprintr-o perioadrmai nefericitd(vezifigurile
85 gi 86).Aceast[mostrdde inlelepciunepopulardreflectr foarteclar
reactianoastrdlimbicr la o situalienefavorabilr.o persoanicare-gi
;ine b[rbia in piept esteperceputi ca lipsiti de increderegi triind
sentimentenegative,in timp ce alta careumblr cu bdrbiaridicatd pare
a fi intr-o dispoziliepozitivd.
Ceestevalabil pentru blrbie, estegipentru nas.A umbla ,,cunasul
pe sus"esteun indiciu nonverbalde increderesporiti, in timp ce o
pozigiecoborat[ a nasuluiestesemnu]diminu{rii increderii in sine.
cand oamenii sunt stresaFsauzupxrap,au tendingasdsteacu birbia
maijosdecAtde obicei(gicu nasul,pentruc[ altfel nu sepoate).lncre-
$rea b{rbiei esteo form[ de retrageresaude distangaregi poatefi un
indiciu foarte clar al unui sentimentnegativautentic.
ln Europa,mai ales,pot fi observatenumeroaseastfelde semnale,
mai alesla indivizii careigi gin nasulpe suscand vor sr umileascrpe
cineva saucand seuitr la algii cu un statut socialmai modest.urmd-
Regulaindiciilor divergente
Uneori nu spunem exact ce credem, dar expresiafeqeine reflecti
totugi gAndurile.De exemplu, cineva care seuit[ in mod repetat la ceas
sau la cea mai apropiati iegire vi d[ de ingelesfie cd se gribegte, fie ci
are o intAlnire, fie c[ gi-ar dori s[ se afle in alt loc. Acest tip de privire
esteun indiciu de intenqie.
Alteori, spunemceva,dar de fapt credemaltceva.Acestesituaqiine
conduc c5tre o reguil generall cAnd este vorba de interpretarea
emo$ilor gilsaucuvintelor prin urm[rirea expresiilor faciale. CAnd
observagiindicii divergente provenite din zona felei (cum ar fi semnale
de fericire in acelagi timp cu semnale de anxietate sau indicii ale
pl[cerii odat[ cu mesajede neplicere) saudaci mesajelefacialeverbale
gi nonverbale nu concord[, trebuie sdluagiintotdeauna in considerare
emogianegativl, considerAnd-omai onest[ decAtcealdt[. Sentimentele
negative vor fi aproapeintotdeauna cele mai clare 9i mai sincere. De
exemplu, dacl cineva v[ spune ,,imi pare extrem de bine s[ te vdd"
$nAndu-giin acesttimp ftlcile inclegtate,afirmagiaestefals5.Tensiunea
feqei scoatela iveal[ adeviratele sentimente ale persoaneirespective.
De ce este firesc si credem mai degrab[ emogianegativl? Deoarece
reactia imediati la o situaEienedorit[ este de obicei cea mai sincerl;
abia dupd un moment realizim cd ceilalFine-ar Puteaobservagestul $i
atunci mascfunreacgiainigiald cu expresii faciale care sunt mai accep-
tabile social. Aga cI, in situaqiile in care sunteli puqi in fagaambelor
tipuri de emoqii,incredegi-vi in prima Pe care agiobservat-o,mai ales
dacl esteuna negativ[.
C,rNevauavml.ur 2r3
coNcrtztr DESPRX
n{DrCrrLEOFERTTE
DEFATA
Deoarecefagapoate afiga o multitudine de expresii diferite gi
pentru ci suntem inv[lagi de la varste foarte fragede si ne mascxm
semnalelenonverbale faciale, orice indiciu ve[i observain zona fetei
trebuie compararcu celelalte mesajeale corpului. in plus, din cauzdcI
semnificagiileexpresiilor faciale sunr atat de complexe, poate fi dificil
de interpretat dacr ele reflectr o stare de confort sau de disconfort.
Dac[ nu v[ esteclar ce transmite o anumitd expresiefaciaii, repro-
ducegi-ogi vedegicum vX simgiqi.Acest mic truc vi va fi util pentru a
descifra ceea ce tocmai aqi observat. Faqapoate dezvilui o mare
cantitate de informagii, dar totodati vr poate induce in eroare.Trebuie
sdclutagi grupuri de comportamente, si evaluagimereu ceeace vedeqi
in contextul adecvat, si observaqidaci expresiile faciale concordd cu
alte semiraleale corpului saule contrazic. Doar prin unificarea tuturor
acestorobservagiiveqi putea apreciacorect emogiilegi intentiile unei
Persoane.
Caprolul opr
Detectarea
ninciunii
kuedagi at grijil!
CAREMERITA STT.JDIAT
MINCITJNA IJN SI.JBIECT
Pe toqi ne intereseazi si afl5m adevlru] in diverse imprejur[ri.
Societateafuncgioneazi pe baza presupunerii cd oamenii igi respectl
cuvAntul - ci adev[ru] triumft in faqanecinstei. Pentru cei mai mulgi,
agagi este.Daci nu ar fi aga,relagiile ar fi de scurtd duratd, comer,tular
inceta gi increderea dintre pirinqi 9i copii s-ar distruge. Cu toqii
depindem de onestitate,deoareceatunci cAnd adevlrul lipsegtesu-
ferim, gi societateasuferi la rAndul ei. CAndAdolf Hitler l-a minqit pe
Neville Chamberlain, societateanu a avut parte de pacegi mai mult de
cincizeci de milioane de oameni au plltit cu viefle lor. CAnd Richard
Nixon a mingit nafiunea, a distrus respectul multora pentru funcqiade
preEedinte.CAnd directorii de la Enron gi-au mingit angajaqii,mii de
vieqi au fost distruse peste noapte. Contlm pe faptul cd guvernul gi
institu$ile comercialesunt onestegi loiale. Avem nevoie gi ne agteptim
-E-JAREA MINCIUMI
Clutareamincinogilor
Adevirul estec[ identificarea rninciunii esteatat de dificili. incAt
numeroasestudii inceputein anii'80 au ar5tatc[ cei mai mulf dintre
noi - incluzAnd aici judecitori, avocafl,medici, ofigeri de poligie,agengi
FBI, politicieni, profesori,mame,tati sausoti - nu avem rezultatemai
bune decAt daci am da cu zarul (50o/o-50o/o) cAnd estevorba despre
detectareaminciunii (Ford, 1996,217:Ekman, 1991,162).Estesup[-
r[tor, dar adevXrat.Majoritatea oamenilor, printre caregi profesionigtii,
nu sedescurci mai bine decAtcineva care d[ cu zarul, pentru a percepe
lipsade onestitate(Ekman& O'Sullivan,1991,913-920). Chiar gi cei cu
adevirat talentagiin detectareaminciunilor (probabii mai pugin de un
procent din intreaga populagie)rareori au dreptate in mai mult de 600/o
din cazuri. GAndigi-vI la nenumiraqii juragi care trebuie si determine
onestitatea sau lipsa ei, vina sau nevinovigia cuiva pe baza a ceea ce
considerl a fi comportamentemincinoase.Din nefericire,acelesem-
nale care sunt interpretate gregit drept o lipsi de onestitate sunt in
218 COMUNICARIINONVERBALE
SECRETELE
De ceestemincfunaatAtdegretldedetectat?
Dacdvi intrebaqi de ce identificarea minciunii esteatat de dificili,
gAndigi-vi la vorba ,,practicate invag[". invll[m sI mingim de la o
vArstl fragedi - gi o facem atet de des,incAt devenim exPe4i in a face
extrem de conving[tor afirmagii false. GAndi$-vi cAt de des aqi auzit
cevade genul: ,,Spune-ic[ nu sunt acasi", ,,Fabrici-giun zAmbetde pe-
trecere" sau ,,Nu-i spune tatllui tdu ce s-a intAmplat, penfm c[ o s-o
plgim amAndoi". Deoareceomul este un animal social, minqim nu
numai in propriul nostru beneficiu, dar gi unii in interesul altora (Vrij,
2003, 3-11). Minciuna poate fi un mijloc de a evita sI d[m lungi ex-
plicaqii, o incercare de a sclpa de pedeapsl, o cale mai scurt[ spre un
titlu fictiv de doctor, sau poate fi utilizatd doar cu intenqia de a fr
drigugi cu cineva. Chiar gi cosrneticele9i vestimentalia ne ajut[ si
trig[m. in eseng[,pentru noi, oamenii, minciuna esteun ,,instrument
pentru supraviequireasociali" (St-Yves,2007).
O A3ORDARENOUAPENTRUDEIVIASCAREAMINCITJNtr
in timpul ultimului meu an in FBI, am prezentat cercetareagi des-
coperirile mele despreposibititXqilede identificare a minciunii, inclu-
zand gi o list5 cu referinge bibliografice din ultimii patruzeci de ani.
DmcrenEe MINcIUMT 219
Rolulesenfialal ecuagiei
confofl/disconfort
ln detectareaminciunii
Persoanelecaremint sausunt vinovate de cevaau congtiinla incir-
cat{ cu minciunile sau delictele lor. De aceeale este greu sd se simti
bine gi s[ fie relaxate,iar stareade tensiune 9i ingrijorare seface obser-
vati destul de repede.incercarea de a-gi ascundevina sau minciuna le
impovlreazr cu o dozi semnificativi de stres in timp ce se zbat si-gi
fabrice rispunsul la intreb[ri care in condigii normale nu le-ar ridica
niciun fel de probleme (DePauloet al., 1985,323-370).
cu cat o persoanr sesimte mai in largul ei atunci cand vorbegtecu
dumneavoastri, cu atat vi va fi mai ugor s[ detectaqisemnalelenonver-
bale de disconfort asociatecu minciuna. scopul dumneavoasrrdeste
s[ creagio atmosfer[ cat mai degajatr la incepunri oricdrei discugii sau
220 SECRETELE
COMUNICARIINOI{VERBAIE
Creareauneizonedeconfortpihic careusureazl
detecureaminciunii
Pentru a avearezultate in detectareaminciunii, trebuie si vi da$
seamacare este impacrul dumneavoasfrdasupra acfiunilor celui sus-
pectat gi si recunoagtegici felul in care vi veti comporta ii va influenga
reacgiile(Ekman, 1991,170-773).Modul in care puneli intrebirile
(acuzator), in care stali (prea aproape),in care v[ uitagi (suspicios)va
contribui fie la susqinereanivelului sdu de confort, fie la sc[derea lui.
Estebine stabilit cd daci violagi spatiul personalal cuiva, dacXacqionagi
cu suspiciune,dac[ vI uitafi intr-un fel nepotrivit saupunegiintreblrile
pe un ton acuzator,interogatoriul va fi afectat negativ. Cel mai impor-
tant lucru pentru demascareamincinogilor nu esteidentificarea lipsei
de onestitate, ci mai degrabl felul in care ii observagi9i ii chestionagi
pentru a detecta minciunile. Apoi, este vorba despre colectareade
informagii nonverbale. Cu cAtinregistraqimai multe (grupIri de indicii
nonverbale), cu atAt puteti fi mai increzltori in observagiiledumnea-
voastr[ 9i aveqimai multe gansede a sesizamomennrl cAndo anurnitX
persoani nu este sincerd.
Chiar dac5 incercagi in mod activ sd descoperigiindicii ale min-
ciunii in timpul discugieisau interogatoriului, atitudinea dumnea-
voastri trebuie s[ fie cAtmai neurrdposibil, nu suspicioasd.Reqineli ci
in momentul in care deveniqi suspicioEiinfluengagifelul in care per-
soanavi va r[spunde. Dacl-i veli spune ,,mingi" sau ,,cred c[ nu spui
adevlrul" sau pur gi simplu o/il vegi privi bdnuitor, ii vegi influenga
comportamentul (Vrij, 2003,67). Cel mai bun procedeu este s[ in-
trebaqi pur gi simplu, incercAnd si clarificagi cAt mai multe detalii ale
situagieigi spunAnddin cAndin cAnd,,nuinqeleg"sau,,poEisi-mi explici
din nou cum s-a int6mplat?". Deseori,cerAndcdt mai multe informagii
detaliate,vd va fi suficient pentm a deosebiminciuna de adevdr. P[s-
trarea calmului este esengial5,fie ci incercagisd stabiliqi validitatea
informagiilor prezentate de o persoan[ in timpul unui interviu de
F:crenra MINcIUMI 221
Idenfficareaindiciilor deconfortpihic
Este ugor de observatstareade confort a celor care vorbesc cu
membrii familiei gi cu prietenii. Putem sesizacAndoamenii sesimt in
largul lor gi cAnd sunt linigtigi in prezenganoastr[. La masi, cei care se
simt bine unii cu alqiivor indeplrta obiecteledintre ei, pentru ca nimic
si nu Ie obtureze imaginea. Cu timpul, sepot apropia mai mult, pentru
a nu fi nevoi,tisXvorbeasci prea tare. CAndsesimt in largul lor, oamenii
se feresc mai puqin si-gi expun5 corpul, lXsAndmai mult la vedere
parteasuperioar[ a trunchiului gi laturile interioare ale bragelorsaupi-
cioarelor. in prezengastriinilor, confornrl psihic este mult mai dificil
de atins, mai alesin situalii stresante,cum ar fi un interogatoriu oficial
sauo depozigie.De aceea,estefoarte important s[ vd striduigi si creagi
o zonl de confort inci de la inceputul oriclrei interacqiuni cu o aitl
persoan[.
CAndne simlim bine lAngi cineva, trebuie sdexiste o concordangi
in comportamentul nostru nonverbal. Doui persoaneintre care existi
o relaqieplicuti respir[ in acelagiritm, adopti acelagiton gi intensitate
a vocii gi au o conduiti similari. GAndigi-v5la imaginea unui cuplu la
o masi intr-o cafenea,inclinati unul cltre celllalt, intr-o stare de
confort total. CAndunul seapleaci in fagi, celilalt ii imitl gestul. DacE
o persoani sti in picioare in timp ce vorbegte cu noi, aplecat[ uEor
intr-o parte, cu mAinile in buzunare gi cu picioarele incrucigate,cel
mai probabil o si adoptlm gi noi aceeagipoziqie (vezi figura 87). Prin
oglindirea comportamentului celeilalte persoane,spunem la nivel sub-
congtient ,,mi simt bine cu tine".
in timpul unui interogatoriu sau in orice altd situagiein care se
discut5un subiectdificil, cu timpul tonul fieclrei p[4i ar trebui sd-l
oglindeascipe al celeilalte,dac[ existdo concordanql(Cialdini, 1993,
167-207). Acest fenomen de concordanql nu va fi prezent gi nici nu
222 COMUNICARIINO}IVERBALE
SECRETELE
Semnale
dedisconforttntre dord persoane
Dim semnede disconfort atunci cAnd nu ne place ceeace ni se
intAmpl[, ceeace vedernsauauzim, saucAndsuntem obligagisi vorbim
desprelucruri pe carepreferim sI le ginem ascunse.Disconfornrl apare
mai intAi la nivel fiziologic, din cauzaactiv[rii sistemului limbic. Inima
bate mai repede,ni se ridic[ p5rul, transpir[rn mai mult, respirdm mai
precipitat. in afarareacgiilorfiziologice, care sunt autonome (automate)
9i nu necesitd implicarea gAndirii, corpurile noastre exprimi discon-
fornrl prin limbajul nonverbal. CAndsuntem speriaqi,nervogi saufoarte
incomodagide o situagie,avem tendinga sI ne migc[m mai mult, in
incercareade a ne distanga,ne frdmAntim pe scaun,dlm din picioare,
ne foim, ne rotim trunchiul saubatem darabanacu degetele(de Becker,
1997, 133).Am observat cu tolii astfel de comportamente la ceilalgi -
fie in timpul unui interviu de angajare,fie la o intAlnire romantic[,
fie cAnd erau intrebagi despreo problem[ serioasdla muncd sau acas[.
ReginegicI acestegesturi nu indic[ automat minciuna; totugi, ele arati
c[ persoanase simte inconfortabil in acel moment, iar cauzelepot fi
multe.
DacI incercaf sI observagidisconfornrl ca indicator potengial al
minciunii, cel mai bun spagiuar fi acela in care s[ nu existe obiecte
(mese,birouri sau scaune)intre dumneavoastri gi persoanape care o
observagisau o ancheta[i. Deoareceam vizut ci membrele inferioare
224 SECRETELE
COMIJNICARIINONVERBALE
Caseta
57:RIDIC,AREAITNIII ZID
o probleml se-
aproape de o persoanl dragd cAnd o intrebagi despre
in tirnp ce dis-
rioasi sau, in cazul copiiloi chiar si-i lineqi de min[
veqi observa mai
cutagi cu ei despre o problemi dificil[' in acest fel
rapii schimb[rile in comportamentul legat de atingere'
Totugi, lipsa atingerii t"' indicd automat c[ cineva minte' iar
"" gi mai agteptatin
contacruffizic esteinlod evident mult mai normal
dac[ cineva eviti
unele tipuri de relagiidecatin altele. Esteadev[rat c[,
nu ne simpatizeazl'
s[ ne atingl, poate insemna c[ persoanarespectivi
nu-i respect[m sauii dis-
deoarecenici noi nu-i atingernpe cei pe care
narurii gi duratei unei rela$i este de
prer.uim.pan[ la urm[,
".,ri'llrrr""
importanti cAnd wem s[ inlelegem un astfel de comporta-
"r"-urr""
ment de distanlare.
CAndurmirilipefaqacuivaeventualeleindiciideconfortsau
disconfort, c[utagi ,"-t"i" subtile, cum ar fi o grimasi sauo privire
uitaqi-vl dacd
disprequitoare(Elman, 1991, 158-169)'De asemenea'
unei disculii
grrr" ii rremur[ sau di semne de disconfort in timpul
mult sau se prelun-
serioase.Nicio expresie faciall care dureazi prea
sau o privire
gegte,fie c[ este vorba despre un zAmbet' o incruntare
surprins[,nuestenormall.Astfeldecomportamenteartificialeintim-
de a influenqa
puiurrei conversalii sau al unui interogatoriu au menirea
cAnd sunt prinqi
opinia celuiialt 9i nu sunt autentice' Unii oameni'
un zAmbet careparcl
ficAnd ."'t gr"git sauminqind, arboreaz[ deseori
" acest de zam-
tip
nu semai termin[. in loc s[ indice o starede confort,
bet fals este,din contr[, un semn de disconfort'
intrebare sau un
CAnd nu ne place ceea ce auzim' fie c[ este o
informaqia'
rXspuns,deseori inchidem ochii, parc[ pentru a respinge
prin inchiderea sau
Diverseie forme de mecanisme de respingere
acoperireaochilorsuntindiciisimilarecuStrangereabraqelorinjurul
de acord' Aceste
pieitului sau ind-ep[rtareade cei cu care nu suntem
mai
io-poa"-ente de refuz se manifestd incongtient qi apar deseori'
obicei de un anumit
alesin timpul unei anchete oficiale, 9i seleag[ de
in momentele in
subiect.ciipirea deas[poate fi de asemeneaobservati
careaPareunanumitsubiectincomod(Navarro&Schafer,2001'10).
puternice aie
Toate aceste manifestlri aie ochilor sunt indicii
moduluiincareesteprimit[oinformaqiesaualeintreb[rilorcaresunt
ele nu sunt neapdrat
problematicepentruinterlocutoruI nosftu' Toflr9i'
DrrrcremeMrNcruMr 227
mlzuri ce
6. incercagisd observaSiindesitea gesturilor de calmare'Pe
atenli Ia
interogatoriul sau discugia continu[, ar trebui s[ fi1i
lor' mai ales cAnd
gestuJe de calmare gi/saula cre$tereafrecvengei
anume'
Ip", ." reacqiiin urma unei intreblri saua unei informaqii
oastfeldeindesireesteunindiciuc[cevadinaceaintrebaresau
resPectiv[
informagie a tulburat Persoana in cauzl 9i cd tema
pe viitor' Este important
merit[ mai multi atengie9i concentrare
eveni-
s[ identificagi corect stimulii (intrebarea, informalia sau
calmare; altfel veli trage
mentul) care au cauzat reactia de
concluziilegregitesauveliindreptadiscuqiaintr-odirec$efalsi.
Deexempludac[intimpulinterviuluideangaiarecandidatulva
(gest de
incepe s[ tragl de gulerul c[m[gii indeplrtAndu-l de gAt
tl"ib['
calrnare) cAndi sepune o anumit5 intrebare desprefosta lui
incAt
inseamn[ ci intrebarea aceeal-a incomodat atet de mult'
cI
creierul slu i-a comandat gestul de calmare' Este un indiciu
implici
lucrurile trebuie investigate in continuare' Gestul nu
este
neapirat o minciunl, ci semnificl doar ci subiectul respectiv
sup[ritor.
7 . intrebagi, facegio pauzd gi observaSi'Anchetatoriibuni' asemenea
comunicatorilor buni, nu ,,mitraliaz[" intrebare dupl intrebare'
N-o s[ pute[i detecta clar minciuna daci nerlbdarea sau aroganla
vorbiqi'
dumneavoastr[ va atrage impotrivirea persoanei cu care
Punegio intrebare gi apoi aqtePtaliPentru a observatoate reac$ile'
inter-
Acordali-i celuilalt timp si se gAndeasci9i s[ vd rlspundl'
calAnd pauze considerabile. De asemenea'ar trebui sI formula$
in agafei intreb[rile, incAt si reugiqi s[ oblinegi anumite r[spunsuri
Cu
specifice,Pentru a Puteaface diferenla dintre fapte 9i ficfune'
putea provoca sem-
cAt este mai specificl intrebarea, cu atAt veqi
nale nonverbale mai precise9i cu atAtvor fi mai corecte evalulrile
pe care le vegiface,avAndin vedere c[ gtigimai bine acum ce sem-
nificageaugesturileincongtiente.Dinp[cate,inanchetelefo4elor
deordineaufostob$nutemultemlrnrriifalseprintiruride
intreblri in ritm de staccato,care Provoac[ un stres Puternlc $l
gtim cl
acoper[ semnalele nonverbale ale celui anchetat' Acum
DrrrcremeMrNcruMr 231
timp ce vorbesc, dar la fel fac ai cei care sunt onegti, in situagii de
stres.Atingerea nasului este un gest de calmare pentru a elibera
tensiunea interni - indiferent care estesursade disconfort. chiar
9i un fost agent FBI care esteoprit pentru depigirea vitezei 9i care
nu gxsegtenicio explicagielegitimr igi va atinge nasul cand este
pus sd tragi pe dreapta(da, am pldtit amendal).Ceeace weau se
subliniezeste:nu vr gribigi sd,,descoperiti"minciuna cand vedegi
pe cineva care igi atinge nasul. La o persoanxcare face acesrgesr
cand minte vegi gxsi o sutd care il fac in mod obignuit pentru eli-
berareastresului_
12. Gesrurilede calmare spun atatdemulrelAjutandu-ne si gtim cand
o persoandeste stresat5,gesturile de calmare ne permit sd iden-
tific5m problemele care necesiti sporirea atentiei gi a cercetirilor.
Prin tehnica intreb[rilor eficiente putegi provoca gi identifica
acestegesturi de calmare in orice situatie, pentru a ingelegemai
bine gAndurile qi intentiile cuiva.
DOUA ASPECTEPRINCIPALE
AtE COMPORTAI\{ENTELORNOI{VERSAIE UTILE
PENIRU DETECTAREAMINCIUNII
in ceeace privegte semnalelecorpurui care ne alerteazi despre
posibilitateaminciunii, trebuie observateaspectelelegatede concor-
dangi gi de accentuare.
Concordanp
Am mai vorbit in acestcapitol despreimportanta concordantei
pentru identificarea unei st5ri de confort in relagiile interpersonale.
Acest indiciu esrede asemeneautil qi in detecrareaminciunii. ciutaqi
concordanqadintre limbajul verbal gi cel nonverbal al corpului, dintre
circumstangelemomentului gi afirmaqiile subiectului, dlntre eveni-
mente gi emogii, gi chiar in legiturl cu timpul qi spagiul.
o persoani care di un rdspuns afirmativ Ia o intrebare ar trebui
sr-l susginiimediat de migcareacapului, nu cu intarziere. Lipsade con-
cordangi aparecand cineva afirm[,,nu eu am ftcut-o", in timp ce capul
se lnclini ugor in sensafirmativ. De asemenea,nu existd concordantl
234 COMUNICARIINONVERBALE
SECRETELE
Accentuarea
lnsogim deseoriceeace spunem prin gesturi ale diverselor pr4i
ale corpului - cum ar fi sprAncenele,capul, mAinile, pieptul, picioa-
rele - , pentru a scoatein evidengdun lucru p" il consider[m
foarte important, profund sau care ne trezeqte o""t" stare emogionall
intensi. observareaacesteiaccentuxriesteimportantl, deoareceeste
o manifestare universali atunci cand oamenii sunt sinceri. Reliefarea
vorbelor reprezint[ contribuqia sistemului limbic Ia comunicare,
modul prin care ii l5srm pe ceilalqi si afle c6t de mult ne implicdm
emogional.Prin contrast,cand sistemul limbic nu ne susgineafirma-
giile, gesrurile de accentuaresunt mai redusesau chiar iipsesc.Din
experienqamea gi a altora, v[ pot spune ci in majoritatea situagiilor
mincinogii nu accenruezxprin gesturi ceea ce declari (Lieberman,
1998' 37). Ei igi folosescpartea ragionai[ a creierurui penrm a decide
ce sdspuni gi cum sr ingele,dar foarte rar segandescla felul cum vor
prezentaminciuna. cand sunt obligaqisi mintr, majoritateaoameni-
lor nu sunt con$tiengide felul cum intervine in conversatiilelor zil-
nice accentuareasausubliniereacuvintelor. cand mincinogii incearcx
sr-gi construiascrun rispuns, accentuareaacestuiaprin gesturi pare
fo4ati sau este intarziati; foarte rar subliniazi ei ieva atunci cand
estecazul s-o facdsau accentueazddoar problemele neimportante.
Accentuarea unei idei se poate face at6t verbar, cat gi nonverbal.
verbal, scoatemin evidengrcevaprin voce - intensitateasautonul ei -
ori prin repetigie.Accentuarea nonverbald ne poate da indicii mai
corecte gi mai utile decat cuvintele atunci cand incercrm si detectrm
adevirul sau lipsa de onestitate intr-o discugiesau intr-un interoga-
toriu. oamenii care dau mult din maini in timp ce vorbesc igi punc-
teazi remarcile prin gesruri, mergdnd chiar panr ra a bate cu pumnul
in masi. La algii accenruarease face ,,din vArful degetelor",fie prin
atingerea unor lucruri, fie prin anumite gesruri. Miqcdrile mainilor
completeazddiscursul sincer, gandurile gi sentimentele adevrrate
(Knapp & Hall, 2002,277-284). Arcuirea sprAncenelorgi mirirea
ochilor sunt de asemeneamodalitigi prin care poate fi evidengiat un
punct de vedere(Morris, 1985,61;Knapp& Hall,2002,6g).
Alt gest de accentuareesteaplecareapieptului in fagI, in semn de
interes. Facemgesturi care ,,sfideazigravitagia",cum ar fi ridicarea pe
236 SECRETELE NONVERBALE
COMTJNICARII
FOTOSITE
NOI\IVERBAIJSPECIFICE
COMPORTAI\{ENIE
PENTRUDETECTAREA MINCIT'Ntr
Mai jos sunt ilustrate catevaaspectespecifice Pe care estebine sI
le urmfuili atunci cand examinagi ,,accentuarea"ca modalitate de a
detecta o posibili minciunl.
tn gesnrilemf,inilor
tipsa deaccentuare
Aga cum afirmi Aldert vrij gi a$ cercetitori, lipsa migcirii bra-
qelor gi a accentu[rii cuvintelor prin gesturi zugereaz[ posibi]itatea unei
minciuni. Problema este ci acest comPortament nu Poate fi misurat
exact, mai ales in public sau intr-un context social. Cu toate acestea'
DrrrcrenEeMrNcrr.JNrr 23;
Pistrareapentrumaimulttimpa aceleiaqi
este
pozi[ii,ca intr-unscaunde catapultare,
mdrturiaunuigradinaltde stresgi
a disconfortului.
Gesnrldeimplorare
Postura adoptatl de o persoan[ care igi intinde braqelein fagi, cu
palmele in sus, amintegte de gestul de implorare sau de rugdciune
(vezi figura 89). cei care implorl divinitatea igi indreaptl palmele in
suspentru a primi mila lui Dumnezeu. La fel, solda;ii caPturati igi in-
torc palmele in susin timp ce se apropie de cei care dispun de soarta
lor. Acelagi comportamenr poate fi observatgi la indivizii care spun I
:h
4
Drtnmenre MINcTIJNII 239
Pozi[iapalmelor
in sus,capentruimplorare,
indicd
deobiceicdpersoanavreasi fiecrezuta
saucddoregte
si fieacceptati.
Nuesteo manifestare
dominantd
sauincrezdtoare.
Persoana carefaceafirmatiile
tindndu-gipalmele
in jos estemultmaiautoritard9i maiincrezdtoare
decatceacarele facecu palmele in sus,in "gestul
de imPlorare".
lvlanifestlrileteritoriale9imincfuna
cand suntem increzltori gi ne simtun bine, ne desftlgurlm Pe un
spaliu mai mare. CAnd suntem nesiguri, avem tendinga de a ocupa un
,i"t* cit mai mic. in circumstanle extreme, oamenii tulburali lgi pot
rtratrg" bragele gi picioarele pe tdngi corp, abordAnd o pozilie asemtr-
nitoa"re cu cea fetali. Discugiile 9i interogatoriile incomode pot fi
reliefate printr-o diversitate de posturi de retragere: braqele se inco-
l[cesc ca un cowig gi/sau gleznele se fixeazi intr-un loc, intr-o Poz4le
cAteodatl dureroasi chiar gi pentru obseffator. Clutagi s[ observa$ mai
gr Putea indica
ales schimblrile majore ale poziliei corpului care
minciuna, cu preponderen![ cind apar in acelagi timp cu schimbarea
unei anumite tematici de discugie.
DrrrcrenreMrNcruMr 241
Ridicareadin umeri
Degi cu togii ridic[m uneori din umeri cand nu suntem siguri de
ceva,cei care mint fac acestgestintr-un fel aparte atunci cand nu sunt
siguri pe ei. Ridicareadin umeri a rnincinogilor are un aer nefirescprin
aceeacd estemai reqinut[ gi ftcuti la comand[, deoarecepersoananu
manifestdun angajamenttotal fagr de ceeace se afirmi. Dacr se ridici
doar un umir sau dacd umerii se inalqi pani la nivelul urechilor, pd-
rand sr ascundxcapul persoanei,esteun semn de disconfort pronunrat,
care poate fi observatcateodatbla indivizii care se pregrtesc si ris-
pundi nesincer Ia o intrebare.
[r roc DEcoNcLTJzrE
Aga cum am afirmat la inceputul acestuicapitol, cercetxriledin
ultimii doudzeci de ani sunt lipsite de echivoc. Nu existi semnale
nonverbale care, doar prin ele insele, si ne indice clar minciuna
(Ekman, 1991,98; Ford, 1996,217). prietenul meu, cercetitorul dr.
Mark G. Frank, mi-a spus de multe ori: ,,|oe,din picate, nu existi
niciun efect Pinochio atunci cand vine vorba despre minciuni!"
(Frank, 2006). La aceastl afirmagie subscriu gi eu. De aceea,pentru a
separafaptele de ficqiune, singura noastri abordare realisti este sd ne
bazim pe acelecomportamentecare ne sugereazrconfornrvdiscon-
242 COMUNICARIINO}T\TERBALE
SECRETELE
CAteva
gf,nduridelncheiere
A braEele,
abordarea,,dlmAna afecgiunea,prin gesturi
9i agteapti",83 ale-, 139-140
abrazo,l39-140 ca transmigltoare
abginerea,48 ale emoEiilor,ll7-llg
accentuareacuvintelor delimitarea teritoriali
prin gesturi,2S5-296 pringesturi ale-,127
acgiunide,,evadare",42 distanprea bragelor,l2T
afecgiunea,prin gesturi dusela spate,125
ale bragelor,139-140 gesrul mAinilor in golduri,
agresiunea,43-44 128-133
albirea la faji incehrea migcdrilor- ,l2l
(in urma gocului), 207 incrucigarea-, 101,104
altercagieverbali, 44-45 migcdri ale - corelate
aspectulmAinilor, 152-153 cu gravitaEia,118-l 19
atingereaochilor, 187 podoabefolositepe - , 136-13g
Axtell, RogerE., 150 reducereamigcirilor, l2O-l2Z
retragerea-, 119-120
buzele,
B
disparigia-, 197-199,200
bariere,84,I27
ingustarea-, 24, 197-199, 200
construirea-, ca indiciu
Euguierea-, 25, L99-201
al lipsei de onestitate,224
lipsa de concordangi
c
ca- ,222-223 capul,
Basinger,Kim,88 inclinareaintr-o parte, lg0
Biroul Federalde Investigagii migclri ale- ,227
(FBI),16 c5lltorii,209
250 COMUNICARIINONVERBALE
SECRETELE
L
Iuom 251
elementenonverbale fruntea,
particulare,24 gesrulde frecarea - ,52
endorfine,51 incregitd,17g, 205-206
expira$a,51 fuga psihici, l7t
expresiifaciale,
indicii divergente,212 G
naruraingelitoarea -, 66 gAndirecornplexi, 34-35
universale,24, 25,65, 119, 169 gesturi,
,,deadaptare",48
F de aranjarea infXgigdrii
faga, inpublic, 103,104,151_152
,,fagade poker", 66 de blocare,127
atingereafegei,53 bragefolositepentru - ,
comPOrtamente 117_118
de calmare,56 picioareincrucigatein- ,75,
emogiinegativesaupozitive, 78_83
r77_180 de calmare,27, 61, 156,167,229
expresiifacialede bucurie. de distanqare,231
179-180 de dominare, l2T, l3I
freamitul ndrilor, 206 de implorare,23B,239
frunte increqiti, 178, 205-206 de protecqieale copiilor, 104
gesruricare,,sfideazi in Europa,106
ofensatoareale mAinilor, 150
gravitagia",2ll-2l2
teitoiale,T5-77
indicii de dezaprobare,
Gottman,|ohn, 202
208-210
gura,
inrogireasaualbireafeEei,20g
ricrus,20l-202
rnugchii relaxaqi
tremurul - ,154,777
ai fegei,179-180
zAmbetefalse
feromoni,206
gi sincere,195-196
fluierarul, 56, 208
fluturareagenelor,193
H
fo4I de securitate,164 Hall, Edward,78
Frank, Mark G., 241 Hitler, 745,276
freamitul nlrilor, 206 hogii din magazine,123
252 COMUNICARIINONVERBALE
SECRETELE
I M
imbXclminte,102,109-110 MacArthur, Douglas,107
imbrigigarea,60 Maclean, Paul,33
Imorx
2s3
P R
personalitatede granigi, 138 rini de apirare, 117
picioarele, reacliade fugd, 38,41-43
ceamai sincerXparte reactia de incremenire, 48, 64,
a corpului, 63-93 90,92,106,129
gesturi care sfideazi reacliade luptX,43-46
gravitaqia,71 reactii de disconfort,
imperativul teritoial, 77-7I colEurilegurii
incrucigarea- ,79-80 coborAte,197-198
mersul,85-86 expresiile faciale ale - , 178
migc[rile - copiilor, 8l gesturile de calmare gi - , 230
migcdrile care denot[ indicii ale - ,46-50
nerdbdare,6T indicii nonverbale
posturi care semnifici o stare ale limbii,203-205
de confort, 78-81 in relagiecu minciuna, 242
reacfii ale sistemului limbic, zAmbetulfals in - ,176,
64-65,71,73 195-196
schimbdri semnificative reducereamiqcirilor
in migclrile -, 83, 88-89 bragelor,120-122
,,vesele",66-69 Reeser,Marc, 183
Iuour 255
U z
umeri, zimbetul,
ridicarea din umeri, 114,241 barometml - , 196
ridicarea - gi coborirea fals, 196-197
capului,ll4-115 sincer, 196-197
umflarea pieptului, 1l2-l 13 total,205-206
v w
Vrij, Aldert,236 Walters, Barbara,38
*cllrcicluffi
Ap si fie?
[l spunecaareceamaibuni afe:'t6.
[a spuneci estedeacord.Oare?
a iesitbineSaunu?
Interviul
Ela promisciinuvamairepetaqieleala.
Dara ficut-o.
Ve!idescoperi,
lnstinctele careguverneazi
desupravieluire
strdvechi limbajulcorpului.
Decefataindicdinadecvatadeviratelesentimente aleoamenilor.
Cedezvdluie degetele, ochii,genele...
picioarele, despre intentii;istirile
despirit.
Celemaiputernicecomportamente carereveleazi incredereain sinegi
emotiileautentice.
Semnale princarestabiliminstantaneu
nonverbale increderea.
Semnaldnonverbaleorincarenecomunicim instantaneu autoritatea.
Pres6raticuexemple profesionald
dinexperienla a luiJoeNavarro,
aceastd
nouegieficientipentrua naviga
cartevi oferio modalitate in via!6.
cusucces
ISBN:978-973-728-328-3www.meteorpress.ro
,llilll[$llltllulll,tu
ILlll