Universitatea Titu Maiorescu București

Facultatea de Psihologie

Behaviorismul
ca răspuns la mediul înconjurător…

Bazele Psihologiei Sociale Vasluian Mirela

Universitatea Titu Maiorescu
Facultatea de Psihologie
“Datele sunt ca aerul pentru orice știință.
Fără ele un om de știință nu poate să
existe.”

Ivan Pavlov
“La vederea unui fel de mâncare gustos, un
om flămând salivează”

Ivan Pavlov (1849-1936)

 Abordare:
Condiționarea clasică

Un stimul neconditionat
(vederea mâncării)…

…poate provoca un răspuns

necondiționat (salivația).

Daca un stimul neconditionat

este insotit de un stimul
neutru (sunetul unei sonerii)…

…poate apărea un răspuns condiționat.

După repetarea experienței
stimulul condiționat
poate singur (sunetul soneriei)…

…să provoace un răspuns condiționat (salivația).

Ulterior în alte experimente Pavlov a demonstrat că
răspunsurile condiționate (învățate) pot fi
“dezvățate” dacă stimulul condiționat este aplicat
de câteva ori și nu este urmat de mâncare.

El a demonstrat de asemenea că un răspuns

condiționat poate să fie atât fizic, cât și mental, în
experimente în care a asociat stimuli variați cu
durerea sau cu stări de frică și anxietate.
Principiul cunoscut azi ca “abordarea clasică a condiționării” sau
“abordarea Pavloviană” a marcat un punct de maximă importanță
pentru disciplina psihologiei care avea nevoie să se nască și ca
știință, nu numai ca disciplină filozofică.
Edward Thorndike (1874
- 1949)
“Psihologia ne ajută să măsurăm
probabilitatea ca un scop să fie atins.”
A utilizat în experimentele sale labirinturi si
dispozitive pe care animalele trebuiau să le
“rezolve” - acestea au devenit o marcă a
behaviorismului

Utilizarea unor medii special create pentru ca

subiecții experimentelor (pisici, șobolani, porumbei)
să fie expuși unui anumit tip de stimuli care mai
târziu au fost recunoscuți ca “învățare
instrumentală” sau “condiționare instrumentală”.
 Când un animal
răspunde unui stimul

…rezultatul poate fi …rezultatul poate fi

satisfăcător unul nesatisfăcător
(să scapi din cușcă) (să rămâi prins într-o cușcă)

Conexiunea dintre Conexiunea dintre

acțiune și rezultat este întărită. acțiune și rezultat este slăbită.

Răspunsurile satisfăcătoare sunt păstrate, iar cele

nesatisfăcătoare sunt eliminate.
 Legea efectului: Probabilitatea ca în viitor să reapară un
răspuns la o situație care are un rezultat satisfăcător este
mai mare, decât probabilitatea să reapară un răspuns la o
situație care are un rezultat nesatisfăcător.

Edward Thorndike
Cu alte cuvinte o secvență stimul-răspuns este
urmată de un rezultat satisfăcător acest răspuns este
ferm conectat cu situația.

Răspunsul este păstrat sub formă de conexiune

neuronală.

Invers când o secvență stimul-răspuns este urmată

de frustrare sau de un rezultat neplăcut, conexiune
neuronală este slăbită până când această opțiune
este eliminată.

Ideea că rezultatul influențează în sens invers

perechea stimul - răspuns a devenit mai târziu una
dintre teoriile de bază în învățare ( Theory of
Learning Reinforcement)
 Inteligența Umană

Primele studii au fost efectuate pe animale, Thorndike publică

inițial “Animal Intelligence”

Cel mai simplu model de inteligență este caracterizat de

asocierea dintre un stimul și un răspuns din care rezultă o
conexiune neuronală

Cu cât un animal este mai inteligent cu atât este mai capabil să

facă aceste conexiuni

Pentru inteligența umană a pus la punct un test de inteligență

CAVD (Completion, Arithmetic, Vocabulary and Directions)
dezvoltat pentru măsurarea inteligenței mecanice (cum
functionează lucrurile), inteligenței abstracte (abilitățile creative)
și a inteligenței sociale.
John B. Watson
1878 -1958
“Oricine poate fi învățat să fie orice”

John B. Watson
 Experiment

Micul Albert - experiment care astăzi nu ar fi considerat etic

I se prezinta intr-o prima etapă micului Albert o serie de

animale cu blană albă: iepure, sobolan, acesta nu are nici
o reacție, își vede liniștit de preocupările lui.

In a doua etapă se asociază prezentarea acestora cu un

zgomot puternic care ii produce spaimă micului Albert, se
repetă această asociere.

În etapa finală micul Albert izbucnește în plâns la vederea

animalului fără să mai fie nevoie de zgomotul puternic.
B.F. Skinner
1904 -1990
Burrhus Frederick Skinner (1904-1990) reia
modelul de intarire prin consecinte, legea efectului
devenind legea intaririi.

Comportamentul poate fi modelat prin întărire

pozitivă sau negativă.
 Întărire pozitivă și negativă

Skinner Box (întărirea pozitiva):

Pas 1. Sobolanul se afla intr-o cusca, la capatul careia se afla o vergea. Mai intai
sobolanul va explora noul mediu si apoi, intamplator, va veni in apropierea vergelei
care deschide cusca. In acest moment, pe un canal aflat langa vergea,
experimentatorul va lasa sa alunece hrana;

Pas 2. dupa cateva asemenea recompense, sobolanul se va afla tot mai des in
apropierea vergelei; dar in aceasta faza, hrana va veni numai daca sobolanul a atins
intamplator vergeaua! Dupa atingeri gratificate, sobolanul va repeta aceste atingeri!

Pas 3. Cand reactia este bine formata, experimentatorul trece la faza urmatoare, cu
gratificari mai stricte: animalul trebuie sa apese in mod tintit vergeaua. Astfel, prin
gratificarea unei serii de reactii, obtinem formarea {shaping) unui comportament
operant (apasarea vergelei). Practic, ceea ce se realizeaza este o apropiere succesiva
de comportamentul expectat initial.

Skinner Box (întărirea negativa):

Sobolanul este pedepsit cu electrosocuri de fiecare data cand atinge vergeaua sau
cand se deplaseaza intr-o anumita zona a custii.
 Spectrul de bază al Pavlov a demonstrat că
emoțiilor umane este format din orice comportament
frică, furie și afecțiune poate fi învățat prin condiționare

Aceste emoții pot fi

“atașate” unor subiecți Oamenii pot fi condiționați
cu ajutorul condiționării să producă un anumit
stimul-răspuns răspuns comportamental

Oamenii pot fi condiționați

Oricine, indiferent de natura sa,
să producă un anumit răspuns
poate fi învățat să fie orice.
emoțional
 Cutia neagra, Skinner box, se deschide in favoarea unei
abordari de tip social-cognitiv.
In viziunea behaviorismului clasic (radical) individul este
supus unor constelatii controlate de stimuli, o marioneta de
invatare, produs al unei serii de manipulari tintite. Daca unui
anume stimul ii urmeaza o anume reactie, totul va fi redus la
formula S-R: mediul apare drept variabila independenta,
careia organismele ii sunt supuse si care poate conditiona
comportamentul uman intr-o maniera absoluta. Daca reusim
sa construim un mediu determinat, inseamna ca putem avea
un CONTROL TOTAL!
 Alte contribuții la teoria behavioristă

Edward Tolman - Hărți cognitive ale mediului

Karl Lashley - Locusul memoriei

Lorenz - Imprint

Zing-Yang Huo - Nu există mecanisme înnăscute și

instincte

Joseph Wolpe - Inhibiția reciprocă (nevrozele post-

război)
 Bibliografie
Pavlov, 1941 - Reflexele conditionate si psihiatria

Thorndike, 1905 - Elementele psihologiei

Thorndike, 1910 - Contributie la psihologia educatiei

Thorndike, 1927 - Măsurarea inteligenței

Watson, 1913 - Psihologia văzută de un behaviorist

Watson, 1920 - Reacțiile emotionale conditionate

Watson, 1924 - Behaviorismul

Skinner, 1938 - Comportamentul organismelor - o analiză experimentală

Skinner, 1953 - Știința și comportamentul uman

Skinner, 1957 - Comportamentul verbal

Skinner, 1971 - Dincolo de libertate și demnitate